AHUL IX. PASO. 34. APRILIE -.fume 1916.

BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA

BUCURE$T1
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r I. St. RasIdescu
16, STRADA PARIS (FOSTA DOAMNEI), 16
8280.
1916

www.dacoromanica.ro
- -7
 COMITETUL DE REDACTIE
Dr. C.!. !STRATI, D. ONCIUL, N. IORGA, 0. BALS, G. MURNU $i V. PARVAN
Redactor
ALEX. LAPEDATU
Secretarul Comisiunil

CUPRINSUL
TEXT
Fag.

In chestiunea bisericei Domne§ti dela Curtea-de-Argeq, de D. ONCIUL 49

Monumente nova din teritoriul ora§ului Tomi, de PAUL NICORESCU 71
Casa lui Hagi-Prodan din Ploe§ti, de TOMA T. SOCOLESCU 82
Notiti despre arhitectura bisericii din Tazliu (Jud. Neamtu), de ALEXANDRU NAUM . . 91
Cronici: Inscriptii dela bisericile : Ostrov-Valcea, Brad Boto§ari.Curtea-de-Arge§, Sf. Ar-
hangheli-Curtea-de-Argq, Olari-Curtea-de-Arge§, Arnota-Valcea §i Wirbulet-Dambo-
vita, de VIRG. DRAGHICEANU.- Case vechi in Bucure§ti : Casele Ciurcu §i Casele
Dudescu, de VIRG. DRAGHICEANU 95

IL USTRATII
In chestiunea bisericei Domnegi dela Pag.
Curlea-de-Argq Pag. Fig. 15. Aducerea moa§telor afintei Filofteia, pit-
Fig. 1.Bordura la poalele verniintului, cu pre- tura murali in biserica Domneascg dela C.-de-Arge§. 62
Fig. 16. Alexandru 1,fresci in biserica Domneasci
neascii data C.-de-Arge§ .....
tinai inscriptie cu data, la o (Terra din biserica Dom-
. . .
Fig. 2. Ornament pe cinggtoare, la o fresci din
50
data C.-de-Page§ .
Fig. 17.,Nicolae'Alexandru7(Alexandru 1), picture
66

biserica Domneasci data C.-de-Arge§ 50 murali in biserica mgnistirei data Campulung . 67

Fig. 3. Borduri In partea data git a vernin- Monuments noua din teritoriul oracului Tomi
t ului, cu pretinsi inscriptie, la o fresci din biserica
Fig. 1. Monument funerar aflgtor in Laz-Mahale . 74
Domneascii dela C.-de-Arge§ 51
Fig. 2. Coloang cu inscriptie, Hassiduluk . . 78
Fig. 4. Ornament° de bordurg la poalele hai-
Fig. 3. Fragment de inscriptie, Laz-Mahale . 79
nelor, la o fresci din palatul Riccardi dela Florenta 52
Fig. 4. Relief de marmorg reprezentind pe Dio-
Fig. 5. Ornamente de bordurit la haina lui
nysos, Laz-Mahale 79
Criatoa, tipar din secolul at XV-lea 53
Fig. 6. Recensementul, fresci in biserica Dom- Casa lui Hagi Prodan din Ploefti
neaaci data C.-de-Arge§ 54 Fig. 1. Casa lui Hagi Prodan diu Ploe§ti . . . 83
Fig. 7. Recensemintul, mozaic in foasta mingstire Fig. 2. Aceea§ cask: a 2-a vedere 84
Chore (Kahrie-djami) din Constantinopole . . 55 Fig. 3. vedere spre sagnasiu . 85
Fig. 8. Regii magi inaintea lui trod, fresci in Fig. 4. Decoratiuni in §tuc pe peretii sagnasiului 85
biserica Domneasci data C.-de-Arge§ . . . 56 Fig. 5. Lucriiri de relevare 86
Fig. 9. Regii magi inaintea lui hod, mozaic in Fig. 6. Lucriiri de relevare 87
foasta m- re Chora (Kahrie-djami) din Constantinopole 57 Fig, 7. Lucrgri de relevare 88
Fig. 10. Patronul gi ctitorul bisericei, frescii in Fig. 8. Decoratiuni in ;we la aceeal case . . 89
biserica Domneasci data C.-de-Arge§ 58 Fig. 9. Plafonul din sufrageria aceleati case . 89
Fig. 11. Patronul §i ctitorul bisericei, mozaic in
haste m-re Chora (Kahrie-djami) din Constantinopole 59 Notifei despre arhitectura bisericii din Tazkiu
Fig. 12 qi 13. Moneta cu efigia lui Radu 1, Fig. 1. Foasta mingstire Tazliu: vedere generals 91
Domnul Tgrei.Romine§ti 60 Fig. 2. PP : Clopotnita qi chiliile.
Fig. 14. Chipul deteriorat at lui Radu I, Domnul Fig. 3. Ruinele chiliilor foastei midziatiri Tazliu . 92
Tirei-Rominegti, freed' in biserica Domneasci data Fig. 4. Uta din afar a bisericii Tazliu . . . . 93
C.-de-Arge§ Fig. 5. Up din Iguntru a bisericii Tazliu . . 94

www.dacoromanica.ro
 BULETIN UL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
1915

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL DE REDACTIE
Dr. C. I. ISTR ATI, D. ONCIUL, N. IORGA, G. BAL$, G. MURNU §i V. PARVAN
Redactor
ALEX. L APED A T U
Secretarul Comisiunii

REDACTIA:
SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administralia Casei Bisericii, Bucuresti, str. Lueger 26.

Buletinul se gaseste de vanzare la principalele

LIBRARII DIN BUCURESTI
prin sari se fac abonamente si se pot procura colecfii complecte din
anii precederili (afar5 de anii 1908 si 1909).

ABONAMENTUL IN TARA SI STRAINATATE :

PRETUL A PATRU FASCICOLE PLUS POR TUL

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL
COMISIUNII

MONUMENTELOR ISTORICE
PUBLICATLUNE TRIMESTRIALA

ANUL VIII
1915

BUCuRE$T1
Instit de Arte Grafice CAROL GOBL S-r Ion St. Rasidescu
STRADA PARIS (POSTA DOANINED, 16
1915

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

ANUL AL ()MILER.
1915

TEXT.
Pag.
1. ARTICOLE.
ANDRIEVSCU (DR. IOAN). Asupra epocei de bronz in RomAnia : 1. Un depou de bronz
la Sinaia. 2. Obiecte de bronz Ia Predeal 154
BAI. (G.). Biserica de lemn din Parosi.
DRAGH10EANU (VIRG.). Manasurea Hurezi in 1731, ..... . .
Morminte domnesti : Matei Basarab, Doamna Elena si fiul
.
124
88

for Mateias (Ultime zile, mesteri si stil). . . - . . . . 170

IONESCU (EN.). Bisericile din Olinesti si Muiereasca de sus (Jud. Ramnicul-Valcei), . 177
IORGA (N.) Palatul dela Filipestii-de-Targ, - I

Portretele lui Constantin Brancoveanu si ale familiei sale ..... . . . 49

0 inscriptie pierduta si vechi mentiuni despre monumentele noastre Ia Vaillant 122
Sterna Moldovei pe clopotnita bis. dela Todireni (Burdujeni) 139
Tapiteriile Doamnei Tudosca a lui Vasile Lupu 145
LAPEDATU (AL.). Vechile cetati romanesti, dupa Contele de Langeron 70
LUPU (GH. GH.). Cetatuia din Iasi 97
MATEESCU (G.). Tomi-Oescus. 0 inscriptie inedita 36
METAXA (H.) Plumburi de marca dela Tomi 3I
NICORESCU (P.), Liber-Dionysos. Doua inedite 41
TEODORESCU (D. M.),
TRAJANESCU (I. D.)
VESLOVSCHI (I.).
Monumente inedite din Tomi
Stiretia manistirii Hurezi .................
Cele mai vechi cruci de mans din Bucovina
6, 74,186
126
21
ZAGORITZ (AL. M.).
Pietre parasite . . . . . ..........
Tampla si tronul arhieresc (Origini si caractere) 55
187

2. CRONIC .

BARCACILA (AL.). 0 inscriptie romans dela T.-Severin 192

BO BULESCU (PR. C.). 0 inscriptie a palatului episcopal din Buzau dela inceputul se-
colului al XVIII-lea. Poate fi vorba de o noua pictura a m-rii
Ricca in sec. al XV1-lea ? 190
D RAGHICEANU (V.), Inscriptii dela Negoesti, Preajba, Olteni, Bengesti, Ostrov, Pietrarii-
de-jos, Bordesti gi Gugesti 46

www.dacoromanica.ro
VI BULETINUL COPIISIUNI1 110NUMENTELOB ISTORICE

Peg.
DRAGHICEANU (V.). Semne lapidare la bis. din Papauti. Dela palatul Iui Stefan-cel-
Mare din Vas lui. Podeala stradelor vechiului lasi....Poarta de
sud a cetatn Targoviste. Inscriptii dela bis. din CalincstiPra-
hova si dela bis. Doamna Balasa-Bucuresti . . . . . . 91
Inscriptii : pe o truce din cerdacul muntelui Rusu, m-rea Neamtul, la
bis. Lespezi-Prahova si la bis. din Roznov-Neamt 141
Inscriptii dela biserica Sf. Dimitrie-Craiova. 190
Pisania bis. Sf. Gheorghe-nou din Craiova . . . . . . 190
IORGA Un pictor roman in Ardeal. Raport al lui Freywald si I. Schlatter. Sculp-
(N.).

LAPEDATU (AL.).
torul lui Duca-Voda. Un zugrav la 1742 . . . .
Stiri mai vechi despre ruinele Curtii domnesti din Targoviste. Bise-
. ...... . 46

ricile din Gura-Saratei-Buziu. Piatra mormantala din biserica fostului

schit Draganesti 91
ONCIUL (), BOGDAN (I.) §i IORGA (N.). Raport inaintat Academiei Romane cu pri-
vire la Biserica domneasca dela Curtea-de-Arges 141

3. ERATE.

AL. M. Z ..... .. ... 96

D. M. T. si V. D. 144

IL USTRATICINI.
Pag, Pag .
Paland dela Filipeslii-de-Tare.
Palatul dela Filipectii-de-Tiirg
Pridvorul. . ...... 1

2
Juciirii de copii in chip de copil 'u giscii
Sigillaria in chip de cal . . .
. 77---78
78
Vedere exterioarii
Alta vedere exterioarii
Vedere interioari
2
3
3
Sigillaria in chip de citine ......
Tipar de lut pentru statuete
Fundul unei strichini de lut cu reprezentarea
. ......
.
. . 78
79

-
Altii vedere interioarii
Vedere interioara de detaliu
4
5
unui hermafrodit eilare pe o leoaici
Tipar de lut pentru statuete . ..... 79
80
Alta vedere interioarii de detaliu. . . 5 Chip de calcar cu inscriptie votivii pentru M
Aureliu .
Partea posterioarii a aceluiag chip . .
....... 80
82
Monumente inedite din Tomi.
Gat de amforii cu stampilii (gZisit la Mangalia) 6
tispiciu . .

Relief de marmorii : torso biirbiltesc

......
Relief funerar, cu reprezentarea Dioscurilor in fron-
. 83
86
Semn grafic pe o tempi 7 Fragment din inscriptia unui monument croon . 87
Fragment
scriptie . . ... ...
din baza unui vas de marmori, cu in-
Fragmente de reliefuri frumoase, cu reprezentatia
. . 7
Fragment de stelii funerary 186

ospatului funebru
Reliefuri reprezentiind pe Dionysos
Reliefuri cu reprezentatia Eroului trac. . . .
87

12
8
0
5
Cele mai vechi cruci de mind din Bucovina.

Relief cu reprezentatia lui Dionysos sub chipul Dela bis. Sf. Nicolae din C.-Lung : fata . . . 22
Eroului trac 5 Aceeag: verso. 23
Relief cu reprezentatia lui Dionysos gi a Erou- Dela bis. Adormirea Maicii Domnului din
lui trac
Relief cu reprezentatia zeului Mithras omorind
tauri
6

8
C.-Lung : fata
Aceeag: verso . . . . .... .. 24
25

Statueti a zeitei Cybele 9

Dela miingstirea Putna (din 1503): fata
Aceeag : verso . . . ... .. 26
27
Statueta a Hygiei (?)
Trunchiul unei statuete de marmori
Basorelief cu fig. de animale
9
9
9
Dela miniistirea Putna (din 1698): fata
Aceeag : verso
Dela bis. parochial
. .
din Ritcliiuti: fata
......... 27
28
29
Trunchiul unei statuete a Iui Hercule copil . . 20 Aceeag: verso 29
Bustul lui Zevs (?) 20
Capul lui Dionysos 20
Cap birbos . 74
Capete de marmorii . . . . . . . . . . . 74
Plumburi de marcd dela Tomi.
Bustul lui Telesphoros .......
Baze de statuete
Fragment de relief
. . . . .......
. . . .
74-75
74

75
Plumb de marcii dela Tomi.
Sigilii imperiale byzantine 33-34
31
Suport de masa in chip de pantera 75
Suport in chip de barza . 75
Reliefe cregtine gasite intr'un mormiint 76
Statueta a zeitei Aphrodite . 77
Tomi-Oescus.
Statueta a zeitei Epona . ...... . . 77
Figurine de terracota 77 Monument funerar (gisit la Constanta) . 36

www.dacoromanica.ro
 GUPRINSUL VII

Pag. Pag.
Liber-Dionysos.
Fereastrii (detaliu) 02
Fereastrii 03
Altar votiv (gasit la poalele muntelui Priopcea- Profilul soclului 03
Do brogea) 4I Peretele dintre tindi gi pronaos 03
Cap de Dionysos (ggsit la Constanta): vedere de Stiilpii dintre pronaos gi naos 04
fati 43
Catapiteazma 04
Acelag cap : vedere de profil 44
Briiul bisericii (detaliu) 05
Inscriptia dela clopotnita manastirii 05
Locuinta domneascii - 06
Portretele lui Constantin Brancoveanu Planul pivnitelor de sus 07
si ale familiei sale. Planul parterului 07
Planul pivnitelor de jos 08
Planul tainitelor 08
Familia lui Constantin-Vocli Briincoveanu, dupi Sectiunea longitudinal A B 09
portretul mural din bis. fostei m-ri Mamul . .
Familia lui Constantin-Vodi Brincoveanu, dupit
50 Secliunea transversali D C
Secliunea transversalit E F .
. .. 10
10
portretul mural din bis. dela Mogogoaia 51 Sectiunea transversali H G 10
Familia lui Constantin-Vodii Brincoveanu, dupg Secliunea transversalii K I 11
portretul mural din bis. fostei m-ri Surpatele 52 Baia Domneascii" : . . 12
Familia lui Constantin-Vodii Briincoveanu, dupi Planul orizontal 12
portretul mural din bis. dela Doicegti . . 53 Sectiunea A B (vedere perspectivi) 15

Tcimpla tsi tronul arhieresc.

Secliunea C D
Clopotnita
Sectiunea A B
. . ....... 14
13
16
Sectiunea C D 17
Planul parterului . . . . . 18
Ruina bisericii Sf. Nicolae vechiu-Ploegti . . 55 Planul etajului I (camera tunurilor) 18
Timpla bisericii din Jupuregti-Prahova . . . . 56 Planul etajului II (camera clopotelor) 18
Ruina bisericii Sf. Nicolae vechiu-Ploegti . . . . 57 Clidirea cu sale gotici (restaurata) 19

de sus si mijloc . . . . .....

Tampla bis. Sf. Nicolae vechiu-Ploegti : partea
Ruina bis. Sf. Nicolae vechiu-Ploegti: vederea al-
58
Sala gotici ( restaurata) 20

tarului cu spatele tiimplei . . . . . 59 Biserica de lemn din PriroV.

Aceeag medalion din randul de sus al sfintilor . 59
Aceeag : ornament de pe briiul mijlociu . . . . 59
Biserica din Jerailii: vederea pronaosului . 60 Biserica din Pirogi 124
Timpla bis. din Viriti gi detaliu dintr'o troitii . 60 Aceeag bisericii, dinspre altar .
......
. . . . . . 124
Timpla vechei Mitropolii din Targovigte: stilpigori Intrarea bisericii din Pirogi . . . 125
intro icoane . . . . 61 Polata aceleeag biserici (schitii de d-I Stefan Po-
Fragment din aceeag timpla . . . . . . 61 pescu) 125
Fragment de timpli : Mircegti-Riticegti, jud.
Neamlu 61
Fragmente de timplit: Briar:esti-111ov 62
Ravenna : Muzgu : fragment in lemn aurit. . . . 62 Stiirega manitstirii Hurezi.
din Londra . . . . . .......
Tamplii din Cipru, in Muzeul Victoria-Albert

Ceptura-Prahova: partea de jos a ugii altarului . .

63
64
Stiiretia : vedere exterioari
Vederea clopotnitei gi chiliilor de Sud, spre curtea
26

Pistoia : St. Domenico : podoabii sprijinind icoana manastirii . . . . . 27

unui altar lateral 64 Sectiune prin foigorul din dreapta . . . . 28
Tronul din Vales Petrii .
Tron arhieresc din Bucovina ... ..
Tronul dela Stavropoleos .
.
65
65
66
Capul aceluiag stilp ......
Stilpul de jos dela parapetul acarii principale . .
. . . .
Stiilpul lui loanichie dela parapetul acarii prin-
28
28

Ornament de pe uga bisericii Coltea . . . 67 cipale 28

Stilp de pilimar Muzeul Correr: Venetia . . 67 Acelag stilp . . . 12
Tron din insula Cipru ...... . . . . 68 Sectiune prin foigorul de pe pivnitii . . . . 29
Fereastri ajurati dela pivniti 29
Planul etajului 30
Planul pivnitei 30
Vechile cetati romcingli.
Planul cetatii Ismail 71
Aceeag coloanii .....
Coloanii din sala de piatra" a stgretiei
. .
Portile dela intrarea m-rii ...... . . .
.
.
. .
. . 31
31
32

Milniistirea Hurezi in 1731.

Detaliu dela poarta m-tirii (fereciitura, ghinturile
gi inscriptia) . . . .
Detaliu dela aceeag poartii (retezele) . . . . .
....... 32
33
Aceeag poarti, vizutii din curtea m-rii 33
Planuri gi perspective de Weiss 89
Aceeag coloanii . ..... .
Coloani dela foigorul striretiei
Capitel de coloani dela foigorul stiretiei .
. . .
. . .
34
34
35
Caligula din Iasi. Baza de coloanii din sale de piatrii" a ar-
hondiriei 35
Biserica :
Planul orizontal
Vederea lateralii .
97
98
Aceeag coloanii ...... .
Coloanii dela foigorul arhondiiriei

Capitel de coloana dela foigorul arhondariei .

. .
.
.
.
. .
. .
36
36
37
Secliunea longitudinala 99 Capul stiilpului dela scare arhondariei 37
Vederea principal . 100 Acelag cap de stilp . 37
Vederea spre altar .
Secliunea transversals . ..... . .
100
101
Capul stalpului dela scare chiliilor de nord
Galeria staretiei
38
38

www.dacoromanica.ro
VIII BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Pag. Fag

Mormintul lui Matei Basarab, dela menistirea

Sterna Moldovei pe clopolnila bis. din Todireni Arnota 174
(Burdujeni).
Bisericile din Oldnesti si Muiereasca de sits.
Sterna Moldovei pe clopotnita bis. dela Todireni
(Burdujeni) 139 Sf. Paraschiva: fresc in bis. din Muiereasca de sus 178
Sf. Arh. Mihail: fresc in aceeas bisericit . . . 178
Uga bis. Sf. Nicolae" din Olinesti 178
Tapiteriile Doamnei Tiviosca a lui Biserica Sf. Voivozi" din Orinesti 179
Vasile Lupu. Biserica Sf. Nicolae" din Olinesti 180

Maria de Mangop, Doamna lui Stefan-cel-Mare . 146

Pietre parasite.
Simeon Movila 148
leremie Motile . . . . . . . . . . 149
Tudosca, Doamna lui Vasile Lupu 150 Bala de coloani, la Beritie C,-Lung . . . . . 182
lon-Voda, fiul lui Vasile Lupu 151 Pietre dela uga Beritiei, C.-Lung . . . . 183
Fragment din coronamentul dela uga bisericii
min.:1366i R.-Serat . 183
Asupra epocei de bronz in Romania. Capitel, la Biserica Domneascii din C.-Lung . . . 184
Bezel pentru o jumetate de coloanii, la Biserica
Domneasci din C.-Lung . 184
Topoare dela Sinaia, ca '1, 58
Bale de coloanii intreage, la Biserica Domneasca
Topor din Ungaria, ca 1/, 58
C.-Lung 184
Topor dela Kwieciszewo, Posen, ca 1/3 59
Fus de coloani, la Bis. Domneasci, C.-Lung . . 185
Coliere dela Predeal, ca 1/2 60 Pietre mici sculptate dela aceeas biserice . . . 185
Colier dela Tinsdahl, Holstein, ca 1/ 60
Obiecte dela Piltsch, Silesia, ca 'I, 61
Obiecte dela Oberklee, Austria 61 Cronicci.
Colier din Zivaljevic, Bosnia, V, . . 62
Colier din Pomerania, ca I/4 62 Biserica Porumbitei din Gura-Siratei, Buziu . . 92
Cutit dela Predeal, 3/4 62 Biserica din Valea Botei, corn Gura-Siiratei, Buziu 92
Toporag dela Predeal, ca 3/4 63 Piatra mormantali din bis. fostului schit Dregi-
Sabie dela Predeal, 'Is . 64 nesti, Teleorman . . . 93
Sabii din Ungaria, 1/4 ca 3/, 65 Capitel sculptat gesit in ruinele palatului lui
Stefan-cel-Mare din Vaslui 94
Piatre mormentalii dela bis din Celinesti
Morminte Donznesti. Prahova 94

Mormentul lui Mateiag Basarab, din Biserica Dom-

neasca, Tirgoviste . . . . 171 Eratd.
Mormiintul Doamnei Elena, din Biserica Domnea-
sca, Tirgoviste 172 Vederea din falii a uneia dintre bisericile mici din
Mormentul Doamnei Elena: vedere de detaliu Cotofeni-Dolj 96
a capacului 173 Sculpture' dela bis din Brildesti-Dolj 96

www.dacoromanica.ro
 IN CHESTIUNEA BISERICEI DOMNE$TI DELA
CURTEA-DE-ARGES
0
In legatura cu raportul privitor la bi.
serica Domneasca dela Curtea-de-Arges,
publicat in lase. 31 (Iulie.Septemvrie
1915), p. 141-143, avem de adaugat
uncle constatari, dapa spalaturile facute
in (Irma la pictura acestei biserici.
In acel raport se zicea despre dn.
scriptia> ce fusese semnalata, ea data
conjecturata: 12 noemvrie 6771
(= 1262), urmatoarele:
«Dela prima vedere, ea face mai malt
impresia anui ornament pe marginile
ve,smintelor, dee& a and inscriptiani.
Des1 am putut distinge formele unor li-
tere grece0, uncle mai molt sau mai
putin deteriorate, totes n'am putut cell
nici un cuAnt... Ce priveste data con-
jecOrata (,c(Pou = 6771), nu am putut
constata nimic ce ar confirms parerea»
respective.
Aceasta constatare obiectiva a nemul.
tumit pe autorul descoperirei in ches.
tiune, care dace se adeverea ar fi
de netagaduita important a si ne-ar pro
curd o deosebita multumire, ca on -ce
progres real In canoasterea adevarului.
Fara a ne preocupa de regretabila
nemultumire si de felul cam ea a lost
manifestata in publicitate, la care gasim
de bunacuviinta a nu raspunde, 1) tinem
') Rd numai o constatare de rapt. In raportul
citat se zice: aDin pretinsa data nu se vdd decdt
literele 4, §i o, si anume o sub (P, adeed o vocald
cu consoand suprapusli (*), cum se intdlnefte foarte
des in paleografie, dar numai la scrierea cuvin-
Buletinal Comisiunii Plonumentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
sa facem cunoscut celor ce dau ches-
tiunei un carat stiintific cele
interes
constatate de atunci fncoace.
*
* *
qInscriptiaD cu presupusa data (fig. 1),
scoasa la iveala prin spalarea picturei cu
care d-1 Norocea a Post insarcinat de Co-
misiunea monumentelor istorice, si aflata
pe marginile vesmintelor (la g8t si la
poale) celor trei sfinti zugraviti pe pa-
retii din proscomidie, care ne-a facet
impresia anal ornament, nu e singura
de acest fel la vechea pictura a bisericei.
0 asemenea inscriptie sau ornament s'a
descoperit ulterior, prin spalaturile facute
de d-1 Norocea, si pe cingatoarea unui
slant (fig. 2), zugravit pe paretele dintre
naos si vesm8ntar, la dreapta tamplei. Si
acl sant semne ce se aseamana cu dn.
scriptia» de mai sus, uncle chiar iden-
tice in amandoua. Ca infatisare, cea de
a doua (pe cingatoare) se deosebeste
prin o forma mai ingrijita, ceea ce con-
corn ea faptul ea pictura din partea
telor, nu si a numerelor). Ficeastd afirmatiune a
lost lnterpretata in intelesul Ca am fi negat chiar
existenta unor date de ani ea litere uneorl scrise
unele deasupra altora. Decd acest fel de scriere
se gdse§te la numere, e on -$i -cum numai in mod
exceptional, §1 anume in cazuri cand scriitorului
ii scdph o literd, pe care o adduga deasupra (intre
literele corespunzatoare)i sau in inscriptiuni lapi-
dare, cdnd literele numarului, mai ales la mar-
ginea rdndului, trebuind sa fie indesate, din lipsd
de spatia, se scrieau unele sub sau peste altele (in
caturi").
7
50 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

dreapta (sud) a bisericei, unde ea se publicatiuni de pans acum). La presa.

afla, e Meath de alt pictor dee& cea din pusa inscriptie din proscomidie (pe mar.
sthnga (nord), disting8ndu-se in general ginile ve§mintelor celor trei sfinti), mai
prin mai multa fineta in executare. e de observat ea uncle semne se repeta

T1'4'1 101126 `90

Fig. 1.

Fig. 2.

Comparand ginscriptia» in ehestiune foarte des si la distance mai apropiate,

cu semnele de pe cingatoare, ambele re.
produse aci dupa fotografii, e Invederat
ea §i intr'un eaz §i tntr'altul avem acelas
fel de semne, dintre care uncle se asea.
mania ea litere grece§ti, altele na au
forma de litere cunoscate In paleografia
sau epigrafia greaca (dupd principalele
earl semne astfel repetate nu se infati.
seazd ca litere.
Dupa spalaturile din urma, cloud din
numele celor trei shrill din proscomidie
(diaconii Roman §i Stefan) se vad
sense foarte lamurit; de asemenea in-
scriptia AFIOE pe orarul fiecaruia (fig. 3),

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DOMNEASCA DELA CURTER -DE -ARLES 51

.. . ° ' -.4..;14;fL ,. -,4:,.

- td -: *4:;'Vc a.; t'?'

N,4
r. rS' ;,1 ,
, W '
:t .4.. 4- . '.... o'

4""'f':0 a''' ' .- .... .

'' lir b.`$;-, .%.*::- A
=
.4.5.4

-
, -

e
.
7-
=
rroile

v. °.

.
$1-1-
.11
,.
'N '
: S. -1' .1. w,--.:-
s,.. i .
9.1tit.

; ti . - a- 1,,6
,
- ,
Nil:-
.
' ' .

. 7

'p 's
S 111.1

1, 11J " ,--

-1'°'r ' " , Nti
9
1

: 4. ,I, ',
4
.
t . If ! .

. .11 17...::l.4634-:. '

., .

..r. . ,
.... - ;it
'
,

:'-,:- .re ,if --....:..-iI'vt:,, "gi '`''.,,

1 "`"*.. , :- 1".7
k-./ f t- . ..1 .. ":"3-,:jek C /fr-3...1
'T
t,
*...e: .: ..,z' '1. ,:.:7-c.
. 14 ' i.
' ' ., ,..
..4 e r' 61

4 .. %, .. .1, 1..7

/ L.1 "f ! 4 . -../ v:

, .. ". v
c .. .

4 ?' ..,,-1. 1-
. .
..-. . i la
...,
.. I

.,. q''' I '

- n:, ..
V:1'.i i .-
... t
,.........
.k;;. L

4' .,v.-4"'.,'
..10 t -1
.... . I. p. akt, , , x -. 4. s . 6-J ': .17i

t --.2k7. LI.I.Z.40144;,..XtL.Z.S.d. -- - V`.: '' .::" g - .'

Fig. 3.

www.dacoromanica.ro
52 BULETINCIL COPIISIUNII MONCIPIENTELOR ISTORICE

cuvant ce se repeta in lungimea orarului. De asemenea la an chip al lui Cristos,

Numai «inscriptia pe marginile ve§min- tipar din secolul al XV-lea (pe la 1470),
telor acestora, facuta odata cu pictura bordura hainei, la gat §i la piept, este
a fresco, inscriptie de vreo 21 2 metri ornamentata cu desenuri in forma de li-
lungime Si in more parte bine conser- tere (fig. 5) 2).
vat& din care pans scum nu s'a des- Acest fel de ornamentatie, care prezinta
climb> dee& pretinsa data, ea intregiri an caracter analog cu ornamentele arabe
contestabile, Si aceasta chiar intr'o parte formate din litere, desvoltate din inscrip-
din cele mai deteriorate, ar fi lost scrisa tiuni religioase, a gasit, se vede, §i in arta
e Inc& nimeni sa n'o poata cell. cre§tina, asemenea aplicare, ce ramane
Ornamente ce se aseamana Cu litere, sa fie cercetata mai de aproape.

Fig. 4.

pe marginile vqmintelor, mai sent cu-
noscute in vestitele frescuri ale
Benozzo Gozzoli, Matte la 1457-1463
in palatal Riccardi din Florenta. Ad e
reprezentat imparatul loan Paleolog (care
a lust parte la concilial din Florenta,
1439) ca anal din cei trei regi dela Ra-
sarit in calatoria la Vitleim. Persoanele
din sciita lui au la poalele hainei o bor.
dura ornamentata in care se gasese
forme de litere grecqti (fig. 4) 1).
3) Dupa o copie in posesiurea cl-lui Norocea
Fats cu aceasta constatare (ce ne mar-
lui ginim aci a o semnala in raport cu ches-
tiunea in discutie), concluzia ea Si sem-
nele enigmatice de pe marginile ve§-
mintelor celor trei diaconi, presupuse ca
inscriptie, infatiraza o bordura or-
namentals, de fetal aceleia dela poalele
hainelor din fresco lui Benozzo Gozzoli
i dela haina lui Cristos, este negre§it
2) Dana Frankfurter Biicherfreund, XII (1914),
No. 1, p1. XVIII (asupra dreia mi-a atras aten(ia
colegul meu Prof. R. Ortiz).

www.dacoromanica.ro
 B1SERICA DOPINEASCA. DELA CURTEADE- ARGES
mai mult dee& indreptatita. i pans chnd
aceste semne nu vor fi dovedite ca litere
ale and inscriptiuni, descifrata macar in
partile ei mai bine conservate, parerea
ca de na sant decat niste ornamente de
bordura ramdne singura acceptabila.
Iar dad., contra asteptarei noastre,
intemeiata pe constatarile aratate, pre-
supusa inscriptie din fericire, in mare
parte bine conservata va fi
frata, vom face amends onorabila pentru
I
o
r'W,-.6.:2
neincrederea ce am aratat conjecturei
(acute cu privire In data, si vom fi cei
dintai care vom prezenth ingeniosului
autor felicitarile noastre pentru serviciul
ce va fi adus adevarului. Pans atunci
ins& nu putem decht sa staruim la modal
nostru de a privi chestiunea din pane-
tul de vedere al faptelor istorice con-
statate.
*
* *
53
Data conjecturata 1262 ar fi, se crede
(in cercuri insuficient informate), o do-
vada pentru vechimea voevodatului ro-
man in regiunea Argesului, a carat
descalecare cronicile noastre (din se-
colul al XVII-lea) o pun la 1290. Con-
trar traditiei cronicilor (a caror data a
descalecatului e dovedita demult ca gre-
sita), vechimea voevodatului muntenesc
desci- (in partea din rasarit de Olt) inainte de
1290 este bine constatata prin documente
;At. we-
Fig. 5.
contemporane, care Inca dela 1247 arata
In rasarit de rhul Olt si la miaza-zi de
Alpii Transilvani, cuprinzhnd deci re-
giunea Argesului (unde apoi se gaseste
prima capitals a Tarei-Romanesti), an
voevodat roman care exists acolo de mai
inainte, ca si altul in Oltenia'). Ash fiind,
2) Hurmuzaki-N. Densqiana, Documenle firivi-
loare la isloria Romeinilor, I, pag. 250 251 a. 1247
§i 1251. Cf. pag. 454 §i 457 a. 1285; pag. 483 a. 1288
www.dacoromanica.ro
54 BULETINUL COMISIUNII PIONMENTELOR ISTORICE
e bine /nteles ca nu o data conjecturata,
dintr'o presupusa inscriptie pans acum
nedescifrata, data Inca posterioara celei
documentale, are sa dovedeasca vechi.
mea voevodatului roman In aceasta parte.
Ca data pentru tictura bisericei, ea
Fig. 6.
este hotarlt inadmisibila. Parerea expri.
mata in raportul mai sus citat, aflame ca
vechile frescuri ale acestei biserici, cu in.
scriptiuni grecesti, care ca stil i comport
zitie se aseamana cu mozaicurile din
moscheea Kahrie-djami, foasta manas.
www.dacoromanica.ro
tire Chora, din Constantinopole, (acute
pe la 1310-13201), urmeaza se fie pos.
terioare acestora, se confirma pe deplin.
In biblioteca Academiei Romane se afla
24 de fotografii dupa mozaicurile dela
Kahrie-djami, daruite de D-1 Mihail Sutzu.
D-1 Grigore Cerkez, sub a card con-
ducere se fac restaurarile atat de bine
executate la biserica Domneasca dela
1) Charles Diehl, Manuel d'art byzantin, p. 738
739.
 BISERICA DOMERSCA DELA CURTER-0B-diRGE 55

Curtea-de-Arges, comparand aceste fo- natoralui roman (Salpicius Quirinus), la

tografli cu vechile frescuri de acl, cate
s'au descoperit prin spalatarile facute
pans scum, a gasit 8 ce se aseamana
in mod esential, uncle Hind mai malt
sau mai putin chiar identice. Cercetan-
du-le din nou la fata locului, in corn-
numaratoarea Wei lor, despre care Char-
les Diehl, cu privire la mozaicurile dela
Kahrie-djami, zice ca este «an subiect
/bark rar tratat in iconografia bizan-
tina», care «nu se inland( in alts parte
in aria orientalci»,) se prezinta, in

Fig. 7.

paratie cu fotografiile, am fault aceeas frescurile noastre, ca o copie a celei

constatare, gasind si altele care concords
cu descrierile unor compozitiuni ce nu
se afla intre aceste fotografli.
Specimenele reproduse acl arata in-
vederat ca frescurile respective dela
Cartea-de-Arges sant facute dupe tipul
iconografiei dela Kahrie-djami, a carei
influents directs se vede chiar in cele
mai mici amanunte.
Compozitia Recensemciniul (fig. 6), re-
prezentand pe S-ta Maria inaintea guver-
dela Kahrie-djami (fig. 7), putin mai re-
') Etudes Byzantines (1905). Les mosaIques de
Kahriemdjami, pag. 423: 11 y avail lb, en outre,
certaines compositionsle Recensement devant Oui-
rinus, par exemplqu'on ne rencontrait nulle part
ailleurs dans l'art oriental, et dont le Guide de la
Peinture ne disait pat an mat. On n'hesita done
point h faire honneur de ces ouvrages a I'Occl.
dent.Manuel d'art byzantin (1910). Kahriemdjami,
pag. 736: Il en est quelques.unes d'un m6rite tout
6 fait saperieur : telle la composition qui figure un
sujet tres rarement traite dans Monographic by-
zant'ne, le Recensement devant le legat Quirinus.

www.dacoromanica.ro
56 EIULETINUL COMISRINII tIONUMENTELOR ISTORICE

dus6 grin spatial mai restrans. Imbr6c6-
mintea §i tinuta guvernatorului, av8nd pe
cap a bonetul inaltilor dignitari bizantini
din secolul al XIV-lean, 1) inf6tisarea Fe-
cioarei Maria, Insarcinat6, si a celorlalte
persoane, chiar arhitectura si alte ma-
De asemenea In compozitia din tim-
panal deasupra asei din narteca, ca pa-
tronul ,si clitoral bisericei (fig. 10), influ-
enta dela Kahri&djami, dupa compozitia
analoaga (fig. 11) din acelas loc, este 'hive-
clerata. Atitudinea voevodului, in genunchi,

Fig. 8.

nunte sent la fel in amandoua. Aceeas cu infinite intinse, cu tinuta caracteristicaia

asem6nare o g6sim si In compozitia ce
reprezint6 pe Regii magi inaintea lui
Iron' (fig. 8 §i 9).
') Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin, p. 737.
capului, este (except6nd Imbracgmintea
deosebita) Intocmai ca a ctitorului dela
Kahrk-djami, logothetul Teodor Meto-
chites. Dar acesta tine in rntini biserica,
de el restaurata §i, in parte, constraita

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DO/INEASCA DELA CURTER.-.1)E-ARGE 57

din non si impodobita ea mozaicuri, pe redus prin cele chipuri adaugate

care o trichina Plantuitorului, patronul
foastei biserici Chora (azi Kahri6-djami).
Voevodul insa nu tine in mani biserica,
avand totes manile intinse In fel, fiind
infatisat ea In rugaciune; si desi patro-
nal bisericei este Sf. Nicolae, chipul Plan-
tuitorulai e Meat si aci, aproape identic,
fiindu-i adaugat la stanga Sf. Nicolae,
in dreapta S-ta Maria. Costumul voevo-
cloud
nu ar motiva indestul aceasta lips& fiind
loc proportionat si pentru biserica.
Celelalte subiecte ale frescurilor ce se
gasesc si intre fotografiile dupa mozai-
curile dela Kahri&djami, cate avem In
indernana, sunt chipuri de sfinti §i pall
de compozitiuni a caror asernanare cu
modelele dela Kahri&djami e nu mai
putin invederata. Dine inteles, intre aceste

Fig. 9.

dului, care se aseamana cu cel al lui
Plircea dela Cozia, apartine in aceasta
forma, dupa modelele cunosecte, seco-
lului al XIV-lea.
Lipsa bisericei, pe cand de regard ea
se gaseste in icoanele de ctitori din biseri-
cile noastre (infatisati stand in picioare si
tinand in mani biserica), pare sa indite ca
voevodul infatisat aci nu a zidit bise-
rica, ci numai a zugravit-o. Numai spatial
fotografii sant si subiecte tratate sitter
ca in Curtea-de-Pirges, uncle pictorii an
lacrat, se vede, si dupa alte modele
sae dupa conceptie proprie. Aceasta nu
scade insa intro nimic puterea probelor
de mai sus. In general, stilul acestor fres-
curl, ea figuri marl si compozitiuni am-
ple, de o maestrie si frumusete cum nu
se gasesc allele in bisericile noastre vechi,
e influentat de stilul caracteristie al mo-

www.dacoromanica.ro
58 BULETINUL COP1ISICISII /1.014.111ENTELOR ISTORICE

Fig. 10

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DOPINEASCA DELA CURTEA-.DE-,ARGES 59

zaicarilor din acea epoca de inflorire a a§a de caracteristice. Mozaicurile dela

picturei bizantine. Kahri6cljami» zice Charles Diehl 1)
Ne marginim ad la aceste constatari, «sant una din capodoperele nocrlui stil
care raman sa fie completate prin cerce- pitoresc ce se na§tea in Constantinopole
tari si sp6laturi ulterioare. Ele pun in la inceputul secolului al XIV-lea, Si care,

Fig. i 1.:

afara de indoiala ca pictorii frescarilor din capitals, a radial pcste tot Oriental
dela Curtea-de-Arge§ au avut modele din crqtin».
iconografia dela Kahri&djami, ea care *
* *
ele se aseamana atat de malt, nu numai
ca stil qi compozitie, dar si in aranunte 1) Manuel d'art byzantin, p. 739.

www.dacoromanica.ro
 60 BCILETINUL COMISIUNII PIONWIENTELOR ISTORICE
Vechea pictura dela Curtea-de-Arges
fiind, cum se vede, posterioara celei dela
Kahrie-djami, deci dupg 1320, iar cti-
torul fiind infatisat ca barbat Inc tanar,
cel mai vechiu domnitor druia poate fi
atribuita zugravirea bisericei este Ale-
xandra I (dupa 1330 pand la 1364, fiul
lui Basarab I, care la 1330 este aratat
ca batran), fundatorul mitropoliei de Fir-
ges (1359), care a cerut si primit dela
patriarhia de ConStantinopole pe primal
mitropolit al Wei 1). Legaturile cu Bi-
zantul, constatate mai intaiu in domnia
lui (pe cand tatal sau avea pe la 1323
ostilitati ca Bizantinii), explid si influ-
enta directO a picturei bizantine de atunci
la Curtea-de-Arges.
Dad Alexandra este cel dintaiu Domn
sub care s'a putut manifests la not aceasta
Fig. 12.
influents, cel din urma sub care s'ar fi
putut face vechea picturA ar fis'ar putea
presupunefiul sOu Radu I (intre 1374 si
1385), fundatorul Tismenei si al altor ma-
nastiri (cele mai vechi dupA neinsem-
nata Vodita, fundatiunea lui Vladislav 1),
pe care calugarii si cronicarii 1-au con-
fundat cu legendarul descalecator Negra-
Voda, numindu-1 Rada-Negru 2), druia
traditia ii atribue fundatiunea bisericei.
') Miklosich & Miller, Acta Patriarchatus Con-
stantinopolitani, I, 383-388. Hurmuzaki-Iorga, Do-
cumente, XIV , I, p. 1 6.
2) Radu, fundatorul Tismenei, e numit, in doua
hrisoave din 1569 §i 1576, Negrul Voevod, iar in
hrisoave mai tarzii (dela /*Wei Basarab, $erban
Cantacuzino, s. a.), Radul Ncgru Voevod. Prin
hrisovul din 1576 aprilie 28 (Arhivele Statului),
Alexandra III intareste manastirei Tismana asatul
Bistretul cu toate baltile pan& la Garla-Repede
(ExosorIfiny)», care i -a Post dat de Taposatul Ne-
grul Voevod . Aceasta proprietate, abalta Bistret
pant la Garla-Repede (spx3oro ron OD, este ara-
www.dacoromanica.ro
In adevar, chipul lui Radu, in armura
medievala, la fel ca pe monetele lui (fig. 12
Si 3) 3), se alit, ca frescg veche, pe stalpul
stang (nord) dinaintea altaralui, lipsinda-i
ins6, din nefericire, copal (fig. 14). Pe
acelas stalp se afld, in pictura mai nou'd,
cu inscriptiuni romanesti, compozitiuni ce
reprezinta epizoade din viata sfintei Filof-
teia si aducerea moastelor ei la Curtea-
de./Arges (fig.15), negresit dupa o pictura
mai veche (cum arata forma imbracamin-
tei). Intre persoanele ce asista, sant infati-
sati : voevodul Radu-Negru, arhiepiscopul
de Tarnova si doi episcopi (romani). Tara-
Romaneasca aye& doi episcopi abia dela
a.1370, cand Vladislav I (fratele si prede-
cesorul lui Radu) infiinta « mitropolia»
Severinului 4), ca a doua episcopie a O-
rd. Cei doi episcopi, ca si chipul vechiu
Fig. 13.
al lui Rada pe acelas stalp, ar indica
epoca acestuia pentru aducerea moas-
telor, reprezentatO aci si atribuita de
traditie lui Radu -Negru 5). Rust fapt, in-
tata, in hrisoavele lui Dan I (din 1385) si Plireea
(din 1387), ca Hind date manastirei de tatal for
Radul Voevod, fundatorul ei. Prin hrisovul din
1569 ianuarie 8 (Arhivele Statului), Alexandra III
intare§te manastirei Tismana 'satul Elhovita, care
i-a lost veche si dreapta °dna si mostenire Inca
dela intemeierea Tdrei-Romcine#1, dintciiu dela
Negrul Voevoc1D. La acea data, confundarea lui
Radu, fundatorul Tismenei, cu legendarul desca-
lecator Negra-Voda era deci indeplinita.
3) C. floisil, Efigiile monetare ale Domnilor ro-
nini. aBuletinal SocietAtii Numismatice RomaneD.
XII (1915), p. 129. Rada este singural Domn a edrui
eligie se afla in asemenea armura.
4) Miklosich & Miller, I. c., I, 535 536. Cf. II, 270.
312. Hurmuzaki-Iorga, 1. c., p. 8-9. 24. 29.
5) In Vicga lui Nifon, al cares autor, Gavriil
protul dela Athos, a lost la sfintirea manastirei
lui:Neagoe In Curtea-de-Arges, nu se face mentiune
de Sf. Filofteia ; dar nici de biserica Domneasca,
unde se gasesc apoi moastele, nu se spune nimic.
 BISERICA DOPINEASCA DELA CURTER-DE-ARGES 61

'' '''' - '-'-i-L----"c'lir"TlrrallrVig-"7,,I.

, '-b .°1':.Y...,' ,1' ;wt. -;;1...2 ' 6. , - TIrrr-"1"---11
. , %L. , .t, .

,., ." 7''' - ... . . -. tl

' r' -: ,
.9,
.
'i 6 .'
. . G..
..
.
fl .
1

'''' 1 :.i.ri7 .:::: ...1:, . 14'..

.a,........ 624: .1 61';1.4. 416:- '11;:-.1
1 r.4,,,
'' .
., _. ...f ,
Fn ,
'',Z ":,
v .
I
-,-
P .°11.:
, z. -
,, 0
, Tit, i' °= '' ,.... I
f 7 -7= =, 1. .:.--, ,
.
fa
.
A. - .. .,v,' -,. .. n' v ..
:.j. '
.
iv v..
.
.1
,' ,..:.
r.
.-e
.4 V. .17.17.';,"4.,,e."/.
'- ,- . ..;,
- iig- ;rj-,
eP ..,..6f. ., t , ' : . °...,,,...

...:.,: ..
'' '..A-.,-.'4,:_7:%-::- w..
'IA4 '' 9.,
,! De, <
.: ' P .'./
1

: s

4. ...At
It L's'all ',1-
,',', 47'. ',,.:N.`:'-'',S.;

' 4. "e4 .. ,.:- 14%, P. ,;024....,. _ :

.,
.. , 7.

: i Ir. ,,,A .'ii.7, gs... ,

.. ! ..t.
1

,3 '7 : ...t...,;. ....V "61

,
t
0 4.
. ..
It' ',. - ..4, '.:
4 I
15
--' . .0.1, flti--11+' l' --i'V 'ri-,

. ,k, as : ' : ° ... vl-', '','

°:"....Z...
'..- 4

, ., 4.". .;7..N c11151;

...
Vt10-:. , '

....
ee
e+
4 Le
e
64),
1' -
; ..' r, 7
. '
r" 1
4
w f, L AfK.-... 7. -
, ..0 ...,4 ;,,,,i, ,,10,1,,--,..,,. r.7,:.' --P' -', .17
.-- 5('; j'
.. ,....I. ,
,
,
''..
.., * ,I,k 4f -
. t,
s.! y 4,_ . o p 4
A
9
Up 1t44Y1/4
; 11
1. -41

7 4.; ..
: $t, , ot- ..., ,
t4A

r". . ,
%:;-.7.- i. ,.,&k 44.
' er ''`°' ---''-u4.41c... - 654---. .4
le tir
rP . rfi. . ..n.
... ,
-1-,
. . .
'''.:,1, ',44 t--1:- .
. l- f,.f-_;-', ..,
. .k . - v ..il v ,...61:.
, ' . th, S .
l.. t.,4,,,,....,,, -
r..4, , ,,,-...4 ,,, .,
....:
.
,
,
Imila
.
4 ; : v' ,.. .,--5,,, p,.
. ..,
.

- - 10- i q 9 , . ;- .4,We
11 i'-
...% .
4. ' . . f.
..!"),, = 66

,
%,- .
/- ...,--1
-4. '1:*Le
-Th.. A
. -6"

. I
,4 . ,c r .:, 7,
. , .

f .
.
L.P.
_
4,L.

Fig. 14.

www.dacoromanica.ro
62 BULETINOL COMIMCINII PIONCIP1ENTELOR 1STORICE

'..fAr 11.I'-ter', .
,
. S
AI

. ',)
"it...:- *t. "g ' , 5 , 7,,,,, a' ' t t I

V
,1 °-° ,;., ft A v 0,, '' '
. '. A

oira ,. ,....'
' .... elr, ET
.-
l
'
. By

u '''''fi'ii,. i''.
r.,%.
-.
;
C:

: ...
4'''.'

4.,
icti te.-Ar.: .

..11-..t..41,4
, ,,
, .4. .

:r:51 ;A.

L
.1,

L:
_ .
. -7 .'
.....4.
-;-
tv.,
,a.
,t.
.
rt
Ili .

-.1 7..
,.. I'd
Fl
:1
e 4. '' l'A, ; , ....
i
- "1. ! . : - ,.
.d ,.. .
'... It . .. .,,,
. :.,,
II lig 4
,r1 ,. LI attf.d: W .: 1:
II
e9i 3 amt r
a, ' a 1,..;
... A
4 .* .1
. 1,
;A ;
..., ...
. , , Iv
,t. '. . .11. -. .c TY:. , ' .

.
0,

.-
Yli 491. ; ': . .,

I ; ' 2 d.:./.ILSOA ' r'

°

1..,. . %.0.s.i.., 1 - ,3 .1

"FA' -j.
[14 t
P #74 kg'.
';'- %YE $. lc's::
: 1 ; 4. .
l',.8A41

I .1) IL. , .1 .
19' -1: 11 J.,C 4 g.-- if . ° ' . o

11' .1 ,.ar i
1
'
0
. ; . --,;;1i
° 4, (ri .1

r nil
k 1 .
11 4. -
,- or,: R u : ,...ri.,
`..
1
I
kl-' 4'
. .

;V .:61 ''' ' . .

',. ',
it r. ° 4i ..... Y.. V
'+ .../1.
...
'......,
' 1 a ° rr i:
r161' 116... r*/40Ire
., ' y
' .i :- ;74. ,:J t' .28.'i
CI,

''''I'Vaii3111'. 4.rit 4.:,, a', " ' -

... I ! r, "tr. I
-1, 12 ..
' yi r- ,,,
'

-"-5- .1.\--
.. I
:
.
. ,7 a.......
-.,.. r
4f.
D
't-Jek I- r .

...".....1...
(Lhke
.

-t*i '/.." . 'q f ''' 4 I \

;1::: ....
..
3,), ., _. .. ''' T' %
..9c.-11+.0 ', Z.-
,
1.
, ^ 30, . .
*1-
A ... ri a
-`-':,..
....4..., ...41,,
,.'' , .
f_,...
t ,d ,I °r
f ,./..° ...
,A,..,.
,,,,,I. ... .- '
a V
4; y ea. I
' , C.
-
Z.-
.3 440 ' ...

.
'VI
.

n rim.;.
-"I'','Ts ...1 .'

'
,
;Ai ".. .
A

,_.. - .- 1. .
--...." . '"' '
.4c. ,, II", a
t , isitfr' .,.. i

.., )..r
:rp U il
-4; 1
,C1,-,171.1!
.
-R 1. A 7 w.
4.41. fit." 4.1
.,,k3r
-;°. .

Fig. 15.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DOP1NEASCA DELA CURTEA.DE-ARGES
fatisat prin pictura de pe stalp, probabil
si mormantal lui Rada in aceasta bise-
rica 1), ar (Irma sa fi dat motivul pentra
legatura ce s'a Meat apoi intre numele
acestui Domn si biserica Domneasca dela
Curtea-de-Rrges. In tot cazul, chipul
Domnului in armura Ca si Rada I (pe care
invederat it infaliseaza), deosebindu-se de
ctitorul deasupra usei, imbracat altfel,
se prezinta ca diferit de acesta ; in local
unde se Ulla, care de regula nu este
al ctitorilor, el a Post pus aci in alts le-
gatura deg& ca fundatlunea sau zugra-
vireo bisericei 2).
Asa Hind, ctitorul deasupra usei este,
dupa toata probabilitatea, Alexandra, fun-
datorul mitropoliei de Rrges. Vechea pic-
tura dela Curtea-de-Rrges, care se deo-
sebeste ca stil atat de malt de ceea ce
ni s'a pastrat la Cozia din timpul lui
Mircea, Hal lui Rada, aparline negresit
anal timp mai apropiat de epoca mozai-
curilor dela Kahri&djami, cum na putea
sa fie dee& in domnia lui Alexandra.
«Deci ramane mai probabil» ziceam
in raportul citat «ca biserica a Post zu-
gravita, daca nu si zidita, sub Alexandra I,
fundatorul mitropoliei de Rrges, supusa
patriarhiei de Constantinopole».
* si dinastia intemeiata de el se numeb
* *
Dad, pans la proba contrara, Ale-
xandra urmeaza sa fie considerat ca cti-
torul care a zugravit biserica, zidirea
') Dupa traditie, Radu.Negra ar fi inmorman.
tat in biserica Domneasca, unde se arata mor.
mantul Jul. Lang& acest mormant, unde azi nu mai
este decal o lespede cc' ornamentatie veche, se
ail& mai inainte si un baso relief de piatra (unde
1-am vazut Inca in 1893, cand am vizitat prima
data Curtea-de-Arges), acam in Plazeul de anti-
chitati, care infatiseaza an chip de Domn, atribuit
Jul Radu.Negra. Forma imbracamintei, care se mai
poate distinge, ar corespunde Cu epoca lui Rada I.
2) Ctitorul a Radul Negru., care Impreuna ea
aboamna AnaD tine in mans biserica, zugravit pe
paretele de miaza-noapte la stanga usei, este o
pictura noun.
www.dacoromanica.ro
63
pare sa fie mai veche. In adevar, «Io.
Nicola Alexandra Voevod, fiul marelui
Basarab Voevod (cum inscriptia de pe
mormantul sac' numeste pe Alexandra
al documentelor si cronicilor) 3), Hind
inmormantat in manastirea dela Cam-
pulung, unde el este zugravit ca ctitor,
tinand in maini biserica 4), iar la Curtea-
de-Arges el find infatisat, in deosebire
de modelul dela Kahri&djami, fara bi-
serica in maini, ca unul care ar fi numai
zugravit, na si zidit biserica, nu avem
cuvant de a-i atribui lui fundatiunea
acestei biserici. Rrhitectura ei e recu-
noscuta ca cea mai veche intre vechile
biserici ce ni s'au pastrat, atat ca stil, cat
si ca constructie; iar traditia noastra
atribue fandatiunea ei intemeietorului
principatalui, legendarului Negra-Voda.
Ca adevaratul intemeietor al princi-
patului a toatii Tara-Romcineasai (cum
se name& Statul format prin unirea sub
o singura domnie a voevodatelor ante-
Hoare din dreapta si din stanga °Halal)
e canoscut «marele Basarab Voevod»
(constatat documental la 1324 1330 ca
domnind de mai inainte), dupa care Tara-
Romaneasca era numita, in secolul al
XIV-lea si al XV-lea, si «Basarabia», cam
«Basarabi». Pentru ca el sa imprime astfel
Statulai si dinastiei pecetea numelui sac',
el trebue sa se fi deosebit cel mai intaiu
prin faptele ce a savarsit intro domnie
mai lungs, inainte de memorabila vic-
3) In documente unguresti si papale, el este nu.
mit Alexander Bozorabi sail Bassarati (= al lui
Basarab).
In biserica reconstruita de ['Intel Basarab
4)
si restaurata ulterior, sunt zugraviti Ca ctitori
vechi aRadal Negru Voevod» si gIo. Nicolae Ale.
xandra Voevod.. (Numele ((Dias», scris dug acesta
de alts mans, a lost adaugat mal tarziu). Ctitorul
»Radal Negru , care (dupa cronica atribuita lui
Constantin Capitanul) a fault manastirea», ara.
tata ca Hind mai intaiu abiserica de mire, ar fi
Rada, Hal Jul Alexandra, ca fundator al manasti.
rei pe Tanga biserica zidita de tatal sac'.
64 BULETINCIL cOnrsioNo P1ONUPIENTELOR ISTORICE
torte ce a repurtat la 1330 asupra re-
gelui Ungariei, Carol Robert. Sfdrsitul
domniei lui Hind cardnd dupd 1$301),
inceputul ei urmeazd sa fie pus cu proba-
bilitate pe la sfarsitul seeolului al XIII-lea
sau inceputul secolului al XIV-lea.
Rezidenta lui Basarab, cum arata an
document contemporan, era la 'Rrges
(castrum Argias), uncle si sub armasii
lui se afld scaunul de domnie. Re' este
si cea mai veche bisericd a Ord, atri-
buitd de traditie intemeietorului Statului,
care cum zice cronica «au desca-
lecat la Rrges, si au Meat oral mare,
si si-au pus scaunul de domnie, facdnd
curti de piatrd, si case domnesti, si o
biserica mare si frumoasci». Rcest eve-
niment, cronica it pane la anal 6798
( = 1290).
Fold co aceste marturli, am pate& ad-
mite traditia in intelesul ca fundatorul
bisericei Domnesti din prima capitald a
Wei a lost Basarab intemeietorul, tatal
si predecesorul lui Filexandru. Facand
abstractie de Rada (confundat co le-
gendarul descalecator Negro-Von), a
cdrui legaturd probabild cu aceastd bi-
series am ardtat-o mai sus, Negro -
Von al traditiei, ca fundator al celei
mai vechi biserici, corespande in tot
cazul mai mult co intemeietorul Statului,
care era. Basarab.
Vechiul pomelnic al mandstirei dela
Curtea.de-Rrges, cea mai veche listd de
Domni ai Tdrei-Romanesti ce ni s'a pas-
trat, incepe ca Basarab Voevod ca
cel dintdiu Domn; dupd acesta urmeazd :
Alexandru Voevod, Radul Voevod cel
Batrcin (start), Neagoe Voevod cti-
9 Cronicarul contemporan al Ungariei, poves-
tind intalnirea lei Alexandra ctr regele Ladovic in
1343, zice ca el se rasvratise pe timpul regelui
Carol (Robert) si a ramas in r6svratire mai multi
ani (per multa tempora) . Deci Alexandra a inceput
sti domneasca mai multi ani* inainte de 1343,
aproape de 1330.
www.dacoromanica.ro
torul si Doamna Despina, etc. 2) Cei
trei dintdi era(' deci eunoscuti, pe timpul
sand s'a alcdtuit acest pomelnic, dupd
vechial pomelnic al mitropoliet de Rrges,
ca' cei mai bat-aril Domni ai Ord, ne.
gresit in legator-a cu primele fondotiuni
bisericesti din vechea capitald. 3)
Faptul ca in fruntea celui mai vechiu
pomelnic al Domnilor Tdrei-Romdnesti,
pdstrat chiar la Curtea-de-Firges, e pus
Basarab intemeietorul, In deosebire de
celelalte pomelnice cunoscute, care incep
sirul Domnilor cu Rada (zis Radu-Negru),
fundatorul celor mai vechi manastiri,
confundat cu legendarul descalecdtor,
inlAturd on -ce probabilitate ed. biserica
Domneascd dela Cartes -de -Rrges ar fi
putut sa existe inainte de Basarab, ca
fundatiune a vreunuia din voevozii te-
ritoriali ce I-au precedat, fdra ea fun-
datorul ei sd fie pomenit in vechiul
pomelnic al mitropoliei, dupd care s'a
alcdtuit acest pomelnic al mandstirei.
Primal Domn in pomelnical dela Rr-
ges, totdeoclard primal Domn usingur-std-
pdnitor» al Tdrei-Romonesti (dupd voe-
vozii teritoriali constatati in secolul al
XIII-lea) pe care -i arata documentele, in
acelas timp Domnul al cdrui name a tre-
cut asupra Orel si dinastiei intemeiate
2) R. Odobesca, Episcopia de Argq. «Convor-
biri Literare, XLIX (1915), 1121.
3) Vladislav, care a domnit intre Alexandra si
Radu, e pus &pa ctitorii Neagoe si Despina, Rada
dela Afamati (care a terminat si zugravit biserica
zidita de Neagoe) si Ruxandra. Dap& Vladislav,
ca care incepe sirul Domnilor care nu aveau legate
tura cu fundatianile bisericesti dela Rrges, ar-
meaza: Plircea (eel 136trAn), Dan (II), Vlad (Dra2a1),
Rada (eel Frumos), Basarab (tatal Jai Neagoe), Rada
(eel Aare), Vlad (eel Tantir), domnitori inainte de
Neagoe, apoi familia Doamnei Despina, sotia lui
Neagoe, si fii lor, et2. In aceasta ordine, pomelni-
cal na pate& sä fie alatait deal in timpul lui
Radu dela Afumati (1522-1529) sac sub succesorul
sac noise (1529-1530). In edevar, noise Voevod,
care a fault manastirei anele donatiuni, e pas in-
tre Neagoe si Rada, fie dela alcAtuirea pomelni-
cului in domnia kg, fie (mai probabil) prin inter-
calare in pomelnicul facut sub predecesorul lui.
 13ISERICA DOPINEASCK DELA CURTER-DE-AROES
de el, Basarab, intemeietor al principa-
talui si dinastiei, este cel dintaia Domn
care poate fi admis ca fandator al bise-
ricei Domnesti din capitala sa Arges,
atribuit8 de traditie descaledtorului Ne-
gra-Vod8.
* Daca azi avem fericirea de a ni se fi
* *
In lumina acestor fapte istorice, ve-
dem si dutain a inte lege fundatiunea si
vechea pictura a bisericei Domnesti dela
Curtea-de-Firges. Pictara ei, cea mai fru-
masa si cea mai artistica ce avem
bisericile noastre, o opera a ultimei pe-
Howie de inflorire a picturei bizantine
din secolul al XIV-lea, merits o deose-
bird Ware aminte. Studiul ei are an camp
bogat de investigatiane, pastrand o co-
moara din cele mai pretioase, pentru un
specialist in istoria artei bizantine. Sa
asteptarn c8 acest specialist nu va lipsi s8
ne dea cat mai curand roadele cercet8-
rilor sale. Dar spre a ajunge la un bun
sfarsit, on -ce idee preconceput8 si on -ce
preocupare in afar de adevarul stiin-
tific trebue inlaturat8.
A. cunoaste un adevar si a-1 arata,
este cea mai inalt8 problems si multu-
mire a ornalui de stiint8. cine are
Baletinui Coruisiunii Monainentelor istorice.
www.dacoromanica.ro
65
constiinta de a cants si servi adevarul, va
fi mai presus de polemici si ataccrri per-
sonale ca cele ce, in loc de argumente,
au g8sit publicitate in legatura cu ches-
tiunea in discutie. In arsenalul luminos al
asemenea arme nu au trecere.
pastrat, intre monumentele sfinte ce
ne-au lasat strabunii, comoara de arta
din biserica Domneasc8 dela Cartea-de-
Arges, scapard de peire, aceasta datorim,
in mare parte, unui om care, far8 a
in face zgomot de reclam8 in jurul numelui
s8u, dar cu devotamentul, cu dragostea
si constiinta omului cc se dedic8 unei
opere de bine, a restaurat acest monu-
ment nepretuit, care era aproape s8
cadd in ruine (dup8 ce scapase de a fi
daramat pentru reconstruire), si a pro-
pus m8surile cuvenite pentru spalarea
picturei, execatat8 atat de bine sub su-
praveghierea sa. Prin aceast8 opera na-
tional8, care ne-a redat, conservat cu
pietate, cel mai vechiu si mai pretios
monument al trecutului nostru, d-1 Gri-
gore Cerkez a bine meritat de tars si
de istoria noastra, si cea mai mare
multarnire si recunostint8 o gaseste in
opera sa insas.
D. ONCIUL.
6
 ADAUS
WO ce articolul precedent a Post
cules, am comparat, la fata locului, foto-
grafia dopa chipul ctitorului din biserica
Domneasca dela Curtea-de-Arges, zugrO-
vit deasupra Uri, cu chipul lai < Nicolae
Alexandra (= Alexandra I) din bise-
torilor, reiterate sub Clatei Basarab, an
lost reinnoite la a does restaurare,
totus chipul lui Nicolae Alexandra (fig. 17)
mai prezinta asemanare de portret cu
eel al ctitorului dela Arges (fig. 16).
Aceasta asemOnare - pe cand chipul

Fig. 16.

rica foastei mOnastiri dela Campo lung,
zugrOvit aci ea ctitor,impreun8 cu Radul
Negru (= Rada I). (Cf. pag. 63 n. 4).
Dcsi aceasta pictura e nou8, biserica fiind
reconstruit8 de /Intel Basarab, la 1635-
1636, §i din nou restaurct8 la 1827-
1831, asa incat vechile portrete ale cti-
lui «Racial Negru» are cu total alts in-
falisare nu poate sa fie numai Intam-
platoare. Ea confirms pe deplin concluzia
ca ctitorul dela Arges, zugrOvit deasupra
asei, este Alexandra I, acelas ca Nicolae
Alexandru, ctitorul bisericei dela Campo-
lung, unde este inmormantat. Portretul

www.dacoromanica.ro
13ISERICA DOPINEASCA DELA CUR7`E.21-.DE-FiRGE 61

Fig. 17.

www.dacoromanica.ro
68 11ULETINUL COMISKINII tIONUMENTELOR ISTORICE
lui istoric, descoperit in vechea pictura
contemporana dela Arges, s'a pastrat,
cum se vede, si la Campulung, mai molt
sau mai putin nealterat in mod esential
(afara doar de imbracaminte, care se
deosebeste de cea dela Arges), ea toata
refacerea si reinnoirea ulterioara.
Astfel ipoteza ca. Alexandra I este cti-
toral reprezentat in vechea pictura dela
Arges, ce am exprimat-o in Maia 1914,
cu prilejul omagiului Academiei Romane
la mormantul Regelui Carol (cand mem.
brii prezenti au vizitat biserica Dom.
neasca), cam si in sedinta Academiei
dela 18 Septemvrie 1915, si pe care am
sustinut-o in raportul prezentat Acade-
miei la 9 Octornvrie 1915, pe tune-
iurile mai amanuntit expuse aci in cele
precedente, gaseste, ca concluzie logics
din' fapte si argumente istorice, o desavar-
sita confirmare.
*
* *
La cele aratate mai sus (pag. 64) cu
privire in pomelnicul dela Arges, care
incepe sirul Domnilor ea Basarab Voe-
vod ca eel dintaiu Domn, mai avem de
adaugat si pomelnicul manastirei dela
Campulung, <prefacut si innoit» in a.
1701 (Biblioteca Academiei Romane,
Ms. 3722). Acesta cuprinde doua liste
de Domni: una care incepe cu «Io.
Radul Voevod Negru, acesta au facut
Tismeana., §i se sfarseste cu Teodosie
Voevod (Hui lui Neagoe), si alto care
incepe ea Basarab §i se continua pona
dupa Constantin Brancoveanu, in a ca.
rui domnie pomelnicul a Post din nou
alcatuit. In aceasta a doua lista, sant nu.
miti ea cei dintai Domni :
Io. Basarab Voevod i gospod2a ego
Marghita.
www.dacoromanica.ro
lo. Nicolae Voevod.
lo. Alexandru Voevod i gospoch a
ego Maria.
lo. Radul Voevod.
Deci avem ad aceeas ordine a pri.
milor Domni ca si in pomelnicul dela
Arges, cu deosebirea ca acolo lipseste
Nicolae Voevod, pus ad intre Basarab
si Alexandra. Rust Nicolae nu este altul
decat Alexandru, pe care inscriptia de
pe mormantul sac', ca si cea dela chi.
pal sac', 11 numeste Jo. Nicolae Alexan-
dru, name care a Post apoi inteles gresit
ca reprezentand doua persoane, in loc
de una, cam era in pomelnicul original.
Iar Radul Voevod Negru care au
facut Tismeana", pus In capul primei liste,
nu este altul decat Radul cel Batrein
din pomelnicul dela Arges, pus aci ea
al treilea Domn, pe cand in manastirile
fundate de dansul el era pomenit cel
dintaiu, ceca ce a avut urmarea ea el sa
fie socotit apoi ea fandator al Statului
si confundat cu legendaral descalecator
Negru.Voda.
Cele doua pomelnice, originare din
cele mai vechi biserici ale lard, dovedesc,
in acord cu documentele contemporane,
in mod peremptoria, ca Basarab a Post
eel dintaia Domn singer stapanitor al
Tarei-Romanesti si adevaratul intemeie.
tor al Statului si al dinastiei. Dela voe.
vozii anteriori, constatati ca voevozi teri.
toriali in atarnare de (Ingaria, nu s'a
pastrat, nici in pomelnice, nici in traditia
istorica a Ord, vreo amintire (doar despre
succesiva desealecare de peste munti, atri.
lauita legendarului Negru-Voda), ca atat
mai putin o fandatiune ea biserica Dom-
neasca dela Curtea-de-Arges. Aceasta
ramanc dovedit eu incontestabila cer.
titudine istorica.
D. ONCIUL
 A PROPOS DE L'EGLISE DOMNEASCA DE CURTEA-DE-ARGESH
Dans le fasc. No. 31 (Juillet- Septembre 1915)
du Bulletin, a ete publie an Rapport presente b
l'Academie Roumaine par MI. D. Onciul, 1. Bog-
dan et N. Iorga, relatif b la communication a.
dressee a FA cademie par It 0. Taira li, dans
laquelle ii signalait la decouverte d'une inscrip-
tion, datee du 12 novembre 6771 ( =1262) de
l'eglise Domneasca (princiere) de Cortea-de-Argesh,
decouverte faite h la suite des lavages que l'on
a fait subir aux peintures de cette eglise. Dans
ce Rapport, on fait observer que la pretendue inscrip-
tion qui se trouve sur la bordure des vetements
(au con et au bas des plis) de trois saints d'une pein-
tore h la fresque, et qui est apparue par suite
des lavages que l'on a faits, a pfutOt ]'air d'un
ornement que d'une inscription. Bien que l'on
puisse y retrouver les formes de certaines lettres
grecques, it est impossible d'y reconRtituer ni un
mot, ni one date. La date conjecturee, de 1262,
pour l'ancienne pcintr re, ne concorde ni avec la
tradition des chroniques attribuant la fondation
de l'eglise au fondateur de 1'Etat qui aurait mis
pied h terre h Argesh vers 1290, ni avec les
faits historiques constates.
Les anciennes fresques de Curtea.de.Argesh,
avec des Inscriptions grecques, retrouvees sous
une couche de peinture portant des inscriptions
slavonnes, sur laquelle &sit encore one autre
couche plus recente avec des inscriptions rou
maines, ces fresques qui n'etaient encore pas re.
couvertes d'une peinture ultdrieure en 1623 (alors
que l'historiographie du pays etait commencee)
appartiennent b. la derniere periode florisante
de la peinture byzantine. Quelques indices de
ressemblance, comme style et composition, avec
les mosaiques de Kahrie.djami (l'ancien monas.
tere Chora de Constantinople), peints vers 1310-
1320, permettent de conclure qu'elles seraient pos.
terieures h ces dernieres. Par ailleurs, les rela.
tions avec Constantinople, qui expliqueraient une
pareille influence de ]'art byzantin, ne sont cowls.
tees que sous le regne d'Alexandre I (apres 1330
jusqu'a 1364), fondateur de la metropolie d'Argesh
(1359), lequel a demande et obtenu du patriar.
cat de Constantinople le premier metropolite do
pays. Sons son predecesseur Bassarab, poor lequel
it est constate qu'il fat le premier prince «seul
regnant» de la Valachie, et qui fut en hostilites
avec Byzance vers 1323, cette peinture, poste.
rieure b celle de Kahrie.djami, n'aurait pa
etre faite. Le portrait du fondateur, peint dans
le narthex an-dessus de la porte, le represente
comme un homme jeune encore, alors que, comme
11 est demontre, Bassarab, en 1330, &aft an vieil.
lard. Le Rapport concluait que l'eglise avail
www.dacoromanica.ro
ete peinte, sinon construite, sous Alexandre, fill
de Bassarab.
Cette conclusion est sontenue, dans ]'article
present, avec des preuves et des arguments plus
developpes, fondes en partie sur des constata-
tions faites apres les lavages executes depuis
tors, en partie sur des faits historiques constates,
(In dessin semblable h la pretendue inscrip-
tion sur les bordures des vetements (fig. 1 et 3)
a ete decouvert, par des lavages ulterieurs, sur
la ceinture d'un saint (fig. 2) portant des signes
analogues, ressemblant b des lettres grecques.
On a constate ailleurs la presence d'ornements
en forme de lettres, an bas des plis des vetements,
dans la fameuse Presque de Benozzo Gozzoll, au
palais Riccardi de Florence (1457-1463), re-
presentant le voyage, b Bethleem, des Rois Mages,
dont I'un a les traits de I'empereur Jean Paleologue
(fig. 4), ainsi que dans on Christ (vers 1470), sur la
bordure de la robe, an con et h la poitrine (fig. 5).
En presence de ces constatations, it admettre
que ]'inscription sapposee sur le bord des vetements,
dont l'on n'a dechiffre que la pretendue date
conjecturee, avec des reconstitutions contestables,
n'est qu'un ornement de bordure, analogue aux
ornements arabes formes de caracteres d'ecriture.
Ainsi done, la date qui fait ]'objet de cette
conjecture ne saurait etre admise.
Elle est d'ailleurs absolument inadmissible
comme date de la peinture de l'eglise. Les
fresques decouvertes par les lavages executes
jusqu'h present, comparees avec 24, photogra.
phies des moseques de Kahrie-djami, qui se train.
vent h la Bibliotheque de l'Acadernie Roumaine,
ont montre, quelques-tines, une ressemblance
frappante, &ant meme plus ou moins identiques,
de telle sorte qu'elles se presentent comme des
copies de ces mosaIques. Les specimens donnes
id : Le Recensernent (fig. 6), les Rois 'Wages devant
Herode (fig. 8), et la composition avec le Patron
et le Fondateur de l'Eglise (fig. 10), temoignent
dvidemment de ]'influence des compositions de
Kahrie-djami (fig. 7, 9 et 11). En general, le
style des anciennes fresques subit fortement ]'in-
fluence des mosalques de cette dpoque florissante
de la peinture byzantine, determinde par le nou-
veau style pittoresque qui grit naissance b Con-
stantinople an debut du XIV-e siecle, et dont un des
chefs.d'oeuvre les plus remarquables sont les mo.
salques de Kahrie-djami.
Les anciennes fresques de Curtea-de.Argesh
etpnt manifestement posterieures a celles-ci, le
pips ancien prince sons lequel elles auraient pu
etre !sites est Alexandre, fits de Bassarab, dont
70 BISERICH DOPINEASCA DELA CURTER-DE..ARGE
les relations avec Constantinople, aux temps de
la fondation de In mdtropolie d'Argesh (1359),
apres les hostilites do temps de Bassarab (1323),
ont rendu possible one semblable influence de la
peinture byzantine d'alors. Mais le portrait du
fondateur, peint au..desscis de la porte, ayant pre-
cisement In meme attitude caracteristique que le
fondateur de Kahrid-djami, differe en ce qu'il ne
tient pas I'dglise en ses mains comme l'autre,
ainsi (lc e sont d'ailleurs representes les rondateurs
des ancienneseglises du pays. Ceci pourrait indiquer
que le fondateur representd id (Alexandre) a seu-
lement fait peindre et non construire ]'eglise.
La tradition, en effet, attribue la fondation
de reglise no fondateur ldgendaire de l'Etat rou.
main, a Negru.Voda, que les moines et les chro.
niqueurs ont confondu avec Radii I (entre 1374
et 1385), fondateur des plus anciens monasteres
(apres l'insigniliant Voditza, fonds par son pre.
ddcesseur Vladislas I), en le nommant Rada -Negro.
Le veritable fondateur de l'Etat, par ]'union sous
un seal prince des petits voIvodats antdrieurs
(constates no XIII-e siecle), est Bassarab, pere et
prdddcesseur d'Alexandre. Bassarab (constate en
1324 1330 comme regnant depuis quelque
temps) est dgalement inscrit comme le premier
des princes du pays au pomelnic (liste de corn.
memoraison) du monastere de Curtea.de-Argesh,
dresse an commencement de XVI-e siecle d'apres
le vieux pomelnic de la metropolie, qui nous a
conserve la plus ancienne liste des princes du
pays. Le fait que Bassarab est indiqud, meme
dans le pomelnic d'Argesh, comme le premier
prince, assurement non sans rapport avec les
vieilies fondations religieuses de la.bas, est une
preuve que I'dglise ne pouvait pas exister avant
son regne, comme fondation de quelqu'un des
vdivodes territoriaux qui l'ont prdcdde, sans que
le fondateur ne fat nomme dans l'ancien pomel.
nic. Ainsi done, le plus ancien voIvode que l'on
puisse admettre comme fondateur de I'dglise
Dans I'dglise de l'ancien monastere de Campa
lung, fondee par Nicolas Alexandre (Alexandre I)
qui y est enterre, se trouve le portrait de ce
prince, peint comme fondateur (fig. 17). Bien que
In peinture soit recente, le portrait ayant etd re.
fait lors de In reconstruction de ]'eglise sous
Matthieu Bassarab (1635-1636) et renouveld
www.dacoromanica.ro
Domneasca de Curtea.de.Argesh, In premiere ca.
pitale du pays, est Bassarab, le fondateur de In
principaute de Valachie et de sa dynastie.
Si Bassarab, dont le regne peat dater de la
fin du XIII.e ou du debut du XIV -e, est le premier
prince coils lequel ]'eglise a pu etre batie, et son
fils Alexandre le plus ancien prince sous lequel
elle a pa etre peinte, le *dernier auquel on peat
en attribuer la fondation serait Radii I, fits
d'Alexandre, celui que l'on confondait avec le le.
gendaire Negra-Voda, que nos chroniques du
XVII.e prdsentent, sous le nom de Radu.Negru,
comme le fondateur de l'Etat ausqi bien que de cette
eglise. En fait, le portrait de Rada, en armure
medidvale, comme sur ses monnaies (fig. 12 et 13),
se trouve, sauf la tete, malheureusement detdriorde,
dans une vieille Presque sur an pilier devant
Farad (fig, 14). Sur ce meme pilier, sont reprd.
sentds, dans une peinture plus rdcente, mais d'apres
une autre plus ancienne assurement, des episo-
des de In vie de Sainte Filoftde et le transfert
de ses reliques a Curtea.de-Argesh (fig. 15),
attribue, par la tradition, a Radu.Negra. Il est
plus probable qu'il faut rapporter a ce fait les
relations avec Rada. Par aillears, le portrait du
prince en armure, peint a une place non re.,
servde d'habitude an fondateur, et different de
celui qui est au-dessus de la porte, autrement
veto, se prdsente sous un autre aspect, de sorte
que l'hypothese de Radii fondateur de ]'eglise
ne pourrait pas etre soutenue contre les proba.
bilitds qui existent en faveur de ses prdddees.
sears. En aucun cas toutelois, is fondation ne
saurait etre antdrieure a repoque de Bassarab,
et ses peintures, antdrieures a Alexandre.
Enfin, l'auteur de ]'article relive le mdrite
de M. Gregoire Cerkez pour la restauration de
cette eglise, le plus ancien, le plus prdcieux mo-
nument historique du pays. Cette restauration
modele nous a pieusement conserve les tresors
d'art que cette eglise renfermait.
lors d'une nouvelle restauration (1827-1831),
la ressemblance est touteois evidente avec le
portrait du fondateur de Curtea.de.Argesh, peint
au- dessus de la porte (fig. 16). Ceci confirme
pleinement la conclusion qu'Alexandre I est le
fondateur reprdsente dans la vieille peinture d'Ar.
gesh.
 MONUMENTE NOUA
DIN
TERITORIUL ORASULUI TOMI
0
Spre Sud de Constanta, pe soseaua ce
merge catre Plangalia, in km. 8 in drep-
to! satului Laz-Plahale, se gaseste in
stanga si putin in dreapta, un mare ci-
mitir turcesc de c. 4 h. intindere, plin
cu pietre luerate antice. De aici in c. 3
km. spre S.-V. (cam 10 km. de Con-
stanta) in marginea de E. a comunei
Hassiduluk se afla on alt cimitir mare
turcesc ea molt mai bogat in blocuri
de piatra antice decat eel dela Laz-Pla-
hale. Ceva mai departe, cam in 1 km.
in partea de S. a comunei Hassiduluk
este in fine un al treilea more cimitir tar-
cese tot ass de bogat in resturi antice
ca si eel precedent.
Fiecare din cimitirile acestea este on
adevarat lapidarium. Turcii, dupd obi-
ceiul for de a aseza dote o piatra mai
mare, in picioare, ca semn in capata-
iul mormintelor, no le-au scos ca in
alte partl din cariere, ci in cazul de fats,
din motive de ,comoditate, le-au lust pur
si simple deagata din ruinele unei ase-
zari antice, situate de Nina seams intr'o
apropiere imediatd 1).
Resturile antice din aceste eimitire
Bunt:
1. Blocuri marl de calcar, bine ecua-
1) Na este admisibil, ea toate aceste 'Fragmente sh fie
zumvh aduse de Turci de pe local Constantei de azi, distanth
de 10 km. PIhrimea blocarilor si comoditatea proverbial% a
Turcilor si Thtarilor sent destalh chezhsie pentra aceasta. 0
cercetare Ingrilith si sistematich a mai multor din cimitirile
turcesti si ththresti, continhnd mine, s'ar impune cat mai
carand. In multe din ele zaet necunoscat Inch malt material
epigrafic si mai ea seam architectonic.
2) Antichithtile din curtea d-lei Alexia, an ajans la calms-
www.dacoromanica.ro
risate si cari an servit de placaj zidurilor
din cetatile de typ byzantin.
2. Fragmente de eoloana sau chiar
coloane intregi de cele mai diferite fe-
lad, de calcar si de marmora, incepand
din epoca bung greaca si pang in epoca
tarzie byzantina.
3. &call de felurite capiteluri, de cal-
car si de marmora
4. Fragmente de architrave, de plafond
casetat si de fronton, de calcar sau de
marmora, din epoca Nina.
5. Faramaturi de sarcofage, de calcar
si de marmora.
6. Fragmente si aschii de scalpturi
in calcar si marmora, etc. etc.
Mara de aceste numeroase ramasite,
cari se pot observa usor dela prima ve-
dere, s'au gdsit -- corn e foarte natu-
ral si mai multe inscriptii, parte din
ele publicate de Tocilescu, parte Inca ne-
cunoscute si despre cari va fi vorba mai
la vale.
La Laz-Plahale mai exists si o «co-
lectie» de pietre antice adunate de pe
teritoriul acelui sat. Rname in curtea
proprietatei d-lui Alexia sent ingrama-
dite uncle peste altele mai multe Frag-
mente architectonice si sculpturale, pre-
corn si doad monumente ea inscriptii 2).
tinta d-lei profesor V. Parvan, directoral Pluzeul ti. National
de Antichithti, inch din toamna analui 1914. D-sa mi a dal
plficota inshrcinare de a le stadia qi publich. Fragmentele ar
chitectoniee ahsite aid Hind toate de caracter orna nental si
technic an Post studiate special de d. D. Pecurariu, al chrut
stadia se "& public& tot In Bulein.
In excursiile acute pentra studierea si fotoaraficrea mate -
rialalai am cereetat qi cimitirile mai sus pomenite, cari, desi
ash aoroape de Constanta, an schpat total pfinh acum anei cerce-
72 BULETIWIL COMISIUNI1 TIONWIENTELOR 1STORICE
Toate aceste monumente provin in
mod evident dintr'un centre mare, in-
Wit si eu o desvoltare architectonics
launtrica foarte bogata.
Se pune acum intrebarea, ce asezare
atat de importanta pute& fi aici, la o de-
partare atat de mica de Tomi ?
Diatre izvoarele vechi Itinerarium
picturn, nu mit Tabula Peutingeriana,
din sec. III-lea sau IV-lea p. Chr., conti.
And insa si date mai vechi 1), inseamna
intre 'fond si Callatis, localitatea Strato-
nis 2). Cum insa dela Tomis la Straionis
distanta este aratata ca find de 12 mile,
adica aproape 18 km. si cum distantele
date de Tab. Petit. pentru aeeasta parte
sunt mai mutt sau mai putin exacte, a.
ceasta localitate nu poate sa fi Post aici,
ci la vre'o 8 km. mai spre Sud, prin preajma
lacului Techirghiol, poate in dreptul ca.
pului Tuzla.
Rezurn8nd Tab. Pent. in forma de
repertoria, tot astfel ne area si Itine-
rarium adnotatum, zis al geografului
Ravennat, de pe la sf. sec. VII p. Chr. 3).
Eutropitts 4), care scrie pe vremea
lui Valens 5), pomeneste printre orasele
grecesti dela mare, cucerite de Lucullus
in expeditia lui din a. 72 a. Chr.
prin Thracia, intre Callatis si Tomi:
Parthenopolis. Tot asa si Ru fins Fes-
tus 6), care in a. 369 p. Chr. corn-
thri archcologice mal amhnuntite. Dc altfel si casele din Laz.
Mahale si Hassidaluk sant In mare parte fAcute din piatrh
antich, printre care se va fi aflSnd desigur matte lucruri in.
tcresante. Turcil si Marti bStrfini din Hassiduluk povestesc ch
pictrele an lost scoase si chrate de phrintii si strhinosii for
din valul de piatrh, pe unde fheeh agricultara, Distanta e cam
de 6 7 km.; desi nu e probabil, totus aceasth posibilitate
ar fi de controlat.
Kroll u. Fr. Skutsch, Geschichte der
1) Cfr. Teuffel
romischen Literatur, ed. 6-a, Teabner, 1913, vol. III,
p 240.
2) La table de Petitinvr, ed. E. Desiardins, Paris
1873, Segm. VIII pl K. Miller, IntinPraria romana,
Stuttgart 1916, p. 510.
6) Teuffel, oft. cit. vol. III, p. 543; Ravennatis a-
nonymi Cosmographia et Guidonis Geographica,
cd. M. Pinder et G. Parthey, Berlin 1860, p. 181.
4) Eutropii breviariutn ab Urbe condita, ed. Fr.
Kuehl, Teubner-Lipsiae, 1909, VI, 10; Alter autem Lu-
cullus, qui Macedonian: administrabat, Bessis pri-
inns Romanorum intulit bellum atque eos ingenti
proelio in Haemo mottle superavit. Oppidum Us-
cudamam, quod Bessi habitabant, eodem die, quo
adgressus est, vicit, Cagylen cepit, usque ad Da-
www.dacoromanica.ro
pileaza dupa Curtius 7). Faptul insa ca
nu avem si alte stiri despre Partheno.
polis, nu ne indreptateste deocamdata,
decat sa -i citam namele.
Pe cale epigrafica avem documentata
intre Tomi si Callatis o singura loca.
litate: o inscriptie dela Urluchioi pome.
neste un vicus Amlaidina 8). Cand este
vorba de o singura inscriptie, cum este
aici la Urluchioi, se poate foarte bine
ca aceasta inscriptie sa fie adusa din
regiunea Laz-Mahale-Hassiduluk, Urlu-
chioi nefiind dee& c. 10 km. mai in spre
Sad, as& ca s'ar putea ca Amlaidina sa
fie aid.
In orice caz, din cele aratate mai sus
reese ca, din stirile pe care ni le dau
izvoarele si monumentele epigrafice ca.
noscute p8na acurn, nu putem spune Inca
nimic sigur in privinta numelui asezarei
de aici 9).
Desigar ca aici avem de a face cu un
mare vicus extramuranus situat pe te-,
ritoriul orasului Torn!, care ca oras in.
floritor si metropola a Scythiei minor se
vede ca a avut imprejur mai multi vict
de acestia. As& spre N. in regiunea Ana.
dolchioi este canoscutul vicus turris
Muca.... si vicus Sc...ia 10); spre Apus
in regiunea valarilor sant deasemenea
urme de asezari, iar spre S. este tocmai
aceasta de care vorbim.
nubium fienetravit. lnde multas supra Pontum po-
sitas civitates adgressus est. Ibi Apolloniam evertit,
Callatim, Parthenopolint, Tomos, Histrum, Burzi-
aonem cepit belloque confecto Romam rediit".
5) Teuffel, ibid. p. 247.
K. Regling, Die antiken
6) Vezi citatul la B. Pick a.
Miinzen von Dacien and Moesien, Berlin 1898, p. 64
not. 3.
7) Teuffel, ibid. p. 249.
6) 3745; D(is) M(anibus) I Aur(elio) Du-
leni ex vic(o) Am I Illaidina et q(uondam) firae
torianorum Aurelia Uthis lujxor eius titu I Ilium
I
de suo m(erenti)p(onendum)c(uravit). Cfr. Y. Piirvan,
Cetatea Ulmetum, desc. campaniilor 1912-1913, In
Analele A. R., Tom. xxxlp-, Mem. sect. ist., P.
347, 0. 3 si harta dela finele Tom. XXXIV, 1912.
9) Faptul ch no cunoastem Inch numele asezhrei de aici
nu este de mirare, chci Boar namele vici-lor din Scythia
minor In cea mai mare parte na ne sant runoscate decht
mai malt Intamplhtor prin cite o singarh inscriptie care
In cazal de lath tocmai aceea na a Post ghsith Inch.
10) Cfr. V. Parvan, Cetatea Tropaeum, Bacaresti 1912,
p. 24, si Zidul cetalei Tomi, In Anal. A. R., Tom.
XXXVII, mem. sect. ist., p. 432 gi arm.
 PIONCIP1ENTE NOUPI DIN TERITORICIL ORF1(11.01 TOM
Marea cantitate de marmora, care se
vede aici, datoritd apropierei de Tomi,
este inca un exempla via pentru bogatia
in marmora a oraselor si chiar vici-lor
de pe coasta Pontului Euxin, bogatie
care se explica prin faptul ca transpor-
tul acestui material din Grecia si insole
costa foarte eftin. Anume, vasele care
transportaa grdne §i peste scirat
articolele aproape exclusive de export
din aceste pdrti la intoarcere nu a-
duceaa din Grecia decat prea patine mar-
furi, iar restul incarcaturei in mod
necesar, aproape ca lest marmora.
Numeroasele blocuri de piatra de pla-
Cdj ne arata ea localitatea a Post inta-
rita in epoca byzantina si transformata
in castel. Poate c8 numele ei se va fi
cuprizand printre multele opi5ida, ara-
tate de Procopius ca Hind reconstruite
pe vremca lui Justinian 2) si cari in mare
parte nu sant Inca identificate.
Ar trebui neaparat intreprinse cerce-
tari amanuntite pentru a fix& mai intai
local asezarei si apoi Vacate sapaturi
pentru scoaterea de nou material epi-
grafic. Astfel s'ar pute& lamuri aceasta
noaa chestiune atat de interesanta, pe
care ne-o pun ruinele dela Laz-Mahale
si Hassidaluk si a carei deslegare ar fi
o noua contributie pretioasa pentru cu-
noasterea Cat mai Nina a vietei antice
din Scythia minor.
Sd examinam acum materiaiul epigra-
ic si cbtev& din fragmentele sculptarale
mai de seams, descoperite in aceasta
regiune.
I
LAZ4MAHALE
1. Monument cu inscriptie funerara,
de calcar bun; se afla in curtea d-lui
Alexia.
Inaltimea monamentului, cat s'a pas-
trat, partea de jos Hind deteriorate, este
de 1,05 m.; latimea de 0,50 m., iar
1) CS agricultura a Post ocapatia de chpetenie a locuito..
rilor din interioral Scythiei minor, aceasta ne-o aratS mai
Cu seams cercetfirile complete asupra vicus alai WritehiM,
care pun intro luminh elarS viata panic raralS din aceste
neei, prin sec. II si al III. Grecii din orasele dela mare se
ocupau mai ales ea pescSria si comeriul, precum Sc vede
Buletinul Comisiunil Monumentelor Istorice
www.dacoromanica.ro
73
grosimea de 0,55 m. Pentru a putca fi
pus in zid, profilul din partea de sus a
Post cioplit de o parte si de alta a fetci
cu inscriptie: in dreapta si pe fata din
dos neramanand deceit ea c. 4 cm. dea-
supra nivelului pietrei, iar in stanga cio-
plirea a mers mai adanc chiar decat
nivelal pietrei, deteriorand astfel literile
dela inceputul randurilor. Profilul pas-
trat deasupra fetei ca inscriptia are o
proeminenta de c. 0,12 m. ; inaltimea
totala a profilului este de 0,25 m., din
care 0,10 m. pentru partea inclinata.
Inaltimea literilor este de 0,08-0,10
m. ; forma for nu tocmai ingrijita si
°are cari scapari din vedere in inscrip-
tfie ne-ar indica pentru datarea ei sfar-
situ' sec. II sau inceputul celui de al
III-lea.
Transcrierea inscriptiei pare a fi aceasta:
D(is) M(anibus) G(aio) Numerio
Val(enti) mil(iti) Illevionis) X1 Cl(au.
diae) et G(aio) (P I multi°, L(ucius)
Sextilius Fuscus, /centurioJ coh(ortis)
I Thr(acum)(sic),He(res)b(ene) m(eren-
tibus) p(osuit):
Pentru a da citirea aceasta, avem un-
matoarele de observat :
In r. 1 este sigura citirea G pentru
prima literd si L pentru ultima. In r. 2
jumatate din IA este rapt ; litera intaia
din MIL este ceva mai lungd deasupra
randului. Dupa cuv. MIL lipseste un L
pentru cuv. urmator kgionis ; lapicidul
terminand intean L cuv. MIL, a uitat
sa mai pue Inca un L pentru cuv. ur-
mator LEG, desigur hind distrat, caci
dupa MIL este o mica frunza de edera,
ceiace arata ca in orice caz trebui6 sa
mai sage un L pentru cuv. urmator
LEG. La srarsitul randului G, care este
sters in partea de sus, este sigur prin
analogia partei de jos cu G dela ince-
putul randului 1. In r. 3 cuv. OMrTIO,
completat la incept cu o litera, care
este rupta, nu ne poate da nici an nu-
me in latineste. Se pare ca ligatura a este
din inscriptiile ghsite is Histria, concinand mai multe con-
stitqiuni date Histrianilor de guvernatorii Moesiei inferioarep
In a II-a mum. a sec. I p. Chr. n. Cf. V. Pdrvan, co-
municarea Is Read. Rom. din 12 Febr. 1916.
1) Procopius, ed. I Haury, Teubner, 1913, De aedificiis
IV, II, p. 148 9.
10
 74 BULETIMUL COI1ISIUNII PIONUPIENTELOR ISTORICE

gresitS si ca linia care uneste pe I cu S'ar mai pate& face o conjecture, anume
T, formand astfel intre ele Inca an N, sa citim Domnitio, dar in cazul acesta
este iaras o scapare din vedere a iapi. in ligature ar mai trebui sa fie indicat
un I, ceeace nu se observe pc piatra.

gr 7/

i
:Dv'
-4-
X

J!
-
v-
Afars de aceasta numele Domnitius ar
fi ca total neobicinuit in onomastica
romans, ass ca lectura cea mai proba-
bila ramane tot Domitio ')
In r. 4, T dela inceput, deli deterio-
rat, se poate distinge inca destul de bine
in partea de sus. In r. 5, inainte de
COH, unde piatra este rupta, nu pate&
.4 ...4. incapea dee& semnul >; de altfel si
'' If
,v
. . i .
lb: '' ',I .
ruptura pietrei pare ca urmeaza una din
' ' .. 1 tv 'fa . .. L.,LA-- ' _.li ,,x 1,-
liniile semnului.
r-....... - .. L , ..... Mai departe TRHA este iarasi evident
vti.c., r: j. ,?.. ...-.. .S
'1 ..,-
.... - - t'.
o scapare din vedere in Joe de THRA 2).
- ...-''''): - :14 4
..
. :' .
-., .
Lapicidul care stia ca in Thracum este
i Q'l i I4 V
r fr; A,s
an h sau ca din copal locului nu era
ItIN. I,
rf tocmai bine edificat asupra locului ce-I
4,--. ot .{. ' '.1

;;ILI
ocupa aceasta liters sau ea, dupa ce a
-r- ',"--i- sapat un R in (Irma lai T, bagand
0.11'
Yb
de seama ca a omis pe H, oarecum din
scrupulozitate s'a corijat si 1-a pus dupa
R. In timpurile tarzii si mai ales in
r provincii, greseli de acetea sant destul
de freevente in inscriptii.
Faptul nou si foarte important aratat
Y.
de aceasta inscriptie este pomenirea aici
in Scythia minor a unei cohors I Thra-
Fig. 1. cam 8).
cidalui; cuv. astfel corectat si comple- Admitand la inceputul r. 5 completa-
tat la inceput ea un D ne da Domitio. rea ea semnul >, se pane chestiunea :

' Din see. III p. Chr. inainte Intalnim In latina vulgarh 3) Asupra trapelor auxiliare la Romani, no avem Inch sta.
formele Donna
si Domna, provenite prin syncope lai dii complete si aceasta din causE c1 materialal de inscriptii
i din Dominus, resp. Domina; aceste nume erau !titre. gI diplome, pe care se bazeaza In mod aproape exciasle ast.

baintate ea apelative pentru zci, sfinti si martini. Avem si
ca name de persoane formele
nica, Domnio Si Domninus. Cfr. V. PArvan, Contributii
cpigrafice la istoria creginismului daco-roman,
liacuresti 1911, p. 59 sl 104 sq. si indice. Pentru for-
ma Domnitias n 'seem pins acum, duph cht am putut cer
ceth, nici an exempla. Cf. Dessau, Inscr. lat. selectae,
111, 1, index: nomina, p. 57 qi cognomina p. 188. si C.I.L.
III suppl. 2 index: nomina, p 2331 si 2622 qi cognomina,
p, 2378 qi 2630. Afars de aceasta forma DOMnitiUS
e o forms de cognomen ; aici Irish In inscriptie avem un
nomen, cognomenul lipsind.
1) 0 gresalh la fel se mai IntAmpinh Intr 'o inscriptie din
Germania superior, ghsith in Of fenbarg C. I. L. XIII,
6286: L(ucio) Valerio Albino, dom(o) .... [centre-
rio] coh(ortis) I Thracu(m) amz.orum) LA V sir.
pendioum) XXIII. H(ic) so(itus) lest]. Aici ca si
In inscriptta noastrh semnul pentru centurio este deter.-
rat. 0 alth gresalh analoagh veil C. I. L. VII, 68.
fel de stadii, de abi& In timpul din arms a Inceput sh fie
&omit's, Domna, Dom- editat In publicatiunt sistematice. Asupra trapelor auxiliare In
general trateazh 1. Marquardt, RomischeStaalsverwaltung,
Leipzig 1876, vol. H, p. 448 sl A. v. Domes... In
Pauly Wissowa, RealEncyclopedie der classischen
Alterhunswissenschaft, vol. 11, sub cue. auxilia, col.
2618. Pentra alae at cohortes avem excelentele si labo
rioasele studil ale lai C. Ciochorius tot In Pauly Wissowa,
sub cue, respective; pentra alae ca materialal de panh la
1892 (vol. I, col. 1224), tar pentra cohortes ca materialal
de panh la 1898 (vol. IV, col, 231). Aceste studil caprin.
sand o privire generals asupra taturor alae qi cohortes
cunoscate, sant panh acum cele mai complete. Asupra tra.
pelor auxiliare trace exists an stadia ban al lui E. Keil, De
Thracum auxiliis, Berlin 1885, pe care Insh na 1-am
patat aveh la Indemfinh, el neexist6nd In nici ana din bibli
otecile noastre. Vezi spot studiul lai E. Bormann. Neue
Militardiplome des Museums zu Sofia, In Jahres.
hefte des archeologischenn Instituts in Wien, vol. III 1900, P. 11.

www.dacoromanica.ro
 PIONUCIENTE NOVA DIN TERITORIUL ORANLUI TOP1I
1. Se gaseste acest centurion la an
moment dat aici impreuna co corpul de
traps caruia apartine;
2. San cum el este aici numai inthrn-
plator, ca detasat intr'o misiune sau
poate chiar stabilit ca veteran ?
Sa examinam prima ipoteza. In intrea-
ga provincie Moesia inferior nu gasim
documentata pans acum o cohors Thra-
cum decat tocmai la Panticapaeum in
Crimea, unde o inscriptie funerara po-
meneste pe an xsvropEcov o xui ir,pEvxcq)
oweEpcg Opu.miuv1).
Pentru a pute6 privi ehestiunea intean
mod mai larg, sa aruncam o scurta
privire asupra repartitiei cohortelor trace
conoscute papa acum (conspectul urma-
tor este fagot dapa Ciochorius (Pauly-
Wissolva, IV, col. 335 Si arm.); am insis-
tat numai asupra acelor cohorte trace,
care se constata ea an stat o bacata de
vreme in provincii cu populatie traca
sau al caror istorie la Cichorius poate
fi completat en stiri noua):
Cohors I Augusta Thracum equi-
tata este constatata In Pannonia infe-
rior: d. LXXIV din 5 Mai 167 p. Chr.
si in Arabia: C. I. L. III, 109 Si 110
si Not. dign. Or. XXXVII, 32 (?)(Cicho-
rius).
Cohors I Thracum c. R. Germa.
nica este la incepot in Germania: d.
XI din 21 Mai 74 p. Chr.; XIV din 19
Sept. 82 p. Chr. si XXI din 27 Oct. 90
p. Chr.. In legatura cu reorganizarea
retelei de drumuri dela Dunarea de jos, in
vederea razboaelorcuDacii, Traianoaduce
in primii ani ai domniei sale in Moesia
superior, unde o constatam printr'o
diploma din 7 Mai 103 p. Chr. 2). Ea
is de sigur parte la razboaele contra
Dacilor si probabil in primal razboi isi
castiga cognomenul onorific de civiuni
Romanorum, care pentru intaia oars e
pomenit in aceasta diploma din a. 103
p. Chr.. Daps terminarea razboaelor co
Dacii o gasim printre trupele de ocapa-
tie din Dacia : d. XXXVII din 17 Febr.
110 p. Chr. Linistindu-se locrarile, ea
1) Gangolf v. Kiescritzki a. K. Watzinger,
Grabreliefs aus Russland, Berlin 1909, P. 37,
208: AiCa, oii Bei0oo(c) wzytopEcuy o x[at]
pug Opcocdiv v.ca Torii `Ekirrl, rhipvc[e].
75
pleaca iar in Germania : d. XL din 8
Sept. 1I6 p. Chr. In curand e disloca-
te in Pannonia superior: d. XLVII din
2 Ione 133 p. Chr.; d. CVII din 133
p. Chr.; d. XLI din 16 lank 138 p. Chr.;
d. LX din 9 Oct. 148 p. Chr.; d. LXI
din 149 p. Chr. si d. LXV din 3 Nov.
154 p. Chr. Fipoi in Pannonia inferior:
d. LXIX din 27 Dec. 154 160 p. Chr.
(?); d. LXXIV din 5 Mai 167 p. Chr.
(uncle pentru prima data o vedem pur-
tad cognomenal de Germanica, dupa
numele provinciei in care statuse mai
molt timp in garnizoana, pentru a se
deosebi de alte doua cohortes I Thra-
cum, care se gasesc aici); d. XC dintre
216-247 p. Chr. (?); C. I. L. III, 10639
din 237 p. Chr.; 10299 Si pe caramizi,
10672, 13395; Not. dign. Occ.
ibid.,
XXXII, 59 (Cichorius completat).
Cohors I Thracum miliaria in Syria
Palaestina : d. CIX din 22 Nov. 139
p. Chr., apoi in Arabia: Not. dign. Or.
XXXVII, 31 (Cichorius).
Cohors I Thracum sagittariorunz
in Dacia superior: d. LXVI din 13 Dec.
157 p. Chr. si d.(?) LXVII din 8 Iulie 158
p. Chr.. Nu cunoastem provincia unde a
stat inainte de a veni in Dacia (Cichorius).
Cohors I Thracum equitata este con-
statatd pang acum sigur numai in Pan-
nonia inferior: d. LXIX din 27 Dec.
154-160 p. Chr. si C. I. L. III, 4316.
Nu stim ea-rid si de unde a venit in Pan-
nonia (Cichorius).
Cohors I Thracum Syriaca equitata
a stat dela inceput, dupa earn o arata
si numele, in Syria. De aici este dislo-
cats in Moesia superior co resedinta in
castelul dela Rovna : C. I. L. III, 8261,
8262 Si inscriptiile publicate in Jahres-
hefte des ost. arch. Inst. III, Beiblatt,
col. 172 (F1. v. Premerstein si N. Valle',
Antike Denkmaler in Serbien) §i IV,
Beiblatt, col. 142.
Diploma din 7 Mai 103 p. Chr. (Re-
vue arch., loc. cit.) o pomeneste la a-
ceasta data printre trupele auxiliare din
Moesia superior, prin urmare disloca-
Griechische al Revue archeologique,PariS 1912, tom. XIX, p. 453:
No. Revue des publications epigraphiques par. R. cap
(mai- nat et M. Besnier, No. 128,
www.dacoromanica.ro
76 BULETINUL COPIISIUNII MONUPIENTELOR 1STORICE
rea s'a Meat inainte de aceasta data, de-
sigur sub Domitian (Premerstein & Va li6,
loc. cit.) sac' in primii ani de domnie
ai lui Traian in vederea rgzboaelor da-
eke sl cam in acelas timp cu cohors
I Thracum c. R. Germanica. De aici
inainte nu stim nimic despre soarta ei ;
probabil ca a Post dislocatg in altg parte
(Cichorius completat).
Cohors I Thracum, Para nici o de-
numire, este constatata in sec. I p. Chr.
in Germania inferior, apoi in sec. II,
probabil in Britannia, unde se pare ea
rgmane definitiv (Cichorius).
Cohors II Augusta Thracum este
artitatg de diplomele: LXIX din 17 Dec.
145-160 p. Chr. (?) si LXXIV din 5 Mai
167 p. Chr. ca fiind in Pannonia in-
ferior. Nefiind pomenita in diplomele
anterioare ale acestei provincii, probabil
ca a Post adusg aici din alts parte (Ci-
chorius).
Cohors II Gemella Thracum (equi-
tata) este constatata, incepond dela sf. sec.
I p. Chr., numai in Numidia (Cichorius).
Cohors 11 Thracum Syriaca este po-
menitg de o diploma din 157 p. Chr.
(E. Bormann, loc. cit., p. 21) ca fiind
in Syria.
Cohors II Thracum equitata se con-
stata numai in Britannia (Cichorius).
Cohors II Thracum (equitata), de-
osebita de cea precedents, se arata tot
timpul numai in Orient : in sec. I p. Chr.
in Iudaea, in sec. II in Egipt; poate
este identica cu cohors II Thracum
Syriaca (Cichorius), in care caz a Post
dislocatg in Egipt dupg 157 p. Chr.,
cand inca este constatata in Syria prin
diploma publicatg de Bormann, loc. cit.
Cohors III Tracum veterana este
aratata ca fiind in Raetia : d. XXXV din
30 Ianuarie 107 p. Chr.; LXXIII din Mar-
tie sau Ptprilie 166 p. Chr. si LXXIX
de dupg 145 p. Chr. (Cichorius).
Cohors III Thracum c. R. este po-
menita tot in Raetia algturi de cea pre-
cedents In aceleasi diplome.
Cohors III Thracum este constatata
in Pannonia: d. XIII din 13 Ian. 80
p. Chr. si XVI din 3 Sept. 84 p. Chr.
Nemai fiind pomenita in diplomele ulte-
rioare ale acestei provincii, probabil ca
www.dacoromanica.ro
a Post mutate inainte de 107 p. Chr. in
Raetia, fiind aici una din cele cloud
precedente (Cichorius).
Cohors III Augusta Thracum este
constatata pang acum numai in Syria
prin diploma din 157 p. Chr. (Bormann,
loc. cit.); vezi si C. I. L. X, 6100 si
VI. 31856.
Cohors III Thracum (Syriaca?) (e-
quitata) o putem pane numai in Syria
(Cichorius, loc. cit. si Bormann, loc. cit.
p. 31). Poate este identica cu cea pre-
cedentg.
Cohors IIII Thracum Syriaca va fi
stat dupg cum o arata numele in Syria
(Cichorius, Bormann).
Cohors IIII Thracum equitata, deo-
sebita de cea precedent& este constatata
numai in Germania superior (sec. I p.
Chr.) (Cichorius).
Cohors V Thracum n'o cunoastem
Inc, dar trebue sa fi existat, deoare ce
avem pe cea urmgtoare in numar.
Cohors VI Thracum equitata este
constatata In incepat in Germania, trece
apoi in Britannia, iar d. XVI din 3
Sept. 84 p. Chr. si d. XVII din 5 Sept.
85 p. Chr. o arata in Pannonia (Ci-
chorius). Diploma din 7 Mai 193 (Revue
arch. 1912, tom. XIX, p. 489) o arata
in mod precis in Moesia superior, unde
desigur a fost adusa mai dinainte in ve-
derea rgzboaelor dacice, ca si cohors
I Thracum c. R. si Cohors I Thracum
Syriaca equitata. Ca si aceste cloud co-
horte is parte la rhboaele contra
Dacilor si apoi face parte din trupele de
ocupatie ale Daciei : d. LXX dintre 145-,
161 p. Chr. si C.I. L. III, 8074, 24.
Sant ass dar cunoscute pang acum
eel putin 21 cohorte trace : 7 coh. I, 5
coh. II, 5 coh. III, 2 coh. IIII, ? coh. V
si I coh. VI.
Formarea de trope auxiliare trace in-
cepe curand dupa anal 46 p. Chr., cand
sub Claudius Thracia este organizata ca
provincie procuratorialg 1). Thracii an
1) I. Marquardt, Romische Staatsverwaltung, Leipzig
1873, 1, p. 157; D. Kalopothakes, De Thracia provincia
romans, Berlin 1893, p. 5 §1 A. v. Premerstein, Die
Anfonge der Provinz Moesien, In lahresherte des Ost
arch. Inst., I, Beiblatt, cot. 113.
 MONuME.NTE NOW A DIN TERIToRIUL ORAStiLtil TOMI
Opus o cruntO rezistenta incorporgrei for
fortate in trupele auxiliare romane, dar
miscarea a fost inabusita1). Numerotarea
unitatilor de trupe auxiliare se face& la
fiecare recrutare incepand ca cifra I I).
Faptul ea avem pana la 5 sou 7 cohorte
cu acelas num8r, ne arath ea s'au !hut
mai multe recrufari de acestea in mash.
Din conspectul de mai sus asupra co-
hortelor trace se vede c8:
1. Nici o cohort trace n'a fost lam
sata la inceput in Thracia sat Moesia,
ci indata dupa formare, unitatile erau
expediate in provincii a caror populatie
nu era de neam trade si erau cat mai
indepartate de tinuturile trace, de pre-
ferinta in Syria aci sent 4 cohorte
trace , Pannonia, Germania si
tannia.
2. Atunci cand cohorte trace sent aduse
in Moesia superior (coh. I. Aug. Thr.
eq., eoh. I. Thr. Syr. eq. si coh. VI
Thr. eq.) in vederea rOzboaelor dacice
sau garnizonate in treacat ca trupe de
ocupatie in Dacia (coh. I Thr. c. R. eq.,
coh. I Thr. sagitt. si coh. VI Thr. eq.),
aceste cohorte nu mai sant propriu zis
trace deceit cu numele, elementul con'.
stitutiv trac fiind primenit cu tirnpal ea
elemente noug din provinciile in care sta.
tionau 3).
Aceste constathri (acute asupra cohor.
telor auxiliare trace se adeverese in mod
riguros si pentru alae Thracum (vezi
istorieul for la Cichorius, Pauly.Wisso.
Iva, R. -E. I, col. 1263) si, in linii gene.
1) Tacitus, Annales, ed. Halm, Teabner, 1909, IV, c.
46.
Cichorius, Pauly-Wissowa, Real-Encyel., IV, col. 232.
2)
'
Un stadia complet asupra nationatit4ei soldacilor din
trapele auxiliare, no exists IncS, diva cat stia. Cf. W. Ku.
bitschek, Ein Militardiplom Kaisers Vespasian, In lah-
reshefte des list, arch. Instituts, XV, 1914, p. 156.
4) Bessi se pare a fac exceptie dela aceastA regaIX:
COh. I Flavia Bessorum este arhtat6 de diploma din 7
Mai 103 p. Chr. (Revue arch., toe. cit. ca bind in Moe-
sia superior, iar din 29 lunie 120 (Revue arch., 1909,
II, p. 324, no. 105) In Macedonia. Ca aceastS cohorts se
ea °cup& colegul men, d G. Mateesett. Coh. II Flavia
Bessorum este pomenia de d. XXXIII din 13 Mai 105 p.
Chr. tot In Moesia superior, iar d. XLVI din 22 Martie
129 p. Chr In Dacia inferior. Pentra Daci acest Went
a lost dela relevat de I. Jung, Fasten (ler Provinz Da-
cien, Innsbruck 1894, p. 98.
5) Printre militari drefital de succesiune no este tocmai
www.dacoromanica.ro
77
rale, si pentru unitatile de trupe auxi.
Hare formate din celelalte neamuri trace
ca Dardanii si Dacii 4).
Dela Hadrian inainte, cand intinderea
maxims a imperiului roman capard gra.
nice definitive, completarea unitatilor de
trupd cat si formarea de unitati noug, se
face mai mult prin recrutare pe loc,
dar normele de mai sus sent inch res-
pectate.
Ream sä ne intoarcem la inscriptia
noastra. Din cele aratate mai sus am
vOzut ea in Moesia inferior nu se WO.
seste nici o cohors Thracum §i ca, &ma
normele de repartitie ale trupelor auxi-
liare trace, nici nu este natural sa se
gaseasca vre-una. Apoi and in vedere
ca in localizarea unitatilor de trapa
auxiliare, hotOritoare sunt diplomele si
nu o inscriptie sau doag, cred ca putem
afirma ea in Moesia inferior resp. Scy-
thia minor n'a stet in garnizoana nici
o cohorte trace. Centurionul nostru, care
dupa name este roman, a fost detasat
probabil din altd parte aici, inteo misi.
une oarecare. In aceasta calitate el ca.
WO dela legiunea XI Claudia ca aju-
tor pe soldatul Caius Numerius Valens,
care probabil la facial sau are pe langa
sine ca rude sau protejat pe Caius
Dominus. Rcesti doi din urma murind,
centurionul nostru este lasat cu limbA
de moarte sau poste ex testament°
mostenitor si in aceastO calitate le ridica
monumental funerar a). S'ar mai putea
ca centurionul nostru sa fie stabilit aici
regalat. Asa intro inscriplie din TroeSmis un veteran este
mostenit de colegii s6i: C. I. L. III, 7500: D(is) M(ani-
bus); Titus) Clau(dius) Ti(berii) filius, °farina
(tribu), Priscus, Hemesa, ex c(ustode) a(rmortiln),
vixit annis L, mil(itavit) ann(is) XXVI, pos(t)
missio'nem) vixit ann(is) II. Conveterani qu; et
heredes b(ene) m(erenli) p(osueruni).
In Sarmisegetuza d. p., ca si In inseriptia noastrS, un
centurion mosteneste pe an veteran: C. I. L. III, 1474:
Q(uinto) Manlio, Pap(iria tribu) Vero, vet(erano)
leg(ionis) XV Sig(nifero), dec(urioni) col( oniae
vix(it) ann(os) LXXV, C(aius) 'tains Macer (cen-
turio) her(es) fecit.
Cam in ce consta averea anal soldat este arhtat in Dig.
XLIX, 17, 11, De castrensi peculio: Caetrense pecu-
lium est, quod a parentibas vel cognatis in militia
agents' donatum est, vel quod ipse filius familias
in militia adquisiit, quod nisi militaret, adquisitu -
rus nonfuises.
7R I3ULETINUL COIIISIUNII PIONLIPIENTELOR ISTORIC E

ra veteran, cunoscut fiind ea la centu- plica o inaintea dativalui IroXec. In r. 5

rioni aceasta calitate nu este aratata in
inscriptii 1).
Centurionul AEC/J., o[%.,q Bec.Our.,4 din ",*: :
-
: 14-17-ter,n;.
inscriptia greceasca pomenita mai sus, _ ...
,..,.._
gasita la Panticapaeum si unde Cicho- v. .- , rk,-, -,:,re'r.
rius ['Musk c6 ar fi cohors V Thra- 4're r.."'i°,-' '..5 i f't
0.. 4 , .. .7 V,
*,....I
cum, nedocumentata papa scum, cred c6 .,
;I% . e.,;--,

este mai de gran un veteran. ,

Dela Laz-Mahale mai este o inscriptie ;

greceasca publicata de Tocilescu in Arch.

Epigr. Mitt. XVII, 93.
.,
, . - , .
II
`)': ..---7,'./-",. 1; r-- --,...;.: 1-v-2...

HASSIDULUK
c3.,:...#:,:, -v. i . e. % '
I -,
, ...t
1. In cimitirul turcesc din stanga
soselei ce vine din spre Constants, ina-
inte de a infra in comuna Hassidulak,
corn in dreptul km. 10, se afla o coloana
de calcar ea inscriptie greceasea. 1'
Urmeaza sa fie transportata la Mu-
zeal din Constants.
Coloana e cioplita intro parte de sus
si pans jos, probabil pentru a fi ajus-
tata ca piatra de constructie ; din cauza
ciopliturei lipseste corn a treia parte din
inceputul randurilor inscriptiei, literile
pastrate sent cam sterse, deasemenea si
sforsital randurilor cat si partea de jos
a inscriptiei sant deteriorate. Piatra cal-
car poros e alterata de ape. Inaltimea
coloanei c. 0,81 m., diametral coloanei
in plin c. 0,525 m., iar diametral in parka
cioplita (dela marginea intreaga pans la - . .

suprafata cioplita)) : c. 9,375 m. Fie. 2.

Se poate descifra si completa:
09 poate fi genitival anal name latinesc,
'AyriOt towri
I p.v.pli./7o),sc To ti.s.(Oy
ca de ex.: lErf.:3Eltvcavvi. In r. 6 s'ar
paten completa : ir3oalvps6q.
t l'apaitylv
AO cum e ciantita, inscriptia nu poate
co*? ).
fi intregita. Din cat s'a pastrat, juclecand
?)ou
u(9)u.,,3peo ?)c. . .
daps numele orasului in dativ, se pare
eU
ea aici e vorba de un monument in-
chinat orasului Tomi, in legatura ca zeal
a(9)v Sarapis.
In r. 2 complectarea cea mai proba- 2. Intr'unul din podetele de piatra ce
bile] e [p.ri:p167co),Er, cad altfel no se ex- due poste dereaaa dela marginea de E.
a satului Hassiduluk, se afla incastrata
,) A. v. Domaszewski, Die Rangordnunz des romis-
o bucata de architrave conics, de cal-
chin Heeres, in Bonner Jahrinicher, 19os, No. 117, car, cu trei litere grecesti. Langimea
p, 80. fragmentului e de c. 1,22 m.; latimea:

www.dacoromanica.ro
 PIONt1P1E.NTE NOVA DIN TERITORIUL ORPISuLt11 TONI
C. 0,36; partea frontala e impartita, dupa
modelul ionic, in trei fasii reliefate in
forma de trepte, cam cu cate 1 cm.;
fasia cea mai de jos are o latime de
c. 0,085 m.; cea dela mijioc c. 0.105 m,
iar cea de sus cu o latime de c. 0,125
are deasapra un mic bran putin reliefat,
lat de c. 0,025 m.
Pe fasia de sus sent sapate frumos
trei litere incite C. 0,095 m.:
RYT
adica : aoc(oxp6.ropo5)
Judecand dap forma buns a Uteri-
100, probabil ea era vorba de Adrian
sau de unul din primii Antonini.
Dela Hassiduluk mai sunt canoscute
urmatoarele inscriptii publicate de To-
cilescu : 4. Fragment de placa de marmora cu
Grecesti : Arch. Etigr. Mitt. VIII,
15; XIV, 28; XVII, 95, 97; XIX, 222,
Latinesti: C. I. L. III, 75321-7543,
7544 Si 11495-12301.
3. Fragment de piatra de calcar cci
inscriptie ; se afla in curtea proprietatii
d-lui Alexia din Laz-Plahale. Inaltimea
c. 0,59 m.; latimea c. 0,29 m. ; grosimea
C. 0,35 m. Literile incite de 0,085 m.
sant foarte ingrijit sapate si indica stilul
Fig. 3.
I) Monumental fiind tneastrat In podet, n 'a patat fi foto-
grafint.
www.dacoromanica.ro
79
monumental al sec. III p. Chr. Se poate
ceti :
. .a p . .
. ae pi . .
. . ina . . . .
[ex lelstamlental
.facliendum curavi1J.
Inscriptia, ass cum e ciuntita, nu poate
fi completata. In r. 3, ... RE poate fi
dativul unui name feminin de decl. I,
sau poate ffiliJae pilenlissimae I. In r.
4 e partea din arms, pare-se, a unui
nume. In r. 5 si 6 e foarte probabil de
cornpletat astfel : [ex telslam[enlol fa.
cliendum curavit/ ass ca am avea de-
aface ea o inscriptie funerara.
inscriptie; se gases la Laz-Plahale in
curtea proprietatei d-lui Alexia, acum
se afla in Muzeul de Antichitati din Con-
stanta. Inaltimea c. 0,155 m.; latimea
c. 0,10 in.; grosimea c. 0,10; inaltimea
literilor c. 0,04 m. Literile framos taiate
apartin sec. II p. Chr. Se mai pastreaza
. . . H . . .
et i . . . .
.
. ni
5. Fragment de marmora Cu relief :
se Oa in curtea proprietatei d-lui /Alexia
din Laz-Plahale, iar acum se gaseste in
Muzeul de Antichitati din Constants.
Fig. 4.
Inaltimea de c. 0,29 m.; latimea c. 0,44m.;
grosimea C. 0,15m. Fragmental e rau
deteriorat si cred ea apartine unui re-
lief dionysiac. In figura ciuntita din mij-
local fragmentalui se poate recunoaste
fara prea multa greutate Dionysos.
SO BULETINUL COPIISICINII MONCIPIENTLOR ISTORICK
Trunchiul zeului e reprezentat gol; mane
dreapta atarna in jos, tinand desigur an
cantharos, din care turns vinul in guru
panterei; atat vasul insa, cat si pantera
lipsesc, fiind sfaramate. Pe bratul stang,
tinut orizontal, e aruncata in cute man-
tle zeului, iar mania ce se ridica in sus
se reazima pe tirs. Capul e mutilat, iar
picioarele zeului si partea de jos a tir-
sulai lipsesc. Legaturile prin cari pielea
de pantera trebuia se' fie indicate' ca Hind
prinsa pe arnarul stag, nu se pot dis-
tinge, cad suprafata corpului e deterio-
rata sacs poate ea Iipsea. Din pozitia
trunchiului se poate vedee ca corpul se
lass pe piciorul drept, Hind aplecat putin
spre stanga, catre tirsul pe care se spri-
jineh. Tirsul raa mutilat prezinta o gro-
sime neobisnuita, face aproape impresia
unui trunchiu de copac. Probabil ca mu-
tilarea tirsului it face se' opera mai gros
decat era in realitate.
Relieful nu reprezinta numai pe Dio-
nysos: in campul din dreapta zeului se
mai observe' o mana stanga Inclestata,
Orland par'ca ceva.
Faptul ea aceasta mana stanga ar sta
R S
Dans la cour de la propriete de M. Alexia h
Laz-Mahale Ntae a quelque 8 km. au S de Con-
stantza) se trouve an grand nombre d'inscriptions
et monuments antiques inedits, apportes da voice
sinage. Dans les villages de Laz-Mahale et de
Hassiduluk (situe a 3 km. environ au S.0 de Laz.
Mahale et 10 km. de Constantza) et surtout dans
les cimetieres tures respectifs, it y a une grande
quantite de pierres antiques, architectoniques pour
la plupart, et dont beaueoup sont en marbre. II
1) In Arch. Epi.'r. Mitch. vun p. 9, no. 23 ai In
Fondles et recherches archeologiques, p. 224 sg.
°) Reliefurile sunt publicate ca inedite, afara de anal sin.
gur, care e republieat dupS Tocilesca din Fouilles, Impreuna
en un stadia amanuntit de I D, M, Teodorescu In Mona
mente inedite din Tomi, Bal. Corn. Mon. 1st. fast. 29
din 1915, p. 8 §i arm. Rci, pe baza celor aeapte reliefuri
si a numeroaselor monede, se constata eh Dionysos era
www.dacoromanica.ro
ca .7i cum ar vrea se' pareze o lovitar'd
din partea figurei, care la randul ei ar
fi putut tine in mana dreapta o sable
sau vre-o alts arms, ce acurn lipseste,
ar putea da loc presupunerii ca am avea
deaface aid ca doi luptatori. Ca la Tomi
a lost un amfiteatru si s'au dat lupte
de torreadori si gladiatori si jocuri de
palestra, ne-o dovedesc mai ea seams
doua inscriptii grecesti din epoca impe-
Hata publicate de Tocilescu/Wand insa
in vedere perfecto asemanare a figurei
din acest relief ca reprezentarea tipica
admisa pentru Dionysos si documentata
prin nu mai putin de seapte reliefurn
si nameroase monede tocmai ad la Tomi,
ceeace arata frecventa cultalui sa'u in
acest ores, cred ca treDue se' conchidem
in mod neindoelnic ca aici avem dee-
face intr'adevar ea an relief dionysiac.
In reliefurile dela Tomi, zeal nu este
reprezentat totdeauna singur. In relieful
publicat de Tocilescu in Fondles et re-
cherches, p. 221, Dionysos este into-
varasit de an intreg alai. listfel mane
din dreapta zeului apartine desigur unui
personagiu din acest cortegiu.
PAUL NICORESCU
Ivi E
n'est guere probable tine toes ces monuments anti.
ques proviennent de Tomi, car les blocs sont
trop grands et le chemin est difficile. Its sont
tires plot& d'un grand vicus, situe quelque part
dans le voisinage.
Nous n'avons pas de donnees pr6cises sur les
localites qui se trouvaient entre Tomi et Callatis.
La Table de Peutinger (segm. VIII) et le Geo-
graphe de Ravenne (ed. Pinder & Parthey, p.
181) nous indiquent la localite Stratonis, a 12
adorat lntr 'an mod special la Tomi, unde de altfel se pare
ca a °rout qi an templu. Pe monedele din Moesia inferior,
publicate de Pik si Regling, tipal zeului caracttristic pentru
Tomi se mai regKseqte dupe' cum obsere d. Teodorescu al
la Histria, Dionysopolis, Marcianopolis si Nicopolis ad Istram.
Ream in urma o moneda publicata de d1 L. Ruzicka In
Mesembria inedita, Sonderabdruck aus Berliner
Mienzbleitter, 1915, No. 22 ni.1 arata ai la Mesembria.
 MONUMENTE NOCIA DIN TERITORIUL ORASULUI TONI
milles de Tomi, dont l'emplacement se trouverait
dans In region do promontoire de Tuzla. Eutro-
plus (VI 10) et Rufius Festus (Brev. 7) citent
dans cette region parmi les vines conquises par
Lacunas en 72 ay. J. C. celle de Parthenopo'is.
Une inscription isolee (CIL. III 3745), trouvee h
Urluchioi, h 18 km. environ de Constantza, et
qui peut etre originaire de cette localite, contient
le nom d'un vicus Amlaidina. En tout ens les
donnees sont insuffisantes pour tirer des conclu-
sions sur l'emplacement et le nom de notre vicus.
On peut supposer qu'il se soit trouve quelque part
sur le teritoire de ces deux villages ou vers le
Nord, dans In region des vallums.
Sur les monuments antiques, qui existent au-
jourd'hoi dans ces villages, on clecouvre toujours
de nouvelles inscriptions, dont on grand nombre
a ete envoye au Musee National d'Antiquites de
Bucarest et public par Tocilescu dans les Arch.
Epigr. Mitt.
En void de nouvelles:
I. Laz-Mahale.
Antel funeraire en pierre calcaire: tout le
bord inferieur manque; hauteur actuelle c. 0,15m;
largeur c. 0,50m; epaisseur c. 0,55m. La hau-
tear des lettres 0,08 0,10m.
La lecture G an commencement et L h la
fin de In Pre ligne est sire. Dans In erne, apres
MIL, it manque on L pour LEG(ionis). Dans la
31?ne OMMO, complete par le boat, doit etre
In DOMITIO; In barre de liaison entre I et T,
faisant on N, est one faute de lapicide. Dans In
4eme ligne T est atteste par one partie de la
barre d'en haut, qui s'est conservee. Au com-
mencement de In 5eme ligne, dans l'intervalle qui
manque, ne peut entrer gcle le sigle > ; de plus,
In pierre semble, en se brisant, avoir soivi one
des barres du sigle. Enlin, TRHA est one con-
fusion pour THRA.
Le fait Important que nous revele cette inscrip-
tion est ]'existence d'un centurio cohortis I
Thracum en Scythia Minor. La question se
pose de savoir si cette cohorte a jamais tenu
garnison dans ces garages.
En etudiant l'histoire des troupes auxiliaires,
composees de Thraces (d'apres Cichorius, dans
Pauly-Wissolva, sous ala et cohors et d'apres
d'autres sources plus recentes), on en tire les con-
elusions suiroantes :
linletinal Comisianit Monamentelor Istorice.
www.dacoromanica.ro
81
1) Ramie cohorte thrace n'a jamais etc laissee
en Thrace no Moesie apres le recrutement; les
unites etaient envoyees immediatement dans des
provinces tres eloignees, dont la population n'avait
rien de common avec les Thraces, de preference
en Syrie on y trouve 4 cohortes Thraces ,
Pannonie, Germanic ou Bretagne.
2) Lorsqu'on fait venir des cohortes Thraces
dans In Moesie superieure (coh. I Au.?.. Thr.
eq., coh. I Thr. Syr. eq. et coh. VI Thr.
eq.) en vile des guerres contre les Daces, ou
qu'on les y etablit passagerement comme troupes
d'ocopation en Dacie (coh. I Thr. c. r. eq.,
coh. I Thr. sagit. et coh. VII Thr. eq.), ces
cohortes ne sont plus thraces que de nom, car
('element constitcitils s'est renouvele avec le temps
par de nouveaux elements provenant des provin-
ces od elles residaient.
Ces constatations relatives aux cohortes auxi-
liaires, sont parfaitement valables aussi pour les
alae Thracum et, en general, aussi pour les
unites auxiliaires, formees par les autres peuplacies
thraces: les Dardani et les Dad.
A partir d'Hadrien, lorsque ]'extreme &endue
de ]'empire romain acquit des limites definitives,
les anciennes unites de troupes furent completees
et les nouvelles se formerent surtout par recru-
tement sur place; cepenclant les regles mention-
nees sont encore respectees.
On voit done qu'aucone cohorte thrace n'a
etc trouvee en Moesie inf6riecire et que d'apres
les usages de repartition des troupes auxiliaires
thraces, it n'est meme pas naturel qu'il s'en soit
trouve. De plus, considerant que, pour identifier
les localites occupees par les unites de troupes
auxiliaires, seals les diplomes militaires et les in-
scriptions qui mentionnent directement les unites
sont decisifs et non pas one ou deux inscriptions
qui mentionnent on soldat eu on centurion, nous
pouvons affirmer qu'aucune cohorhe thrace n'a
tenu garnison en Moesia inferior, resp. en
Scythia Minor. Notre centurion L. Sextilius
Fuscus, qui est romain comme son nom I'indique,
se trouve en Moesie parce qu'il a del etre detache,
avec one mission quelconque.
L'inscription parait etre de In deuxieme moitid
du II-eme siecle ou bien du commencement du
III-eme apr. J. C,
11
 CASA LW HAGI PRODAN
DIN PLOE$TI
0
Ora§ul Ploe0, nefiind prea vechiu in
asezarea lui de acum, nu poseda exem-
plare de veche arhitectura monumentath..
Afars de biserica foarte saraca §i in
parte stricata printr'o reparatie recenta
a lui Mateiti.Voda Basarab, pe a cilrei
pardoseala interioara abia se mai distinge
sculptura unei pajure; afara apoi de ruina
tamplei de zid a unei vechi bisericute
invecinate care dainue§te inca in gradina
paraginita a bis. Sf. Neculai-vechiu, um-
brita de copaci batrani ca si ea tampla de
o rara frumusete, bogat decorata cu orna-
mente stucate si colorate, cari incadreaza
icoanele fresce zugravite pe cele trei stra-
turi de tencuiala supra puse, din cari cele
de desubt, incadrate simplu, sant cele mai
vechi §i cele mai bune: nici o alta mar-
turie nu avem cum cs a stralucit §i pe ad
candva lumina vechei noastre culturi natio
nale, in forma ei cea mai expresiva §i mai
trainica arhitectura.
Dar dacs vechi monumente de arts bise-
riceasea nu avem in Ploesti ni s'au transmis
insa, scapate de prefacerile vremilor mai
noua, cateva case de o vechime suficienta,
ca sa ne redea arhitectura unei epoci,
apropiate de noi, dar destul de interesanta.
Sunt casele boerina§ilor de acum 100-150
ani, cari ne infati§eaza interiorul vietei
acestor inaint4 ai noWi, viata simpla,
tihnita, dar avand farmecul ei, pe care lu
') 0 descriere a acestei case, sub alt titlu, a
publicat si d. Al. Zagoritz, In revista Convorbiri
Literare".
^) Bunicul dupe mama at rdposatului Tedor
loan, care s'a nascut In aceasta casa si care, daca
ar fi trait, ar fi avut azi aproape 85 ani, ash ca
vechimea de 130 ani pe care o detin de la batranii
familiei, traitori pe vremuri In aceasta casa, pare
exacta. De altfel, din randurile ce urmeaza, se va ye-
www.dacoromanica.ro
rr.ea de azi aproape ca nici nu-1 mai intelege.
Din aceste case, doua se impun prin pro-
portiile for mai mari §i prin distinsa for
frumusete. Ambele prin imprejurari fericite
au ramas pans azi in forma for originals.
Intaia e casa Dobrescu, cu arcurile ei tri-
lobate, cari alearga dealungul cladirei, pe
latura de miaza-zi, sustinute pe stalpi trai-
nici, cu decoratiunile stucate inflorind in ju-
rul ferestrelor, arcurilor cerdacului si pe
tavanuri, acoperite de groas straturi de
varuiala. Aceasta cladire e un model de
veche casa romaneasca, ass cum, in alte
proportii, sunt multe in Valenii-de-Munte.
A doua e casa din calea Bucurefti, de care
ma voi ocupa in randurile ce urmeaza 9.
Zidita de frunta§ul negustor caldarardepe
vremuri Hagi Prodan 9, ea are o vechime
de vre-o 13o ani. E mai veche, mai bo-
gata Si mai caracteristica decat cea dintaiu.
Ca plan, reprezinta unul din tipurile ve-
chilor case romane§ti, avand 4 incaperi, de
o parte §i alta a unui vestibul, care se ter-
mina in fund cu vederea la strada (in locul
unde la casele tarane§ti gasim vatra) cu o
sofa turceasca, sacnasiu, in forma poligo-
nala, cu patul caracteristic cat tine intreaga
incapere, sub care se vede Inca o mica as-
cunzatoare, necesara pentru vremurile de
nesiguranta depe atunci. Cele trei ferestre
cari dau spre strada sunt incadrate cu de-
coratiuni stucate in var amestecat cu calti 2)
des ca si dupa arhitectura ei, casa nu poate fi mai
noua.
) D-1 Al. Zagoritz insists ca ornamentele stucate
vechi, atat la casa aceasta cat si la ruina tamplei
Sf. Neculai-vechiu, sunt facute din oar amestecat
cu iftsos. Adevarul e Insa cs la nici una din
aceste vechi cladiri nu e Intrebuintat ipsosul ca
material de constructive: petite tot e un mortar
foarte gras de var alb amestecat cu putini calti.
 CASA LUI HAUL PRODAN DIN PLOESTI 83

si tdiate direct pe loc, in parte chiar de
ornament incadrat arhitectonic si care
se termina, deasupra, cu cate un ghiveciu
cu flori si porumbi, modelate usor, discret,
si cu mult simt artistic.
Tavanul, de scanduri, impartit cu sipculite
in mici patraturi, sistem turcesc, asa cum
se vad Inca la multe biserici, termina fru-
mos aceasta cocheta sofa, care, impodobita
cu scoartele, perinele si perdelele de panza,
inflorite cu frumoasele cusaturi romanesti,
cu narghileaua si mescioara in 8 colturi,
aduse tocmai dela Tarigrad, uncle se ser-
fonul in mici si variate tablii de lemn. Pe
mijloc, tot in forma octogonala, se profi-
leazd in jos rozeta propriu zisa, impodobitd
cu obisnuita ramura de vita cu struguri
si flori de rasura, care se deseneaza pe o
placa de alama ce luceste incd printre frun-
zele sculpturii. Aceasta ramura se imple-
teste in jurul unui ghem, de asemene taiat
in lemn, de care atarna bobocul ce sus-
penda Tampa.
Daca rozeta aminteste sculptura tample-
lor de lemn si, prin executia ei sumara,
timpuri mai noun, cand vechile traditii de

z. Casa lui Hagi Prodan din Ploesti.

viau dulceturile si cafelele traditional; arts incepusera sä se piarda, °data cu dis-

era camera de primire si de lungi tai-
tasuri ale bunilor gospodari de altadata.
In acest interior, cu decoratiuni usoare
de ornament, pasari si flori, este, in camera
care servia de sufragerie, un tavan de lemn
bogat sculptat si care, pentru proportiile
casei acestia, e o adevarata revelatie.
Intr'un pdtrat de scanduri, se adanceste
in forma octogonala, tavanul, impartit geo-
metric, cu un profil culptat in franghiu, care
radiaza din mijloc care laturi, Mind pla-
paritia mesterilor .din preajma epocei bran-
covenesti, restul decoratiunei, care se im-
pleteste in raze, impartind tavanul in foarte
regulate forme geometrice, aminteste fru-
moase modele de arta arabd, unprumutata
dela vecina Turcie ').
Pe intreaga lature de miaza-zi a casei,
1) Se gasesc Inca tavane In acelas gen, dupa
cum Imi afirma d. Sp. Ceganeanu, In Bulgaria si
chiar in Dobrogea noastra.

www.dacoromanica.ro
A4 Ei(ILETINCIL COMISMNII NONUMENTELOR ISTORICE
dupa o necesitate care e si o veche datina,
e ceardacul, cu eleganti stalpi de stejar ro-
tunjiti, avand capitelele cu profilaturi si
tActuri adancite si rasucite in forma mel-
cului, frumos model de capitel romanesc.
In partea dreapta a ceardacului coboard
catcva trepte catre u'a principala de esire
in gradina, iar pe mijlocul lui inainteaza
garliciul pivnitei incapatoare, cu rama usei
de lemn impodobita cu rozete si taeturi
adancite usor pe stejarul incheiat trainic.
Peste acest garliciu continua ceardacul,
formand un elegant foisor, cu strea5ina
foarte larga, de scandurele lucrate, acope-
rind patul pentru odihna din timpul nop-
tilor calduroase de vara, obicinuit la cele
mai multe din casele de tars 1).
2. Aceea.; casa : a 2-a vedere.
Didgradina, in stanga foisorului, printr'o
use scunda, se coboara pe sub ceardac la
2 camere de subsol, pentru robii de pana
mai ieri. In preajma casei, in fata cearda-
'cului, era hornul cu vatra a cum dara-
mat care deservia bucataria.
Pe latura de sud a casei se vede, stra-
batand acoperisul, cosul larg at bucatariei
pe a carui baza patrata se disting Inca
urmele frescelor colorate cari it impodo-
biau.
') Aceasta ridicAturft, formand un pat din intreg
foisorul, reese dintr'o nevoe de constructie: ca sA
se capete Inaltimea suficienta la intrarea garliciului.
www.dacoromanica.ro
Aceasti casa, deli redusa ca incaperi,
pastrani insa principiul, raspandit pe tot
pamantul romanesc, at caselor de tarn, si
impodobita de mesteri priceputi in deco-
ratiunile cari se practicau in acea epoca,
reprezinta unul din tipurile cele mai com-
plete ale caselor boerinasilor din acea vreme.
E un scump stramos ramas in picioare,
nesecerat Inca de vitregia vremurilor din
urma si care ni se infatiseaza sfios printre
boschetele frumoasei gradini de pomi ro-
ditori, cari au pazit ascunzand acest mic
giuvaer at vechei noastre arte. Asa cum
e, trebue pdstratil si restaurata cu iubire
si pricepere. Impodobind-o cu mobilierul
de altadata, cu c:ateva obiecte casnice mai
vechi, cu porturi, scoarte, velinte adunate
din acest judet, ar putea fi un exemplu
viu si cat mai complet de cum a fost una
din casele boerinasilor de prin aceste lo-
curisi ar fi destul.
Decoratiunile stucate cari abunda, atat
in exterior cat si, mai ales, in interiorul
casei acesteia, sub forma de cadruri la fe-
restre si usi, se vad la mai toate casele
cari ne-au ramas din acea epoca si chiar
la cele ceva mai noun, cu multe variatiuni
de motive. La unele se pastreaza reminis-
cente de forme si linii arhitectonice cari
amintesc epoca brancoveneasca, cum sunt
 CASA LUI HAGI PRODAN DIN PLOESTI 85

si la aceasta case, mai ales cadrurile la-
terale ale usilor si ferestrelor. La altele se
formeaza, in felul acesta usor, pilastrii ca-
nelati, terminati in acolade si formand astfel
ordonante arhitecturale, CUM se vad in
3. Aceeaq case: vedere spre sacnasiu.
Ploesti si Valeni chiar la unele case cari
nu sunt mai vechi de 8o ani 1).
Influenta turceasca, mai ales la deco-
ratiunea interioarelor, este rezultatul schim-
barei generale care se petrece in societatea
romaneasca si care, dela 1700 incoace, stapa-
neste complet
cu sidefuri. Se face us si abus de miro-
denii, al caror fum se saa in barba la
primire, la mass. Jos pe scanduri ca si
pe pereti stau intinse co voare orientale.
Femeile se infatisaza, intrucat nu se opune
Inca o usoara influents occidentala, dup.
moda de Tarigrad. Doamna lui Grigore
Ghica, intoarsd din Venetia, trebue s.
lepede indata rochia ei frinceasca", de
care se scandalise lumea. Trebue un dic-
tionar turcesc amanuntit pentru a intelege
numele stofelor, al pieselor de imbraca-
minte, al podoabelor si juvaerelor. Ordi-
nea ca si alcdtuirea mesei e in casele celor
mari si bogati intocmai ca in casele mari
din Constantinopol. Se luau insa si alte
lucruri decat cele cuprinse in patura de
suprafata a model. Se luau ideiile, con-
ceptiile si asezdmintele, datinele ce pornesc
dela ele".
Toate aceste influence streine insa, atat
in epoca aceasta cat si in cele de mai
nainte, s'au altoit pe trupul viguros al artei
pamantene, localizandu-se si imbogatind pa-
o

....E evident at aceasta societate se ori- -7. 0

entalizeazd, se turce*.
In mode : in locul pletosilor boeri de
pe vremuri, in locul boerilor tunsi ungu-
reste, apar chipurile ridicule cu capetele
rase, pe care a fost lasat un mot in frunte,
ca acela despre care legenda populard
spune ca se ldsa musulmanilor, ca sa aiba
de ce-i apuca ingerul ce-i va duce, in pa-
radisul lui Mohammed. Haine lungi si
largi, papuci galbeni de sAftian, blanuri
de samur si pentru negustori. De jur
imprejurul casei se intinde acum divanul
moale ; scaune mai nu sunt, dar se vede
mesuta, rotunda sau in colturi, incrustata
ageotte_
') In interiorul chiliilor parasite ale m-rii Varbila
se vad Inca decoratiuni frumoase de acest fel, la 4. Decoratiuni In qtuc pe peretii sacnasiului.
ferestre.
2) N. Iorga, Istoria comertului romanesc, vol. I,
pag. 334 335. Reproduc acl o splendida pagina trimoniul artei noastre, fara a-i alters partea
de evocare a unei epoci atat de apropiata de not ei pur organica, izvorand din evolutia fi-
si de mult interes pentru studiul ce Incerc. reasca a celor cateva sute de ani de dez-

www.dacoromanica.ro
86 BULETINCIL conisumil PIONUMENTELOR ISTORICE

'U rivNliroo

It rivinurstial,...

-;;=4"Ze,--
Si
-et C.A.4'
Maim
. .
- " _
ktrf9-_
-_
'

TZEL F4IthpfLOrt.

- 40 40 -
,117*
In I

9.91-119

Fig. 5

www.dacoromanica.ro
 CASA LUI HAW PROW! DIN PL,OEF1 87

r; ^-...^1
.... ._ ... _... ._ _
.. ' ,

-_;,
-. . .
.
. ,.
.
I
..
.
.
RQS,\Sli .
.
.
.

.
Tki rgsrt .
,
.
filTV miaow
FFITAINO IMPALA
"/, .
e

. n IT
,rifilh'
-, )..,, . ..
tr. .,,.-i.:.1.,11-.,..

..-1....ssitiriT141e.argoo4seissappren.
1 : .,arloir,,,,...,-
.-' ' '7- . I - ,
,

r
17--M-M::-
"i"CYECLII.i
MLTi rf 1
I

--".;--21'n''..n..--'- .. .
.*. .'-- . -t- . . ;,-,,,.;46,=.0.......
- ,--.
. ...
.. .
--
..
,

.
.
........ , SMI 991 i.90

. .

1,1 .
. WOW .

i .;...f.,, a. .--,:7 - --: :-/, ..:,.,._._ 7::

L
. .

I' . I
1 : i :_-.'

.1 i,
_..i..___. j_ z i
-%'
1.4i---,,,,
,...,14
vio Ita's -------... --"'",---- --",----- 1111 FITyTF7FTIFITIT ;,5,
IY,,',:'
.., _S
'' ' %Pi._
, .1

: ''. ,'`'' ,'.\ k:4,4AS)

.1?'1', 7 j1inL 1 1-1 t '
',..cA
i.., n-1'' . , .2,. 4S: ' \`4,
.
' L _it_ : ,

ti,
i,--,_ J
...,. .
,- .(") 11---16,1
I _,..-..:3.:' 1
4
.

.. 11,
4 :
k.
!
. . .
''
,
, it
I i 1 . LA ____I

. H
,
[ .. : :...
.----, .. .
, 1
I . tIARA 0.05 300

r i
741
a" i
1.--7 .
.
.,
.
.

-,..... --..
.

--.. - .......--,4,_ ./.........

1 ._
.
. .. - .......- -
.
.
' ©4., ./.-. <MI.," .

11
,
. i
, , I ;12__1.,J1,--..
L .. I
J.1
,.........., : MM 0.05149 .
.

I,
I; , t,. 1

0...z-7- scan C2v 199 I-

_ i r.z
I

I
!
it 11.'
JI IL
---
4
.I, 1 _

_________ ____. f((

...,_
. , .... . _.
--

Fig. 6.

www.dacoromanica.ro
88 BULETINUL COP1JSIUNII PIONLICIENTELOR ISTORICE

FL.C9c1.1
riP CSTI

MAUL
11.4POMIL.51 118c1

.111.
iiiIO
SCAM SCRIM 9.20,-4.00

SCARA (19^,1":

Fig. 7.

www.dacoromanica.ro
 CASA LUI HAGI PRODAN DIN PLOESTI
*
, .. ..
4,
A.:
7314,72 , t
r j).°:9
.
IY
8. Plafonul sufrageriei.
voltare, sub auspiciile cucernicilor domni
si boeri, ei insasi oameni de gust si, unii,
chiar adanc cunoscatori ai mestesugului .si
datinelor acestei nobile arte. Un exemplu
frumos, atat cat ne-a mai ramas, it formeaza
pentru epoca care ne preocupa, ruina pa-
latului Cantacuzinesc din corn. IVIAgureni-
Prahova 1).
Cu greutate am putut descifra un desen
dintr'o camera, care a fost boltita si care,
dupa putinul ce se mai distinge, arata ca
acest interior, de o constructie sobra, a
fost decorat foarte bogat cu stucaturi arabe
la nasterea boltei taiate pe loc, in tencuiala
de var gras si calti. Pe bolts, pe nervuri
si pereti, deasupra si dedesubtul stucatu-
rilor, se disting, dupa cum voiu arata cat de
curand, urmele unei decoratiuni colorate,
de asemeni araba ca desen, ale carei forme
erau marginite cu taeturi usoare in ten-
') Voi da, pentru numarul viitor al Buletinului.
unstudiu asupra acestui interesant palat.
Buletinul Comisianii Plonumentelor Istorice.
89
Iry
i
rr
t
C
9. Deroratiuni In stuc.
cuiala, in marginile carora erau aplicate
culorile si fondurile. Urme aproape imper-
ceptibile de galben si verde au mai ramas
in unele locuri.
In exterior, in singurul colt al cladirei
care s'a pastrat mai bine, se vad lucrate
in caramida aparenta, formats in tipare
anume, barne si ocnite, cari, impreuna cu
urmele boltilor si ferestrele ovale ce se
mai vad si cu frumoasele si la rgile bolti
ale pivnitelor, cari servesc si azi gradina-
rilor ce-si cultiva legumele for pe locul
parcului care v'a fi fost, ne arata ca acest
palat, care, da vechime, nu depaseste epoca
brancoveneasca si care a fost bogat de-
corat si mobilat, dupa moda turceasca a
timpului, era totu§ construit conform tra-
ditiilor si datinilor artei pamantene din acea
vreme.
Acestei calitati a poporului nostril, con-
cretizata atat de bine in vechea zicatoare
apa trece, pietrek ?villein", de a se stre-
cura prin toate influentele, fard ca schim-
www.dacoromanica.ro
90 BULETINUL cornium MONUMENTELOR ISTORICE

bari adanci sa-i §tirbeasca fiinta etnica, sa-i
altereze originalitatea geniului sau, ii da-
torim frumoasele exemple de arta, cari, cu
toata vitregia vremurilor si lipsa de inte-
legere recunoscatoare a urma§ilor mai noi,
atat cit ni s'au 'Astral, e una din mandriile
trecutului nostru cultural. Prin inceputul
de rena§tere ce incearca azi, sa speram ca
aceasta arta romaneasca reinviata Si in
On progres, va fi cea mai frumoasa infa-
tisare a culturei romane§ti de mane.
TOMA T. SOCOLESCU
Arhitect

MAISON D'HADJI PRODAN A PLOESHTI

L'au teur signale dans cet article ('exis-
tence, a Ploeshti, de quelques vieilles habi-
tations conservant les caracteres de ('archi-
tecture roumaine d'il y a ioo a 15o ans.
Parmi ces maisons, deux s'imposent a
('attention par leurs proportions et par leur
beaute. Ce sont la maison Dobresco et
la maison Hadji Prodan qui nous out ete
conservees dans leur forme originale.
La maison de Hadji Prodan, plus anci-
enne elle date de 130 ans , plus riche,
plus caracteristique, forme ('objet de ('article.
Sous le rapport du plan, elle ne differe
en rien du type coutumier roumain. Les
decorations abondent, tant a l'interieur qu'a
l'exterieur, sous forme d'encadrement aux
fenetres et aux portes. Elles sont communes
a toutes les habitations de cette epoque.
Mais ce qui est bien plus caracteristique,
ce sont les ornementations de caractere
oriental que l'on observe sur le plafond
de la salle a manger de cette maison.
Ces ornementations rappellent des mode-
les d'art arabe empruntes aux Turcs. C'est
la un des vestiges de ('influence turque que
la societe roumaine a eprouve au cours du
XVIII-eme siècle et qui, apres en avoir
atteint les moeurs, n'a pas manqué de pas-
ser aussi dans ('architecture.
Au point de vue architectural cependant,
cette influence n'a fait que se greffer sur
le fond original de l'art roumain, en s'y
adaptant, sans en alterer les traits es-
sentiels.

www.dacoromanica.ro
 NOTITA DESPRE ARHITECTURA
BISERICII DIN TAZLAU (JUD. NEAMT)
0
Printre bisericile lui -cel-Mare,
de care e plina Moldova toata, se ally,
in mijlocul unor locuri fermecatoare, la
poalele Carpatilor, loasta manastire a
Tazlaului, din judetul Neamtului. Desi
despuiata de atatea podoabe, desi rem-.
rata in mai mite randuri, ea sta Ins
ca o cucernica marturie a vremurilor
'
.
'
. .
1. Foasta m-re Tula°
de marire si ca o credincioasa icoana
a stilului moldovenesc al lui tefan-cel.
Mare. Dupa pisania batuta in pridvor,
pe paretele drept al usii ce duce in
pronaos, biserica a Post inceputa in anal
7004 (1496) de catre Stefan -cel-Mare
si sfarsita tot de dansul in 7005 (1496
7). Rceasta inscriptie a Post publicata
de d. N. Iorga, dimpreuna cu alte inscriptii
privitoare tot la manastirea TazIaa, in
www.dacoromanica.ro
Inscriptii din Bisericile Ronzaniei (Ba-
curesti 1908), vol. II, pag. 220-223.
Dam aci numai traducerea romaneasca
care suns astfel :
do Stefan Voevod, cu mila lui Dam-
nezeti Domn al terii Moldovei, Vial lui
Bogdan Voevod, a inaltat acest hram
infra numele Precistei Nascaloarei de
fl
rj
vedere general&
Dumnezeti si cinstitei ei Nasteri, ca sa
fie pentru rugaciunea sa si a sotiei :sale
Maria si a fiilor lui, Alexandru si Bogdan;
care a inceput a se zidi la anal 7004
(1496), luna lui Mlle 4, si s'a savarsit
la anal 7005 (1496-7), iar al Domnici
lui al 41-lea curgator, in luna lui No-
emvrie in 8».
Rust monument de arta intra dcci
in perioada de inflorirc a stilului mol-
92 BULETINUL CONISIUNII PIONUMENTELOR ISTORICE

dovenesc: domnia lui Stefan si a urma- podoaba, la exterior. Doua siruri de ocnite
silor sal. numai si doua icoane zugravite a fresco,
Intr'un stil serios, faro prea multe or- dar foarte stricate astki. Discurile de
smalt colorat saa orice
alt ornament nu se mai
vad; de altfel, an strat
nou de tencuiala a a-
coperit loath biserica.
Nu meroasele prefaceri,
uncle dintre dansele ve-
chi, au astupat si ner-
vurile gotice ale feres-
.
tilor; aceste nervuri se
eon
A. mai vad inc la uncle
v,
"e, . feresti, la allele sent
acoperite de scandu-
7:FL.
\ e rele. Scoase la iveal8
si Inlocuite, acolo unde
2. Foasta m-re Tazlaci: clopotnica §i ruinile chiliilor. lipsesc, ele ar da monu-
mentului o viata noua.
namentatii, stil care este expresia unci Neasemanat de frumoasa Insa e usa late-
intregi epoci, biserica ne infatiseaza cu- rala (fig. 4), care da in pridvor, singura
noscuta dispozitie arhitectonica si mina- intrare a bisericii. Nervurile gotice se in-
natele podoabe gotice,asa cum le cunoas tretaie in unghiuri drepte si cad apoi ca
tern din celelalte biserici ale marelui mici colonete in cate trei siruri. FIceasta
Domn. Insa cadru na-
turii salbatice si ma-
rete, de pe care se des-
prinde monumentul si
zidurile care-1 incon-
jura din toate partile,
dm o impresie deose-
bita de cucernicie.
Biserica isi dezvolta
in lungime si innaltime
armonia liniilor si mos-
selor atat de bine pro-
portionate. Contrafor-
turile ii Intaresc trupul
strapuns de elegante
feresti mici. Deasupra 3. Ruinile chiliilor foastei m-ri Tazlau.
naosului se ridic8 turla
octogonald (fig. 1). In afara de orna- use e posterioara domniei lui Stefan-cel-
mentele usii laterale ce da In pridvor, Mare, caci stim ca pridvorul se adauge,
biserica n'are nimic caracteristic, ca ca membru arhitectonic, mai tarziu, supt

www.dacoromanica.ro
 likflITECTURA BISERICII DIN TAZIJVI 93

urmasii lui tefan-cel-Mare. Batranii sa-
tului spun din mosi-stramosi ca prid-
vorul a Post adaos la trupul bisericii de
Bogdan-Voda, fiat lui Stefan.
Intrand in pridvor, uncle gasim in-
scriptia, un adevarat portal gotic ne
introduce in pronaos. Dee mai puffin
inflorit dee& portalul dela manastirea
Bistrita, portalul bisericii din Tazlau
(fig. 5), este un lucru de murpret. /la.
rele simt artistic al vechilor nostri mai-
stri tocmai aici se vede : in armoniza-
rea ornamentelor Cu proportia intregei
Io Ieremia Movila Voevod si supt cp.
menul chir Ghenadie dela manastirea
Tazlau, la anal 7104 (1596), hula lui
Plartie 30 de zile ; Cozma maistru .
Pronaosul nu e despartit de naos prin
stalpi, iar altarul nu ne infatiseaza ni-
mica caracteristic. Deasupra naosului se
ridica si aici tuna cilindrica, sprijinita
pe acelas sistem original de boltire : patru
arcuri cari alcatuesc cu ajutorul triun-
ghiurilor sferice (penclentivi) baza cir-
culars pe care se inalta alte patra or-
curi de cerc asezate diagonal pe cheile

4. (.1§a din afar& a bis. TazIan.

cladiri. 0 usa maiestra sculptata inchide arcarilor inferioare. Interiorul bisericii

deschizatura portalului, toata spat in
flori, purtand urmele unei colori rosii,
cu bourul Moldovei inchis intr'un or-
nament de linii drepte si carbe ; usa
aceasta introduce o nota mai vesela supt
gravitatea portalului ogival de piatra.
Lucrata cu o suta de ani incheiati dupa
zidirea bisericii, ea are pe margini ur-
matoarea inscriptie, pe care o dam dupa
traducerea d-lui lorga (op. cit., paq. 221).
« Aceasta usa a facut-o si impodobit-o
calugarul Plihai, in zilele Domnului nostru
este gol si nici an lucru de pret nu ne
poate opri. Aceasta este biserica.
Pretul monumentului de care ne ocu-
Om creste mai ales prin frumusetea corn-
binatiilor ornamentale ale asilor gotice,
pe care le-am reprodus, frumoase mo.
dele si vrednice de imitat ca motive de
ornament in arhitectura noastra care
renaste.
Intrucat priveste zidurile imprejmui-
toaresi curtile, elesunt o mina (fig. 2 si 3),
dar din ramasitele ce mai stau in pi-

www.dacoromanica.ro
94 BULETINUL COPIISIUNII PIONCIPIENTELOR ISTORICE
cioare se vede ca manastirea era p:i-
ternic intarita. De sigur ea locuintele
egumenesti s'au ridicat pe temelia zidu-
rilor lui Stefan. Avem impresiunea ca
actualul zid, chiar daca no in intregime,
e 'Inca din vremea Voevodului, asa de
5. Usa din Mantra a bis. TazI6u.
masiva de trainica e zidaria. La un-
i
ghiul despre rasarit al imprejmuirii, in
apropiere de turn, se vad chiar trei
feresti cari luminau etajul intaiu. Pe doua
din usile curtilor egumenesti, care se
REsurIE
On considere parmi les monuments du regne
d'Etienne-le-Grand le monastere de TazRiu, bati
en 1496 7, aujourd'hui eglise paroissiale. Quoi-
que depouille de la plupart de ses ornementati-.
ons, cet Edifice nous offre !Image complete du
style Florissant moldave Opaque d'Etienne-le-Grand
et de ses successeurs). Nous y trouvons l'harmo-
www.dacoromanica.ro
vad in reproducere, se intra in doua
pivniti destul de adanci. Clopotnita dela
intrare (fig. 1 si 2)1, este ca total reinoita §i
diformata, dupa cum se vede din repro-
ducerile pe cari le dam. In tot caprin-
sal zidurilor, in sfarsit, se mai gaseste
o cladire destul de innalta, cu trei etaje,
de forma unei cule, care este Matta cu
total in parasire (fig. 1).
Din aceasta samara descriere arhitec-
tonica, scotand, fireste, tot ce este pre-
Meat de o mans nepriceputa §i intregind
cu mintea tot ce lipseste, ajangem la
incheierea ea foasta manastire din Tazlau,
astazi biserica de mir, e tipul complet
al celai mai frumos si mai original stil
ce 1-a produs neamul nostru si care pe
drept isi poate primi numele de 1 silica
lui Stefan-cel-Plare.
0 restaurare cat de mica sae cel
Min cateva masuri de conservare s'ar
cuveni si acestui monument ales, care
a avut sa sufere atat de vitregia calm.
garilor greci. Cu acest prilej s'ar putea
cerceta §i cauta in partea de catra stanga
naosului urmele unor morminte ; alit-.
marn aproape cu siguranta existenta lor,
cad local suna in partea aceea a gol.
Tot odata s'ar face sondagii si spalaturi
la diferite frescari care acopar paretii
bisericii; pe alocuri o pictura noua si
Fara valoare intuneca frescarile mai vechi.
ALEXANDRU NAUM
nie des lignes et des proportions, le systheme
original et caracteristique des 'elates, les orne-
mentations des portes, vrai modele de notre an-
cienne sculpture gothique. L'enceinte, ainsi que
les habitations des egoumenes et des moines,
aujourd'hul en rattle, nous montrent les solides
fortifications d'autrefois.
 CR ONIC A
1NSCRIPTII
Bis. din Ostrov-Vakca.
ACASTA SF(A)NTA §I DUMNEZE(;SCA BESERICA
CE SA clIcMA OSTROV, S'AU ZIDIT DE BUNUL CLI-
RONOMU I0 NEAGOE VOIVOD §I NE FUND ZUGRA-
FITA, LA LEAT 7268 (=1760) S'AU INDLMNAT
DIN DARU LU DUMNEZEU DE AU ZUGRAVIT TOATA
BESERICA CU OSTENEAL A MATCH MARTEI MONA§E,
FETELOR SALE : pLATONIDA, DAMASCHINA
EREITA. M. JUNIE 30.
Bis. Brad-Botosari, Curtea-de-Argef.
IN NUMELE SF. TROITE §I SF. INTRAR(E) IN
A SF. APOSTOLI [PETRUJ §I SF.
BESERICA §I
IOANU BO IEZ., FACUTU-S'AU ACASTA SF(AN)TA
BESERICA, INTAIUL ZAD, DE MILOSTIVUL D(0)MN
PETRU CERCEL VV. §I DUP(A) VREME S'AU PRE-
FACUT IN ZILELE INALTATULUI D(0)MNU I0 NI-
COLAE SUTU VVD., CU BLAGOSLOVENI PREA
SFINTITULUI IEPISCOP IOSIF ARGE§, PRIN OSTE-
NIALA DUMNEALUI JUDEA' ION, I TATAFLUDI (SIC)
§I CU CHELTU(LA ALTOR CRE§TINI §1 CARI
S'AU MILOSTIVIT CA SA FIE POMENIRE VE§NICA.
1819 SEPTEMVRIE 30.
Bis. Sf. Arhangheli, Curtea-de-Arges.
ACASTA SF(AN)TA §I DUMNEZEICSCA BISERICA,
U(N)DE SA. CINSTESCU BSI sit PRAZNUESCU SFINTII
§I MARI INGERILOR MIHAIL §I GAVRIII. §I CU
TOT SAB(0)RUL INGERILOR DENPREUNA, CAREA
BISEARICA DEN TEMELIE S'AU ZIDIT §1 S'AU
RIDICAT DEN NEVOINTA §I CU TOATA CHIEL-
TUqLA CELUI SMERITU ERMONAH CHIR DAMAS-
CHIN OT ARGE§, INTRU POMENIRE PARINTILOR
LUI ANUME: OPREA, NEAC§A, §I A SUFLETULUI
LUI.§I S'AU IMPODOBIT CU TOATE, CUM SA VEDE,
IN ZILELE LUMINATULUI DOMN I0 NECULAE VOE-
VODO, TARA. CINE SAR AFLA AJUFORI LA ACASTA
SF(AN)TA BISeRICA VERI CU PUTIN, A§A VOESC
§I ROG SFINTII INGERI SA FIE TITOR, CA§I NOI.
LA ANUL DE LA ZID1RE LUMII LEAT 7220, MT.
JULIE 4 L'NI.
www.dacoromanica.ro
Bis: Olari, Curtea-de-4rges.
Aceastei sf. bisericei ce este in-amid Ador-
mirei Precis0i, care a fort yechie de zid,
din leaf 1300, facuta din temelie de i-oaba
monahia; iar acum /a leat
lui D. So
1869 s'au prenoit cu zidClrle,, precum si
cu zugravitul peste tot ft pleut de robii lui
1 .
D(unmezert)-Priotul Dragoniir, preotul Ion
Stefilnerrcu, etk.
Pe clopot : 1957;
)11,,rea Arnota-Valcea.
Pe o piatt1, in pcon.as:
AICFA SA ODIHNESCU OASFLE LUI PATRU LO-
GOFAT, FECIORUL PARINTELUI IOANICHIE CA-
COVEANUL, EGUMENU L OT CACOVA, IN ZILELE
DOMNULUI 10 CONSTANDIN CFL BATRAN, MrA
AN 7164 (= 1656) ; IAR AICEA E A ODIHNE§TE
OASELE PAUNEI, FATA FIERII LOGOFAT OT CA-
COVA, IN ZILE DOMNULUI 10 CONSTANDIN BRAN-
COVEANU, MSCA . . . 14, 7200 (= 1692).
Bis. din Barbulei-Dambovila.
Accsta sf. bysericd fiinclu veche; facuta de
D. Radu Cretulescu vel Logojat, deci ra-
;naiad descoperita si cazuta tyncucla si
vezzandu d. Polcovnicu Panaitu, au ccizut
cu rugaciune la d. byv-vel Ban Constandin
Crefulescu ci i-au dat lei Soo si au ajutat
si d. Polcovnicu si cu alti cari s'au milos-
tivit ca sit fie sere pomenire in veaca amin,
leaf 1819, Noemvrie 2. Ear acum la leat
I855 s'au meremetisit ocol tincuiala si un
rand de sfinti si au ajutat lacuitorii aces-
tui sat, 185y Junie Ir.
Pe un clopot : LT. 7160 (.1652).
Pe o icoand:
PRIME§TE, STAPANE !MPARATE HSE, RUGACIU-
NELE NOASTRE CAND NE RUGAM LA TINE; PRIN
TOATA SILINTA §I PURTAREA DE CHELTUIALA
POPA OPREA AM PUS EU (SIN OPREA) DE S'AU
96 HULETINCIL COMISIUNII PIONCIAENTELOR ISTORICt
ZUGRAVIT ACEST SF. ICOANA §1 PRIN DARUI.
DP. PI.ArA A SATULUI, DIICU LOG. 7269.
Pe o carte:
Sa se slie de cand am iscalit cu log
Marin al sjinlii sale diacon Gheorghe of
sat Bar /mkt pe oast sf. cazanie, pentru
patimile cc au patimit din razinirita lui
Ipsilant si cu vemrea Turcilor Nina in
holarul !aril Unguresti. Si s'au intamplat
de s'au legal Marin diacon inainlea lui
Itsilant si cand au venit Turcii tau taiat
la gat, cum sa taie ostasii, si i s'au dat
sfarsit infricosat, 1821.
VIRG. DRAGHICEANU
CASE VECHI IN BUCCIRESTI
Cascle Cizircu, strada Labirint.
S'au daramat lunile trecute. Sub aspec-
tul exterior al zidurilor, infatisand un clasic-
oriental, datorit unei prefaceri de prin 182o
184o, se ascundea o zidire din vremea lui
Brancoveanu. Apareiajul zidurilor cum si
felul de introducere a giurgiuvelelor in
www.dacoromanica.ro
scobitura zidurilor erau aceleasi ca la toate
zidirile lui Brancoveanu.
In al XIX veac i s'au adaos alte ziduri
cu diferite incaperi in coltul de sud-vest.
Planul original era clasica cruce, formata
de scosuri ce esiau pe fiecare laturit a pla-
nului dreptunghiular.
In fata era pridvorul. Din el un antreu
ducea in marele salon din fund. In dreapta
si stanga antreului diferite iatace.
In rez-de chausse aceeas impartire.
Casele Dudescu.
In str. Apolodor se gasesc urmele depen-
dintelor casele faimosului boer Dudescu.
0 pivnita, foarte curioasa, mica, acoperita
prin doua bolti cilindrice, paralele, spri-
jinite pe un stalp central. Boltile se rea-
zima pe 3 arcuri dublouri, asezate la o de
partare numai de vreo 7o cm., unele de
altele. Dcasupra era o locuinta, avand go-
lurile dintre planseu si boltile pivnitei urn-
plute cu carbuni de mangal.
Stilul trAdeaza veacul al XVII.
V:RG. DRAGHICEANU
 REDACTIA:
SECRETARIATUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Administralia Casei Bisericii, Bucuresti, str. Lueger 26.

Bulefinul se gasesfe de vanzare la principalele

LIBRARII DIN BUCURE$T1
prin cari se fac abonamenfe si se pof procura coleclii complecfe din
anii precedenli (afara de anii 1908 si 1909).

ABONAMENTUL IN TARA $I STRAINATATE:

PRETUL A PATRU FASCICOLE PLUS POR TUL

www.dacoromanica.ro
 4 -4-

PRETUL LEI 2,50

www.dacoromanica.ro