Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema proiectului
CUPRINS:
7.1 Conditii generale
desenul tehnologic
Are rolul de a prelua miscarea de rotatie prin intermediul curelei de la motor la reductorul
utilajului. Piesa “Roata de curea Dp 180” este confectionata din fonta cenusie pentru a atenua
vibratiile transmise de motor.
dinamice:moment de torsiune
Combinarea celor doua solicitari determina o solicitare de oboseala a reperului. Piesa trebuie sa
reziste la uzura, frecarea suprafetei de contact, presiunea de contact ciclica si la solicitari gen
socuri mecanice.
Prin studierea atenta a constructiei piesei se pot depista o serie de inconveniente aparute la
proiectare si se pot executa modificari ale constructie care sa fie convenabile atat pentru
proiectant cat si pentru tehnologul turnator.
In cadrul colaborarii dintre proiectantul de masini si proiectantul
- modificarea inclinarii peretilor piesei pentru extragerea usoara a modelului din forma;
- modificari care sa asigure accesul usor la toate suprafetele interioare si exterioare ale pieselor
turnate, pentru dezbaterea usoara a miezurilor si extragerea armaturilor;
modificari privind realizarea de economii de metal prin modelarea mai rationala a piesei sub
raportul rezistentei si rigiditatii, prin folosirea metodei tehnologice si a materialului cel mai
convenabil.
Dupa turnare , piesa urmeaza a fi prelucrata mecanic prin aschiere. In acest scop piesa turnata va
suferi un tratament termic primar pentru imbunatatirea conditiilor de prelucrabilitate.
Dupa prelucrari mecanice prin aschiere piesa finita va suporta un tratament termic final care sa-i
confere rezistenta mare la uzura.
- umplerea corecta a formei cu aliaj lichid pentru a asigura o piesa turnata fara defecte
- curatirea usoara si ieftina a piesei turnate precum si pretul scazut al tratamentului termic
- economie de metal
Reperul “Roata de curea” este alcatuit dintr-o serie intreaga de corpuri geometrice simple. El
poate fi impartit in mai multe corpuri geometrice de revolutie (cilindrii), pentru ca ulterior, dupa
stabilirea adaosurilor de prelucrare, sa se poata determina volumul acestor corpuri geometrice si
in final greutate piesei brut-turnate.
Pozitia piesei la tunare determina in mare masura modul de formare, constructia retelei de tunare,
valoarea adaosurilor de prelucrare si a adaosurilor tehnologice, marimea ramelor de formare.
Pozitia piesei la turnare are o influenta directa asupra calitatii viitoarei piese, cat si asupra
cheltuielilor de productie.
La analiza pozitiei piesei in timpul turnarii trebuie sa tina seama de urmatoarele recomandari:
2. – daca profilul piesei sau metoda de formare nu permit asezarea acestor suprafete in partea
de jos a formei atunci suprafetele respective se aseaza vertical sau inclinat.
3. – piesele turnate executate din aliaj cu contractie mare in timpul solidificarii, se toarna in
pozitia in care este asigurata solidificarea dirijata a metalului in forma, spre maselote.
4. – pozitia piesei in timpul turnarii trebuie aleasa astfel incat sa reduca pe cat posibil consumul
si pretul materialelor, precum si cheltuielile de manopera.
5. – pozitia formei la turnare se stabileste astfel incat miezurile sa poata fi asezate in forma cat
mai usor si mai sigur, sa nu necesite o fixare anevoioasa si sa nu se defomeze sub greutatea
proprie sau sub influenta aliajului lichid.
In cazul reperului “Roata de curea” pozitia aleasa la turnare, va fi verticala (cu axa reperului in
pozitie verticala), astfel incat suprafata volanta (roata propriuzisa) sa se gaseasca in partea
superioara.
pozitia piesei turnate in forma trebuie sa permita ca partile importante, de care depind
compactitatea si etanseitatea sa se afle in partea inferioara. Suprafetele supuse prelucrarii
mecanice de precizie, suprafetele de raspundere care nu trebuie sa aiba defecte de turnare, se
pozitioneaza in partea inferioara unde nu se separa incluziuni, sufluri sau nu se produc retasuri;
daca profiIul piesei sau metoda de formare nu permit asezarea acestor suprafete in partea de jos a
formei, atunci suprafetele respective se aseaza vertical sau inclinat;
daca din motive diferite suprafetele piesei turnate supuse prelucrari trebuie neaparat situate la
partea superioara, trebuie sa se creeze conditii astfel incat defectele de turnare (retasuri, sufluri,
incluziuni) sa se formeze in acele parti ale piesei care se vor indeparta la curatire sau prelucrare,
adica in maselote, canalele retelei de turnare, sau in adaosurile de prelucrare amplasate pe
suprafetele superioare ale piesei ; 4-piesele turnate executate din aliaje cu contractie mare in
timpul solidificarii, se toarna in pozitia in care este asigurata solidificarea dirijata a metalului in
forma, spre maselote;
-reteaua de turnare sa fie cat mai simpla, usor de indepartat si sa nu mareasca dimensiunile
formei;
forma sa aiba un volum cat mai mic pentru a nu se consuma multe materiale, sa fie simpla, sa nu
necesite parti demontabile ale modelului, un numar mare de miezuri, complicate si greu de
asezat, sa nu necesite rotire pentru umplere si uscare prealabila;
garnitura de model sa fie simpla, fara cutii de miez sau in orice caz cu un numar redus de cutii de
miez simple;
5-__pozitia formei la turnare se stabileste astfel incat miezurile sa poata fi asezate in forma cat
mai usor si sigur, sa nu necesite o fixare anevoioasa si sa nu se deformeze sub greutatea proprie
sau sub influenta aliajului lichid. Din acest motiv se vor evita pe cat posibil miezurile
suspendate, asezate unilateral precum si miezurile orizontale lungi si subtiri, insuficient
rezemate;
6_-__pentru a asigura umplerea corecta sau pentru a evita reprizele, peretii plani si subtiri ai
piesei turnate se aseaza in partea inferioara a formei.
Se
alege
clasa
F, iar
ca
metoda
se
alege
Din tabelul 1.2 pentru clasa F la dimensiune maxima de 186mm, adaosurile de prelucrare
RMA=2mm. Apoi se determina clasele de toleranta.
Din tabelul 1.5. determinam clasa de toleranta corespunzatoare pentru piese brut turnate, serie
mica sau unicat, din fonta cenusie
Obtinem clasa de la 13 . 15
Se adopta clasa de toleranta 13. Cu aceasta clasa cautam in tabelul 1.1. se va obtine toleranta
totala la formarea functiei de cota de baza a piesei brute.
Se adopta toleranta totala 11.
hotarator asupra valorii adaosurilor de prelucrare. Sub actiunea metalului lichid peretii formei se
deformeaza si apar denivelari sau ondulatii care mai tarziu se regasesc in profilul exterior al
piesei turnate. Deformarile sunt mai mari la piesele cu dimensiuni mari si de aceea adaosurile de
prelucrare cresc cu dimensiunile piesei turnate.
In ceea ce priveste influenta naturii aliajului asupra marimii adaosurilor de prelucrare se poate
arata ca adaosurile pentru piesele din otel sunt cu circa 50% mai mari decat pentru cele din fonta,
deoarece suprafata activa a formei este mult mai solicitata.
Forma ce urmeaza a fi turnata are miezul asezat in pozitie verticala. Din tabelul 1.13 vom
determina dimensiunile nominale ale marcilor pentru forme si miezuri verticale. Pentru aceasta
trebuie calculat raportul dintre lungimea gaurii si dimensiunea acesteia.
Lu/D Lu=80 D=31
Lu/D=80/31 Lu/D=2,58
se adopta Lu/D=3
Pentru usurarea montarii si ficsarii miezurilor, marcile verticale se executa conice. Valorile
conicitatilor se regaseste tot in tabelul 1.13.
Astfel pentru raportul marcii 20/40 vom avea pentru marca superioara o conicitate de 7s iar
pentru marca inferionara o conicitate de 5s.
Abateri limita la dimensiunile nominale ale marcilor miezurilor si formelor
Aceste abateri limita se stabilesc pe baza clasei de precizie a pieselor turnate si a marimii
diametrului orificiului piesei. Valorile abaterilor limita la dimensiunile nominale ale marcilor,
miezurilor si formelor sunt date in literatura de specialitate.
Jocurile marcilor sunt necesare montarii miezurilor si sunt determinate de abaterile limita
indicate in literatura de specialitate Jocurile marcilor sunt evidentiate in tabelul 1.16.
Pentru determinarea masei piesei brut-turnate, piesa va fi impartita in mai multe corpuri
geometrice.
Reperul “Roata de curea” va fi impartit in mai multe corpuri cilindrice. Apoi se va determina
volumul acestor corpuri si volumul total al piesei.
Cunoscand volumul total si densitatea materialului se poate calcula masa piesei brut-turnate.
Vcil=
V2= mm2
V
total = V1+V2+V3+V4+V5 ρfonta =7,4
V
total = 1029912,1 mm2 = 1,029 dm3
7.1.Conditii generale
Conditiile generale care trebuie respectate la alegerea retelei de turnare sunt:
asigurarea unui raport maxim intre volumul de metal si suprafata laterala a diferitelor elemente
ale retelei de turnare
diminuarea frecarilor la curgerea metalelor in forma prin executarea unor canale interioare
netede.
Pentru obtinerea unor piese turnate de buna calitate este necesara nu numai obtinerea unor forme
si a unor aliaje corespunzatoare, ci si o umplere linistita cu metal lichid a formelor si
indepartarea avansata a particulelor de zgura.
In esenta calculul retelelor de tunare consta in stabilirea ariei celei mai inguste prin care se umple
forma in timp optim. Celelalte arii ale elementelor retelelor de turnare se stabilesc in functie de
aria minima pe baza unor rapoarte caracteristice.
In tabelulul 2.8 avem recomandate rapoarte caracteristice. Pentru piese mici si mijlocii executate
din material de fonta cenusie avem raportul
In cazul in care se toarna metale si aliaje cu fluiditate mica, se folosesc retele de turnare simple,
pentru a se evita pierderile de presiune provocate de curgerea prin cavitatea formei si prin
elementele retelei. . La umplerea verticala a formei, metalul lichid din cavitatea formei se poate
deplasa de jos in sus si de sus in jos. Alimentatoarele au diverse sectiuni: dreptunghiulare,
triunghiulare, circulare si de cele mai multe ori, trapezoidale
Aal=
In functie de valoarea ariei alimentatorului obtinuta , din tabelul 2.5 alegem dimensiunile
sectiunii alimentatorului
a= 22 mm
b= 18 mm
h= 10 mm
Aa:App= 1:1,1
Canalul colector de zgura al retelei pentru turnarea fontelor se va executa in trepte, cu aria
sectiunii rezultata din suma sectiunilor canalelor de alimentare respective majorate cu cel putin
10% fata de aria piciorului palniei.
Atrapez = ∙h h= 15 mm b
h= 15 b= 12,5 B= 17
tronconice, cu baza mica la partea inferioara. Cele mai utilizate picioare ale palniilor de turnare
au sectiunea transversala de forma circulara si, mai rar, dreptunghiulara (cu rapoarte intre
lungime si latime extrem de diferite).
desprinde de perete. Se creeaza astfel o depresiune, aerul din locul ramas liber, dar mai ales acela
dintre granulele amestecurilor de formare fiind antrenat in metal. Deoarece este dificil de
executat un profil hiperbolic, piciorul pilniei se executa tronconic. Spatiul care rezulta intre
profilul tronconic si acela hiperbolic nu modifica sensibil alimentarea cu metal. Executand
piciorul tronconic si rotunjit la intrare si la iesire se elimina orice zona depresionara si se asigura
curgerea fara aspiratie de gaze.
App=A
2
al∙1,15=2,002 ∙1,15 = 2,3 cm
r = 0,85 cm = 8,5 mm
Palniile de turnare sunt utilizate pentru umplerea formelor cu debite mici (sub 4 kg/s). Pentru
piesele cu dimensiuni mici se folose palniile prezentate in figura 2.7a , iar pentru piesele mijlocii,
palniile prezentate in figura 2.7b
Palnia de turnare asigura o turnare rapida, fara racirea excesiva a metalului lichid, insa nu
permite o retinere prea avansata a zgurei din metalul lichid
Tinind seama de locul si procedeul de introducere a aliajului in forma se alege tipul retelei de
turnare.
In cazul nostru am ales o retea cu turnare vertical care este recomandata pentru piesa cu pereti
subtiri , din fonta cenusie
Pentru a indica ce aliaj se va turna dupa simbolul Af se vor trece simbolurile: f-fonta, o-otel, n-
aliaje neferoase.
cu linii subtiri continui inclinate. Amestecul de model se va reprezenta cu linii discontinue subtiri
trasate intre liniile continue, iar amestecul de umplere se reprezinta punctat, simbolul fiind
Aumpl. Amestecul de miez se simbolizeaza cu Amsi se reprezinta pe desen dublu hasurat. Pentru
a indica natura aliajului de turnare se vor folosi aceleasi simboluri ca si la amestecul de formare.
Compozitia amestecului de formare pentru realizarea formei piesei ce urmeaza a fi turnata are
urmatoarea reteta :
-umiditate 3-3,5%
-permeabilitate minima 65
Aceasta reteta numita simbolic AFC-1 este indicata pentru realizarea formelor de turnare , pentru
piese mici din fonta cenusie , maleabila . Deasemeni este indicate pentru formarea la presiune
medie mai mica de 40N/cm2 .
Simbolul amestecului folosit pentru miez este AMU-3 .Acest amestec se foloseste pentru
miezurile foarte simple de clasa I sau II.
Au in componenta : nisip cuartos (componenta granulara ) , iar ca lianti sintetici – 2 -2,5% ulei
de in ; 3-4% lesie sulfitica .
permeabilitate 100
umiditatea 2,5-3,5%
Durata de uscare a miezurilor depinde de volumul miezurilor si de natura liantilor folositi, tabelul 4.22.
9.Turnarea aliajelor in forme
Una din cele mai importante operatii din procesul de fabricatie a pieselor turnate este umplerea
formelor cu metal lichid sau turnarea. Metalele si aliajele, elaborate in cuptoare metalurgice, se
toarna in forme prin intermediul unor recipiente metalice captusite cu materiale refractare,
denumite oale.
Oale de turnare
Din punctul de vedere al formei se deosebesc oale cilindrice (usor conice) si oale tambur. Oalele
care se golesc prin cioc pot fi transportate manual sau mecanic.
Oalele transportate manual, la randul lor, pot fi oale de mana (linguri) sau oale de furca, asa cum
se arata in figura 6.1.
Fig.6.2. Oala transportata manual cu golire prin cioc
6.3 se prezinta oalele transportate mecanic cu golire pe cioc. Aceste oale, folosite in general la
turnarea fontelor si aliajelor neferoase si numai in cazuri speciale la turnarea otelului, se
construiesc pana la capacitati de 50 t metal lichid.
-sa asigure rezistenta formei impotriva presiunii metalostatice, rezistenta la transport in timpul
procesului tehnologic si dupa turnare.
prealabil, se stabileste pozitia modelului din forma, suprafata de separatie a formei, marimea si
configuratia miezurilor.
cazuri pot avea o configuratie mai complicata, in functie de configuratia piesei ce se toarna
aceasta mai ales in cazul productiei de serie mare si de masa. Stabilirea dimensiunilor ramei de
formare se face in functie de diversele elemente ale placii portmodel si ale formei .
Din tabelul de mai sus stabilim urmatoarele dimensiuni pentru determinarea marimii ramie de
formare
a= 50 b= 50 c= 40 d= 40 e = 40 f= 30
Elementele
pentru
prinderea s
i
ghidarea a doua rame una fata de alta, la formare ori in timpul asamblarii ramele sunt prevazute
cu elemente de ghidare.
In general o rama dintr-o pereche de rame are doua cepuri, iar cealalta doua urechi din care una
are o gaura rotunda, iar alta o gaura ovala. Pentru a creste precizia de ghidare unele gauri ale
urechilor de rame sunt prevazute cu bucse. Exista si perechi de rame care au urechi cu gauri de
centrare pe ambele rame , centrarea si fixarea lor realizandu-se cu ajutorul tijelor de centrare
mobile .