Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MAŞINI ŞI
INSTALAŢII
ZOOTEHNICE
- SUPORT DE STUDIU ID –
2014
1
MAŞINI ŞI INSTALAŢII TOOTEHNICE
CUPRINS (modulul 2)
U.I. 1. Maşini pentru lucrarea solului.......................................................... 4
1.1 Pluguri............................................................................................. 5
1.2 Freze................................................................................................ 7
1.3 Grape............................................................................................... 8
1.4 Tăvălugi........................................................................................... 10
1.5 Cultivatoare..................................................................................... 11
U.I. 2. Maşini pentru semănat...................................................................... 13
2.1 Semănători universale.................................................................... 14
2.2 Semănători pentru culturi prăşitoare............................................... 18
U.I. 3. Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor.......................... 21
3.1 Maşini de stropit............................................................................. 22
3.2 Maşini şi aparate de prăfuit…………………………..................... 25
3.3 Maşini combinate de stropit şi prăfuit............................................ 25
3.4 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 25
U.I. 4. Maşini de recoltat furaje................................................................... 27
4.1 Cositori........................................................................................... 28
4.2 Maşini de strivit plante…………….………………...................... 29
4.3 Cositori combinate sau vindrovere................................................. 30
4.4 Greble............................................................................................. 30
4.5 Maşini de adunat şi încărcat fân..................................................... 31
4.6 Maşini de adunat şi presat.............................................................. 32
4.7 Combine de recoltat furaje............................................................. 36
U.I. 5. Maşini pentru tratarea, sortarea şi condiţionarea seminţelor....... 38
5.1 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 39
5.2 Maşini pentru curăţat seminţe......................................................... 39
5.3 Maşini pentru condiţionarea seminţelor......................................... 41
U.I. 6. Instalaţii de muls; maşini şi instalaţii pentru condiţionarea
şi prelucrarea produselor recoltate de la animale............................... 43
6.1 Instalaţii pentru mulsul vacilor....................................................... 44
6.2 Instalaţii de muls oi......................................................................... 51
6.3 Ma[ini [i instala]ii pentru condi]ionarea [i prelucrarea `n ferm\ a
laptelui............................................................................................ 52
6.4 Instala]ii pentru tunsul oilor............................................................ 61
U.I. 7. Maşini pentru prepararea şi administrarea hranei........................ 64
7.1 Utilaje pentru prepararea hranei..................................................... 65
7.2 Ma[ini [i instala]ii pentru administrarea hranei.............................. 78
U.I. 8. Utilaje pentru curăţarea adăposturilor şi animalelor..................... 89
8.1 Utilaje pentru evacuarea dejec]iilor din ad\post………………… 90
8.2 Utilaje pentru transportat [i `mpr\[tiat gunoi……………………. 95
8.3 Utilaje pentru dezinfec]ia ad\posturilor [i padocurilor.................. 100
8.4 Utilaje [i instala]ii pentru cur\]area [i dezinfec]ia animalelor........ 103
U.I. 9. Instalaţii pentru dirijarea microclimatului în adăposturi;
incubatoare............................................................................................. 106
9.1 Instala]ii de ventilare…………………………………………….. 107
9.2 ~nc\lzirea ad\posturilor………………………………………….. 108
9.3 Instala]ii de umidificare şi condiţionare a aerului……………….. 109
9.4 Incubatoare pentru ouă............................................................ 110
Bibliografie......................................................................................................... 115
2
INTRODUCERE
3
Unitatea de învăţare 1. MAŞINI PENTRU LUCRĂRILE SOLULUI
CUPRINS (U.I. 1)
Instrucţiuni (U.I. 1)
4
1.1. PLUGURI
5
plugului.
6
organele de lucru şi baza energetică folosită. În funcţie de tipul plugului se disting
cadre pentru pluguri purtate şi cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este
executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate între ele prin bare
de legătură, montarea lor făcându-se cu ajutorul şuruburilor sau prin sudură. De
asemenea, se construiesc cadre dintr-o singură grindă sau ţeavă, de care sunt
sudate plăci, pe care se montează organele componente ale plugului. Cadrele
plugurilor purtate sunt echipate cu triunghi de prindere la mecanismul instalaţiei
hidrostatice a tractorului, iar cele tractate cu triunghi de tracţiune.
Mecanismele plugurilor
Plugurile tractate de uz general se prevăd cu mecanisme pentru ridicare şi coborâre,
precum şi cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafaţa terenului.
Trecerea din poziţie de transport în poziţie de lucru se face prin imprimarea unei mişcări
de rotaţie a axei roţilor (din câmp şi brazdă montate pe o osie comună). Paralelismul între
cadre şi suprafaţa solului se face fie prin modificare independentă a osiei roţii faţă de osia
roţii din câmp, fie prin reglarea poziţiei cadrului cu trupiţe faţă de cadrul pe care sunt
montate roţile plugului şi triunghiul de tracţiune.
Plugurile purtate se prevăd cu mecanisme de reglare a poziţiei roţii
limitatoare de adâncime şi cu mecanisme pentru modificarea punctelor de
prindere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului.
Plugurile reversibile se prevăd şi cu mecanisme de inversare, care asigură
rotirea cadrului mobil faţă de cadrul fix.
Cuţite şi scormonitoare – acestea au rolul de a tăia brazda în plan vertical,
desprinzând-o de masa de sol şi a lăsa peretele brazdei cât mai drept.
După construcţie se deosebesc cuţite lungi (fig. 5a) şi cuţite disc (fig. 5b şi 5c).
Cuţitul lung este construit dintr-o lamă de oţel cu secţiune triunghiulară.
a-cuţit lung;
b-cuţit disc cu tăiş decupat;
c-cuţit disc cu tăiş continuu.
a)
b) c)
Scormonitorul sau subsolierul (fig. 6) se montează în spatele trupiţei, şi are
rolul de a afâna stratul de sol, nemobilizat de trupiţă, pe o adâncime de până la 15
cm faţă de adâncimea de lucru a plugului.
a. b.
Fig.7 – Freză pentru prelucrarea totală a solului
a-cu rotorul orizontal; b-cu rotorul vertical (tipuri de rotoare).
1.3. GRAPE
a) b) c)
Fig.10 – Grape cu colţi:
a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexibil (tip plasă).
Grape cu discuri
Sunt utilizate în special pentru grăparea arăturilor în vederea pregătirii
solului pentru semănat, când se efectuează mărunţirea bulgărilor şi netezirea
arăturii. Dar sunt şi grape cu disc folosite pentru grăparea solului între rândurile
de pomi sau viţă de vie. Unele grape cu discuri pot fi folosite şi pentru prelucrarea
iniţială a terenurilor înţelenite şi uscate (grape grele) în care caz adâncimea de
lucru este de 20 –25 cm.
Grapele cu discuri, indiferent de destinaţia acestora pot fi trectate sau purtate.
O grapă cu discuri (fig. 11) este formată din cadru, baterii cu discuri,
dispozitiv de prindere la tractor. Cele tractate au şi mecanism de rulare. Organul
de lucru este un disc concav cu tăişul ascuţit şi care poate fi continuu sau
discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o axă pătrată la o anumită distanţă
între ele iar ansamblul se numeşte baterie. Pe cadrul grapei dispunerea bateriilor,
se poate face simetric sau asimetric, pe un rând sau pe două rânduri. Prinderea
bateriilor la cadru se face prin lagăre cu frecale de alunecare sau rostogolire.
Montarea bateriilor pe cadru se face de aşa natură încât între discuri şi direcţia de
înaintare să fie un unghi, ce poate lua valori între 10 –300. În funcţie de valoarea
unghiului şi a greutăţii ce apasă pe disc avem şi adâncimea de lucru a grapei.
Grape stelate
Sunt folosite la grăparea arăturilor, concomitent cu aratul sau separat,
precum şi la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci
9
colţuri. Acestea sunt montate rigid pe două-trei axe cu secţiune pătrată, dispuse
perpendicular pe direcţia de înaintare a grapei. Montarea stelelor pe axe se face
astfel încât colţurile acestora să fie dispuse pe o elice, sistem ce asigură rularea
lină a grapei. În general pe un ax sunt montate, în funcţie de lăţimea de lucru a
grapei, 8-20 stele.
Dispunerea stelelor pe axe se face astfel încât fiecare stea să execute o urmă
proprie, distanţa dintre urme fiind de 25-30 mm. Adâncimea de lucru este de 3-6
cm.
Sape rotative
Sapele rotative sunt folosite
pentru spargerea crustei, afânarea
superficială a solului şi întreţinerea
culturilor agricole în prima perioadă de
vegetaţie.
Organele de lucru ale sapelor
rotative sunt discuri cu colţi curbaţi
(fig. 12) care prin rulare înţeapă solul şi
realizează afânarea acestuia şi
distrugerea buruienilor. Discurile au
Fig.12 – Sapă rotativă diametrul, la extremitatea colţilor, de
450...500 mm, numărul colţilor pe disc
fiind de 12...16. În funcţie de sensul tractării şi greutatea ce apasă pe un disc (7-10
daN), adâncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se dispun pe două
rânduri, fiind libere pe axe, distanţa dintre urmele acestora fiind b=60-80 mm.
Grape elicoidale
Grapele elicoidale se folosesc pentru mărunţirea, afânarea şi nivelarea
stratului superior al solului, fiind folosite în general în agregat cu alte utilaje
(cultivatoare, grape cu colţi) efectuând operaţia de finisare a lucrării de pregătire a
solului în vederea semănatului.
Constructiv ele sunt realizate din vergele din sârmă sau bandă, montate pe
suporţi de diferite forme (circulare, hexagonale) realizându-se astfel o suprafaţă de
lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. 13). Aceste grape se construiesc cu secţii
(câmpuri) cu lăţimea de 0,8-1,4 m.
1.4. TĂVĂLUGI
Tăvălugii sunt destinaţi pentru tasarea solului prea afânat înainte sau după
semănat, precum şi pentru mărunţirea bulgărilor şi spargerea crustei. După natura
suprafeţei active tăvălugii se clasifică în tăvălugi netezi şi tăvălugi profilaţi (de
obicei inelari).
La tăvălugii netezi, organele active (de lucru) sunt realizate sub forma unor
cilindrii metalici ale căror axe sunt prevăzute cu două lagăre susţinute pe un
cadru, prin care se face tractarea.
Cilindrii pot fi umpluţi cu apă sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de
tasare.
10
La tăvălugii cu suprafaţă denivelată, organele de lucru sunt realizate sub
forma unor cilindrii pe suprafaţa cărora sunt prevăzute proieminenţe (dinţi, colţi),
ori sub forma unor inele de formă şi dimensiuni diferite montate pe un ax comun.
Inelele sunt montate liber pe axele de susţinere.
Tăvălugii cu suprafaţă denivelată, efectuează tasarea solului şi nivelarea
acestuia, dar lasă stratul superior sub formă afânată.
Tăvălugii au diferite diametre şi se compun din una sau mai multe secţii
prinse între ele prin diferite tipuri de dispozitive de tracţiune.
1.5. CULTIVATOARE
11
• organe pentru încorporarea în sol a îngrăşămintelor minerale.
1. Pluguri
2. Freze agricole
3. Grape cu colţi şi cu discuri
4. Grape stelate şi elicoidale; tăvălugi
5. Cultivatoare
REFERATE
12
Unitatea de învăţare 2. MAŞINI DE SEMĂNAT
CUPRINS (U.I. 2)
Instrucţiuni (U.I. 2)
13
2.1. SEMĂNĂTORI UNIVERSALE
15
Seminţele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele
3. Din momentul intrării în conducte seminţele sunt antrenate de curentul de aer
debitat de ventilator spre brăzdare prin intermediul tuburilor de conducere 4.
Aparate de distribuţie cu cilindrii canelaţi – organul principal al acestui
tip de aparat de distribuţie este reprezentat printr-un cilindru pe suprafaţa căruia
sunt prevăzute caneluri (cu secţiune semicirculară sau triunghiulară), dispuse
paralel cu generatoarele acestora (fig. 20).
Aparatul este format din carcasa 1 şi cilindrul canelat 2 montat pe un
arbore. Pe butucul cilindrului canelat este montată liber bucşa 3 prevăzută cu
proieminenţe care intră în peretele lateral din dreapta al carcasei.
16
a lor în sol. Ele fac legătura între caseta aparatului de distribuţie şi brăzdare. La
maşinile de semănat cereale păioase (universale) se utilizează următoarele tipuri
de tuburi: din bandă de oţel spiralată (fig. 23a), telescopice (fig. 23b), din material
plastic armat cu inserţie şi spirală de plastic dur (fig. 23c), din cauciuc sau pânză
cauciucată (fig. 23d) şi din pâlnii suprapuse (fig. 23e). Cele mai folosite sunt
tuburile telescopice şi tuburile din material plastic armat.
Fig. 22 – Aparate
de distribuţie cu
palete
a)
b) c)
Fig. 23 – Tuburi de
conducere a
seminţelor
a) b) c). d) e)
Brăzdarele
La maşinile de semănat universale se întâlnesc diferite tipuri de brăzdare
care se deosebesc între ele după forma părţii ce se introduce în sol, după
construcţie şi după destinaţie. Partea brăzdarului care se introduce în sol poate
avea forma ascuţită sau rotunjită (unghiul de pătrundere în sol obtuz).
Brăzdarul cu vârf ascuţit (fig. 24a) este format dintr-un vârf 3 ascuţit şi
curbat spre înainte, prins de o pâlnie care formează corpul brăzdarului.
Corpul brăzdarului este din tablă şi este montat la un braţ – suport 1, prins
articulat de cadrul semănătorii. Acest tip de brăzdar nu asigură o îngropare a
seminţelor la adâncime uniformă şi înlesneşte strângerea pământului şi a resturilor
vegetale.
17
Brăzdarul cu unghi obtuz denumit şi cultural (fig. 24b) este format dintr-un
corp de fontă 3 ce se prelungeşte la partea inferioară cu un vârf rotunjit. De corpul
de fontă se prind pâlnia 2 şi barele de tracţiune 1, prelungite la partea din spate
formând suportul pe care se aşează greutăţi suplimentare. Acest tip de brăzdare
are o largă răspândire la lucrările de semănat în rânduri pentru că realizează un
pun pat germinativ seminţelor, favorizează o bună scurgere a pământului şi a
resturilor vegetale, are o construcţie simplă şi robustă.
18
lucrarea de administrare a diferitelor substanţe chimice pentru distrugerea
buruienilor şi combaterea dăunătorilor (fig. 25).
19
REFERATE
20
Unitatea de învăţare 3. MAŞINI COMBATEREA BOLILOR ŞI
DĂUNĂTORILOR
CUPRINS (U.I. 3)
Instrucţiuni (U.I. 3)
21
3.1. MAŞINI DE STROPIT
22
pneumatică, formată din rezervorul 1, pompa 2, corpul de distribuţie 3,
ventilatorul 4 şi dispozitivul de pulverizare 5. În acest caz pulverizarea
pneumatică se realizează prin aducerea lichidului cu presiune mică (0,5-1,5
daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intră sub acţiunea unui curent de aer
cu viteză mare (80-150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal. ca urmare,
lichidul este fragmentat în picături fine şi transportat spre plante.
Maşini de stropit cu pulverizare combinată (hidro-pneumatică)
În acest caz (fig. 28b) în construcţia maşinii sunt incluse toate părţile
componente ale maşinilor cu pulverizare hidraulică cu jet proiectat, precum şi un
ventilator centrifugal; lichidul este pulverizat pe cale hidraulică la presiuni de 5-15
daN/cm2, picăturile rezultate fiind supuse unui curent de aer, cu viteza de 80-120
m/s, care realizează o fragmentare suplimentară şi le transportă spre plante.
23
unei părţi din lichidul refulat de pompă), pneumatic (prin introducerea aerului sub
presiune).
Pompele au rolul de a deplasa cantităţi determinate de lichide toxice de la
rezervor spre organele de pulverizare, realizând presiunea necesară atât pentru
vehiculere cât şi pentru pulverizare.
La maşinile de stropit se folosesc următoarele tipuri de pompe: cu un piston
(fig. 30a), cu două pistoane plunjere (fig. 30b), cu pistoane şi membrane (fig.
30c), cu membrană (fig. 30d), cu role (fig. 30e) şi centrifuge (fig. 30f). Alegerea
unui anumit tip de pompă se face în funcţie de debitul şi presiunea pe care le poate
realiza. Pentru a realiza uniformitatea presiunii, respectiv a debitului de lichid, în
reţeaua de refulare la maşinile şi aparatele de stropit care au pompe cu piston şi
membrană sunt prevăzute cu camere de uniformizare a presiunii.
24
Principalele operaţii pentru pregătirea maşinilor de stropit:
- reglarea poziţiei dispozitivelor de pulverizare (faţă de sol, de plante);
- reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau
prin reglarea presiunii de lucru;
- reglarea cantităţii de soluţie stropită pe unitatea de suprafaţă (norma de
stropire Ns). Aceasta se va calcula cu relaţia
q x10 4
Ns= s l/ha
60 xBm xVm
26
Unitatea de învăţare 4. MAŞINI DE RECOLTAT FURAJE
CUPRINS (U.I. 4)
Instrucţiuni (U.I. 4)
27
4.1.COSITORI
Cositorile sunt folosite pentru recoltarea prin tăiere a plantelor furajere, trifoi,
lucernă, borceag, ierburi de pe pajişti naturale etc. şi aşezarea plantelor în brazdă
continuă.
După tipul aparatului de tăiere cositorile pot fi: cu aparate de tăiere cu
mişcare rectilinie alternativă a cuţitului, sau a cuţitelor (tăiere prin forfecare) şi
cositori cu aparate de tăiere rotative (prin lovire).
O cositoare este formată dintr-un cadru pe care se montează aparatul de
tăiere şi mecanismele de acţionare, ridicare şi reglare.
În cazul cositorilor prevăzute cu aparate de tăiere cu cuţit cu mişcare
rectilinie alternativă, aparatul de tăiere este montat (fig. 34) articulat de cadrul
maşinii fiind sprijinit în lucru pe patine. În cazul cositorilor prevăzute cu aparate
de tăiere rotative, rotoarele cu cuţite sunt montate pe o carcasă care reprezintă
cadrul propriuzis al maşinii şi în care se găseşte transmisia pentru acţionarea
acestora (fig. 35).
Fig. 34 - Cositoare cu aparat
de tăiere cu un cuţit care are
o mişcare rectilinie alternativă:
1-carcasă
2-angrenaje conice
3-articulaţie
4-transmisie prin curele
5-triunghi de prindere la tractor
6-tambur
7-cuţit
8-paravan.
În funcţie de distanţa dintre două degete alăturate (t), pasul cuţitului (t0) şi
cursa cuţitului (s) deosebim:
- tăiere normală s = t = t0=76,2 mm;
- tăiere mijlocie s = t = 3/2t0=76,2 mm unde t0=50,8 mm;
- tăiere joasă s = t = 2t0 = 76,2 mm unde t0=38,1 mm.
Acţionarea cuţitului se face cu mecanism bielă manivelă sau cu mecanism cu şaibă
oscilantă.
28
În figura 36b este prezentat un aparat de tăiere cu cuţit dublu care are
mişcare rectilinie alternativă. Aparatul este format dintr-o bară suport susţinută pe
două patine şi două cuţite superior şi inferior susţinute şi ghidate de braţe montate
articulat în lagăre. Lamele de tăiere a acestor aparate îndeplinesc pe de o parte rol
de elemente tăietoare, iar pe de altă parte rol de elemente contratăietoare. În acest
caz, procesul tăierii plantelor se realizează prin prinderea plantelor între două
lame ce se deplasează în sensuri opuse.
Fig.36 – Vedere parţială a
unui aparat de tăiere:
a-cuţit şi contracuţit;
b-cu două cuţite;
1-bara suport pentru cuţite;
2-bara suport a mecanismului;
3-placă de ghidare;
4-placă de uzură;
5-contracuţit;
6-aripioară;
7-deget;
8-cuţit;
9-cuţit superior;
10-cuţit inferior.
Fig.37 –Motcositori
a) b)
29
Organele de lucru ale maşinilor de strivit plante sunt reprezentate printr-o
pereche de valţuri netede sau riflate presate între ele, montate pe un cadru (fig.
38). Strivirea plantelor se poate face imediat după tăierea lor de către aparatul de
tăiere sau cu maşină de sine stătătoare care lucrează în agregat cu cositoarea
strivind plantele lăsate în brazdă de la trecerea anterioară a
cositorii.
4.4. GREBLE
Pentru adunat şi încărcat fân din brazde se folosesc maşini de adunat şi încărcat,
montate în faţa remorcilor.
În fig. 40 se prezintă schema unei maşini de adunat şi încărcat furaje,
formată dintr-un cadru susţinut pe 4 roţi (două principale şi două de copiere ) pe
care se montează un transportor cu racleţi. Acesta este format din suprafaţa
purtătoare fixă (un jgheab din tablă de secţiune dreptunghiulară) şi două lanţuri pe
care sunt fixaţi racleţii. Pe racleţi sunt montate degetele elastice. Viteza
transportorului este de 2,1 m/s. Acţionarea arborelui motor al transportorului se
face de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice,
a unui reductor şi a unei transmisii cu lanţ.
Încărcare fânului se face într-o remorcă cuplată în spatele maşinii. Aceste
maşini se prevăd cu posibilitatea reglării distanţei transportorului faţă de sol (de la
roţile de copiere) şi a înclinaţiei acestuia faţă de orizontală. Viteza transportorului
este de 1,8-2,3 m/s..
Remorcile autoîncărcătoare de furaje sunt folosite pentru adunatul,
încărcatul şi transportul fânului, a plantelor proaspăt cosite sau cu umiditate
scăzută.
În general o remorcă autoîncărcătoare este constituită dintr-o benă de
volum mare 15-25 m2, susţinută pe un cadru prevăzut cu roţi, dispozitive de
adunat şi încărcat şi un transportor cu racleţi, montat pe fundul benei. La unele
remorci autoîncărcătoare se prevăd şi aparate de tocare care realizează în timpul
încărcării şi fragmentarea plantelor adunate (fig. 41). Plantele ridicate de degetele
ridicătorului sunt preluate de cuţitele aşezate pe tobă care realizează fragmentarea
şi aruncate în interiorul benei. Fragmentarea se produce între cuţite şi contracuţite
fixe. În timpul încărcării transportorul cu racleţi de pe fundul benei deplasează
31
materialul spre partea posterioară a benei, efectuându-se astfel umplerea acesteia.
Descărcarea benei se face tot cu ajutorul transportorului.
Aceste maşini sunt destinate pentru adunarea (ridicarea) fânului din brazde,
a paielor lăsate de combinele de recoltat cereale, a tulpinelor de porumb şi
presarea acestora în baloturi de formă paralelipipedică sau cilindrică. Baloturile
pot fi legate sau nelegate.
După tipul organului de lucru care execută presarea plantelor, maşinile de
adunat şi presat pot fi:
- cu piston;
- cu benzi sau rulouri;
- cu cameră de presare cu volum mare.
După gradul de presare realizat, exprimat din masa volumică a balotului
obţinut, aceste maşini pot fi: de presiune mică (densitate 40-60 kg/m3), de
presiune mijlocie (100-250 kg/m3) şi de presiune mare (densitate mai mare de 250
kg/m3). În general sunt maşini tractate.
32
materialul ridicat degetele se deplasează pe verticală datorită unei came şi
materialul nu mai este antrenat.
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de
ridicător şi introducerea acestuia în camera de presare. Ele pot fi realizate sub
forma unor transportoare cu melc sau furci rotative.
Mecanismul de presare este format din camera de presiune, piston acţionat
de un mecanism bielă manivelă şi volant. Camera de presare este reprezentată
printr-un canal de formă paralelipipedică la care prima porţiune este de secţiune
constantă. În partea superioară a camerei de presare este montată o roată stelată
care fiind acţionată de balot în mişcarea acestuia comandă cuplarea mecanismului
de transmitere a mişcării la arborele aparatului de legat.
Volantul acumulează energie transmisă în perioadele când pistonul lucrează
în gol şi o înapoiază când pistonul execută presarea materialului. Aparatele de
legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din următoarele
părţi: mecanismul acelor înodătoare şi transmisia.
Acele au forma unor bare curbate. În corpul acului este prevăzut un canal
semicircular pentru ghidarea sforii, la extremitatea acului sunt prevăzute 1-2 role.
poziţia normală a acelor (caz în care legarea balotului se face în două planuri) este
sub nivelul camereide presare cu 10-30 mm. Rolul lor este acela de a aduce sfoara
la nivelul înodătoarelor. Ridicarea acelor în vederea legării balotului se face când
capul pistonului trece de nivelul vârfurilor acelor, mişcarea acestora fiind uşurată
de existenţa canalelor longitudinale din piston. Mişcarea acelor este deci corelată
cu mişcarea pistonului. În cazul blocării acelor, când acestea se găsesc în camera
de presare pentru a evita deformarea lor sub acţiunea materialului deplasat de
piston este prevăzut cu un dispozitiv de siguranţă cu clichet care blochează
deplasarea pistonului.
Înodătoarele au ca piese principale prinzătoarele, degete înodătoare, cuţit,
degajor de nod şi camere cu sectoare şi roţi dinţate care determină anumite mişcări
ale acestora.
Rolul prinzătoarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de ace.
prinderea sforii se face înainte de începerea formării balotului. Prinzătoarele de
sfoară pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degajări semicirculare.
Fazele formării balotului şi legării acestuia sunt prezentate în figura 43.
35
Peretele mobil 5, la descărcarea căpiţei formate este deplasat pe verticală
printr-un mecanism cu paralelogram deformabil acţionat prin intermediul a doi
cilindrii hidraulici CH2.
Pentru deplasarea pe verticală a peretelui mobil 5, prin intermediul pârghiei
14 şi tijei 15, se dezăvorăsc cele două zăvoare 16, pârghia 14 rotindu-se în jurul
articulaţiei 17 până ce atinge opritorul 18. După dezăvorâre începe deplasarea pe
verticală a peretelui mobil 5.
Pentru descărcarea căpiţei bena se înclină prin intermediul cilindrului CH3
până se sprijină pe patine. Se pune în funcţiune transportorul cu racleţi 6 şi
agregatul se deplasează cu viteză mică spre înainte. Avantajele folosirii acestor
maşini sunt:
- economie de forţă de muncă cu aproximativ 30% faţă de folosirea maşinilor
de balotat;
- economie de sfoară şi combustibil.
36
SUBIECTE PENTRU EXAMEN
1. Cositori
2. Maşini de strivit plante
3. Vindrovere şi greble
4. Maşini de adunat şi încărcat fân; remorci autoîncărcătoare
5. Prese cu piston
6. Prese pentru baloţi cilindrici
7. Maşini de adunat şi căpiţat
8. Combine de recoltat furaje
37
Unitatea de învăţare 5. MAŞINI PENTRU TRATAREA, SORTAREA ŞI
CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR
CUPRINS (U.I. 5)
Instrucţiuni (U.I. 5)
38
5.1. MAŞINI DE TRATAT SEMINŢE
39
urm\toarele grupuri de organe: de alimentare, de cur\]are [i sortare, de transport [i
de transmitere a mi[c\rii. Organele de alimentare sunt reprezentate prin co[uri de
alimentare prev\zute cu dozatoare [i uniformizatoare de debit, iar la unele ma[ini
sunt prev\zute [i transportoare de alimentare.
Organele de cur\]are [i sortare folosite la majoritatea ma[inilor sunt prin
curen]i de aer, site [i cilindri cu alveole. Sitele se a[eaz\ deobicei câte dou\
suprapuse, cea de sus având ochiuri mai mari decât semin]ele, iar cea de jos,
ochiuri mai mici decât semin]ele. Pe sita de sus se strâng impurit\]ile mai mari, iar
pe cea de jos se strâng semin]ele, impurit\]ile mai mici fiind eliminate. Sitele pot
fi fixe, montate `nclinat, sau pot fi montate pe un cadru (batiu) care prime[te
mi[care oscilatorie alternativ\. Pentru cur\]area sitei inferioare se folosesc perii cu
mi[care `n lungul sitei, sau sisteme de lovire cu ciocane, bile. Pentru `ndep\rtarea
corpurilor u[oare sau a impurit\]ilor de alt\ greutate decât a boabelor, se folosesc
ventilatoare care creeaz\ curen]i de aer cu presiune (vântur\tori – fig.51), sau
depresiune (tarar – fig.52) ce traverseaz\ calea boabelor.
40
Corpurile mici trec prin sita (4), fiind evacuate prin gura (c). Semin]ele u[oare
sunt antrenate de curentul de aer ce circul\ prin canalul (7) fiind evacuate prin
gura (d). ~n trior se face separarea corpurilor scurte, care sunt evacuate prin gura
(e), de semin]ele culturii de baz\, eliminate prin intermediul cupelor, ce se g\sesc
la extremitatea mantalei cu alveole, prin gura (f).
Fig.53 - Schema
tehnologic\ a
ma[inii MCS-5/2,5
1 – co[ de alimentare;
2 – ventilator; 3, 4, 5
– site; 6 – canal
pentru transportul
semin]elor; 7 – canal
de separare a
impurit\]ilor u[oare; 8
– co[ de alimentare al
sitelor; 9 – camer\ de
sedimentare a
impurit\]ilor; 10 –
cilindru cu alveole; 11
– jgheab; 12 – melc;
13 – agitator cu
palete.
5.3. MAŞINI PENTRU CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR
Fig. 54 – Schema
de principiu a
unei instalaţii de
uscare artificială
1-cameră de ardere;
2-cameră de uscare;
3-cameră de răcire;
4, 5-ventilatoare.
42
Unitatea de învăţare 6. INSTALAŢII DE MULS; MAŞINI ŞI INSTALAŢII
PENTRU CONDIŢIONAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUSELOR
RECOLTATE DE LA ANIMALE
CUPRINS (U.I. 6)
Instrucţiuni (U.I. 6)
43
6.1. MAŞINI ŞI INSTALAŢII PENTRU MULSUL VACILOR
Mulsul constituie opera]ia prin care se extrage laptele din ugerul vacilor,
oilor [i altor animale crescute [i exploatate pentru acest scop.
Laptele este un produs foarte u[or alterabil [i de aceea necesit\ extrac]ia [i
p\strarea `n cele mai bune condi]ii de igien\. Executat manual, mulsul reclam\ un
volum important de for]\ de munc\, este o lucrare obositoare care poate provoca
`mboln\virea mulg\torilor (boala Parkinson), iar calitatea laptelui este influen]at\
de faptul c\ vasele `n care se colecteaz\ acesta sunt descoperite [i permit
p\trunderea impurit\]ilor.
Mulsul mecanic prezint\ urm\toarele avantajele: cre[te productivitatea
muncii de 2 – 5 ori; asigur\ ob]inerea unui lapte curat, recoltat `n condi]ii igienice;
asigur\ condi]ii optime pentru cedarea laptelui de c\tre animale, f\r\ a traumatiza
]esuturile mameloanelor (sfârcurile); diminueaz\ munca `ngrijitorilor, evitându-se
apari]ia bolilor profesionale; durata de extragere a laptelui este foarte mic\,
`ncadrându-se `n timpul maxim de 5 – 9 minute cât dureaz\ lansarea `n sânge a
ocitocinei, care u[ureaz\ evacuarea laptelui.
Instala]iile de muls se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
a. dup\ modul de instalare, se disting: instala]iile de muls montate `n
ad\postul cu animale; instala]ii de muls folosite `n s\li de muls specializate (la
platform\), instala]ii de muls mobile, utilizate la p\[une [i grup individual de
muls.
b. dup\ modul de func]ionare, se `ntâlnesc: instala]ii care au aparatele
de muls `n doi timpi (extragere [i masaj) [i instala]ii care au aparatele de muls `n
trei timpi (extragere, masaj, repaos total);
c. dup\ felul cum se realizeaz\ colectarea [i transportul laptelui, se
deosebesc: instala]ii de muls mecanic cu colectarea laptelui `n bidoane [i instala]ii
de muls cu transportul laptelui pe conduct\ [i colectarea `n tanc (vas `nchis) sau la
vas deschis;
Cele mai r\spândite sunt instala]iile de muls mecanic `n doi timpi.
44
de sânge care se produce `n mamelon (sfârc), animalul ar sim]i durere [i ar avea
tendin]a de re]inere a laptelui. Absorb]ia trebuie `ntrerupt\ pentru un timp de
relaxare. Aceasta se realizeaz\ prin p\trunderea `n spa]iul I (camera lateral\) a
aerului la presiunea atmosferic\, iar `n spa]iul II (camera central\) men]inându-se
vacuumul. Diferen]a de presiune, pe cele dou\ fe]e ale man[onului de cauciuc,
determin\ strângerea (mularea) lui spre centru (axa de simetrie), executând asupra
sfârcurilor un masaj descongestionat. ~n acela[i timp laptele nu se mai scurge,
rezervorul de lapte din sfârc umplându-se din nou. Acesta este timpul de
comprimare (compresie) sau masaj. Cei doi timpi formeaz\ un ciclu de
func]ionare sau o pulsa]ie. Pentru mulsul mecanic al vacilor frecven]a pulsa]iilor
este de 45 – 60 pe minut, iar intensitatea vacuumului va fi de 0,4 – 0,5 bar.
45
]ara noastr\ sunt de tipul cu palete montate pe rotor excentric. Instala]iile moderne
folosesc cu prec\dere pompele cu palete montate pe rotor excentric.
O astfel de pomp\ este format\ dintr-o carcas\ cilindric\ (stator) (1), `n
interiorul c\reia se afl\ un rotor (2) montat excentric fa]\ de stator. Pe patru
generatoare diametral opuse sunt executate canale radiale `n care sunt montate
paletele (3), care pot culisa sub ac]iunea for]ei centrifuge. Statorul este prev\zut
cu un racord de aspira]ie (absorb]ie) (4), a aerului [i un racord de evacuare
(refulare) (5), care prin intermediul amortizorului de zgomot [i a recuperatorului
de ulei (6), scoate aerul `n atmosfer\.
Pompa func]ioneaz\ astfel: rotorul (2), ac]ionat de un motor electric,
antreneaz\ `n mi[care de rota]ie paletele (3). Datorit\ for]ei centrifuge paletele
sunt deplasate spre periferia statorului, asigurând etan[eitatea celor dou\ suprafe]e
`n contact.
~ntre rotor [i stator se formeaz\ camere (celule) cu volum variabil,
delimitate de paletele care se sprijin\ pe suprafa]a interioar\ a statorului. La
cre[terea volumului unei camere se creaz\ depresiune (vacuum), iar apoi la
descre[terea volumului aerul este evacuat.
~n timpul func]ion\rii pompei, aerul aspirat de pomp\ antreneaz\ o
cantitate de ulei de la nivelul injectorului (7), formând `n interiorul statorului o
pelicul\ care diminueaz\ frecarea dintre palete [i stator, `mpiedecând uzura
prematur\ a acestora [i totodat\ asigur\ etan[area camerelor cu volum variabil.
Dispozitivele de ungere au orificii calibrate, cu sec]iunea constant\ sau reglabil\,
prin care trece un anumit debit de ulei. Dup\ trecerea prin pomp\, uleiul poate fi
expulzat `n atmosfer\ odat\ cu aerul, sau poate fi recuperat [i reintrodus `n
circuitul de ungere.
Principalii parametrii func]ionali ai unei pompe de vacuum sunt:
intensitatea vacuumului (∆p), `n bar [i debitul (Q), `n m3/h. Pentru func]ionarea
unui aparat de muls este necesar un debit (q) de 2,5 – 3,5 m3/h; la o instala]ie cu
mai multe aparate de muls se pot folosi dou\ sau mai multe pompe de vacuum.
Uniformizatorul de vacuum este un rezervor (recipient) intercalat pe
re]eaua de vacuum, `ntre pomp\ [i restul instala]iei, cu un volum mare de aer, cu
rolul de a atenua varia]iile debitului [i ale intensit\]ii vacuumului creat de pomp\.
Totodat\ acest rezervor are [i rolul de a colecta condensul [i eventualele
impurit\]i care pot p\trunde accidental `n conducta de vacuum. De aceea pe
racordul de ie[ire a aerului din uniformizator, se g\se[te un filtru de aer (10). La
partea inferioar\ a rezervorului este o supap\ cu bil\ (12) care se `nchide `n
momentul punerii `n func]iune a pompei de vacuum [i se deschide atunci când
pompa este oprit\, l\sând s\ intre aerul atmosferic `n instala]ie.
Regulatorul de vacuum (supapa de reglaj) are rolul de a limita valoarea
maxim\ a depresiunii `n instala]ie.
Conducta de vacuum este din o]el sau material plastic. Este prev\zut\ cu
robine]i pentru racordarea aparatelor de muls.
2. Aparatul de muls
P\r]ile componente ale aparatului de muls (fig.59) sunt: paharele de muls
(1), colectorul (2), g\leata (bidonul) de lapte (3), pulsatorul (4), distribuitorul (5)
[i furtunurile de leg\tur\ (6).
Colectorul de lapte (2), este un mic recipient care are rolul de a aduna
(colecta) laptele din cele patru pahare de muls al unui aparat [i de a face leg\tura
cu bidonul (g\leata) sau cu conducta de transport a laptelui, `n func]ie de tipul
instala]iei, printr-un furtun. Corespunz\tor acestui rol, colectorul are patru
racorduri pentru furtunurile de leg\tur\ cu paharele de muls (la nivelul
vizoarelor), un racord de ie[ire pentru furtunul de leg\tur\ cu bidonul de colectare
sau conducta de transport a laptelui. Cele patru racorduri au capetele exterioare
46
t\iate `nclinat pentru ca muchiile rezultate s\ obtureze automat furtunurile scurte
de leg\tur\ cu vizoarele paharelor de muls, `n momentul când paharele nu sunt
ata[ate la uger (paharele atârn\ [i furtunurile sunt `ndoite).
1 – pahare de muls;
2 – colector;
3 – bidon (g\leat\);
4 – pulsator;
5 – distribuitor;
6 – furtunuri de leg\tur\;
7 – supap\.
8 – conducta de vacuum permanent;
Corpul colectorului poate fi din o]el inoxidabil sau din material plastic
transparent (cu rol de vizor pentru supravegherea mulsului atunci când paharele de
muls nu sunt prev\zute la partea inferioar\ cu vizoare).
Colectoarele pot fi cu volum mic de colectare sau cu volum mare. Cele cu
volum mare asigur\ condi]ii mai bune pentru evacuarea laptelui colectat [i pentru
men]inerea vacuumului. ~n acela[i scop pot avea un orificiu calibrat pentru
p\trunderea, din exterior, a unui debit foarte mic de aer.
Bidonul (g\leata) de muls este confec]ionat\ din tabl\ de o]el inoxidabil
sau aliaje de aluminiu [i are o form\ cilindric\ la baz\ [i tronconic\ la partea
superioar\. Este prev\zut cu capac care se `nchide etan[ datorit\ unei garnituri de
cauciuc [i care prezint\ un mâner cu [urub pentru fixarea pulsatorului [i dou\
racorduri: unul cu ventil (supap\ cu bil\) pentru furtunul de vacuum permanent [i
altul pentru furtunul de lapte care face leg\tur\ cu colectorul.
Pulsatorul reprezint\ elementul de comand\ al aparatului de muls. Rolul
lui este de a transforma vacuumul continuu realizat de pomp\, `n vacuum
intermitent (fig.60), alternând vacuumul cu presiunea atmosferic\ pentru a realiza
cei doi timpi de lucru ai paharelor de muls: absorbit\ (extragerea laptelui) [i
compresia (repaos).
Fig.60 – Diagrama de func]ionare a
pulsatorului
a, c – faze de tranzi]ie
b – faza de vacuum
d – faza de presiune atmosferic\,.
47
multe aparate). Utilizarea pulsatoarelor centrale nu este recomandat\ deoarece
accentueaz\ perturba]iile func]ionale `n instala]ia de muls.
Pulsatorul cu supape [i membran\ (mecano-pneumatic) (fig.61).
Este confec]ionat din material plastic sau din aliaje de aluminiu, din dou\
sau mai multe buc\]i `mbinate prin [uruburi, cu garnituri de etan[are.
Pulsatorul prezint\ trei racorduri de ata[are a furtunurilor, dintre care unul
este pentru vacuum permanent (1) [i dou\ `n care se ob]ine vacuumul intermitent
(2 [i 3).
Pulsatorul mai prezint\ un orificiu (4) prev\zut cu filtru prin care p\trunde
aerul atmosferic [i un [urub de reglare (10) care deschide mai mult sau mai pu]in
sec]iunea canalului (9) prin care comunic\ camerele a [i c.
~n interiorul pulsatorului se g\sesc dou\ supape, una dubl\ (cu dou\ talere
prev\zute cu garnituri de etan[are) (5) [i cealalt\ simpl\ (cu un taler prev\zut pe
ambele fe]e cu garnituri de etan[are) (6). Tijele celor dou\ supape sunt
solidarizate cu ajutorul unui disc metalic rigidizat fa]\ de membrana elastic\ (7)
(din cauciuc cu inser]ie textil\).
Aceste elemente din interiorul pulsatorului, cele dou\ supape (5 [i 6) cu
scaunele de a[ezare, membrana (7) [i [urubul de reglare (10) delimiteaz\ `n
pulsator trei camere [i anume: a – deasupra supapelor cu racordul (2); b - `ntre
supape [i membran\ cu racordul (3); c – sub membran\. Camera de deasupra
supapelor (a) comunic\, prin canalul (9) prev\zut cu [urubul de reglare (10), cu
camera de sub membran\ (c).
~n cadrul func]ion\rii pulsatorului cu supape [i membran\ distingem dou\
faze distincte [i anume:
I. Supapa dubl\ (5) se a[eaz\ pe scaunul (pragul) de sus, iar supapa simpl\
(6) se a[eaz\ pe scaunul de jos; datorit\ greut\]ilor proprii, cât [i discului care le
solidarizeaz\, membrana va fi curbat\ `n jos (concav). Camera (a) este invadat\ de
aerul atmosferic care p\trunde prin orificiul (4) [i deci `n racordul (2) va fi
presiune atmosferic\ (+), iar aceasta se va manifesta [i `n camera (c) care
comunic\ cu camera (a) prin canalul (9) reglat cu [urubul (10).
Camera (b) este `n leg\tur\ cu racordul (1) `n care se manifest\ vacuumul
permanent din conducta de vacuum a instala]iei de muls [i deci `n racordul (3) va
fi vacuum (-).
Pe cele dou\ suprafe]e ale membranei se manifest\ presiuni diferite dup\
cum urmeaz\: pe suprafa]a superioar\ se manifest\ depresiune 0,45 – 0,5 bar, iar
pe fa]a inferioar\ este presiune atmosferic\ 1 bar. Aceasta face ca membrana s\ se
curbeze `n sus; odat\ cu ea sunt ridicate supapele (5) [i (6), ajungându-se `n faza
II.
II. Supapa dubl\ (5) `nchide pragul de jos, iar supapa simpl\ (6) pe cel de
48
sus. Camera (a) nu mai comunic\ cu orificiul de p\trundere a aerului atmosferic
(4) dar comunic\ cu racordul de vacuum permanent (1) [i deci `n racordul (2) se
va manifesta vecuum (-). De asemenea [i `n camera (c) (sub membran\) va fi
vacuum (depresiune). Camera (b) (deasupra membranei), intr\ `n leg\tur\ direct\
cu orificiul (4) prin care p\trunde aerul atmosferic [i ca urmare `n racordul (3) se
va manifesta presiunea atmosferic\.
{i `n aceast\ faz\ de func]ionare pe cele dou\ fe]e ale membranei se
manifest\ presiuni diferite (deasupra este presiune atmosferic\, iar dedesubt este
depresiune), ceea ce face ca membrana s\ se curbeze `n jos [i odat\ cu ea s\
coboare [i supapele (5) [i (6), fazele repetându-se cu o frecven]\ determinat\ de
sec]iunea reglat\ cu [urubul (10) al canalului (9). Frecven]a cre[te odat\ cu
cre[terea sec]iunii, (de[urubarea [urubului 10) [i scade la mic[orarea sec]iunii
(`n[urubarea [urubului 10).
Dezavantajul acestui tip de pulsator rezid\ `n fiabilitatea relativ sc\zut\
datorit\ dispozitivului de reglaj [i a nerespect\rii raportului timpilor de muls.
Pulsatorul hidropneumatic (hidropulsatorul) (fig.62 a) prezint\ avantajul
c\ asigur\ paharelor de muls caracteristici func]ionale constante (frecven]a
pulsa]iilor [i raportul timpilor-aspira]ie-compresie) indiferent de schimb\rile de
temperatur\, umiditatea [i presiune atmosferic\ din mediul exterior.
Organul de distribu]ie al pulsatorului este sub forma unui sertar plan (1),
c\ruia i se imprim\ o mi[care alternativ\ pe o plac\ prev\zut\ cu un orificiu
central (3); acesta comunic\ cu conducta de vacuum [i dou\ canale care sunt
prelungite `n exterior cu dou\ racorduri (4, 5) legate prin furtunuri cu
distribuitorul [i acesta, la rândul lui, cu camerele laterale (inelare) ale paharelor de
muls.
Când sertarul principal (1) se g\se[te deasupra orificiului central (3) [i a
unuia din canalele laterale (4) sau (5), la acesta din urm\ se realizeaz\ vacuumul,
`n timp ce la cel\lalt r\mas `n afara sertarului, se manifest\ presiunea atmosferic\.
50
Fig.64 – Schema instala]iei de sp\lare [i dezinfec]ie cu circuit `nchis:
1 – conducta de vacuum; 2 – pulsator; 3 – amplificator de vacuum; 4 – rezervoare de vacuum intermitent; 5
– rezervor pentru solu]ie; 6 – conducta pentru solu]ie; 7 – suport pentru pahare (uger artificial); 8 – pahare; 9
– colector; 10 – conducta de sticl\ pentru lapte; 11 – robinet de golire a rezervorului (5).
53
trebuie r\cit la temparatura de 40 C, la care `nceteaz\ dezvoltarea [i `nmul]irea
bacteriilor din lapte.
De la temperatura de 34 – 350 C, cât are dup\ muls, r\cirea la 40 C se face
dup\ cel mult 2 – 2,5 ore de la muls. ~n cazul `n care nu exist\ aceast\ posibilitate,
laptele este supus unei r\ciri intermediare sau prer\ciri la temperatura de 8 – 100 C
sau 150 C, `n func]ie de procedeul utilizat.
Dup\ modul cum are loc schimbul de c\ldur\ `ntre lapte [i agentul de
r\cire, r\cirea poate fi direct\ sau indirect\.
~n cazul r\cirii directe agentul de r\cire vine `n contact direct cu bidonul,
cisterna sau r\citorul de lapte.
R\cirea indirect\ se realizeaz\ atunci când agentul de r\cire nu vine `n
contact direct cu utilajul `n care se p\streaz\ laptele, iar r\cirea se face prin
intermediul unui purt\tor de frig (apa, saramura, etc). ~n acest caz, purt\torul de
frig este r\cit `n instala]ii frigorifice speciale, dup\ care este recirculat prin
conducte care str\bat laptele sau care ajung la nivelul unor r\citoare. R\citoarele
pentru lapte pot fi deschise sau `nchise, dup\ cum laptele vine sau nu vine `n
contact cu aerul atmosferic.
a. R\cirea laptelui cu ap\ rece de la re]ea poate fi aplicat\ când laptele
este `n bidoane, iar acestea se introduc `ntr-un bazin de r\cire cu pere]ii dubli,
izola]i, `n care apa circul\ continuu. ~n bazin se poate pune ghea]\ pentru o r\cire
mai rapid\. Pentru a se r\ci laptele cu cca. 2 – 30 C peste temperatura apei de
r\cire, este nevoie de o cantitate de ap\ de 10 – 12 ori mai mare decât cantitatea
de lapte care se r\ce[te. Fa]\ de temperatura apei din re]eaua de distribu]ie a
fermei, laptele va avea temperatura final\ de 14 – 180 C, iar prer\cirea astfel
ob]inut\ este util\ pentru o durat\ relativ mic\ de p\strare.
R\citoarele de lapte se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
• dup\ modul cum realizeaz\ r\cirea, `n: r\citoare cu r\cire direct\ a
laptelui [i r\citoare cu r\cire indirect\ a laptelui;
• dup\ solu]ia constructiv\, r\citoarele pot fi: bazine [i cisterne de r\cire;
r\citoare de form\ cilindric\ sau tronconic\; r\citoare cu pl\ci [i r\citoare plane.
Schimbul de c\ldur\ dintre lapte [i mediul r\citor este favorizat prin
aplicarea unuia sau mai multor procedee dup\ cum urmeaz\: agitarea laptelui `n
vasul de r\cire; circula]ia laptelui `n strat sub]ire pe sau `ntre pere]ii de r\cire;
circula]ia agentului de r\cire. Circula]ia simultan\ a laptelui [i a lichidului de
r\cire poate avea loc `n contracurent sau `n echicurent.
Dintre r\citoarele cu r\cire direct\ (fig.67) cele care au elementul de
r\cire introdus `n laptele dintr-un bidon sau dintr-un rezervor (fig.67a) sunt
folosite pentru r\cirea unor cantit\]i relativ mici de lapte. Elementul de r\cire
const\ dintr-o spir\ tubular\, prev\zut\ cu un agitator rotativ. Spira `ndepline[te
func]ia de evaporator `ntr-un agregat frigorific de dimensiuni reduse.
Vanele de r\cire direct\ a laptelui (fig.67b) sunt caracterizate prin
echiparea la partea inferioar\ cu elementele vaporizatorului, iar la partea
superioar\ cu unul sau dou\ capace, cu izola]ie termic\ [i cu agitator ac]ionat de
motor electric. Pere]ii laterali ai vanei sunt dubli, c\ptu[i]i cu material
termoizolant. Celelalte p\r]i ale agregatului frigorific, `n afar\ de vaporizator, sunt
montate fie separat, fie fac corp comun cu r\citorul propriu-zis.
Cisternele de r\cire direct\ a laptelui (fig.67c) au evaporatorul agregatului
frigorific montat `n interior, `n contact cu laptele. Aceste cisterne pot avea
capacit\]i mari. Pentru a se evita `nghe]area laptelui din imediata apropiere a
elementelor evaporatorului, `nghe]are care provoac\ deprecierea calit\]ii laptelui,
agregatul frigorific este prev\zut cu dispozitive automate, care comand\
retragerea din evaporator a agentului frigorific lichid atinci când instala]ia
`nceteaz\ s\ func]ioneze. ~ntreruperea func]ion\rii instala]iei are loc automat, prin
54
oprirea compresorului, cu ajutorul termostatului, la atingerea temperaturii medii
de r\cire `n cistern\.
R\citoarele cu r\cire indirect\ a laptelui (fig.68) execut\ r\cirea laptelui
cu ajutorul apei r\cite de c\tre agregatul frigorific sau cu ajutorul apei r\cite [i a
ghe]ii formate de evaporatorul agregatului frigorific.
55
Fig.69 – Van\ de r\cire indirect\ a laptelui:
56
recuperarea c\ldurii, fiecare litru de lapte r\cit de la 350 C la 40 C `nc\lze[te o
cantitate de 0,5 – 0,8 l de ap\ la temperatura de 45 – 500 C, care poate fi utilizat\
pentru sp\larea instala]iei de muls sau a celorlalte utilaje din l\pt\rie, precum [i
pentru prepararea hranei pentru vi]ei.
Ventilul de expansiune, intercalat `ntre condensor [i evaporator, are rolul
de a asigura sc\derea presiunii agentului frigorific. Agentul frigorific ajunge la
presiune sc\zut\ `n zona vaporizatorului, `ntrunindu-se astfel condi]iile pentru
preluarea c\ldurii [i trecerea sa `n faza gazoas\.
Sc\derea temperaturii laptelui dup\ pasteurizare are loc mai `ntâi prin
cedarea c\ldurii `n zona de pre`nc\lzire-prer\cire [i apoi `n zona de r\cire. ~n
primul compartiment al zonei de r\cire, `ntre pl\ci circul\, `n contracurent fa]\ de
circula]ia laptelui, ap\ rece; `n cel de al doilea compartiment al zonei de r\cire
circul\ un agent de r\cire trimis de un agregat frigorific. ~n final, laptele
pasteurizat este r\cit la temperatura de + 40 – (+ 60) C.
58
separatoare cu capacit\]i de pân\ la 10000 l/h.
Un separator de lapte este compus din: toba de separare, bazin sau
conducta de alimentare; vas intermediar de alimentare cu plutitor, pentru reglarea
debitului efectiv de lucru al tobei de separare; pâlnii sau conducte de evacuare a
smântânii [i a laptelui degresat; mecanismele de ac]ionare.
Toba separatorului de lapte (fig.73) reprezint\ organul de lucru `n care are
loc procesul de separare al smântânii [i a laptelui degresat.
59
Procesul de separare descris este influen]at de urm\torii factori:
• m\rimea globulelor de gr\sime; cu cât globulele sunt mai mari, cu atât
separarea este mai rapid\;
• grosimea stratului de lapte dintre talere (0,3 – 0,5 mm); separarea este
mai rapid\ când stratul de lapte este mai sub]ire;
• vâscozitatea laptelui care este influen]at\ de temperatura acestuia.
Temperatura la care vâscozitatea are o valoare optim\ (mic\) pentru separare este
de 39 – 400 C. Când separarea se execut\ imediat dup\ muls, temperatura laptelui
este de 300 – 350 C, vâscozitatea laptelui este suficient de mic\, iar procesul de
separarea este u[or;
• aciditatea laptelui influen]eaz\ procesul separ\rii prin efectul pe care `l
are asupra vâscozit\]ii. Pân\ la 25,50 C se observ\ o sc\dere a vâscozit\]ii;
• viteza de rota]ie a tobei. Pentru ca for]a centrifug\ creat\ s\ aib\ o
valoare corespunz\toare pentru separarea particulelor cu greut\]i specifice foarte
apropiate (0,93 daN/dm3 [i 1,28 – 1,033 daN/dm3), trebuie ca viteza de rota]ie
(viteza unghiular\) s\ fie cuprins\ `ntre limitele 620 – 1250 rad/s.
Capacitatea de lucru a unui separator depinde de num\rul talerelor tobei de
separare, de m\rimea acestora, de distan]a dintre talere.
Cu ajutorul separatoarelor poate fi realizat\ separarea a 95 – 99 % din
cantitatea total\ de gr\sime aflat\ `n lapte.
REFERATE
63
Unitatea de învăţare 7. MA{INI {I INSTALA}II PENTRU PREPARAREA
{I ADMINISTRAREA HRANEI LA ANIMALE {I P|S|RI
CUPRINS (U.I. 7)
Instrucţiuni (U.I. 7)
64
7.1. UTILAJE PENTRU PREPARAREA HRANEI
65
deschiz\tur\ de pe circumferin]a tobei. Gradul de prelucrare este dependent de
tura]ia tamburului inferior, cantitatea de material dintr-o [arj\ [i durata cât st\
materialul `n ma[in\.
Fig.84– Aparate de
treierat [tiule]i:
a, b – b\t\toare cu cuie;
c – b\t\toare cu palete;
d – b\t\toare cu melc.
66
melc sunt realizate sub forma unui melc masiv, ob]inut prin turnare montat pe un
arbore.
Contrab\t\toarele aparatelor de batere sunt realizate sub forma unor site cu
orificii circulare, cu diametrul de 4 – 16 mm, ori, sub forma unor vergele dispuse
paralel cu arborele b\t\torului, distan]a dintre vergele fiind 9,5 –12 mm. Unghiul
total de `nf\[urare al contrab\t\torului este de 3600, iar unghiul de `nf\[urare al
suprafe]ei prin care trec boabele este de 160 – 2000. Distan]a `ntre b\t\tor [i
contrab\t\tor este fix\, fiind `n general de 50 – 90 mm.
Organele de cur\]ire, formate din site [i ventilator, `nl\tur\ boabele sparte,
resturile de cioc\l\i [i pleav\. Procesul de lucru const\ din introducerea for]at\ a
[tiule]ilor `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, unde, sub ac]iunea loviturilor
exercitate de elementele active ale b\t\torului [i datorit\ frec\rii ce apare `ntre
[tiule]ii [i `ntre ace[tia [i p\r]ile metalice ale aparatului, se produce desprinderea
boabelor. Boabele separate prin gr\tarul contrab\t\torului sunt transmise
organelor de cur\]ire. Cioc\l\ii sunt evacua]i la extremitatea aparatului, prin
intermediul unor palete de evacuare.
Utilaje pentru m\cinare
~n vederea cre[terii gradului de utilizare a furajelor concentrate, cât [i a
ob]inerii unor ra]ii echilibrate, acestea trebuiesc m\run]ite. M\run]irea prin
m\cinare se realizeaz\ cu ajutorul morilor [i se bazeaz\ pe urm\toarele ac]iuni
mecanice asupra produsului:
• strivire sau aplatizare (fig.85a) ce se produc la morile cu val]uri netede;
• t\iere [i strivire (fig.85b, c) ce se realizeaz\ la morile cu val]uri riflate,
care se rotesc cu viteze periferice diferite;
• frecare (fig.85d, e) ce are loc la morile cu pietre sau discuri a[ezate
vertical;
• spargere prin lovituri produse de ciocane (fig.85f), este `ntâlnit\ la
morile cu ciocane.
Fig.85 – Schemele
organelor active
ale ma[inilor de
m\cinat:
a, b, c – val]uri;
d – pietre;
e – discuri;
f – ciocane.
67
• mori cu ciocane universale, folosite la m\cinarea nutre]urilor
concentrate, producerea f\inii de fân, m\run]irea fibroaselor [i chiar a
r\d\cinoaselor;
• mori cu ciocane destinate numai pentru m\cinarea concentratelor,
folosite `n fermele mari [i `n fabricile de nutre]uri combinate.
Morile cu ciocane (fig.86) sunt formate din dispozitivul de alimentare,
camera de m\cinare, dispozitivul de evacuare a materialului m\cinat [i
mecanismul de ac]ionare. Dispozitivul de alimentare const\ dintr-un co[ pentru
concentrate, jgheab [i mecanism pentru reglarea aliment\rii. Alimentarea morii se
poate face axial sau tangen]ial, iar reglarea debituluii se face prin obturator
reglabil sau sistem vibrator. Camera de m\cinare este format\ dintr-o carcas\
metalic\, rotorul cu ciocane [i sita calibrat\. Sita poate cuprinde `ntreaga
circumferin]\ a camerei sau numai o parte, `n care caz carcasa se c\ptu[e[te cu o
contraplac\ metalic\ cu rifluri sau proeminen]e pentru a m\ri efectul spargerii.
Rotorul este format dintr-un arbore sprijinit pe dou\ lag\re cu rulmen]i. Pe
arbore sunt montate unul sau mai multe discuri pe care sunt prinse articulat cu
ajutorul bol]urilor, ciocanele; acestea sunt construite din o]el, cu o duritate
cuprins\ `ntre 300 – 400 HB. Ciocanele au dimensiuni [i forme variate, `n func]ie
de particularit\]ile produsului supus m\cin\rii [i a gradului de m\cinare.
68
Colectarea m\cini[ului `n saci sau bunc\re de depozitare se poate realiza
prin transport pneumatic absorbant-refulant, format din ventilator, conduct\ de
transport [i ciclon. Ventilatorul poate fi amplasat pe acela[i ax cu rotorul, pentru
morile de capacitate mic\ sau separat pentru morile cu o capacitate mai mare de 2
t/h,
Procesul de lucru al morilor cu ciocane este urm\torul: produsul din co[ul
de alimentare ajunge prin c\dere `n camera de m\cinat, unde este sf\râmat
datorit\ loviturilor primite de la ciocane, lovirii produsului de carcas\, respectiv
de sit\, cât [i datorit\ lovirii `ntre particulele care au viteze diferite. Ciocanele
rotindu-se `ntâlnesc produsul [i `l sfarm\. Efectul sf\râm\rii produsului prin lovire
de c\tre ciocane se va mic[ora pe m\sur\ ce particulele vor fi mai mici. Aceast\
caracteristic\ a procesului de m\cinare la morile cu ciocane este important\
deoarece produsul m\cinat va avea un procent redus de f\in\ praf. Când
particulele au dimensiuni mai mici decât orificiile sitei, trec prin aceasta [i sunt
preluate de ventilator.
Fractorii care influen]eaz\ m\cinarea la morile cu ciocane sunt:
• viteza liniar\ a ciocanelor care trebuie s\ fie 30 – 45 m/s pentru turte,
brichete, s\ruri minerale, 40 – 80 m/s pentru cereale [i 60 – 100 m/s pentru fân,
paie. Peste aceste valori ale vitezei se ob]ine o granula]ie mai fin\, dar cu
randament sc\zut raportat la energia cheltuit\;
• distan]a dintre cicloane [i sit\ (5 – 30 mm), `n medie se recomand\ 20
mm. Cu cât aceast\ distan]\ este mai mic\, se ob]ine o granula]ie mai fin\, dar
cre[te consumul de energie;
• natura produsului, care-i considerat cel mai important factor tehnologic,
datorit\ coeziunii specifice (P) [i umidit\]ii. Pentru fiecare procent de umiditate `n
plus (raportat la umiditatea optim\ de conservare) randamentul scade cu 10 – 15
% pe lâng\ pericolul `nfund\rii [i `nc\lzirii produsului. Umiditatea maxim\ a
produselor `n vederea m\cin\rii este 18 %.
~n afar\ de principiul m\run]irii prin lovire de c\tre ciocane, la ma[inile
folosite `n unit\]ile zootehnice se mai `ntâlnesc:
• m\run]irea prin t\iere, despicare, la zdrobitorul de [tiule]i [i cioc\l\i
(fig.88). Este utilizat pentru m\run]irea [tiule]ilor, `n vederea aliment\rii morilor
cu ciocane. Produsul este zdrobit prin ac]iunea degetelor de pe rotor [i a celor fixe
de pe carcas\.
70
`n care:
• m1 – greutatea materialului `nainte de a fi sp\lat, kg;
• m3 – greutatea materialului perfect curat, kg.
Gradul de murd\rire dup\ sp\lare se calculeaz\ cu rela]ia:
m − m2
G1 = 1 ⋅ 100
m1
unde m2 este greutatea materialului dup\ sp\lare, kg.
Nu se admite ca dup\ sp\lare produsul s\ r\mân\ cu un grad de murd\rire
mai mare de 2 – 3 %.
Utilaje pentru tocarea r\d\cinoaselor
Prin tocarea r\d\cinoaselor se `mbun\t\]e[te asimilarea lor de c\tre
organismele animalelor, se evit\ `nec\rile [i d\ posibilitatea amestec\rii acestora
cu alte furaje.
Utilajele pentru tocat trebuie s\ aib\ posibilitatea regl\rii dimensiunilor
toc\turii, s\ nu influen]eze `nsu[irile furajului [i s\ aib\ productivitate mare pentru
a permite prepararea furajului `n 1 – 2 ore.
Aceste ma[ini (fig.91) se clasific\ dup\ forma organelor active `n: toc\tori
cu disc, dispus orizontal sau vertical, cu tob\ cilindric\, tronconic\ sau
bitronconic\, cu rotor [i cu melc.
Cu]itele toc\torilor pot fi cu t\i[ drept, crenelat sau sub form\ de scaf\
simpl\ sau dubl\, iar toc\tura va fi `n felii sau t\ie]ei. Cu]itele sunt a[ezate cu
t\i[ul `n interiorul co[ului [i fac un unghi de circa 300 cu planul discului sau cu
tangenta la tob\.
Viteza de t\iere, pentru diferite tipuri de toc\tori, ac]ionate manual este de
4 – 5 m/s, iar pentru cele ac]ionate mecanic 7 – 8 m/s.
Toc\toarea cu rotor TRP-3 (fig.92) este format\ dintr-un co[ de
alimentare (1), o tob\ cilindric\ (2) pe care sunt montate 38 cu]ite deget [i carcasa
pe care sunt montate 52 contracu]ite (3) de form\ deget. Produsul este tocat prin
ac]iunea cu]itelor [i contracu]itelor [i este evacuat prin jgheabul de evacuare.
Tocarea se face sub form\ de felii cu o grosime de 10 mm.
Toc\toarea cu disc orizontal TR-10 (fig.93) este format\ dintr-un co[ de
alimentare (2), la fundul c\ruia se g\se[te discul (3), cu 8 cu]ite. De carcas\,
deasupra discului, se monteaz\ un suport-opritor (5) ce nu permite antrenarea
produsului `n mi[care de rota]ie. Evacuarea feliilor t\iate se face de o palet\ (6) ce
prime[te mi[carea de rota]ie odat\ cu discul.
Agregatul de sp\lat [i tocat r\d\cinoase - INTOS-1 (fig.94) execut\ atât
sp\larea cât [i tocarea sub form\ de felii a r\d\cinoaselor. Este alc\tuit dintr-un
co[ de alimentare (1), un agitator cu palete (2), un bazin cu ap\, un transportor de
71
tip melc (3), o toc\toare cu rotor, o pomp\ centrifug\ (8) [i mecanismul de
ac]ionare.
72
cu instala]ii proprii de producere a aburului.
Cazanele de op\rit f\r\ instala]ii proprii de `nc\lzire sunt construc]ii
simple, alc\tuite din cazanul propriu-zis – capac, aparatur\ de control, siguran]\
[i racordul de abur. ~n cazan se g\se[te un gr\tar sub care se colecteaz\ condensul
[i impurit\]ile. Func]ionarea este intermitent\.
Cazanele de op\rit prev\zute cu instala]ii de `nc\lzire pot fi cu `nc\lzire
electric\ sau prin arderea unui combustibil. ~n practic\ se folose[te cazanul de
op\rit-`nc\lzit electric [i care se compune dintr-un cazan izolat termic, de 250 –
450 litri ce se `nchide ermetic cu un capac prev\zut cu supap\ de siguran]\.
Cazanul basculeaz\ `n jurul lag\relor de sus]inere, iar pentru a-l men]ine `n
pozi]ie vertical\ e dotat cu un sistem de blocare. La partea inferioar\, `n interior,
se monteaz\ un gr\tar care separ\ compartimentul pentru furaj de compartimentul
pentru ap\ [i distribuie [i aburul `n masa produsului. ~n compartimentul pentru
ap\ se monteaz\ elementele de `nc\lzire care sunt rezisten]e electrice.
Procesul de lucru este urm\torul: se toarn\ 2 – 4 litri de ap\ pentru fiecare
100 kg produs, se pune separatorul de noroi, dup\ care se `ncarc\ cu furaj; dup\
montarea capacului se `nchide circuitul electric; când aburul iese prin supap\ se
deschide circuitul, dar op\rirea continu\ `nc\ 10 minute. Desc\rcarea materialului
se face prin bascularea cazanului.
Utilajele pentru terciuit zdrobesc produsele op\rite cu scopul de a ob]ine
o hran\ gustoas\ [i echilibrat\, prin amestecarea cu alte furaje.
Exist\ o varietate mare de scheme constructive privind ma[inile de
terciuit, care difer\ `n func]ie de tipul organului activ. Cele mai frecvent folosite
sunt cele cu [nec [i sit\ (fig.95 a) [i [nec [i cu]ite (fig.95 b).
~n multe cazuri ma[inile de terciuit lucreaz\ `n agregat cu instala]iile de
op\rit.
73
Mecanismul de alimentare are rolul de a transporta, uniformiza [i
comprima masa de nutre] c\tre aparatul de t\iere. Se compune din jgheab,
transportor, cilindri de alimentare, iar la unele toc\tori exist\ [i un cilindru de
uniformizare a aliment\rii. Transportorul este de tip band\, realizat\ din pânz\
cauciucat\ sau din eclise din tabl\ montate pe dou\ lan]uri. Cilindrii de
alimentare, `n num\r de doi, se monteaz\ la 50 – 80 mm dep\rtare de gura de
alimentare. Ei se rotesc `n sens invers unul fa]\ de cel\lalt cu viteze periferice
egale, iar suprafa]a lor poate fi neted\, din]at\ sau canelat\. Cilindrul superior se
poate deplasa pe vertical\, `n func]ie de grosimea stratului de material adus de
transportor.
74
mm, iar pentru a func]iona f\r\ [ocuri este necesar ca repartizarea cu]itelor pe
tob\ s\ se fac\ astfel `ncât la ie[irea unui cu]it din dreptul gurii de alimentare
cu]itul urm\tor s\ `nceap\ procesul de tocare.
Aparatul de m\run]ire de la ma[inile ce execut\ atât tocarea, cât [i
m\cinarea (fig. 98) este format dintr-o tob\ cu cu]ite, a[ezate `nclinat fa]\ de axul
ei [i contracu]it [i un rotor cu ciocane. Ma[inile dotate cu acest aparat sunt
destinate pentru tocarea [i defibrarea cocenilor de porumb, paielor [i fânului cu
umiditatea de pân\ la 40 %, sau pentru m\cinarea concentratelor [i fibroaselor
uscate (umiditate maxim\ de 18 %).
~n func]ie de felul produsului [i calitatea de prelucrare impus\, ma[inile se
echipeaz\ diferen]iat. Pentru a m\ri gradul de defibrare, se introduce `n zona de
lucru a ciocanelor un câmp de contracu]ite. Se folose[te pentru fibrare sita cu
diametrul orificiilor de 50 mm, pentru m\cinarea cerealelor sita cu orificii de 3 – 4
mm, iar pentru cioc\l\ii de porumb sita cu orificii de 6 – 12 mm.
Sistemul de evacuare este compus din ventilator [i tubulatura de transport,
iar la ma[inile care [i macin\ se folose[te [i un ciclon.
Toc\torile pentru fibroase permit reglarea lungimii toc\turii prin
modificarea vitezei de deplasare a transportorului [i a cilindrilor de alimentare
precum [i prin modificarea num\rului de cu]ite de la aparatul de t\iere. La
ma[inile prev\zute cu tob\ [i rotor, reglarea toc\turii se ob]ine prin schimbarea
sitelor.
76
amestecarea nutre]urilor, co[ul de alimentare, melcul de alimentare-amestecare,
gura de evacuare [i mecanismul de ac]ionare al melcului. Alimentarea
amestec\torului se face atât pe la partea superioar\, cât [i prin co[ul de alimentare.
Omogenizarea are loc prin circula]ia repetat\ a furajului din rezervor `n tubul
central [i invers. ~n centrul amestec\torului se produce o mi[care de jos `n sus a
aprticulelor de material, iar spre exterior o mi[care `n sens invers. La partea
superioar\, unde tubul se deschide spre rezervor, pe axul melcului este fixat\ o
palet\ care asigur\ o `mpr\[tiere a furajului `n c\derea sa. Durata de amestecare
este de 15 –20 minute.
Fig.102 – Tipuri de
amestec\toare verticale:
a – cu melc a[ezat vertical:
1 – co[ de alimentare; 2 – bunc\r; 3 –
melc; 4 – palet\ de `mpr\[tiere; 5 –
gur\ de evacuare; 6 – mecanism de
ac]ionare.
b – cu melc a[ezat oblic:
1 – bunc\r; 2 – melc; 3 – microjet; 4 –
sp\rg\tor de aglomer\ri; 5 – mecanism
de ac]ionare.
77
apa de la partea inferioar\ [i o trimite la conducta inelar\, care realizeaz\ stropirea
materialului. De asemenea apa este refulat\ [i prin capetele de turbioanare care
realizeaz\ barbotarea amestecului [i astfel omogenizarea lui. Acest amestec\tor
prezint\ avantajul c\ nu are organe `n mi[care, dar uneori, când cantitatea de
material este mare, uniformizarea nu este realizat\ corespunz\tor.
78
furaje `ntr-un timp scurt, se p\streaz\ calit\]ile ob]inute prin preparare, se
mic[oreaz\ pierderile de furaje, se reduce efortul depus de lucr\tori, permi]ând
cre[terea productivit\]ii muncii, se realizeaz\ economii la pre]ul de cost.
79
unul sau mai multe transportoare elicoidale, care au rolul de a amesteca nutre]urile
[i a le evacua la exterior, pe transportorul distribuitor, care poate fi cu band\,
elicoidal sau pneumatic. {asiul poate fi cu unul sau cu dou\ lonjeroane, care se
sprijin\ pe dou\ sau patru ro]i cu pneuri. Ac]ionarea transportoarelor se face de la
priza de putere prin intermediul transmisiei cardanice, ro]ilor din]ate [i lan].
Transportorul de desc\rcare (distribuire) este prev\zut cu un [urub de reglare a
debitului [i cu un dispozitiv pentru cuplarea [i decuplarea mi[c\rii.
80
transportorului cu racle]i, având mi[care de deplasare [i de rotire, deverseaz\
nutre]urile `n iesle, `ncepând cu mijlocul ad\postului. Dup\ ce s-a distribuit
nutre]ul `n jum\tate de iesle, se inverseaz\ mi[carea de deplasare a
transportorului, cât [i sensul de deplasare a transportorului cu racle]i, pentru ca
nutre]urile s\ se descarce [i `n cealalt\ jum\tate de iesle.
1 – cale de rulare;
2 – mecanism de ac]ionare;
3 – iesle;
4 – transportor cu racle]i.
Fig.110 – Distribuitor
cu transportor melc:
a – cu pere]i laterali mobili;
b – cu ferestre `n pere]ii
laterali.
82
acestor instala]ii este determinat de felul [i forma sub care se distribuie nutre]ul,
de categoria, vârsta [i num\rul de animale pe care le deserve[te.
~n ]ara noastr\ sunt utilizate instala]ii pentru distribuirea nutre]urilor
combinate `n amestec cu apa [i instala]ii pentru distribuirea nutre]urilor combinate
sub form\ uscat\.
Instala]ia pentru distribuirea hranei sub form\ de amestec `ntre
nutre]urile combinate [i ap\ (fig.113), este alc\tuit\ din dou\ vase de
amestecare, pomp\ centrifug\, conducte, vane cu deschidere rapid\ [i la nivelul
ad\postului, jgheaburi de hr\nire.
83
transportate de la FNC cu autobunc\rul [i `nc\rcate `n bunc\rele de la cap\tul
ad\postului. De aici, nutre]urile sunt transportate `n ad\post cu ajutorul
transportoarelor cu noduri sau cu spir\ [i introduse `n dozatoare sau hr\nitoare.
Transportorul Spiro 75P (fig.116) este format din dou\ transportoare care
lucreaz\ prin alimentare `n cascad\. Transportoarele sunt formate din conducte
metalice sau din material plastic `n interiorul c\rora se rote[te spira din o]el.
Primul tranansportor preia furajul din bunc\r [i alimenteaz\ dozatoarele sau
hr\nitoarele, iar dup\ umplerea acestora alimenteaz\ cel de al doilea transportor,
care este caracterizat printr-o tura]ie mare, pentru a evita blocarea furajului `n
zona cascadei. Ac]ionarea lor se face cu un singur motor electric, sau cu dou\
motoare, câte unul pentru fiecare transportor. Principiul de func]ionare este
asem\n\tor cu cel al transportorului cu noduri.
Fig.116 – Schema instala]iei de
distribuit nutre]uri cu
transportorul Spiro-75:
1 – bunc\r;
2 – tremie alimentare;
3 – spir\;
4 – conduct\ PVC;
5 – hr\nitori;
6 – co[ de alimentare pentru
transportorul II;
7 – dozator cu micro-contactor;
8 – reductor; 9 – motor electric;
10 – cablu sus]inere.
Dozatoarele sunt destinate pentru depozitarea temporar\ [i deversarea
furajelor pe pardoseal\. Acestea pot fi cu reglare `n trepte, sau cu reglare continu\.
Cele cu reglare `n trepte au form\ paralelipipedic\, cu pere]i `nclina]i. Unul din
ace[tia se rabate `n afar\ permitând scurgerea furajului. Prin montarea lor `n trei
pozi]ii, asigur\ trei capacit\]i de dozare.
Dozatoarele cu reglare continu\ dau posibilitatea, prin deplasarea unui
perete aflat `n interiorul dozatorului, la distribuirea de cantit\]i variabile, de la 0 la
30 kg.
Hr\nitoarele sunt utilaje cu care se administreaz\ hrana la discre]ie. Ele
pot fi paralelipipedice [i cilindrice. Nivelul umplerii lor se realizeaz\ prin
scurtarea sau lungirea tubului telescopic.
7.2.3. Instala]ii [i ma[ini pentru distribuirea hranei la p\s\ri
~n fermele avicole, distribuirea hranei se face cu diverse instala]ii, `n
func]ie de categoria de p\s\ri [i de tehnologia aplicat\. Deosebim instala]ii pentru
85
distribuirea hranei pentru cre[terea la sol [i instala]iile pentru cre[terea la sol [i
instala]ii pentru cre[terea `n baterii.
Distribuitorul de furaje cu zale speciale TS-1,25 (fig.117)este destinat
furaj\rii p\s\rilor crescute la sol. Este format din bunc\r de alimentare, jgheab,
lan] transportor [i mecanismul de ac]ionare. Bunc\rul de alimentare este de form\
cilindric\ [i are la partea inferioar\ o fant\ dreptunghiular\ prev\zut\ cu [ub\r
pentru reglarea debitului. ~n interiorul bunc\rului se g\se[te un agitator, montat pe
un ax vertical, care `mpiedic\ formarea boltelor de furaj.
Jgheaburile, sub form\ de tronsoane, sunt confec]ionate din tabl\
galvanizat\. Asamblarea tronsoanelor se face prin suprapunerea, pentru a se evita
ag\]area lan]ului. Deasupra sunt fixate dispozitive rotative, din tabl\, care
`mpiedic\ urcarea p\s\rilor `n jgheab. Jgheaburile sunt montate pe picioare `n
form\ de “∩”, fixându-se prin intermediul unor cleme cu [uruburi, care permit
reglarea `n\l]imii fa]\ de sol.
Fig.117 – Schema
instala]iei de
distribuit nutre]uri,
cu lan] cu zale
speciale.
Lan]ul transportor este format din zale cu câte dou\ aripioare laterale, care
antreneaz\ furajele de-a lungul jgheabului, `ntr-un strat de 25 – 28 mm. La
punctele de schimbare a direc]iei (jgheabul este a[ezat `n hal\, `n form\
dreptunghiular\), sunt montate role de conducere. Construc]ia zalelor permite
schimbarea direc]iei lan]ului numai spre stânga, fa]\ de sensul de `naintare al
acestuia.
Grupul de ac]ionare, montat pe bunc\r, este format dintr-un motor electric
cu reductor de tura]ie, un mecanism biel\-manivel\ cu doi `mping\tori [i un
mecanism cu excentric [i clichet, care ac]ioneaz\ agitatorul. Antrenate de
mi[carea rotativ\ a manetoanelor, cele dou\ pârghii `mping alternativ lan]ul,
ac]ionând asupra unor loca[uri existente pe zalele acestuia. Deplasarea lan]ului la
ac]iunea unei pârghii, este de 3 – 4 cm.
Se mai folosesc instala]iile cu transportor spiral Spiro-60 sau Spiro-100,
care au fost descrise la distribuirea furajelor la porci.
Pentru furajarea p\s\rilor crescute `n baterii, sistemul de distribuire este
format din jgheabul pentru furaje, situat pe frontul cu[tilor, spre aleea de
circula]ie, bunc\rele mobile ce se monteaz\ pe scheletul de sus]inere, `n fa]a
cu[tilor, de o parte [i de alta a bateriei, grupul de ac]ionare a bunc\relor, motor
electric reductor, cablu [i role, bunc\rul tampon, aflat `n afara halei [i
transportorul cu noduri sau spiral ce alimenteaz\ bunc\rele mobile.
Ma[inile de `ndopat sunt folosite la `ndoparea mai ales a curcilor [i
gâ[telor. Prin `ndopare se m\re[te cu circa 25 – 33 % consumul de hran\, se
scurteaz\ durata de `ngr\[are, se mic[oreaz\ consumul specific de hran\ [i se
`mbun\t\]e[te calitatea c\rnii. Ma[inile de `ndopat pot fi ac]ionate de monitorul
care efectueaz\ lucrarea, sau pot fi ac]ionate electric.
Ma[ina de `ndopat, ac]ionat\ electric (fig.118), are un corp cilindric `n
interiorul c\ruia se g\se[te un melc ce este antrenat de un motor electric. Corpul
ma[inii este prev\zut cu un co[ de alimentare, iar la orificiul de alimentare este
86
montat\ o devia]ie cu dou\ c\i, prev\zut\ cu o supap\ care permite dirijarea
hranei spre esofagul p\s\rii, sau c\tre co[ul de alimentare al ma[inii. Timpul de
`ndopare este de circa 15 secunde.
87
Pentru `n]\rcarea timpurile a mieilor [i hr\nirea lor artificial\ cu
substituien]i de lapte, se folosesc diferite utilaje, evoluând de la utilaje simple la
instala]ii complexe, cu elemente de automatizare. Cel mai simplu utilaj folosit `n
al\ptarea mieilor este un bazin cilindric prev\zut cu 12 tetine dispuse circular.
Laptele din bazin este supt de miei prin furtunurile de plastic prev\zute cu tetine.
REFERATE
88
Unitatea de învăţare 8. UTILAJE PENTRU CURĂŢAREA
ADĂPOSTURILOR ŞI ANIMALELOR
CUPRINS (U.I. 8)
Instrucţiuni (U.I. 8)
89
8.1. UTILAJE PENTRU EVACUAREA DEJECŢIILOR DIN ADĂPOST
90
se deschid obturatoarele [I, datorit\ `nclin\rii rigolei, fluidit\]ii [I masei de
material, are loc scurgerea `n fose colectoare. Acest sistem se aplic\ `n
complexele de cre[tere a vacilor de lapte [I `n cele pentru taurine la `ngr\[at.
1 – gr\tar;
2 – rigol\;
3 – pomp\;
4 – motor electric;
5 – bazin de gunoi;
6, 7, 10, 11 – conducte;
12 – fos\ colectoare;
13, 14 – obturatoare;
15, 16, 17, 18, 19 – vane.
91
Fig.123 – Schema instala]iei
de evacuare a gunoiului de
grajd cu un singur transportor
cu racle]i:
a – vedere în plan orizontal;
b – sec]iune longitudinal\.
1 – rigol\;
2 – transportorul cu racle]i;
3 – grup de ac]ionare;
4 – plan `nclinat;
5 – role de ghidare;
6 – [in\ de ghidare.
Transportorul este format dintr-un lan] alc\tuit din zale asamblate cu
bol]uri, pe care sunt monta]i racle]ii, la intervale de circa 1,20 m. Zalele sunt astfel
construite `ncât permit schimbarea direc]iei lan]ului, atât `n plan orizontal cât [i `n
plan vertical. Racle]ii sunt confec]iona]i din o]el cornier. Pe lan], sub fiecare raclet
[i la mijlocul distan]ei dintre doi racle]i, sunt prev\zute c\lcâie de sprijin, ce
`mpiedic\ circula]ia lan]ului direct pe fundul rigolii. Grupul de ac]ionare const\
dintr-un motor electric asincron trifazat, [i un reductor de tura]ie, care asigur\
lan]ului transportor o vitez\ de 0,23 m/s. Planul `nclinat este executat din tabl\ [i
alc\tuit din dou\ jgheaburi paralele. Datorit\ `nclin\rii pe care o are, cap\tul
planului `nclinat este ridicat cu circa 2 m de la sol, ce asigur\ deversarea gunoiului
`n remorc\. {inele de ghidare se fixeaz\ `n beton pe toat\ lungimea rigolelor,
astfel `ncât c\lcâile de sprijin s\ gliseze pe ele. Rolele de ghidaj se monteaz\ `n
cele trei puncte de schimbare a direc]iei de deplasare a transportorului. Pentru
evacuarea gunoiului acesta este `mpins de c\tre `ngrijitori `n rigol\ [i lan]ul cu
racle]i `l deplaseaz\ [i-l descarc\ `n mijlocul de transport. Gunoiul poate fi
transportat concomitent cu `nc\rcarea rigolei de c\tre `ngrijitor sau dup\ ce s-a
terminat `nc\rcarea rigolei, cu tot gunoiul existent `n grajd.
Instala]ia cu racle]i batan]i pe bar\, cu mi[care liniar-alternativ\
(fig.124) se folose[te `n ad\posturile de vaci de lapte. Este alc\tuit\ din dou\
transportoare: unul cu racle]i mobili, montat `n rigole [i care are rolul de a
transporta gunoiul spre unul din capetele grajdului, [i altul de tip `nclinat, cu
racle]i cu mi[care continu\, ce preia gunoiul adus de primul transportor [i-l duce
`n mijlocul de transport. Acesta din urm\ const\ din dou\ jgheaburi `nclinate,
pentru deplasarea lan]urilor montate pe un suport de sus]inere, lan]uri cu racle]i
fic[i, cu mi[care continu\ [i un grup de ac]ionare montat la partea superioar\.
Transportorul cu racle]i mobili este alc\tuit din trei bare, la care sunt
articula]i racle]ii, lan]uri de leg\tur\ `ntre bare, cu mecanism [urub-piuli]\ de
reglare a `ntinderii transportorului [i mecanismul de ac]ionare, care este format
dintr-o bar\ din]at\ la partea inferioar\ (cremalier\) sau lan] [i grupul de
ac]ionare. Ac]ionarea poate fi mecanic\ sau hidraulic\.
Ac]ionarea mecanic\ este realizat\ de un motor electric, un reductor [i un
tablou de comand\ pentru func]ionarea automat\ a instala]iei. Pe cremalier\ sau
lan] se g\sesc dou\ limitatoare care vin `n contact cu pârghia oscilant\ a
comutatorului inversor de sens. De la motorul electric mi[carea se transmite la
reductor [i de la acesta la cremalier\ sau la bara cu lan], care este deplasat\ `ntr-un
sens. Acest lucru determin\ ca o bar\ s\ se deplaseze `ntr-un sens (cursa activ\)
iar celelalte dou\ bare cu racle]i `n sens invers (cursa inactiv\). Când limitatorul
vine `n contact cu pârghia oscilant\, comutatorul inverseaz\ sensul de rotire al
motorului electric [i sensurile de deplasare a barelor cu racle]i se schimb\. Pentru
ca inversarea sensului de rotire a motorului s\ nu se fac\ sub sarcin\, ceea ce ar
duce la arderea acestuia din cauza intensit\]ilor mari a curentului electric, `ntre
cele dou\ sensuri de rotire exist\ o pauz\, reglat\ la 3 – 20 s, cu ajutorul unui
releu de timp.
92
Fig.124 – Schema instala]iei de evacuare a gunoiului cu transportor cu racle]i, cu mi[care
liniar-alternativ\:
A – transportor orizontal cu racle]i mobili; B – raclete: C – transportor `nclinat cu racle]i fic[i: 1 – bar\: 2
– raclete; 3’ – lan] de leg\tur\ `ntre bare; 3” – role de ghidare; 4 – motor electric; 5 – reductor; 6 – lan]; 7 –
bar\ transversal\ de ac]ionare; 8 – ro]i de lan]; 9 – roat\ de lan] motric\; 10 – limitatoare de curs\; 11 –
pârghie oscilant\; 12 – contactele contactorului basculant; 13 – lan] cu racle]i fic[i; 14 – jgheab; 15 – grup
de ac]ionare.
93
electric, reductor planetar, roat\ de lan] sau tambur pentru ac]ionarea lan]ului,
respectiv cablului [i dispozitivelor de inversare a sensului la terminarea cursei
fiec\rui raclet. Schimbarea sensului de deplasare a racle]ilor se face cu ajutorul
unui inversor de sens, montat pe un suport deasupra reductorului. Pentru
siguran]\, la fiecare transportor cu racle]i se mai monteaz\ un mecanism de
inversare, cu opritor de siguran]\, ac]ionat direct de c\tre racletul batant, care
opre[te transportorul din func]ionare `n cazul unor deficien]e la inversor.
94
etan[ cu un capac ac]ionat de un cilindru pneumatic. Ei sunt racorda]i prin
conducte, la conducta magistral\. Casetele de sens unic sunt destinate conducerii
`n conducta magistral\ a gunoiului colectat `n recipient.
95
`mpr\[tierea gunoiului pe câmp.
Ca utilaje se folosesc: remorcile cisterne de vidanjare, pompele melc,
pompele toc\tor.
Remorcile cisterne cu vidanjare sunt destinate pentru scosul, transportul [i
`mpr\[tierea la suprafa]a solului a mustului de grajd, precum [i a urinei, `n
amestec cu fecale. Scoaterea dejec]iilor din canale [i `nc\rcarea lor `n rezervor se
poate realiza cu pompe centrifuge, sau prin depresiune, format\ `n rezervor de o
pomp\ de vacuum sau un motor termic cu ardere intern\.
96
Transportul [i `mpr\[tierea dejec]iilor pe câmp se poate realiza [i folosind
agregatul de pompare, format dintr-o pomp\ cu toc\tor, o pomp\ cu melc,
conducte [i aspersoare.
97
Pompa cu rotor elicoidal (fig.133)
este un agregat mobil, format dintr-un
c\rucior, pe care este montat\ pompa.
Pompa propriu-zis\ este alc\tuit\ dintr-un
stator [i un rotor. Statorul este construit
dintr-o manta metalic\, c\ptu[it\ `n
interior cu cauciuc, sub forma unui filet cu
dou\ `nceputuri. Rotorul este realizat din
o]el, rezistent la ac]iunea coroziv\ a
dejec]iilor [i are forma unui filet.
Mi[carea de rota]ie a rotorului este
realizat\ de un motor electric, prin
intermediul unui ax de ac]ionare [i a tijei
de cuplaj, legat\ prin dou\ articula]ii cu
bol]uri, pe de o parte de rotor [i pe de alt\
parte de axul de ac]ionare, care prime[te
mi[carea de la motor prin curele
trapezoidale.
Atât spa]iul de aspira]ie, cât [i
gura de refulare sunt prev\zute cu câte un
orificiu de evacuare, prin care pompa este
golit\ `n timpul sta]ion\rii, când este
pericol de `nghe]. Pompa este prev\zut\
cu manometru [i cu o supap\ de siguran]\
cu contragreutate, care intervine când
presiunea cre[te peste valoarea admis\,
Fig.132 – Schema pompei cu toc\tor: refularea f\cându-se `napoi `n fos\.
1 – rotor; 2 – flan[\; 3 – limitator; 4 – Prin rotirea rotorului `n stator,
conduct\ refulare; 5 – robinet; 6 – motor lichidul din spa]iul de aspira]ie este
electric.
`mpins `n conducta de refulare.
98
8.2.2. Tehnologia [i utilajele privind evacuarea dejec]iilor pe cale
hidraulic\, cu separarea n\molului
Aceast\ tehnologie este utilizat\ `n unit\]ile mari pentru `ngr\[area
porcilor. Schema fluxului tehnologic, precum [i utilajele necesare sunt prezentate
`n fig.134.
99
Bazinele pentru fermentarea n\molului sunt c\ptu[ite cu pl\ci din beton,
având `n partea inferioar\ o pant\ spre o conduct\ ce dirijeaz\ n\molul la sta]ia de
pompare. Deasupra bazinelor, `n aval, se g\sesc dou\ pompe centrifuge, montate
pe dou\ flotoare, care evacueaz\ apa de la suprafa]\ spre câmpurile de infiltra]ie.
Sta]ia de pompare a n\molului este format\ din dou\ compartimente: `ntr-
unul se monteaz\ dou\ pompe cu ax vertical, iar `n cel\lalt se acumuleaz\
permanent n\molul ce vine de la bazinele de fermentare, care apoi este aspirat [i
refulat de pompe.
~n interiorul sta]iei se mai g\sesc vanele [i clapetele cu ajutorul c\rora se
`nchid sau se deschid circuitele conductelor, prin care se dirijeaz\ n\molul la
paturile de uscare.
Paturile de uscare sunt destinate depozit\rii n\molurilor `n vederea
deshidrat\rii, pentru a fi folosite la fertilizarea solului. Paturile de uscare sunt
amenajate sub forma unor platforme cu pere]i laterali din p\mânt sau din beton [i
cu radierul din p\mânt, pietri[, asfalt sau beton. Pentru a permite scurgerea apei,
paturile sunt prev\zute cu un sistem de drenaj orizontal sau cu filtre verticale.
~n cazul folosirii numai a sistemului de drenaj orizontal, procesul de
deshidratare a n\molului decurge lent, fiind necesare circa 100 zile `n perioada
cald\ sau 150 – 200 zile `n perioada cu umiditate excesiv\. Umiditatea final\ a
produsului se poate reduce pân\ la circa 85 %.
Procesul de deshidratare a n\molului `n paturile de uscare, prev\zute cu
filtre verticale, se efectueaz\ `n numai 60 zile, iar umiditatea final\ a produsului
ajunge la 70 – 75 %. Filtrele verticale sunt amplasate deasupra canalului de
colectare [i executate din dou\ tuburi concentrice, `n pere]ii c\rora sunt prev\zute
fante. Spa]iile dintre tuburi sunt umplute cu piatr\ de râu.
Evacuarea n\molului se va face dup\ ce stratul de deasupra are aspectul
p\mântului cu cr\p\turi. Mijloacele folosite la evacuarea gunoiului din paturile de
uscare sunt: vagone]ii, `mpin[i manual pe o cale de rulare format\ din [ine de
metal, transportoare, `nc\rc\toare cu graif\r sau `nc\rc\toare frontale.
Timpul necesar usc\rii gunoiului pe cale natural\ este `ndelungat, mai ales
`n perioadele din an cu intemperii. Pentru diminuarea acestui dezavantaj se
utilizeaz\ metoda de separare mecanic\ a frac]iei solide din gunoi, prin folosirea
sistemelor din site vibratoare, rotative, prese de separare.
~n unele complexe de p\s\ri exist\ sta]ii de uscare a dejec]iilor, care apoi
se folosesc ca adaos `n hrana taurinelor, datorit\ con]inutului mare de protein\.
Procesul tehnologic de uscare cuprinde: separarea mecanic\ a frac]iei solide prin
metoda centrifugal\, dup\ care partea solid\ este deshidratat\ `ntr-un usc\tor
rotativ. Dejec]iile uscate ajung `ntr-un bunc\r, iar din acesta `ntr-o moar\ care le
m\run]e[te.
Uscarea dejec]iilor fluide este dificil\ [i costisitoare, cercet\rile de viitor
fiind `ndreptate spre `nlocuirea actualelor baterii cu un alt tip, la care dejec]iile s\
fie colectate cu umiditate cât mai sc\zut\.
Cre[terea unui num\r mare de animale [i p\s\ri `ntr-un spa]iu relativ mic
favorizeaz\ apari]ia [i extinderea rapid\ a unor boli contagioase. ~n scopul
prevenirii `mboln\virii animalelor este necesar s\ se asigure condi]ii optime de
cazare, furajare, `ngrijire. Pe lâng\ aceste m\suri, un rol important `n lan]ul
epizootic `l ocup\ organizarea ac]iunilor de dezinfec]ie, dezinsec]ie [i deratizare a
ad\posturilor [i a animalelor.
Opera]ia de dezinfec]ie se poate realiza prin stropire, prin pr\fuire sau
100
combinat (pr\fuire umed\), iar utilajele folosite sunt: ma[ini de stropit, de pr\fuit
sau cu ac]iune mixt\. Cele mai folosite `n acest scop la noi `n ]ar\, sunt: aparatul
carosabil pentru stropit AC-1, ma[ina carosabil\ Protector 300 [i agregatul mobil
de dezinfec]ie AMD-3000.
Aparatul carosabil (fig.135) se folose[te la lucr\ri de dezinfec]ie prin
stropire `n ad\posturi, padocuri, magazii. Este alc\tuit din: cadru din ]eav\ de o]el,
prev\zut cu doi supor]i de sprijin [i mânere pentru deplasarea aparatului, osie cu
ro]i metalice de transport, rezervorul pentru solu]ie, pompa pentru lichid,
agitatorul, camer\ de uniformizare a presiunii, supap\ de siguran]\ [i l\nci pentru
stropit.
1 – cadru;
2 – ro]i de transport;
3 – rezervor pentru solu]ie;
4 – pomp\ pentru lichid;
5 – agitator;
6 – camer\ de uniformizare a
presiunii;
7 – supap\ de siguran]\.
101
periilor sau a celor dou\ du[uri; dezinfec]ia c\ilor de acces, prin stropire cu solu]ie
rece prin rampa prev\zut\ cu duze de pulverizare; dezinfec]ia ad\posturilor, cu
ajutorul aerosolilor.
~n construc]ia instala]iei se g\sesc: un rezervor pentru solu]ie
dezinfectant\, dou\ rezervoare auxiliare pentru substan]e concentrate lichide,
dou\ rezervoare pentru substan]e necesare form\rii de aerosoli, cazan pentru
`nc\lzit solu]ia, o pomp\ centrifug\ cu trei etaje [i doi tamburi pentru `nf\[urarea
furtunurilor. Cazanul pentru `nc\lzit solu]ia dezinfectant\ are un focar, `n care se
ard lemne sau gaze de la o butelie, o ]eav\ fierb\toare dispus\ `n serpentin\ [i care
la partea superioar\ se deschide `ntr-o camer\ de ap\. Cazanul este prev\zut cu o
supap\ de siguran]\, un manometru, un termometru, un robinet de nivel, unul de
golire [i un robinet la care se racordeaz\ furtunurile cu lancea pentru pulverizarea
solu]iei.
Fig.136 Ma[ina
carosabil\ de dezinfec]ie:
1 – rezervor;
2 – pomp\;
3 – filtru;
4 – uniformizator
de presiune;
5 , 7 – conducte;
6 – ramp\ de
distribu]ie;
8 – furtun;
9 – dispozitiv de
pulverizare.
1 – rezervor;
2 – rezervoare auxiliare pentru solu]ii
concentrate lichide;
3 – rezervoare pentru substan]e – aerosoli;
4 - `nc\lzitor;
5 – pomp\ centrifug\;
6, 12, 13 – vane;
7 – sorb;
8, 9 – conducte;
10 – manometru; 11 – termometru;
14 – robinet; 15 – furtunuri;
16 – conducta pentru stropirea drumurilor.
102
Dezinfec]ia cu aerosoli se realizeaz\ prin racordarea rezervorului cu
solu]ie [i a rezervorului cu aer al autovehiculului la pulverizatorul de aerosoli.
1 - ]esal\;
2 – furtunul periei ]esal\;
3 – cilindru de re]inere a corpurilor mari;
4 – filtru de praf;
5 – bidon;
6 – conducta de vacuum;
7 – furtunul de vacuum.
103
murd\riei de pe corpul animalelor, intervenindu-se dac\ este cazul [i cu peria,
se introduce prin duze solu]ie dezinfectant\, timp de 3 – 5 minute. Temperatura
apei de sp\lare, cât [i a solu]iei dezinfectante, este cuprins\ `ntre 26 – 320C. Dup\
scoaterea animalelor din tunelul instala]iei, acestea trec `ntr-o camer\ tampon `n
vederea usc\rii. Uscarea se face cu aer cald, la temperatura de 26 – 280C, la viteza
curentului de aer de maximum 0,4 m/s. Timpul de uscare este de 30 – 45 minute,
consumul de ap\ pe animal pentru sp\lare de 10 – 15 l, iar consumul de solu]ie
dezinfectant\ `n medie de 3 l.
1 – cadru;
2 – bazin de solu]ie;
3 – pomp\;
4 – duze;
5 – pode] de acces.
105
Unitatea de învăţare 9. INSTALAŢII PENTRU DIRIJAREA
MICROCLIMATULUI ÎN ADĂPOSTURI; INCUBATOARE
CUPRINS (U.I. 9)
Instrucţiuni (U.I. 9)
106
9.1. INSTALAŢII DE VENTILARE
1 – ventilator;
2 –pomp\ pentru ap\;
3 – duz\;
4 – ap\.
1 – fltru;
2 – camer\ de pre`nc\lzire;
3 – camer\ de umidificare;
4 – separator pic\turi;
5 – camer\ de r\cire sau `nc\lzire;
6 – ventilator.
110
Fig.147 – Schema de principiu a unui incubator de
suprafa]\: Fig.148– Schema de principiu a unui
1 – corpul incubatorului; 2 – sertar pentru ou\; 3 – incubator de volum tip dulap:
termoregulator cu capsul\ termostatic\; 4 – conduct\ pentru 1 – corpul incubatorului; 2 – stelaje pentru
repartizarea aerului cald; 5 – orificiu pentru aer proasp\t; 6 – sertare cu ou\; 3 – ventilator; 4 – rezisten]e
vas cu ap\; 7 – camer\ de pre`nc\lzire; 8 – sursa de c\ldur\; electrice; 5 – tav\ cu ap\; 6 – filtru pentru
9 – orificiu de aerisire. praf.
Fig.149-Schema de principiu a unui
incubator de volum, tip camer\:
1 – corp;
2 – sertare de incuba]ie;
3 – sertare de eclozionare;
4 – orificiu de admisie a aerului;
5 – rezervor de ap\;
6 – exhaustor;
7 – surs\ de `nc\lzire (arz\tor);
8 – orificii de evacuare a aerului viciat.
112
Rezisten]a electric\ poate fi deschis\ sau protejat\ `n material ceramic [i
este plasat\ `n fa]a ventilatorului.
Pentru a limita cre[terea temperaturii din incubator se introduce aer cu o
temperatur\ mai sc\zut\. La incubatoarele de mic\ capacitate, unde sunt introduse
ou\le `n num\r maxim, `n partea frontal\ sunt prev\zute orificii cu obturatoare
reglabile manual. La incubatoarele de mare capacitate exist\ orificii racordate la
instala]ia de ventilare, sau serpentina din ]eav\ prin care circul\ apa de r\cire.
Comanda deschiderii circuitului de r\cire (fig.152) cu aer sau ap\ se face prin
ventile ac]ionate electric, pneumatic, electromagnetic sau electronic, tot prin
intermediul elementelor senzitive (traductoare).
d. Instala]ia pentru umectarea aerului din incubator
Pentru dezvoltarea normal\ a embrionului din ou este necesar a se men]ine
o umiditate optim\ a aerului (56 – 66 %).M\surarea umidit\]ii se realizeaz\ cu
ajutorul termometrului uscat [i umed prin metoda psihometrelor. Totodat\
incubatoarele mai perfec]ionate au higrometre [i respectiv higrografe.
La incubatoarele simple, instala]ia de umezire a aerului este format\ din
t\vi deschise cu ap\, a[ezate `n interiorul acestuia; curentul de aer antrenând
vaporii de ap\ [i `mpr\[tiindu-l `n tot incubatorul. Pentru modificarea suprafe]ei
de evaporare, deci a umidit\]ii relative, se regleaz\ pozi]ionarea capacelor t\vilor
cu ap\, determinându-se umiditatea aerului cu ajutorul metodei psihrometrice.
113
factorilor fizici ai incuba]iei (temperatură, umiditate, etc), instalaţia de umificare
prezintă duze de pulverizare racordate la reţeaua de apă, elementul senzitiv fiind
reprezentat de un termometru de contact umed, iar elementul de comandă este
reprezentat de un releu care acţionează asupra unei electrovalve care închide şi
descide circuitul apei de la reţeaua de distribuţie spre duzele de pulverizare.
114
BIBLIOGRAFIE
115
116