CINEMATICA

Miscarea si repausul

Prin miscarea mecanica a unui corp intelegem schimbarea pozitiei sale fata de alte corpuri ; de
exemplu Pamantul sau alte corpuri fixe pe Pamant, ca bornele kilometrice…acestea sunt
considerate corpuri de referinta.
Corpul de referinta impreuna cu rigla si ceasornicul constituie sistemul de referinta (SR).
Repausul este un caz particular al miscarii; un corp este in repaus daca pozitia sa fata de alte
corpuri nu se schimba.
Miscarea si repausul sunt relative, ele depind de sistemul de referinta ales.
Punctul material este un corp pentru care se neglijeaza dimensiunile si este caracterizat numai
prin masa.
Un punct material in miscare (la cinematica nici masa nu intereseaza) este numit mobil.
Traiectoria este curba descrisa de mobil in timpul miscarii sale.
- Daca este linie dreapta ⇒ Traiectorie rectilinie
- Daca este linie curba ⇒ Traiectorie curbilinie

Pentru miscarea rectilinie pozitia mobilului in fiecare moment se determina alegand pe axa
miscarii un punct origine O si un sens pozitiv al axei obtinand astfel axa coordonatelor Ox.

O x AB=x−x 0=∆ x

Deplasarea mobilului in miscarea rectilinie este egala cu variatia coordonatei sale.

Deplasarea ∆ x este pozitiva, ∆ x >0, daca mobilul se misca in sensul pozitiv al axei ( x > x 0) si
este negativa, ∆ x <0, daca mobilul se misca in sensul negativ al axei ( x < x 0).
Unitatea de masura a vectorului deplasare in SI este metrul ⇒ [∆ x ]SI=m
Viteza ( v )
Pentru a compara miscarile intre ele trebuie sa comparam deplasarile mobilelor in acelasi
interval de timp si anume in unitatea de timp (secunda). In miscarea rectilinie cunoscand
deplasarea ∆ x realizata de un mobil intr-un interval de timp ∆ t , pentru a calcula viteza, adica
deplasarea intr-o secunda, trebuie sa impartim ∆ x la ∆ t ; obtinem astfel viteza medie, v m:

∆ x x−x 0 deplasare
v m= = =
∆t t−t 0 interval de timp

Vectorul viteza, v , are aceeasi directie si acelasi sens cu vectorul deplasare deoarece ∆ t este
un scalar todeauna pozitiv.
Daca intervalul de timp este mic, adica ∆ t →0 , atunci viteza calculata este viteza momentana
(sau instantanee).
[ ∆ x ] SI m
Unitatea de masura a vitezei rezulta din relatia de definitie [ v ]SI = =
[ ∆ t ] SI s
Acceleratia ( a )
In general vectorul viteza se schimba (variaza) in timpul miscarii atat ca marime (modul), daca
mobilul marge mai repede sau mai incet, cat si ca directie daca traiectoria este curbilinie.
Aceasta variatie a vitezei se poate produce intr-un timp mai lung sau mai scurt; de aceea
impartind variatia vitezei, ∆ v , la intervalul de timp ∆ t putem calcula variatia vitezei
corespunzatoare unitatii de timp, adica acceleratia.

∆ v v −v 0 variatia vitezei
a m= = =
∆ t t−t 0 interval de timp

In cazul miscarii rectilinii vectorul acceleratie,a m , are aceeasi directie cu vectorul viteza pentru
ca in cadrul acestei miscari variaza numai modulul vitezei directia ramanand neschimbata ;
sensul vectorului acceleratie este acelasi cu cel al vitezei daca viteza creste si este opus
vectorului viteza daca viteza scade.
Daca viteza nu variaza nu avem acceleratie!
Daca intervalul de timp este mic, adica ∆ t →0 , atunci acceleratia calculata este acceleratia
momentana (sau instantanee).
[ ∆ v ] SI m
Unitatea de masura a acceleratiei rezulta din relatia de definitie [ a ]SI = =
[ ∆ t ]SI s2

Clasificarea miscarilor punctului material

1. Miscare rectilinie
- miscare rectilinie uniforma v=const . (a=0)
- miscare rectilinie variata
- uniform variata a=const .
- neuniforma a variabil
2. Miscare curbilinie
- miscare curbilinie uniforma v=const . (ex. miscarea circulara uniforma)
- miscare curbilinie neuniforma

Miscarea rectilinie uniforma v=const . (a=0)

In miscarea rectilinie uniforma

vectorul viteza este constant,
O x deci viteza medie, v , coincide
m

cu viteza momentana, .
v
Astfel din relatia de definitie a vitezei obtinem legea miscarii:
∆ x x−x 0
v=v m = = ⇒ x−x 0=v (t−t 0) ⇒ x=x 0 +v ( t−t 0 )
∆ t t−t 0
Relatia obtinuta reprezinta legea miscarii in care x si x 0 sunt coordonatele mobilului la
momentul t , respectiv t 0 iar v este viteza mobilului care este constanta.
Daca t 0=0 adica se porneste cronometrul in momentul inceperii miscarii mobilului, atunci legea
miscarii devine: x=x 0 +v ∙ t
Daca x 0=0 adica mobilul pleaca de la borna kilometrica 0, de exemplu, si t 0=0 atunci legea
miscarii devine: x=v ∙ t

Miscarea rectilinie uniform variata ( a=const . ) - Miscarea rectilinie uniform accelerata (a>0)
- Miscarea rectilinie uniform incetinita (a<0)
In miscarea rectilinie uniform
variata vectorul acceleratie este
O constant, deci acceleratia medie, a m
x
, coincide cu acceleratia
momentana, a
Vectorii viteza si acceleratie sunt pe a aceeasi
dreapta pe care o alegem axa Ox. Legea vitezei
Legea vitezei se obtine din relatia de definitie a acceleratiei:
∆ v v −v 0
a=a m= = ⇒ v−v 0 =a(t−t 0 ) ⇒ v=v 0 + a(t−t 0) unde v este viteza mobilului la
∆ t t−t 0
un anumit moment, v 0 este viteza mobilului la momentul t 0 iar a este acceleratia miscarii care
este constanta.
Relatia v=v 0 + a(t−t 0) este legea vitezei in miscarea rectilinie uniform variata si ne permite sa
calculam viteza mobilului, , la orice moment de timpt .
Daca t 0=0 , adica se porneste cronometrul in momentul inceperii miscarii mobilului, atunci
legea vitezei devine: v=v 0 + at
Legea miscarii
Legea miscarii se obtine din relatia de definitie a vitezei medii:
∆ x x−x 0
v m= = ⇒ x−x 0=v m (t−t 0) ⇒
∆t t−t 0
2
v +v v + v + a(t−t 0) a ( t −t 0 )
⇒ x=x 0 +v m ( t−t 0 )=x 0 + 0 ( t−t 0 )=x 0 + 0 0 ( t−t 0 ) =x 0+ v 0 ( t−t 0 ) +
2 2 2
2
a ( t−t 0 )
Relatia x=x 0 +v 0 ( t−t 0 ) + este legea miscarii rectilinii uniform variate.
2
In aceasta relatie:
- x reprezinta coordonata finala a mobilului;
- x 0 reprezinta coordonata initiala a mobilului;
- v 0 reprezinta viteza initiala a mobilului, deci cea de la momentul initial t 0;
- t 0 reprezinta momentul initial (ora la care incepe miscarea);
- t reprezinta un moment oarecare de timp (pe parcursul miscarii);
- a reprezinta acceleratia mobilului.
Daca t 0=0 adica se porneste cronometrul in momentul inceperii miscarii mobilului, atunci legea
at2
miscarii devine: x=x 0 +v 0 t+
2
Daca 0 x =0 adica alegem originea coordonatelor in punctul unde se afla mobilul la momentul
a t2
initial si t 0=0 atunci legea miscarii devine: x=v 0 t +
2
Daca v 0=0 , adica mobilul pleaca din repaus , t 0=0 si x 0=0 atunci legea miscarii devine:
at2
x=
2
Ecuatia lui Galilei
Aceasta ecuatie ne permite sa calculam viteza mobilului pentru orice pozitie a lui.
Ecuatia lui Galilei se obtine eliminand timpul intre cele doua ecuatii, legea vitezei si legea
miscarii.
v 2=v 20 +2 a( x−x 0 )

Daca x 0=0 adica alegem originea coordonatelor in punctul unde se afla mobilul la momentul
initial relatia devine:
v 2=v 20 +2 ax

Daca v 0=0, adica mobilul pleaca din repaus, obtinem: v 2=2 ax

Miscarea circulara uniforma

In miscarea circulara traiectoria este un cerc si viteza este constanta numai ca valoare (in
modul), astfel mobilul percurge arce egale in interval de timp egale.Directia vectorului viteza
este tangenta la traiectorie, deci directia lui se va schimba permanent.
Vectorul care uneste centrul cercului cu punctul de pe cerc unde se afla mobilul se numeste
raza vectoare, ex: CO; in timpul miscarii raza vectoare matura
B
A suprafata cercului iar viteza v este perpendiculara pe ea.
Miscarea circulara uniforma se repeata identic dupa parcurgerea
unui cerc deci este o miscare periodica.
O( Perioada (T) a miscarii este definita ca intervalul de timp in care
C mobilul parcurge circumferinta cercului
[T]SI=s
Frecventa (ν) reprezinta numarul de rotatii efectuate de mobil in
unitateade timp.
[ν]SI=s-1=Hz
t
Daca se noteaza cu n numarul de rotatii efectuate de un mobil in intervalul de timp t ⇒ T =
n
n
si ¿ ⇒ T ∙=1
t
Viteza unghiulara (ω )
Pozitia mobilului se poate determina cu ajutorul coordonatei curbilinii care masoara lungimea
arcului de cerc de la un punct origine O si este considerate pozitiva in sensul trigonometric.
Astfel daca mobilul pleaca din punctul A ( s0) si ajunge in punctul B ( s) se poate scrie, ca si in
cazul miscarii rectilinii unuforme:
∆ s s−s0
v= = ⇒ s=s 0+ v (t−t 0 )
∆ t t−t 0
Notand cu θ0 si θ unghiurile la centru pe care la formeaza raza vectoare cu pozitia mobilului si
∆ θ=θ−θ0, masurat in radiani (rad) descris de raza vectoare in intervalul de timp ∆ t=t−t 0 ,
atunci arcul subintins, ∆ s=R ∆ θ unde R este raza cercului.
Viteza unghiulara (ω ) reprezinta unghiul la centru descris de raza vectoare in unitatea de timp
∆ θ θ−θ 0
ω= = [ω]SI=rad/s
∆ t t−t 0
∆ s R ∆θ
v= = =Rω deci v=Rω este relatia intre viteza liniara, v ,si viteza unghiulara, ω.
∆t ∆t
In timpul unei perioade T mobilul parcurge cicumferinta cercului cu viteza constanta v deci
2π
putem scrie vT =2 πR si pentru ca v=Rω ⇒ RωT =2 πR ⇒ ω= =2 πϑ
T
Acceleratia centripeta (a cp)
In miscarea circulara uniforma viteza este constanta numai ca valoare (in modul) si datorita
∆v
variatiei vitezei ca directie exista o acceleratie a=
∆t
Triungiurile CAB( in care latura AB coincide
B cu arcul AB pentru ∆ t mici) si AQP sunt
asemenea si raportul de asemanare este:
A
|∆ v| v dar |∆ v| v ⇒
= AB=∆ s ⇒ =
AB R ∆s R
v
C O( |∆ v|= ∆ s ⇒
R
|∆ v| v ∆ s v 2 2
a cp= = = =ω R=ωv
∆t R ∆t R
Acceleratia centripeta este radial orientata spre centrul cercului, ea este
perpendiculara permanent pe traiectorie adica pe tangenta la cerc sau pe viteza.

Aplicatii - Miscarea rectilinie uniform variata

1. Legea miscarii rectilinii a unui corp este data de ecuatia x=2+1,5 t+ t 2. Sa se scrie legea
vitezei.

2. Un tren electric se misca cu viteza v 0=72 km/h.Intrerupandu-se curentul electric trenul

se opreste(uniform incetinit) dupa t=20 s . Sa se calculeze acceleratia miscarii si distanta
pana la oprire.

3. Un automobil porneste cu acceleratia a=0,4 m/ s2. Cat timp ii trebuie ca sa-si mareasca
viteza de la v1 =12m/ s la v 2=20 m/s.

Aplicatii - Miscarea circulara uniforma

1. Viteza liniara periferica a discurilor de polizor nu trebuie sa depaseasca v=100 m/s. Ce

turatie maxima poate avea un disc cu diametrul D=20 cm?
2. Care este perioada de rotatie si viteza unghiulara a acelor unui ceasornic?

3. Sa se afle durata a N=100 rotatii efectuate de o roata cu viteza unghiulara ω=4 π rad /s.