Elev: Vlădescu Mihaela Diana

An: II

Specializarea: Comunicare și relații publice

Grupa 2

Studiu de caz

1. ASPECTE TEORETICE

Tema abordată în cazul ales este „Evitarea stereotipurilor” cu problema-cheie aderentă, respectiv
„discriminarea și ura” împotriva femeilor. În cazul de față, publicul vulnerabil este reprezentat
de femei și problema este incitarea publicului la ură și discriminare împotriva acestora.

Conform manualului de deontologie, a înșela sau a jigni pe cineva cu bună știință sunt acțiuni
mai degrabă din categoria producerii unui rău, iar aceste acțiuni pot fi sancționate prin lege.

Situațiile ofensatoare pot îmbrăca diferite forme, în funcție de diferențele geografice, istorice și
de morala dominantă, adică concepțiile despre ce este bine și ce este rău pe care le are o
comunitate.

Deseori, discriminarea este asociată cu următoarele sintagme: norme, drepturi, comportamente

incorecte, responsabilitate socială, integrare/excludere etc. Explicarea noțiunii de discriminare în
relație cu criteriul egalități de tratament între persoane se regăseste în mai multe surse,
documente naționale și internaționale, platforme. Astfel, conform Coaliției Anti-Discriminare,
„discriminarea este o acțiune care presupune un tratament diferit, nedrept aplicat cuiva”.

Egalitatea de tratament între bărbați și femei și interzicerea discriminării

Femeile și bărbații au dreptul la un tratament egal în ceea ce privește accesul la locurile de

muncă, remunerarea și procedurile de muncă, formarea profesională și condițiile de muncă.
Femeilor li se asigură condiții care să le permită să participe la activitate, luându-se în
considerare condițiile prealabile fiziologice și situația lor socială în ceea ce privește maternitatea,
precum și rolul femeilor și al bărbaților în ceea ce privește responsabilitățile familiale în educația
și îngrijirea copiilor. În conformitate cu principiul egalității de tratament, este interzisă
discriminarea persoanelor, pe motive de sex, religie sau convingeri, rasă, naționalitate sau
apartenența la un grup etnic, handicap, vârstă, orientare sexuală, căsătorie, statutul familial și
starea civilă, culoarea pielii, limbă, gândire politică sau de altă natură, originea națională sau
socială, proprietăți, sex sau oricare alt statut.
Principiul egalității de tratament se aplică în special, în următoarele arii:

– accesul la obținerea unui loc de muncă, ocupații, alte activități sau funcții lucrative, inclusiv
cerințele de acceptare la locul de muncă și modul de realizare a selectării pentru respectivul loc
de muncă,

– prestarea muncii și condițiile de prestare a muncii, inclusiv remunerarea, promovarea la locul

de muncă și concedierea,

– accesul la formare profesională, formarea profesională continuă și participarea la programe

active de pe piața forței de muncă, inclusiv accesul la consiliere în ceea ce privește alegerea
locului de muncă și la schimbarea locului de muncă

– participarea și implicarea în organizațiile angajaților, organizațiile angajatorilor și în

organizațiile care asociază persoane din anumite profesii, inclusiv furnizarea beneficiilor pe care
aceste organizații le oferă membrilor.

Un angajat care consideră că drepturile sau interesele sale protejate prin lege sunt afectate de
nerespectarea principiului egalității de tratament are dreptul de a depune o plângere la angajator
sau de a solicita protecție juridică în instanță. Angajatorul este obligat să răspundă plângerii
angajatului fără întârzieri nejustificate, să le remedieze, să se abțină de la astfel de acțiuni și să
elimine consecințele.

Infracțiunea de incitare la ură sau discriminare se regăsește în art.369 din Codul Penal- incitarea
publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotrivă unei categorii de persoane se
pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Principiul interzicerii discriminării este reglementat și la nivel european, în Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, la art. 14: „Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta
Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare,
limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o
minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”.

Potrivit site-ului www.perol.ro, în conformitate cu principiul egalității de tratament, este interzisă

discriminarea persoanelor, pe motive de sex, religie sau convingeri, rasă, naționalitate sau
apartenența la un grup etnic, handicap, vârstă, orientare sexuală, căsătorie, statutul familial și
starea civilă, culoarea pielii, limbă, gândire politică sau de altă natură, originea națională sau
socială, proprietăți, sex sau un alt statut.

Reamintim decizia CEDO în cazul Gunduz c. Turcia: „toleranţa şi respectarea demnităţii umane
constituie fundamentul democraţiei şi societăţii pluraliste, prin urmare este necesar ca în
societăţile democratice să se sancţioneze sau chiar să se prevină orice formă de expresii care
diseminează, incită, promovează sau justifică ura bazată pe intoleranţă, cu condiţia ca orice
formalitate, condiţie, restricţie sau amendă impusă să fie proporţională cu legitimitatea invocată.”

Reamintim hotărârea nr. 277 din 28.04.2009 a CNCD prin care Colegiul Director iterează faptul
că “Libertatea de exprimare protejează afirmarea și răspândirea unor idei, concepte, fie ele și
controversate, dar nu poate proteja un limbaj și o atitudine ofensatoare și jignitoare față de o
anumită comunitate”.

Prin urmare, considerăm că episodul 18 din emisiunea Verdict a Danei Budeanu reprezintă
incitarea publicului la discriminare pe criteriul de sex și instigare la violență.

Conform scribd.com, „în majoritatea țărilor democratice există legi împotriva discriminării, iar
egalitatea de tratament este în general garantată de Constituție”.

Definiţiile discriminării, conform manualului de formare

Directivele (Articolul 2) interzic atât discriminarea directă, cât şi discriminarea indirectă pe

criterii de origine rasială sau etnică (Directiva 2000/43/CE) şi de dizabilitate, religie sau credinţă,
vârstă şi orientare sexuală (Directiva 2000/78/CE), care sunt denumite împreună în această parte
a manualului drept „criterii de discriminare”.
Discriminarea directă (Articolul 2(2)(a) intervine atunci când o persoană (B) este tratată mai
puţin favorabil decât este, a fost sau ar fi tratată o altă persoană (C) întro situaţie comparabilă, pe
baza oricărui criteriu de discriminare.

• Exceptând criteriile de vârstă, nu există nicio justificare generală pentru discriminarea directă;

• Motivul sau intenţia discriminatorului (A) este irelevant; problema este dacă B a fost tratat mai
puţin favorabil;

Tratamentul mai puţin favorabil poate include respingerea, refuzul, excluderea, fiindu-i oferite
termeni şi condiţii mai puţin favorabile sau un serviciu mai slab, refuzată o opţiune sau o
oportunitate;

• Pentru a stabili discriminarea directă este necesară identificarea unui comparator efectiv sau
ipotetic (C) ale cărui circumstanţe relevante sunt aceleaşi sau aproape aceleaşi, dar care este, a
fost sau ar fi tratat mai favorabil decât B;

• Criteriul relevant pentru care discriminarea este interzisă nu trebuie neapărat să se aplice
persoanei (B) care este tratată mai puţin favorabil. Corect sau greşit, B poate fi perceput ca o
persoană căreia i se aplică acel criteriu („discriminare prin percepţie”) sau ar putea fi asociat cu o
persoană căreia i se aplică acel criteriu sau este considerat drept o persoană căreia i se aplică acel
criteriu („discriminare prin asociere”);

• Publicarea în orice mod a unei intenţii de a trata oamenii mai puţin favorabil pe baza oricăruia
dintre criteriile pentru care discriminarea este interzisă are valoare de discriminare directă.
Conform Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi combaterea discriminării,
faptele de discriminare constituie contravenție şi pot fi sancționate ca atare. Așa cum este
prevăzut în Art.11 (6), „constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, orice îngrădiri pe
criterii de apartenență la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o
categorie defavorizată în procesul de înființare și de acreditare a instituțiilor de învățământ
înființate în cadrul legislativ în vigoare” i) Conform Declarației Principiilor Egalității, „dreptul
la egalitate în faţa legii şi protecţia tuturor împotriva discriminării reprezintă norme
fundamentale ale legislaţiei internaţionale în materia drepturilor omului. Discriminarea în baza
oricărui alt criteriu trebuie interzisă acolo unde o astfel de discriminare (i) cauzează sau
perpetuează un dezavantaj sistematic; (ii) compromite demnitatea umană; sau (iii) afectează în
mod negativ exercitarea egală a drepturilor şi libertăţilor unei persoane într-o manieră serioasă,
comparabilă cu discriminarea pe criteriile interzise enumerate mai sus”

2. DESCRIEREA CAZULUI

În cazul ales, Dana Budeanu, designer vestimentar și absolventă a Facultății de Economie instigă
la violentă și ură împotrivă femeilor. ONG-ul FILIA un centru de dezvoltare Curriculară și Studii
de gen, a depus o plângere la parchet pentru a sesiza problema.

În sesizarea făcută la Parchet, ONG-ul FILIA arată că: „Episodul consolidează atitudini
discriminatorii împotriva femeilor și legitimează o cultură a violenței îndreptate împotriva
femeilor prin argumentele pe care aceasta le aduce pentru a justifica și încuraja astfel de acte,
promovând un model de relație abuzivă, în care bărbatul domină femeia prin exercitarea unui
comportament violent, atât fizic, cât și psihologic, prin instaurarea fricii”.

Conform platformei wwww.Perol.ro, Dana Budeanu a făcut următoarea declarație în cadrul

emisiunii ,,Verdict”: „(…) El îi suflă în mâncărică și îi dă ei să mănânce. În secunda aia trebuie
să iei un pumn și să-i spargi gura. Nu există așa ceva! Ele trebuie altoite! Că instig la violență…
Nu instig, tâmpito! Sunt figuri de stil. Figura de stil se numește altoi. Jbac, jbac! Bă, non stop.
Preventiv. Nu se poate să ajungi sclavete!

Prima dată când te-a certat aia sau te-a persiflat sau ți-a răspuns în nas la vreo masă în public,
undeva, și ți-a dat peste nas, jap! De față cu toată lumea. În secunda în care i-ai dat japul – nu e
ceva nasol, ți-a scăpat mâna, așa! – și amețitele din jur iau aminte. Tu o faci pentru binele
comunității, așa trebuie să gândești. Tu o altoiești pe ea puțin așa, te faci că-ți scapă, înțelegi? Nu
trebuie să o atingi neapărat, că dacă tu te duci spre ea așa, ea oricum se ferește. Tu oricum ai
vrut, intenția a existat, frica se instalează. Dar se instalează la toate alelalte. Tu faci un bine
comunității, bă. Tu devii eroul găștii, la ceilalți fătălăi. ești șmecherul șmecherilor. (…) Ea
trebuie să știe că urmează. Trebuie indusă teroarea”.

Într-un episod al emisiunii sale de la sfârșitul lunii ianuarie, Dana Budeanu, absolventă de studii
economice și autoarea manualului despre stil, a arătat că egalitatea între oameni și drepturile
omului sunt o mizerie totală. Atunci declara că: „hashtagimea asta infectă promovează de vreo
20 de ani această egalitate totală și această mizerie numită, astăzi, sau care definește, astăzi,
drepturile omului.”

Designerul vestimentar Dana Budeanu postează pe YouTube emisiunea „Verdict”, în urma unui
scandal care a determinat postul de televiziune ProTV să renunțe la aceasta.

La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, Dana Budeanu a provocat un scandal mediatic,
postând un mesaj în care ironiza un ONG care a construit un spital public pentru copii, din
donații și fonduri private, dezlănțuind, de asemenea, un șir de dezvăluiri despre spitalul de copii
Gomoiu, care a fost ulterior preluat de primarul capitalei, Gabriela Firea.

ProTV a anunțat atunci că: „începând cu data de 30 octombrie 2019, colaborarea noastră cu Dana
Budeanu a încetat. PRO TV este liderul televiziunilor din România și a susținut dintotdeauna
cauze care au adus schimbări reale în viețile oamenilor, fie că vorbim despre lupta împotriva
cancerului, sprijinirea copiilor abandonați sau protecția mediului înconjurător.”

Conform Impact, Centrul FILIA a reacționat: „Legitimează o cultură a violenței” ONG-ul care
luptă împotriva inegalităților de gen și discriminării spune că prin atitudinea sa, Dana Budeanu
îndeamnă la ură, discriminare și violență împotriva femeilor și, mai mult, încurajează astfel de
acte prin promovarea unui model de relație abuzivă.

Contactată de Libertatea.ro pe marginea acestui subiect, aceasta a spus că nu dorește să

comenteze. În lumea ei circulă haotic rasisme, xenofobii, o neîncetată glorificare a infractorilor
(reali sau din filmele și serialele care îi alimentează credințele și stereotipurile), și deasupra
tuturor plutește misoginismul femeii care le urăște pe toate celelalte femei, conform Ioanei
Ulmeanu redactor editorial al revistei Elle.

Art. 368: „Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să
săvârșească infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Nu este prima data când Dana Budeanu recurge la astfel de comportamente sesizate și de o fostă
prezentatoare la Digi24: „M-am săturat de Dana Budeanu și comportamentul ei toxic, de
mizeriile pe care le promovează și de îndrumările pe care le face femeilor și bărbaților
deopotrivă. E un BULLY ca la DEX. Conținutul ei pe YouTube a depășit cu mult ceea ce ea vrea
să numească pamflet. E hate speech, discriminare, body shaming, instigare la ură, abuz și
violentă domestica. Recent, Centrul Filia a depus o plângere împotriva ei, tocmai cu aceste
capete de acuzare. Sper sincer să plătească pentru ceea ce scoate pe gură, să își asume
consecințele și să dispară de pe YouTube”, a scris Aluziva în descrierea materialului postat pe
YouTube.

Valorile actorilor implicate

Conform manualului de deontologie, valorile sunt concepții larg răspândite într-o comunitate
despre ceea ce este preferabil sau dezirabil să facă o companie sau un profesionist.
Valorile care stau la baza declarației Danei Budeanu sunt negative. Legat de valorile
profesionale, această a acționat fără constiintă individuală, contrar onoarei profesionale, a abuzat
de autonomie profesională pentru a își afirma ,,puterea” în fața oamenilor prin dorința de a îi
influența pe ceilalți.

În urmă scandalului cu Gabriela Firea, Dana face niște afirmații ,,N-am cunoscut până acum un
om mai deștept sau mai puternic sau mai asumat decât mine. Dorință de a te place toată lumea
este mediocră și înseamnă zero. Nu am nevoie de confirmarea și acceptul nimănui în ceea ce mă
privește, din niciun punct de vedere.”

În ceea ce privește valorile morale, declarația sa a reprezentat un act care „a lezat (a produs rău)
deoarece afectează în mod negativ și explicit percepția celorlalți și poate avea și impact asupra
cazurilor de acest gen. Un mare dezavantaj este reprezentat de faptul că emisiunea Danei
Budeanu este în trend pe youtube, iar adolescenții aflați în formare pot întreprinde un
comportament nedemn de o persoană care se află în toate calitățile mintale. Violentă este o
problemă răspândită la nivel global.

Conform Comisiei Europene, ,,Violentă împotrivă femeilor și a fetelor este o violentă îndreptată
împotrivă întregii umanități și nu ar trebui să o tolerăm nici în Europa, nici în alt colț al lumii.”

3. ANALIZA CAZULUI

Trecând la o analiză aprofundată a cazului, e nevoie să încadrăm acțiunile actorilor implicati în

două categorii: acte în favoarea părților implicate (a femeilor) și acte în defavoarea acestora.

Dana Budeanu a acționat în defavoarea sexului feminin, fiindcă în urmă declarației sale a lăsat
loc de interpretări și s-au constatat efecte negative ale afirmațiilor personale.

Principiul etic

În ceea ce privește principiul virtuții fiecare om are o anumită natură și ca urmare propriile
virtuți. În ceea ce o privește pe Dana am putea spune că ea are o ,,dreptate” a ei , adică niște
convingeri personale. Am observat că Dana Budeanu evită să dea declarații atunci când cineva
remarcă ceva. Principiul virtutiei ne învață că o acțiune este corectă moral în contextul în care
dacă și numai dacă este acțiunea pe care o persoană virtuasa ar face-o în acel context. Consider
că Dana Budeanu a acționat imoral și a încălcat drepturile femeilor.

În ceea ce privește datoria, știm că este o obligație a unui agent față de o altă persoană. Datoria
trebuie să fie de acord cu exigențele umane. Este de datoria noastră ca telespectatori să ne
respectăm datoriile față de propria persoană adică să ne protejăm viața, să avem respect față de
ceilalți și față de societate să avem bunăvoință și să nu facem rău. Prin instigarea la violență
consider că a fost încălcat și acest principiu etic. Datoria a fost respectată de presă și de
organizația de ONG prin sesizarea cazului.
Justiție – în cazul drepturilor Justiția a fost făcută de ONG prin sesizarea la parchet, cazul este
încă în desfășurare și să sperăm că se vor schimba unele lucruri pentru că persoanele să nu fie
afectate.

Iubire - organizația care apăra drepturile a dat dovadă de iubire față de sexul feminin și din acest
motiv a protejat drepturile.

Consecințe

Având în vedere că o masă mare de oameni se uită la publicația Verdict a Danei Budeanu pot
apărea consecințe vizibile atât la nivelul comportamental al bărbaților, cât și al femeilor.
Personal, consider că este greșit ca cei mici să fie expuși la acest ,,pamflet’’ pentru că nu îl vor
înțelege și vor avea tendința de a imita comportamentul văzut pentru că suntem sumă lucrurilor
pe care le citim, le vedem și a oamenilor cu care interacționăm.

Principiul etic încălcat cu desăvarsire a fost cel al justiției, fiindcă nu a dat dovadă de empatie
pentru persoanele care s-au confruntat cu probleme de genul acesta. Pe lângă asta, a vorbit de
această acțiune în sine că și cum ar fi un pamflet, pe care sunt sigură că multe dintre persoanele
care l-au vizualizat și nu au o capacitate mintală pentru a discerna binele de rău, au luat ca atare
situația.

Ceea ce este un prejudiciu adus femeilor este normalitatea cu care această doamnă vorbește de
inferioritatea sexului feminine în față bărbaților și neexistență unei egalități între sexe.
Declarațiile sale au fost considerate nepotrivite, mai ales că stilista are și o notorietate, fiind
urmărită de foarte multă lume, în spațiul virtual.

Această a mai ajuns în atenția publicului după ce în luna octombrie a anului trecut , a ironizat pe
facebook inițiativa ,, Dăruiește viata” de construire a unui spital de oncologie pentru copii.

Analiza loialității

Site-urile de știri: aceștia și-au respectat datoria fată de ei, datorita faptului că și au îndeplinit
misiunea de a informa publicul în legătură cu discriminarea făcută de designerul vestimentar. Au
ținut cont de părțile implicate, astfel că , au căutat să discute atât cu Dana Budeanu și au publicat
și declarația ONG-ului.

Organizația non-guvernamentală a luat masuri pentru a combate acest fenomen ce ar putea să se

propage , în mediul online, potrivit Impact și astfel și au îndeplinit datoria de a apăra un drept al
femeilor. Postul de televiziune, PRO TV, a luat și el masuri și au încetat contractual de
colaborare cu designerul.
Concluzii

Uniunea Europeană a adoptat o decizie-cadru în legătură cu discursul de incitare la ură și crimele

bazate pe ura motivate de rasism și xenofobie. În general, infracțiunile motivate de ura, nu sunt
de multe ori raportate. Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale
unei societăți democratice, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să respectam niste drepturi.

Întrebări

o Ce părere aveți de sancționarea făcută de organizația non-guvernamentală?

o Vă uitați la ,,Verdictul’’ Danei Budeanu?
o Cum considerați că este? Util?
o Ce greșeli remarcați în modul acesteia de a se exprima în legătură cu diferite subiecte?
Are dovezi pentru ceea ce afirmă?

Bibliografie:

 Codul Penal
 Convenția Europeană a Drepturilor Omului
 Hotărârea nr. 277/2009 a CNCD
 Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000
 https://www.ip.gov.sk/egalitatea-de-tratament-intre-barbati-si-femei-si-interzicerea-
discriminarii/
 https://perol.ro/ong-ul-filia-a-depus-plangere-la-parchet-impotriva-danei-budeanu-
condamnam-orice-forma-de-violenta-de-denigrare-a-femeilor/
 https://playtech.ro/stiri/plangere-penala-impotriva-danei-budeanu-din-cauza-limbajului-
din-emisiunea-verdict-96654
 https://newsweek.ro/social/feministele-plangere-penala-pe-numele-danei-budeanu-care-a-
facut-pledoarie-pentru-bataie
 https://www.elle.ro/lifestyle/sesizare-la-parchet-pentru-dana-budeanu-care-instiga-la-
violenta-impotriva-femeilor-715029/
 https://3minute.net/aluziva-dana-budeanu/
 https://www.ip.gov.sk/egalitatea-de-tratament-intre-barbati-si-femei-si-interzicerea-
discriminarii/
 https://www.setthings.com/ro/teoria-etica-virtutii/
 https://polifilosofie.files.wordpress.com/2008/10/teorii-etice.pdf
 http://www.crj.ro/wp-
content/uploads/docs/Manual_formare_si_material_national_fin.pdf
 https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1510-
FRA_CASE_LAW_HANDBOOK_RO.pdf
 https://www.academia.edu/37368281/Raluca_Radu_Deontologia_Comunicarii_Publice
 https://www.paginademedia.ro/2019/10/dana-budeanu-nu-va-mai-aparea-la-pro-tv
 https://adevarul.ro/entertainment/tv/dana-budeanu-reactie-pro-tv-anuntat-designerul-nu-
mai-aparea-post-m-au-rugat-sa-mi-cer-scuze-public-nu-fost-acord-
1_5dbc555b5163ec42719956aa/index.html