Sunteți pe pagina 1din 4

Drept civil: Teoria generală a obligațiilor

Speța nr. 1:
Între A şi B a intervenit un contract nenumit prin care A, în calitate de prestator, se obligă
să furnizeze periodic, către beneficiarii indicaţi de B, produse alimentare, în schimbul unei sume
de bani pe care B se oblige să o plătească după confirmarea primită din partea fiecărui beneficiar.
B are obligaţia să indice beneficiarul până la data de 5 a fiecărei luni, A are obligaţia să facă
livrarea până la data de 15 a fiecărei luni, iar B va face plata până în data de 20 a lunii respective.
În conţinutul contractului s-a prevăzut că lipsa comenzilor pentru 2 luni consecutive se traduce
prin rezilierea de drept a contractului.
În privinţa prestaţiilor lui A, s-a stabilit depăşirea termenului de livrare, indiferent de motiv,
atrage obligaţia acestuia de a-l despăgubi pe beneficiar cu o sumă fixă de bani pentru fiecare zi
de întârziere, indiferente de valoarea comenzii.
Depăşirea termenului de 30 al fiecărei luni duce la încetarea de plin drept a contractului şi îl
obligă pe prestator (A) la plata unei penalităţi finale, în cuantum de 10 x valoarea ultimei
comenzi, la care se adaugă penalităţile de întârziere.
În privinţa plăţii, s-a stabilit că depăşirea termenului de plată îl pune pe debitor (B) în întârziere,
fiind obligat să plătească o sumă fixă de bani pentru fiecare zi de întârziere, indiferent de
valoarea comenzii.
Depăşirea termenului de 10 al lunii următoare celei în care s-a făcut comanda duce la încetarea
de plin drept a contractului şi îl obligă pe B la plata unei penalităţi finale, în cuantum de 10 x
valoarea ultimei comenzi, la care se adaugă penalităţile de întârziere.
În data de 3 ianuarie 2020, B îi comunică lui A adresa unde trebuie să facă următoarea livrare şi
cantitatea de bunuri ce trebuie livrate. Pe 10 ianuarie, A livrează bunurile conform cerinţelor lui
B.
La 30 ianuarie, constatând că suma corespunzătoare livării nu a fost plătită, A îl notifică pe B
arătându-i că este în întârziere şi că trebuie să îi achite şi penalităţi corespunzătoare celor 10 zile,
alături de suma datorată. În replică, B arată că nu a primit confirmarea livrării din partea
beneficiarului, de unde rezultă că aceasta nu s-a realizat, deci, în consecinţă, contractul este
reziliat de plin drept, iar A datorează penalitatea fixă la care se adaugă penalităţile de întârziere
calculate pe zile.
Îl lipsa unui acord, A şi B se adresează instanţei.
În temeiul dispoziţiilor aplicabile din Codul Civil, rezolvaţi următoarele cerinţe:
1. Redactați o posibilă acţiune formulată de A şi apărările la aceasta formulate de B, invocând
dispoziţiile legale aplicabile (nu aveţi obligaţia să respectaţi regulile formale ale acţiunilor
judiciare).
Reclamantul A, formuleaza o actiune de chemare in judecata pe paratul B, solicitand
instantei de judecata sa dispuna obligarea paratului B la plata penalitatilor corespunzatoare celor
10 zile de intarziere a platii comenzii din data de 10.01.2020, precum si plata comenzii, specifica
faptul ca termenul de livrare catre beneficiar, a fost respectat de catre acesta conform
contractului incheiat intre reclamant si parat, unde reclamantul A se obliga a efectua livrarea
produselor alimantare catre beneficiari pana pe data de 15 ale fiecarei luni. Reclamantul A acuza
ca paratul B nu a respectat conditiile prevazute in contractul incheiat intre cei doi, nu a efectuat
plata comenzii la termenul stabilit in contract, in data de 20 ale fiecarei luni.
Paratul B a depus intampinare, prin care solicita instantei de judecata sa respinga actiunea
de chemare in fata instantei de judecata, precizand faptul ca a respectat conditiile din contractul
semnat de catre cele doua parti, prin care este obligat sa achite contravaloarea comenzii livrate de
catre reclamantul A catre beneficiari , dupa confirmarea primita din partea fiecarui beneficiar.

2. Determinaţi în ce mod poate fi implicat în cauză beneficiarul şi care este raportul său cu
contractul dintre A şi B.
Beneficiarul reprezinta o terta persoana, care nu a participat la incheierea contractului
dintre A si B, dar care in baza contractului dintre A, numit promitent care se obliga fata de B
,numit stipulant, sa execute o anumita prestatie in folosul acestuia.
Contractul dintre A si B este stipulatia pentru altul, iar pentru incheierea valabila in
favoarea unei terte persoane se regaseste conditia unde consimtamantul beneficiarului nu este o
conditie de existenta a stipulatie ci conditioneaza eficacitatea acesteia.

3. Formulaţi o posibilă soluţie a instanţei de judecată.


Instanta de judecata decide sa respinga actiunea de chemarea in judecata a paratului B
deoarce contractul incheiat intre reclamant si parat este un contract nenumit ce urmeaza
dispozitiile generale privind contractele si normele stabilite prin vointa partilor, conform
contractului, paratul B se angajeaza in plata comenzilor livrate beneficiarului de catre
reclamantul A, numai dupa ce primeste confirmarea de primire a comenzii de la beneficiar.
Paratul B nu se obliga la plata penalitatilor corespunzatoare celor 10 zile de intarziere a
platii comenzii livrate de catre reclamantul A, pe motiv ca nu a primit confirmarea de primire de
la beneficiar, a preoduselor alimentare.
Speta nr. 2:
X se plimba prin parc împreună cu fiul său în vârstă de 4 ani. La un moment dat, un câine de
talie mică, aparținând unei rase considerate a fi agresive, îl atacă pe copil, mușcându-l de un
picior și doborându-l la pământ. X începe să aplice lovituri câinelui cu un obiect contondent pe
care îl avea la îndemâna, continuând să îl lovească și după ce acesta i-a dat drumul copilului.
Y, proprietarul câinelui, intervine și îl recuperează.
Incidentul a avut următoarele consecințe:
- copilul lui X a suferit zgârieturi minore, datorate căzăturii, deteriorări ale hainelor și un șoc
sever, care a necesitat 3 luni de recuperare psihologică, cu rezultate încă incerte;
- câinele lui Y a suferit răni severe, fiindu-i rupte 3 coaste și dislocate membrele din spate,
necesitând mai multe săptămâni de tratament și recuperare;
- Y nu a mai putut să participe cu câinele său la concursul de frumusețe canină organizat în
săptămâna următoare incidentului
- Y a solicitat să i se înapoieze taxa de participare de către organizatorii concursului, care
însă au refuzat.
În urma incidentului, X l-a acționat în instanță pe Y, solicitând:
- daune materiale, echivalente cu cheltuielile aferente tratamentului medical al copilului
(probate prin facturi provenite de la o clinică de specialitate);
- daune morale, aferente traumei suferite de copil;
- daune morale, aferente suferinței sale si a mamei copilului, pricinuită de situația de fapt.
În replică, Y a solicitat:
- daune materiale, echivalente cu costurile tratamentului medical al câinelui (probate prin
facturi emise de o clinică veterinară);
- daune materiale, echivalente cu taxa de participare la concursul de frumusețe canină, ce nu
i-a mai fost returnată;
- daune materiale, echivalente cu suma ce reprezintă premiul I la concursul de frumusețe
canină, pe care Y susține că l-ar fi câștigat dacă nu s-ar fi petrecut incidentul (probate prin
premiile obținute la alte concursuri de gen);
- daune morale pentru suferința pricinuita de rănirea câinelui și de neparticiparea la concurs.
Intrabari:
1. Cum isi argumenteaza x pretentiile si ce aparari ar putea formula y fata de acesta?
X isi poate argumenta daunele materiale prin chitantele, bonurile fiscale, aferente costului
unei sedinte la un cabinet psihologic, costurile de spitalizare si ingrijire medicala, precum si
deteriorarea hainelor. Daune morale ale copilului deoarce necesita mai multe sedinte de
recuperare psihologica si daune morale aferente suferintei sale si a mamei copilului deoarece se
tem ca acesta sa nu ramana cu sechele si nu se v-a mai recupera.
In apararea sa y declara ca cainele s-a speriat si atunci s-a napustit asupra copilului.
2. Cum isi argumenteaza Y pretentiile si ce aparari ar putea formula X fata de acesta?
Y a solicitat daune materiale echivalente costurilor pentru tratamentul cainelui, taxa de
participare la concurs putand sa le justifice prin chitate, a mai solicitate daune materiale
echivalente castigarii premiului I deoarece sustine ca ar fi castigat acel premiu, fapt pe care il
poate dovedi cu premiile castigate anterior de la alte concursuri asemanatoare, a mai cerut si
daune morale deoarece a suferit sa vada cainele ranit si satisfactia de participa si castiga locul I la
concursul canin i-a fost naruita.
In cele solicitate de catre Y, X aduce in apararea sa, faptul ca Y a lasat nesupravegheat
cainele si cunoscand faptul ca detine un caine de rasa agresiva nu si-a luat masuri de siguranta
fata de persoanele sau animalele din jur, punandu-i botnita si tinandu-l in lesa.
3. Ce solutie ar putea da instanta?
Instanta ar putea decide ca Y se face vinovat de incidentul creat si il obliga pe acesta la
plata daunelor materiale si morale create de animalul sau de companie conform art. 1349 alin. (3)
și (4) Cod civil statuează că „(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să
repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și
de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se
stabilește prin lege specială”. Codul civil român consacră, cu valoare de principiu, răspunderea
pentru prejudiciile cauzate de lucruri în art. 1376: „Oricine este obligat să repare, independent de
orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa”.

S-ar putea să vă placă și