Sunteți pe pagina 1din 116

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI DE MEDICINĂ

VETERINARĂ ˝ION IONESCU DE LA BRAD˝ DIN IAŞI

prof. dr. Roşca Radu


prof. dr. Victor Vîlcu

MAŞINI ŞI
INSTALAŢII
ZOOTEHNICE
- SUPORT DE STUDIU ID –

MODULUL II – MAŞINI ŞI INSTALAŢII ZOOTEHNICE

2014

1
MAŞINI ŞI INSTALAŢII TOOTEHNICE
CUPRINS (modulul 2)
U.I. 1. Maşini pentru lucrarea solului.......................................................... 4
1.1 Pluguri............................................................................................. 5
1.2 Freze................................................................................................ 7
1.3 Grape............................................................................................... 8
1.4 Tăvălugi........................................................................................... 10
1.5 Cultivatoare..................................................................................... 11
U.I. 2. Maşini pentru semănat...................................................................... 13
2.1 Semănători universale.................................................................... 14
2.2 Semănători pentru culturi prăşitoare............................................... 18
U.I. 3. Maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor.......................... 21
3.1 Maşini de stropit............................................................................. 22
3.2 Maşini şi aparate de prăfuit…………………………..................... 25
3.3 Maşini combinate de stropit şi prăfuit............................................ 25
3.4 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 25
U.I. 4. Maşini de recoltat furaje................................................................... 27
4.1 Cositori........................................................................................... 28
4.2 Maşini de strivit plante…………….………………...................... 29
4.3 Cositori combinate sau vindrovere................................................. 30
4.4 Greble............................................................................................. 30
4.5 Maşini de adunat şi încărcat fân..................................................... 31
4.6 Maşini de adunat şi presat.............................................................. 32
4.7 Combine de recoltat furaje............................................................. 36
U.I. 5. Maşini pentru tratarea, sortarea şi condiţionarea seminţelor....... 38
5.1 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 39
5.2 Maşini pentru curăţat seminţe......................................................... 39
5.3 Maşini pentru condiţionarea seminţelor......................................... 41
U.I. 6. Instalaţii de muls; maşini şi instalaţii pentru condiţionarea
şi prelucrarea produselor recoltate de la animale............................... 43
6.1 Instalaţii pentru mulsul vacilor....................................................... 44
6.2 Instalaţii de muls oi......................................................................... 51
6.3 Ma[ini [i instala]ii pentru condi]ionarea [i prelucrarea `n ferm\ a
laptelui............................................................................................ 52
6.4 Instala]ii pentru tunsul oilor............................................................ 61
U.I. 7. Maşini pentru prepararea şi administrarea hranei........................ 64
7.1 Utilaje pentru prepararea hranei..................................................... 65
7.2 Ma[ini [i instala]ii pentru administrarea hranei.............................. 78
U.I. 8. Utilaje pentru curăţarea adăposturilor şi animalelor..................... 89
8.1 Utilaje pentru evacuarea dejec]iilor din ad\post………………… 90
8.2 Utilaje pentru transportat [i `mpr\[tiat gunoi……………………. 95
8.3 Utilaje pentru dezinfec]ia ad\posturilor [i padocurilor.................. 100
8.4 Utilaje [i instala]ii pentru cur\]area [i dezinfec]ia animalelor........ 103
U.I. 9. Instalaţii pentru dirijarea microclimatului în adăposturi;
incubatoare............................................................................................. 106
9.1 Instala]ii de ventilare…………………………………………….. 107
9.2 ~nc\lzirea ad\posturilor………………………………………….. 108
9.3 Instala]ii de umidificare şi condiţionare a aerului……………….. 109
9.4 Incubatoare pentru ouă............................................................ 110
Bibliografie......................................................................................................... 115

2
INTRODUCERE

Pentru zootehnie, ca şi pentru celelalte sectoare ale agriculturii,


mecanizarea are o importanţă hotărâtoare în creşterea productivităţii şi
valorificarea potenţialului biologic al animalelor.
Pentru specialiştii din zootehnie cunoaşterea temeinică şi folosirea
raţională a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice are o importanţă deosebită în
condiţiile creşterii gradului de mecanizare şi automatizare din tehnologiile de
creştere a animalelor.
În acest al doilea modul al cursului de „Maşini şi instalaţii zootehnice” se
tratează problemele specifice referitoare la lucrarea solului, semănatul şi recoltatul
culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor etc.
Modulul este format din opt unităţi de învăţare, inegale ca întindere şi
complexitate, motiv pentru care timpul de lucru recomandat pentru studiul
individual este diferit de la o unitate la alta.
Materialul documentar utilizat pentru elaborare acestui text este prezentat
succint la sfârşit, bibliografia recomandată fiind deosebit de utilă studenţilor
pentru completarea cunoştiinţelor şi rezolvarea testelor.

3
Unitatea de învăţare 1. MAŞINI PENTRU LUCRĂRILE SOLULUI

CUPRINS (U.I. 1)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 4


Instrucţiuni.......................................................................................................... 4
1.1 Pluguri............................................................................................. 5
1.2 Freze................................................................................................ 7
1.3 Grape............................................................................................... 8
1.4 Tăvălugi........................................................................................... 10
1.5 Cultivatoare..................................................................................... 11

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 1)


Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni referitoare la
maşinile utilizate pentru lucrarea solului. După parcurgerea acestei unităţi de învăţare
studentul va dispune de competenţele referitoare la părţile compenente şi funcţionarea
maşinilor pentru lucrările solului.

Instrucţiuni (U.I. 1)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de patru ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

4
1.1. PLUGURI

Sunt maşini agricole utilizate pentru executarea arăturii, lucrare de bază ce


se aplică solului. Prin arătură se realizează desprinderea, mărunţirea şi răsturnarea
unui strat de sol de secţiune determinată, creându-se astfel condiţii adecvate
pentru cultura plantelor.
Plugurile cu tracţiune mecanică sunt de tip purtat, semipurtat sau tractat,
putând fi de uz general sau având o destinaţie specială legată fie de o anumită
cultură (pentru vie, pomicultură etc.), sau de de anumite condiţii de teren (pentru
pante, culturi irigate, soluri mlăştinoase etc.).
După modul în care execută răsturnarea
brazdei : într-o parte (majoritatea
plugurilor execută răsturnarea brazdei
numai în partea dreaptă) şi cu
răsturnarea brazdei în dreapta şi în
stânga concomitent (pluguri pentru vii)
sau succesiv (pluguri reversibile,
balansiere sau alternative). După forma
organului de lucru, sunt: pluguri cu
trupiţe cu cormană, pluguri cu discuri şi
Fig. 1- Schema plugului purtat pluguri cu organe rotative (acestea din
urmă nedepăşind stadiul experimental).
Componenţa plugurilor
Plugul este format dintr-un cadru, organe de lucru, dispozitiv de cuplare şi
mecanismul de reglare. În funcţie de tipul plugului, el poate fi prevăzut cu organe
de rulare sau roţi de limitare a adâncimii. Organele de lucru care echipează
plugurile sunt: trupiţe, cuţit disc sau lung şi eventual scormonitoare şi antetrupiţe.
În fig. 1 se prezintă schema unui
plug purtat. În prezent, plugurile purtate
cu destinaţie generală au căpătat o
răspândire foarte mare, fapt ce se
explică atât prin greutatea lor mai mică
cât şi prin manevrabilitate mai mare.
Plugul reversibil (fig.2) folosit
atât la arături pe terenuri în pantă,
precum şi pentru arături netede (fără
creste şi şanţuri) este format dintr-un
Fig. 2 - Plugul reversibil cadru principal mobil (1), pe care se
montează două grupuri de trupiţe – cu
răsturnarea brazdei spre stânga şi cu răsturnarea brazdei spre dreapta – dispuse la
1800.
Cadrul principal se poate roti faţă de cadrul fix (2), rotire ce se execută la
sfârşitul fiecărei curse de lucru. Pe cadrul fix se montează triunghiul de prindere a
plugurilor la tractor. La plugurile reversibile purtate, de obicei pe cadrul mobil se
montează şi roţi de limitare a adâncimii de lucru precum şi cuţite disc.
Trupiţa (fig.3) este formată din brăzdarul 1, cormana 2, plazul 3 (prevăzut la
ultima trupiţă cu călcâiul 7), montate pe bârsa 4, prin intermediul căreia trupiţa se
fixează la cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale trupiţei, folosite la unele
pluguri, sunt prelungitorul de cormană 5 şi cormana suplimentară 6.
Suprafaţa de lucru a trupiţei este formată din brăzdar şi cormană, ambele
părţi ale acesteia fiind generate după anumite legi, în funcţie de destinaţia

5
plugului.

Fig. 3- Trupiţă cu cormană


1-brăzdar; 2-cormană; 3-plaz; 4-bârsă; 5-prelungitor de
cormană; 6-cormană suplimentară; 7-călcâi; H-lumina
la cadrul plugului (a+b); a=adâncimea de lucru;
b=lăţimea de lucru. Fig. 4 – Forme de brăzdare
Brăzdarul are rolul de a tăia brazda de sol în plan orizontal şi de a o ridica
pe suprafaţa cormanei. Este construit din oţel aliat cu mangan şi siliciu, elemente
de aliere care bconferă duritate şi elasticitate, iar pentru a avea o rezistenţă şi mai
mare la uzură, porţiunea tăişului se încarcă (de obicei pe partea posterioară) cu un
strat de material dur (sormait, relit etc.), creindu-se astfel brăzdare cu auto
ascuţire.
Forma brăzdarelor este diferită în funcţie de destinaţia lor, dar în general
au o formă trapezoidală (fig. 4a). Întrucât în timpul lucrului brăzdarele se uzează,
pentru restabilirea formei acestora, în partea posterioară se prevede o rezervă de
material.
La unele pluguri se prevăd brăzdare cu vârf detaşabil sau brăzdare la care
vârful este realizat sub forma unei dălţi (fig. 4b). Grosimea tăişului brăzdarului
trebuie să fie de 0,5 – 1 mm, unghiul de ascuţire fiind de 25 – 400.
Cormana, ca parte principală a suprafeţei de lucru a trupiţei, supune brazda
desprinsă din sol unor solicitări de comprimare, încovoiere şi răsucire. Ca efect al
acestui proces complex se obţine mărunţirea brazdei, răsturnarea şi deplasarea
laterală a acesteia. Suprafaţa cormanei trebuie să fie şlefuită şi să nu prezinte fisuri
şi denivelări. După forma suprafeţei cormanei deosebim: cormană cilindrică
(mărunţeşte dar nu răstoarnă bine), elicoidală (răstoarnă bine dar nu mărunţeşte
bine), culturală şi semielicoidală. Cele culturale şi semiculturale reprezintă tipuri
intermediare între cilindrică şi elicoidală şi sunt cele mai folosite datorită efectului
agrotehnic satisfăcător în toate tipurile de sol.
Cormana suplimentară reprezintă o suprafaţă de lucru cu caracteristici
funcţionale diferite de cele ale cormanei. Ea preia o parte din stratul superior al
brazdei şi-l aruncă în şanţul lăsat de trupiţa anterioară. Ea contribuie la
îmbunătăţirea procesului de răsturnare, respectiv mărirea gradului de îngropare a
resturilor vegetale.
Plazul reprezintă un organ de stabilitate a trupiţei în timpul lucrului. Prin
intermediul lui, trupiţa se sprijină pe peretele şi fundul brazdei. La majoritatea
constructiilor de pluguri se prevăd plazuri scurte la primele trupiţe, iar la ultima
trupiţă un plaz lung cu călcâi.
Bârsa este piesa pe care se asamblează toate celelalte elemente componente
ale trupiţei şi face legătura cu cadrul plugului, prin care bse transmite forţa de
tracţiune. Constructiv, se deosebesc trei tipuri de bârse: înalte, joase şi combinate.
Bârsele înalte se folosesc în cazul cadrelor plate şi sunt confecţionate din oţel prin
turnare.
Cadrul plugului constituie un ansamblu de grinzi ce face legătura între

6
organele de lucru şi baza energetică folosită. În funcţie de tipul plugului se disting
cadre pentru pluguri purtate şi cadre pentru pluguri tractate. Cadrul plugului este
executat dintr-o serie de grinzi, bare sau lonjeroane asamblate între ele prin bare
de legătură, montarea lor făcându-se cu ajutorul şuruburilor sau prin sudură. De
asemenea, se construiesc cadre dintr-o singură grindă sau ţeavă, de care sunt
sudate plăci, pe care se montează organele componente ale plugului. Cadrele
plugurilor purtate sunt echipate cu triunghi de prindere la mecanismul instalaţiei
hidrostatice a tractorului, iar cele tractate cu triunghi de tracţiune.
Mecanismele plugurilor
Plugurile tractate de uz general se prevăd cu mecanisme pentru ridicare şi coborâre,
precum şi cu mecanisme pentru reglarea paralelismului cadrului cu suprafaţa terenului.
Trecerea din poziţie de transport în poziţie de lucru se face prin imprimarea unei mişcări
de rotaţie a axei roţilor (din câmp şi brazdă montate pe o osie comună). Paralelismul între
cadre şi suprafaţa solului se face fie prin modificare independentă a osiei roţii faţă de osia
roţii din câmp, fie prin reglarea poziţiei cadrului cu trupiţe faţă de cadrul pe care sunt
montate roţile plugului şi triunghiul de tracţiune.
Plugurile purtate se prevăd cu mecanisme de reglare a poziţiei roţii
limitatoare de adâncime şi cu mecanisme pentru modificarea punctelor de
prindere a axului de suspendare la lonjeroanele tractorului.
Plugurile reversibile se prevăd şi cu mecanisme de inversare, care asigură
rotirea cadrului mobil faţă de cadrul fix.
Cuţite şi scormonitoare – acestea au rolul de a tăia brazda în plan vertical,
desprinzând-o de masa de sol şi a lăsa peretele brazdei cât mai drept.
După construcţie se deosebesc cuţite lungi (fig. 5a) şi cuţite disc (fig. 5b şi 5c).
Cuţitul lung este construit dintr-o lamă de oţel cu secţiune triunghiulară.

Fig.5 - Cuţite de plug

a-cuţit lung;
b-cuţit disc cu tăiş decupat;
c-cuţit disc cu tăiş continuu.

a)
b) c)
Scormonitorul sau subsolierul (fig. 6) se montează în spatele trupiţei, şi are
rolul de a afâna stratul de sol, nemobilizat de trupiţă, pe o adâncime de până la 15
cm faţă de adâncimea de lucru a plugului.

Fig.6-Schema de montare a scormonitorilor la plug

1.2. FREZE AGRICOLE

Frezele agricole sunt maşini destinate pentru lucrări de afânare şi


mărun]ire a solului la adâncime de 4-25 cm. Sunt prevăzute cu organe rotative
7
ac]ionate de la priza de putere a tractorului. Ele au de obicei axul de rota]ie dispus
orizontal (fig. 7a), perpendicular pe direcţia de înaintare sau vertical (fig. 7b).
Utilizarea frezelor la lucrările de pregătire a solului asigură o bună mărunţire şi
amestecare a stratului de sol şi permit folosirea mai completă a puterii sursei de
energie, dar prezintă dezavantajul unui consum de energie mai mare pe unitatea de
suprafaţă prelucrată.

a. b.
Fig.7 – Freză pentru prelucrarea totală a solului
a-cu rotorul orizontal; b-cu rotorul vertical (tipuri de rotoare).

Freza agricolă este formată dintr-un cadru pe care se montează rotorul cu


cuţite, transmisia pentru acţionarea rotorului şi dispozitivul de cuplare. Pentru
limitarea adâncimii de lucru frezele sunt prevăzute cu roţi sau patine. Rotorul este
acoperit cu o carcasă prevăzută (fig. 8) în partea posterioară cu o porţiune
reglabilă. Procesul de lucru constă în pătrunderea cuţitelor în sol, desprinderea
aşchiilor de sol, antrenarea acestora în mişcare de rotaţie, ciocnirea aşchiilor de
carcasă producând mărunţirea suplimentară a acestora şi nivelarea stratului
mărunţit.

Fig.8 – Procesul de lucru al unei freze agricole

Grosimea aşchiilor (s) depinde de reglajul cinematic de lucru al cuţitului,


respectiv viteza de rotaţie şi viteza de deplasare a tractorului. ~n general frezele
funcţionează cu viteza de tăiere v=3,5 – 8 m/s şi viteza de înaintare vm= 0,8 – 1,5
m/s.

1.3. GRAPE

Grapele sunt maşini cu ajutorul cărora se execută lucrări de pregătirea


solului în vederea semănatului şi lucrări de întreţinere a culturilor în primele faze
de vegetaţie, respectiv sfărâmarea bulgărilor rezultaţi în urma arăturii, afânarea
solului, nivelarea arăturii, îngroparea îngrăsămintelor şi a seminţelor distribuite pe
suprafaţa solului, spargerea crustei.
După forma organului de lucru, grapele pot fi cu colţi, cu discuri, stelate, cu
vergele dispuse elicoidal şi discuri cu colţi.
După modul de acţiune a organelor de lucru, grapele pot fi: trase (grape cu
colţi), rulante (grape cu discuri, stelate, elicoidale şi sape rotative) şi oscilante.
Grape cu colţi
Grapele cu colţi sunt formate din mai multe câmpuri cu lăţimea de lucru
cuprinsă în general între 0,6 – 1,8 m. Un câmp de grapă este format dintr-un cadru
pe care sunt montate organele de lucru (colţii). Colţii folosiţi au forme şi secţiuni
diferite (fig. 9).
8
Fig.9 – Forme constructive de colţi de grapă

Repartizarea colţilor pe cadrul grapei se realizează astfel încât fiecare colţ să


lucreze independent, adică pe aceeaşi urmă să treacă unul singur iar distanţele
între urmele lăsate de aceştia să fie egale între ele. Cadrul grapei poate fi rigid,
articulat sau flexibil (fig. 10).

a) b) c)
Fig.10 – Grape cu colţi:
a-cu cadru rigid; c-cu cadru articulat; c-cu cadru flexibil (tip plasă).

Grape cu discuri
Sunt utilizate în special pentru grăparea arăturilor în vederea pregătirii
solului pentru semănat, când se efectuează mărunţirea bulgărilor şi netezirea
arăturii. Dar sunt şi grape cu disc folosite pentru grăparea solului între rândurile
de pomi sau viţă de vie. Unele grape cu discuri pot fi folosite şi pentru prelucrarea
iniţială a terenurilor înţelenite şi uscate (grape grele) în care caz adâncimea de
lucru este de 20 –25 cm.
Grapele cu discuri, indiferent de destinaţia acestora pot fi trectate sau purtate.
O grapă cu discuri (fig. 11) este formată din cadru, baterii cu discuri,
dispozitiv de prindere la tractor. Cele tractate au şi mecanism de rulare. Organul
de lucru este un disc concav cu tăişul ascuţit şi care poate fi continuu sau
discontinuu (crestat). Discurile sunt montate pe o axă pătrată la o anumită distanţă
între ele iar ansamblul se numeşte baterie. Pe cadrul grapei dispunerea bateriilor,
se poate face simetric sau asimetric, pe un rând sau pe două rânduri. Prinderea
bateriilor la cadru se face prin lagăre cu frecale de alunecare sau rostogolire.
Montarea bateriilor pe cadru se face de aşa natură încât între discuri şi direcţia de
înaintare să fie un unghi, ce poate lua valori între 10 –300. În funcţie de valoarea
unghiului şi a greutăţii ce apasă pe disc avem şi adâncimea de lucru a grapei.

Fig.11 – Grapă cu discuri

Grape stelate
Sunt folosite la grăparea arăturilor, concomitent cu aratul sau separat,
precum şi la spargerea crustei. Organele de lucru au forma unor stele cu cinci

9
colţuri. Acestea sunt montate rigid pe două-trei axe cu secţiune pătrată, dispuse
perpendicular pe direcţia de înaintare a grapei. Montarea stelelor pe axe se face
astfel încât colţurile acestora să fie dispuse pe o elice, sistem ce asigură rularea
lină a grapei. În general pe un ax sunt montate, în funcţie de lăţimea de lucru a
grapei, 8-20 stele.
Dispunerea stelelor pe axe se face astfel încât fiecare stea să execute o urmă
proprie, distanţa dintre urme fiind de 25-30 mm. Adâncimea de lucru este de 3-6
cm.
Sape rotative
Sapele rotative sunt folosite
pentru spargerea crustei, afânarea
superficială a solului şi întreţinerea
culturilor agricole în prima perioadă de
vegetaţie.
Organele de lucru ale sapelor
rotative sunt discuri cu colţi curbaţi
(fig. 12) care prin rulare înţeapă solul şi
realizează afânarea acestuia şi
distrugerea buruienilor. Discurile au
Fig.12 – Sapă rotativă diametrul, la extremitatea colţilor, de
450...500 mm, numărul colţilor pe disc
fiind de 12...16. În funcţie de sensul tractării şi greutatea ce apasă pe un disc (7-10
daN), adâncimea de lucru poate fi de 3-10 cm. Discurile se dispun pe două
rânduri, fiind libere pe axe, distanţa dintre urmele acestora fiind b=60-80 mm.
Grape elicoidale
Grapele elicoidale se folosesc pentru mărunţirea, afânarea şi nivelarea
stratului superior al solului, fiind folosite în general în agregat cu alte utilaje
(cultivatoare, grape cu colţi) efectuând operaţia de finisare a lucrării de pregătire a
solului în vederea semănatului.
Constructiv ele sunt realizate din vergele din sârmă sau bandă, montate pe
suporţi de diferite forme (circulare, hexagonale) realizându-se astfel o suprafaţă de
lucru cu vergele dispuse elicoidal (fig. 13). Aceste grape se construiesc cu secţii
(câmpuri) cu lăţimea de 0,8-1,4 m.

Fig.13 – Grapă elicoidală

1.4. TĂVĂLUGI

Tăvălugii sunt destinaţi pentru tasarea solului prea afânat înainte sau după
semănat, precum şi pentru mărunţirea bulgărilor şi spargerea crustei. După natura
suprafeţei active tăvălugii se clasifică în tăvălugi netezi şi tăvălugi profilaţi (de
obicei inelari).
La tăvălugii netezi, organele active (de lucru) sunt realizate sub forma unor
cilindrii metalici ale căror axe sunt prevăzute cu două lagăre susţinute pe un
cadru, prin care se face tractarea.
Cilindrii pot fi umpluţi cu apă sau nisip ceea ce permite reglarea gradului de
tasare.

10
La tăvălugii cu suprafaţă denivelată, organele de lucru sunt realizate sub
forma unor cilindrii pe suprafaţa cărora sunt prevăzute proieminenţe (dinţi, colţi),
ori sub forma unor inele de formă şi dimensiuni diferite montate pe un ax comun.
Inelele sunt montate liber pe axele de susţinere.
Tăvălugii cu suprafaţă denivelată, efectuează tasarea solului şi nivelarea
acestuia, dar lasă stratul superior sub formă afânată.
Tăvălugii au diferite diametre şi se compun din una sau mai multe secţii
prinse între ele prin diferite tipuri de dispozitive de tracţiune.

1.5. CULTIVATOARE

Cultivatoarele se folosesc pentru lucrări superficiale ale solului, înainte de


semănat (cultivaţie totală) şi printre rândurile de plante (prăşit). La lucrările de
întreţinere, în afară de prăşit, prin echiparea cu diferite organe active,
cultivatoarele execută şi muşuroitul, deschiderea de rigole pentru irigaţii, hrănirea
suplimentară (încorporarea în sol a îngrăşămintelor) şi afânarea adâncă a solului.
După destinaţie cultivatoarele se clasifică în:
- cultivatoare pentru cultivarea totală, folosite în principal pentru
pregătirea solului în vederea semănatului, efectuând mărunţirea şi
afânarea acestuia la adâncimi de 6-18 cm;
- cultivatoare pentru prăşit;
- cultivatoare pentru afânarea adâncă, folosite la afânarea solului la
adâncimi de 20-40 cm, numite şi CIZELE.
În fig. 14 se prezintă schema unui cultivator purtat universal ce poate fi
folosit atât pentru cultivaţie totală cât şi pentru lucrările de întreţinere.

Fig. 15 – Schema de repartizare a organelor active la


Fig. 14 – Cultivator purtat cultivatorul pentru cultivaţie totală
universal

Cadrul cultivatoarelor este realizat sub forma unei construcţii metalice


plate, din bare de oţel sudate sau îmbinate perin bride, sau sub forma unor ţevi de
secţiune pătrată.
Pe cadru sunt montate secţiile de lucru ale cultivatoarelor. Secţiile de lucru
au organe active montate pe cadrul acestor secţii şi sunt prevăzute cu
paralelograme deformabile care fac legătura între cadrul cultivatorului şi cadrul
secţiei.
Cuplarea la tractor se face prin dispozitivul de suspendare. Organele active
montate pe cadru sau pe secţii sunt:
• organe de extirpare sau care realizează tăierea buruienilor şi o afânare
superficială a solului. Forma lor poate fi săgeată cu aripi egale sau neegale,
săgeată unilaterală şi baterie cu stele cu colţi curbaţi;
• organe de afânare – sunt utilizate pentru afânarea solului de până la 16 cm.
Acestea sunt realizate constructiv sub formă de daltă, gheară şi săgeată cu aripi
înguste;
• organe de muşuroire şi deschis brazde denumite şi rariţe;

11
• organe pentru încorporarea în sol a îngrăşămintelor minerale.

Fig.16 – Schema de organizare a organelor


active pe o secţie de lucru la cultivatoare
pentru întreţinerea culturilor prăşitoare

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Pluguri
2. Freze agricole
3. Grape cu colţi şi cu discuri
4. Grape stelate şi elicoidale; tăvălugi
5. Cultivatoare

REFERATE

1. Reglarea plugului universal.


2. Freze cu destinaţie specială (pentru păşuni, pentru livadă, legumicolă).

12
Unitatea de învăţare 2. MAŞINI DE SEMĂNAT

CUPRINS (U.I. 2)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 13


Instrucţiuni.......................................................................................................... 13
2.1 Semănători universale..................................................................... 14
2.2 Semănători pentru culturi prăşitoare............................................... 18

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 2)

Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni


referitoare la construcţia şi funcţionarea maşinilor utilizate pentru semănatul culturilor.
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va dispune de competenţele
referitoare la tipurile de maşini pentru semănat şi exploatarea acestora.

Instrucţiuni (U.I. 2)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de două ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

13
2.1. SEMĂNĂTORI UNIVERSALE

O maşină universală de semănat în rânduri (fig. 17) are ca părţi componente:


cadrul, prevăzut cu dispozitiv de prindere la tractor şi cu roţi de susţinere, cutia de
alimentare cu seminţe, prevăzută în general cu agitator, aparate de distribuţie,
tuburi de conducere a seminţelor, brăzdare, transmisie, mecanism de trecere din
poziţia de lucru în poziţia de transport, scormonitoare, roţi de tasare, organe de
nivelare şi marcatoare.
Fig.17 – Schema unei maşini
de semănat universale
1 - cadrul; 2 - dispozitiv de
prindere la tractor; 3 - dispozitiv de
protejare a brăzdarelor;
4 -roţi de sprijin; 5 - cutia pentru
seminţe; 6 - agitatori; 7 - şibăr
pentru reglarea deschiderii
ferestrei de comunicare dintre
distribuitori şi cutia pentru
seminţe; 8 - distribuitori;
9 - clapete (funduri mobile); 10 -
casete de distribuţie; 11 - tuburi de
conducere a seminţelor; 12 -
brăzdare; 13 - lanţetă.
În timpul lucrului, sămânţa din cutia de alimentare ajunge în casetele
aparatelor de distribuţie, de unde distribuitorii o trimit uniform şi în cantitate
reglată, prin tuburile de conducere în rigolele deschise de brăzdare, după care
urmează acoperirea cu sol, nivelarea şi eventual tasarea solului în părţile laterale
ale rândurilor sau chiar pe rândul seminţelor.
Cutia de alimentare cu seminţe reprezintă rezervorul din care se
alimentează aparatele de distribuţie în timpul lucrului. Dimensiunile, forma şi
materialul din care se construiesc diferă de la maşină la maşină. Agitatorul este
montat în cutia de alimentare, în partea inferioară şi asigură curgerea continuă a
seminţelor spre aparatele de distribuţie. El este reprezentat printr-un ax orizontal,
prevăzut cu degete (palete) în dreptul orificiilor de trecere a seminţelor spre
aparatele de distribuţie. După mişcarea pe care o are în timpul lucrului agitatorul
poate avea mişcare de rotaţie sau oscilatorie.
Aparatele de distribuţie efectuează dozarea şi evacuarea seminţelor spre
tuburile de conducere, denumit şi proces de distribuţie. Condiţiile care se pun
aparatelor de distribuţie sunt: să asigure uniformitate de distribuţie pe rând, pe
lăţimea de lucru, stabilitate debitului, să poată fi reglate uşor, să nu vatăme
seminţele şi să-şi menţină reglajul făcut.
După cum realizează distribuţia seminţelor, aparatele de distribuţie se
clasifică în: aparate de distribuţie de tip mecanic, aparate de distribuţie de tip
mecanic cu transport pneumatic al seminţelor, aparate de distribuţie de tip
centrifugal şi aparate de distribuţie de tip mecano-pneumatic.
Aparatele de distribuţie de tip mecanic pot fi: cilindrii cu pinteni, cilindrii
canelaţi, discuri cu orificii, discuri cu alveole.
Aparate de distribuţie cu cilindrii cu pinteni – organul principal al acestui
tip de aparat de distribuţie este reprezentat printr-un cilindru (fig. 18a) pe
suprafaţa căruia sunt prevăzuţi pintenii 1. Aceştia sunt dispuşi pe două rânduri,
câte 12 pinteni pe rând şi între rândurile de pinteni este prevăzută nervura
continuă 2.
În vederea asigurării uniformităţii distribuţiei pintenii se dispun în zig-zag.
Înălţimea pintenilor este de 5-6 mm iar diametrul exterior al cilindrului este de 55-
65 mm. Cilindrii cu pinteni se dispun pe un arbore comun, iar distanţa dintre ei
14
este egală cu distanţa minimă între brăzdare (12,5 cm).
Cilindrul cu pinteni se montează într-o carcasă ce se fixează la partea
inferioară a cutiei de seminţe (fig. 18b). Clapeta (sau fundul mobil) 4 al carcasei
este reglabilă iar legătura între cutia de seminţe şi carcasa aparatului de distribuţie
este realizată printr-un orificiu a cărei secţiune se poate regla cu ajutorul suberului
3.

Fig. 18 – Aparat de distribuţie cu cilindru cu pinteni

Prin rotirea cilindrului, seminţele ajunse în zona de acţiune a pintenilor sunt


antrenate de aceştia şi evacuate din carcasă.
Debitul se poate regla numai prin modificarea turaţiei cilindrilor, respectiv a
raportului de transmisie între roata maşinii şi arborele aparatului. ~n acest scop
maşinile de semănat cu astfel de aparate se prevăd cu transmisii care asigură
obţinerea unui număr de 24-126 rapoarte de transmitere.
La unele maşini de semănat (cele cu lăţimi mai mari de 3,6 m) transportul
seminţelor de la aparate la brăzdare se face pneumatic (fig. 19), caz în care maşina
este prevăzută cu un ventilator 1 care debitează aer într-o conductă 2 dispusă de-a
lungul cutiei cu seminţe. Conducta de distribuţie 2 este prevăzută cu conductele 3
numărul lor fiind egal cu acela al aparatelor de distribuţie.

Fig.19 - Schema sistemului de distribuţie cu cilindru cu pinteni şi transport pneumatic al


seminţelor

15
Seminţele debitate de fiecare cilindru cu pinteni sunt dirijate spre conductele
3. Din momentul intrării în conducte seminţele sunt antrenate de curentul de aer
debitat de ventilator spre brăzdare prin intermediul tuburilor de conducere 4.
Aparate de distribuţie cu cilindrii canelaţi – organul principal al acestui
tip de aparat de distribuţie este reprezentat printr-un cilindru pe suprafaţa căruia
sunt prevăzute caneluri (cu secţiune semicirculară sau triunghiulară), dispuse
paralel cu generatoarele acestora (fig. 20).
Aparatul este format din carcasa 1 şi cilindrul canelat 2 montat pe un
arbore. Pe butucul cilindrului canelat este montată liber bucşa 3 prevăzută cu
proieminenţe care intră în peretele lateral din dreapta al carcasei.

Fig. 20 - Aparat de distribuţie cu


cilindru canelat

În peretele din stânga al carcasei este executat un orificiu circular prevăzut


cu o rozetă 4 ale cărei proieminenţe intră în caneluri împiedicând scurgerea
laterală a seminţelor. În partea inferioară carcasa este prevăzută cu o clapetă (fund
mobil) a cărei poziţie este reglată în funcţie de dimensiunile seminţelor.
Cilindrul canelat poate fi deplasat axial (deplasând arborele) prin aceasta
modificându-se lungimea de lucru (l) a canelurilor. În acest caz bucşa 3 cu
proieminenţele sale limitează zona de antrenare a seminţelor. Seminţele din cutia
de seminţe ajungând în zona de acţiune a canelurilor sunt antrenate de acestea şi
evacuate spre tuburile de conducere.
Canelurile pot antrena seminţele pe partea inferioară sau pe cea superioară,
primul sistem fiind cel mai răspândit.
În cazul cilindrilor cu distribuţie inferioară (fig.20), în timpul rotirii lor pe
lângă seminţele intrate în caneluri şi antrenate de acestea este antrenat şi un strat
activ de seminţe. Grosimea (c) a acestui strat activ depinde de forma şi
dimensiunile cilindrilor şi de tipul seminţelor. Reglarea debitului (q) la aceste
aparate se face prin modificarea lungimii de lucru (l) a canelurilor. Aparatele de
distribuţie cu cilindrii canelaţi sunt folosite în mod deosebit la semănatul
seminţelor mici (leguminoase, ierburi).
Semănătoare cu distribuţie centralizată - acest tip de semănătoare prezintă
o lăţime de lucru mai mare decât la semănătorile clasice (până la 12 m).
Semănătoarea cu distribuţie centralizată (fig. 21) este alcătuită dintr-o cutie de
seminţe de formă tronconică, un sistem de distribuţie (un singur rotor cu caneluri),
transportor pneumatic, repartitor, tuburi de conducere a seminţelor şi brăzdare.
Seminţele antrenate de rotorul cu caneluri cad în conducta de transport pneumatic
care le duce la repartitor, iar de aici prin tuburi ajunge în şanţurile create de
brăzdare.
Aparate de distribuţie cu palete – constructiv aceste aparate sunt realizate
diferit, diferenţele constând în forma şi modul de dispunere a paletelor. Astfel
există aparate cu palete radiale drepte (fig. 22a) folosite la semănatul seminţelor
de culturi silvice, aparate cu palete dispuse tangenţial (fig. 22b) sau aparate cu
palete înclinate (fig. 22c) folosite la semănatul seminţelor greu curgătoare.
Tuburile de conducere a seminţelor (fig. 23) - au rolul de a asigura
curgerea seminţelor ce vin de la aparatele de distribuţiela organele de introducere

16
a lor în sol. Ele fac legătura între caseta aparatului de distribuţie şi brăzdare. La
maşinile de semănat cereale păioase (universale) se utilizează următoarele tipuri
de tuburi: din bandă de oţel spiralată (fig. 23a), telescopice (fig. 23b), din material
plastic armat cu inserţie şi spirală de plastic dur (fig. 23c), din cauciuc sau pânză
cauciucată (fig. 23d) şi din pâlnii suprapuse (fig. 23e). Cele mai folosite sunt
tuburile telescopice şi tuburile din material plastic armat.

Fig. 21 – Semănătoare universală cu


distribuitor centralizat şi transport pneumatic

1-tuburi de conducere a seminţelor;


2-divizor de flux (repartitor);
3-cutie de seminţe;
4-distribuitor;
5-ejector;
6-ventilator.

Fig. 22 – Aparate
de distribuţie cu
palete

a)
b) c)

Fig. 23 – Tuburi de
conducere a
seminţelor

a) b) c). d) e)

Brăzdarele
La maşinile de semănat universale se întâlnesc diferite tipuri de brăzdare
care se deosebesc între ele după forma părţii ce se introduce în sol, după
construcţie şi după destinaţie. Partea brăzdarului care se introduce în sol poate
avea forma ascuţită sau rotunjită (unghiul de pătrundere în sol obtuz).
Brăzdarul cu vârf ascuţit (fig. 24a) este format dintr-un vârf 3 ascuţit şi
curbat spre înainte, prins de o pâlnie care formează corpul brăzdarului.
Corpul brăzdarului este din tablă şi este montat la un braţ – suport 1, prins
articulat de cadrul semănătorii. Acest tip de brăzdar nu asigură o îngropare a
seminţelor la adâncime uniformă şi înlesneşte strângerea pământului şi a resturilor
vegetale.
17
Brăzdarul cu unghi obtuz denumit şi cultural (fig. 24b) este format dintr-un
corp de fontă 3 ce se prelungeşte la partea inferioară cu un vârf rotunjit. De corpul
de fontă se prind pâlnia 2 şi barele de tracţiune 1, prelungite la partea din spate
formând suportul pe care se aşează greutăţi suplimentare. Acest tip de brăzdare
are o largă răspândire la lucrările de semănat în rânduri pentru că realizează un
pun pat germinativ seminţelor, favorizează o bună scurgere a pământului şi a
resturilor vegetale, are o construcţie simplă şi robustă.

Fig. 24– Tipuri de brăzdare


folosite la maşinile de semănat
cereale păioase

Brăzdarul monodisc (fig. 24c) – este prevăzut cu un disc sferic 1 ce se


roteşte pe un ax 2. Discul este aşezat vertical însă planul lui de rotaţie este înclinat
faţă de direcţia de înaintare a maşinii. Seminţele vin prin tuburi în pâlnia 3 şi apoi
cad printre disc şi placa 4 în rigola deschisă de disc. Placa 4 are rolul de a curăţa
discul în timpul lucrului. Aceste brăzdare sunt mai puţin răspândite.
Brăzdarul dublu-disc (fig. 24d) – este format din două discuri plate aşezate
înclinat pe un ax comun. În partea din faţă la o înălţime egală cu adâncimea
maximă de lucru discurile se ating într-un punct care constituie vârful brăzdarului.
Pâlnia 2 de conducere a seminţelor este aşezată între cele două discuri. Prin
deplasarea semănătorii, discurile se rotesc şi deschid şanţuri în care cad seminţele.
Transmisia la maşinile de semănat universale
Mişcarea la axul distribuitorilor şi axul agitatorilor se realizează prin
transmisii cu lanţ şi roţi dinţate de la roţile de transport, iar la ventilator de la priza
de putere a tractorului. Pentru ca debitul distribuitorilor să poată fi reglat, să
asigure norma de sămânţă cerută de cultura respectivă, mecanismul de transmisie
cuprinde şi o cutie de viteze ce poate realiza diferite rapoarte de transmisie.
Marcatoarele de urmă - sunt de tipul cu acţionare manuală sau cu acţionare
prin mecanism hidraulic cu cilindru de forţă. Sunt amplasate în partea anterioară a
maşinii la extremităţile cadrului. Organul activ al marcatoarelor este de tip disc
sferic.
Scormonitorii de urmă - sunt de tipul daltă cu lamă reversibilă şi sunt fixaţi
pe câte un paralelogram articulat montat pe tronsonul central al cadrului. La
fiecare urmă de roată a tractorului lucrează doi scormonitori.

2.2. SEMĂNĂTORI PENTRU CULTURI PRĂŞITOARE

Se mai numesc şi semănători de precizie, deoarece repartizează seminţele în


condiţii bine stabilite ca număr şi ca distanţă pe rând. În majoritatea cazurilor,
semănătorile pentru plante prăşitoare sunt maşini combinate, putând executa în
acelaşi timp cu semănatul şi lucrarea de încorporare a îngrăşămintelor minerale,

18
lucrarea de administrare a diferitelor substanţe chimice pentru distrugerea
buruienilor şi combaterea dăunătorilor (fig. 25).

Fig. 25 – Procesul de lucru la


o maşină combinată care
execută simultan patru
lucrări: încorporarea
îngrăşămintelor chimice,
semănatul, încorporarea
pesticidelor şi aplicarea
erbicidelor lichide.

Maşinile de semănat culturi prăşitoare folosite în ţara noastră pot fi cu aparat


de distribuţie mecanic, cu disc cu alveole aşezat orizontal, sau cu aparat mecano-
pneumatic, cu disc cu orificii (fig.26). Într-o parte a discului se găseşte camera de
depresiune, din care se aspiră aerul cu ajutorul unui exhaustor (ventilator) iar în
partea opusă se găseşte camera de alimentare (cu seminţe). Camera de depresiune
este sub formă de semilună şi vine în contact cu discul. Antrenarea seminţelor în
dreptul orificiilor de pe disc se realizează sub acţiunea forţei ce apare datorită
depresiunii. Sub acţiunea acestei forţe seminţele sunt apăsate pe disc şi menţinute
în dreptul orificiilor. Desprinderea seminţei de pe disc se face în partea inferioară
a acesteia, când orificiul iese din dreptul camerei de depresiune.
Maşinile de semănat echipate cu astfel de aparate
de distribuţie se prevăd cu discuri de schimb cu orificii
de diferite dimensiuni corespunzătoare dimensiunilor
seminţelor şi cu număr de orificii diferite. Mărimea
orificiilor este mai mică decât dimensiunea minimă a
seminţelor.
Precizia de semănat la aceste aparate este
influenţată atât datorită faptului că desprinderea
seminţelor de pe disc nu se face strict în acelaşi punct
cât şi datorită faptului că seminţele desprinse în zborul
lor spre rigola deschisă de brăzdare descriu traiectorii
diferite. În scopul evitării acestor efecte ce modifică
Fig. 26 – Aparat de
distribuţie mecano-
distanţele între boabe pe rând în construcţia acestor
pneumatic, cu disc cu aparate se manifestă unele tendinţe de perfecţionare.
orificii

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

6. Semănători universale: aparatul de distribuţie cu cilindru cu pinteni


7. Semănători universale: aparatul de distribuţie cu cilindru canelat
8. Semănătoarea cu distribuţie centralizată
9. Brăzdarele semănătorilor universale
10. Semănători pentru culturi prăşitoare

19
REFERATE

1. Reglarea semănătorii universale şi proba semănătorii.

20
Unitatea de învăţare 3. MAŞINI COMBATEREA BOLILOR ŞI
DĂUNĂTORILOR

CUPRINS (U.I. 3)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 21


Instrucţiuni.......................................................................................................... 21
3.1 Maşini de stropit.............................................................................. 22
3.2 Maşini şi aparate de prăfuit…………………………..................... 25
3.3 Maşini combinate de stropit şi prăfuit............................................. 25
3.4 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 25

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 3)


În cadrul ansamblului de măsuri necesare pentru obţinerea unor producţii
mari şi de calitate superioară, lucrările de protecţie a plantelor împotriva bolilor,
dăunătorilor şi buruienilor, ocupă un rol important. Dintre metodele de combatere
s-a generalizat şi se aplică pe scară largă metoda chimică. Aceasta constă în
distribuirea pe plantă, pe sol sau pe seminţe a unor produse chimice care pot fi
insecticide, fungicide sau ierbicide, după cum se folosesc pentru combaterea
insectelor, bolilor, respectiv a buruienilor. Toată gama produselor chimice folosite
în protecţia plantelor este inclusă în denumirea de pesticide.
Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni referitoare la
construcţia şi maşinilor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. După parcurgerea
acestei unităţi de învăţare studentul va dispune de competenţele necesare pentru a
răspunde la următoartele întrebări:
1. Ce maşini se folosesc pentru adminstrat îngrăşăminte şi cum funcţionează
acestea?
2. Ce maşini se folosesc pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor şi cum
funcţionează acestea?

Instrucţiuni (U.I. 3)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de două ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

21
3.1. MAŞINI DE STROPIT

Maşinile de stropit diferă între ele în special în funcţie de modul de


pulverizare al pesticidelor şi de modul de transport spre plante a picăturilor
rezultate.
Cerinţele care se impun acestor maşini şi aparate sunt:
- să realizeze picături cu diametrul cuprins între 100-1000 microni;
- să distribuie minim 150 picături pe cm2 de suprafaţă tratată;
- să realizeze norme de lichid cuprinse între 30-2000 litri la hectar;
- să asigure repartiţia cu uniformitate de minim 80% a produsului chimic pe
ambele feţe ale frunzelor;
- să asigure o înălţime de 6 m în livadă intensivă şi de până la 20 m în livadă
clasică;
- să asigure menţinerea omogenităţii lichidului din rezervor pe toată durata de
funcţionare.
După modul cum se realizează dispersarea lichidului în picături fine
deosebim: maşini de stropit cu pulverizare hidraulică, pneumatică, combinată
hidro-mecanică şi mecanică.

Maşini de stropit cu pulverizare hidraulică


În fig. 27a se arată schema unei maşini de stropit cu pulverizare hidraulică.
Lichidul, din rezervorul 1 este aspirat de pompa 2 prin robinetul 3 şi refulat în
corpul distribuitorului 4, prevăzut cu un manometru 5 şi supapa de siguranţă 6.
Din corpul de distribuţie 13 o parte de lichid, prin conducta 7 este dirijat spre
rezervor, fiind folosit pentru agitarea lichidului, iar o altă parte este dirijat spre
dispozitivul de pulverizare 8 trecând prin filtrul 9 şi robinetul 10.
Maşinile care funcţionează după această schemă şi la care pompa are un
debit pulsatoriu se prevede şi o cameră de egalizare a presiunii 11 ce se montează
pe circuitul de refulare.
Pulverizare hidraulică a lichidului în picături este realizată prin turbionarea
şi scurgerea totală a lichidului prin orificii calibrate. Picăturile rezultate sunt
proiectate direct pe plante, maşinile din acest grup fiind maşini cu pulverizare
hidraulică cu jet proiectat.
În general, maşinile cu pulverizare hidraulică cu jet proiectat funcţionează la
presiuni de 2-5 daN/cm2. Când sunt folosite pentru tratamente cu ierbicide şi de 5-
50 daN/cm2 când sunt folosite pentru tratamente cu insectofungicide.
În fig. 27b se prezintă schema unei maşini cu pulverizare hidraulică ,cu jet
purtat. În acest caz, în afara părţilor componente menţionate în schema din figura
113a, este prevăzut ventilatorul 12, curentul de aer debitat de acesta având rolul de
a transporta particulele pulverizate spre rândurile de pomi sau viţă de vie.

Fig.27 – Schema funcţională a unei maşini cu pulverizare hidraulică:


a-cu pulverizare hidraulică; b-cu pulverizare hidraulică, cu jet purtat

Maşini de stropit cu pulverizare pneumatică


În fig. 28a se prezintă schema unei maşini de stropit cu pulverizare

22
pneumatică, formată din rezervorul 1, pompa 2, corpul de distribuţie 3,
ventilatorul 4 şi dispozitivul de pulverizare 5. În acest caz pulverizarea
pneumatică se realizează prin aducerea lichidului cu presiune mică (0,5-1,5
daN/cm2) la dispozitivul de pulverizare unde intră sub acţiunea unui curent de aer
cu viteză mare (80-150 m/s) debitat de un ventilator centrifugal. ca urmare,
lichidul este fragmentat în picături fine şi transportat spre plante.
Maşini de stropit cu pulverizare combinată (hidro-pneumatică)
În acest caz (fig. 28b) în construcţia maşinii sunt incluse toate părţile
componente ale maşinilor cu pulverizare hidraulică cu jet proiectat, precum şi un
ventilator centrifugal; lichidul este pulverizat pe cale hidraulică la presiuni de 5-15
daN/cm2, picăturile rezultate fiind supuse unui curent de aer, cu viteza de 80-120
m/s, care realizează o fragmentare suplimentară şi le transportă spre plante.

Fig.28 – Schema funcţională a unei maşini de stropit:


a-cu pulverizare pneumatică; b-cu pulverizare hidropneumatică

Maşini de stropit cu pulverizare mecanică


În fig.29 se prezintă schema unei maşini de stropit cu pulverizare mecanică
şi jet purtat. Lichidul toxic (soluţie sau suspensie în ulei) din rezervorul 1 este dus
prin intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3, format din două discuri
suprapuse. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face cu presiune
mică (0,2-0,7 daN/cm2.
Dispozitivul de pulverizare se roteşte cu 10000-15000 rot/min sub acţiunea
forţei centrifuge. Lichidul este transportat într-o peliculă foarte subţire care, la
părăsirea discurilor în contact cu aerul, se dezintegrează în picături. Picăturile
rezultate sunt preluate şi transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul
axial 4.
Rezervoarele maşinilor şi
aparatelor de stropit se execută din
alamă, oţel inoxidabil, duraluminium,
poliester armat cu fibră de sticlă şi
polietilenă - materiale ce rezistă la
acţiunea corozivă a pesticidelor. Forma
rezervoarelor şi capacitatea acestora
este diferită în funcţie de tipul maşinii
sau aparatului de stropit. Ele sunt
Fig.29 – Schema unei maşini de stropit cu prevăzute cu o gură de alimentare
pulverizare mecanică prevăzută cu filtru şi un buşon de
golire.
Soluţia din interior este permanent agitată pentru a evita sedimentarea
suspensiilor şi respectiv pentru a menţine aceeaşi concentraţie. Agitarea se poate
face mecanic (cu ax cu palete), hidraulică (prin introducerea continuă în rezervor a

23
unei părţi din lichidul refulat de pompă), pneumatic (prin introducerea aerului sub
presiune).
Pompele au rolul de a deplasa cantităţi determinate de lichide toxice de la
rezervor spre organele de pulverizare, realizând presiunea necesară atât pentru
vehiculere cât şi pentru pulverizare.
La maşinile de stropit se folosesc următoarele tipuri de pompe: cu un piston
(fig. 30a), cu două pistoane plunjere (fig. 30b), cu pistoane şi membrane (fig.
30c), cu membrană (fig. 30d), cu role (fig. 30e) şi centrifuge (fig. 30f). Alegerea
unui anumit tip de pompă se face în funcţie de debitul şi presiunea pe care le poate
realiza. Pentru a realiza uniformitatea presiunii, respectiv a debitului de lichid, în
reţeaua de refulare la maşinile şi aparatele de stropit care au pompe cu piston şi
membrană sunt prevăzute cu camere de uniformizare a presiunii.

Fig.30 – Pompe folosite la maşinile şi aparatele de stropit


1-membrană; 2-piston; 3-excentric; 4-piesă oscilantă; 5-cilindru; 6-supapă de refulare; 7-racord evacuare; 8-
carcasă; 9-rotor; 10-racord aspiraţie.

Dispozitivele de pulverizare reprezintă organele prin intermediul cărora se


realizează pulverizarea soluţiilor şi anume: ele determină ieşirea lichidului sub
formă de pelicule sau filoane foarte subţiri, care prin intrare cu viteză mare în
masa de aer fixă sau prin supunerea acestuia unui curent de aer cu viteză mare se
transformă în picături fine. Fragmentarea peliculelor de lichid se produce în
momentul în care faloarea forţelor aerodinamice depăşesc valoarea forţelor de
tensiune superficială.
Dispozitivul de pulverizare este constituit dintr-un corp de pulverizare
sau mai multe (numite şi duze) montate pe ţevi, conducte sau corpuri de formă
specială. Principalele tipuri de duze sunt prezentate în fig. 31, iar pentru a preveni
scurgerea lichidului după ce maşina a fost oprită din funcţionare se folosesc şi
capete de pulverizare cu antipicurător.

Fig. 31– Principalele


tipuri de duze

cu orificiu tip fantă orificiu circular orificii multiple cu deflector

24
Principalele operaţii pentru pregătirea maşinilor de stropit:
- reglarea poziţiei dispozitivelor de pulverizare (faţă de sol, de plante);
- reglarea debitului de lichid prin duze (qs) se face fie prin robinete de reglaj sau
prin reglarea presiunii de lucru;
- reglarea cantităţii de soluţie stropită pe unitatea de suprafaţă (norma de
stropire Ns). Aceasta se va calcula cu relaţia
q x10 4
Ns= s l/ha
60 xBm xVm

3.2. MAŞINI ŞI APARATE DE PRĂFUIT

Maşinile şi aparatele de prăfuit efectuează dispersarea substanţelor toxice


sub formă de praf fin (diametrul 15-30 µm) şi repartizarea acestora în cantităţi
determinate pe suprafaţa plantelor sau pe sol. Datorită antrenării particulelor de
praf de către curenţii de aer, aderenţă mică a prafului pe plante, ponderea
tratamentelor prin prăfuire a scăzut mult în ultimul timp.
Aparatele şi maşinile de prăfuit au în general următoarea schemă
funcţională şi constructivă (fig. 32) fiind formate din rezervorul de praf 1,
agitatorul 2, dozatorul de praf 7, ventilatorul 3 şi dispozitivele de prăfuire 6.
Rezervorul se încarcă cu praf 80-85% din capacitae şi se închide etanş. ~n
timpul lucrului o parte din aerul debitat de ventilator pătrunde prin ţeava 2 în
rezervor, străpunge coloana de praf, se încarcă cu particule de praf şi prin ţeava 4
este evacuat în conducta 5. Sub acţiunea curentului de aer debitat de ventilator,
acest amestec de aer şi praf este dispersat şi transportat spre dispozitivul de
prăfuire 6.
Reglarea debitului de praf se face prin modificarea secţiunii de trecere a
aerului spre rezervor, prin intermediul clapetei 7.

Fig. 32 – Schema funcţională a maşinii de


prăfuit cu dozare pneumatică

3.3. MAŞINI COMBINATE DE STROPIT ŞI PRĂFUIT

Aceste maşini combină avantajele maşinilor de stropit şi ale maşinilor de


prăfuit lărgind domeniul de utilizare ale acestora.
Maşinile combinate de stropit şi prăfuit sunt formate dintr-un cadru pe care
se montează instalaţia pentru stropit şi cea de prăfuit. Cu aceste maşini se pot
executa lucrări de stropit, de prăfuit, de prăfuire umedă, precum şi tratamente
mixte (stropire+prăfuire). De cele mai multe ori ele sunt universale fiind destinate
pentru efectuarea lucrărilor de stropit şi prăfuit în culturi de câmp, de legume, în
vii şi livezi, şi pot fi purtate sau tratate.

3.4. MAŞINI DE TRATAT SEMINŢE

Sunt folosite pentru tratamente de dezinfectare a seminţelor pe cala chimică


25
folosind substanţe toxice lichide sau sub formă de praf. Procesul tratării
seminţelor constă în acoperirea suprafeţei acestora cu substanţe toxice. În funcţie
de metoda de tratare folosită, tratare uscată, semiumedă, umedă sunt şi tipurile de
maşini. În prezent se construieşte şi se foloseşte o maşină de tratat combinată cu
funcţionare continuă (fig. 33). Maşina este formată dintr-un cadru susţinut pe
patru roţi pe pneuri, coş de alimentare 1, elevator 2, rezervor de praf 3, rezervor de
lichid 8 , tobă de amestecare şi motor electric de acţionare. Toba de amestecare a
maşinii este formată dintr-o carcasă cilindrică cu terminaţie tronconică, în
interiorul căreia este prevăzut un arbore cu două discuri 5 şi 7 şi o pâlnie fixă 6.
Funcţionarea unei astfel de maşini se desfăşoară în felul următor: la trecerea
seminţelor spre elevator, din rezevorul de praf, sub acţiunea agitatorului şi
dozatorului (cilindru cu palete), se descarcă cantităţi determinate de praf, care sunt
antrenate împreună cu seminţele şi descărcate în toba de amestecare, căzând pe
primul disc. Discul având mişcare de rotaţie, seminţele împreună cu praful sunt
deplasate spre periferie, cad pe pâlnia 6 şi apoi ajung în partea centrală a celui de
al doilea disc 7, unde procesul se repetă. În timpul deplasării seminţelor împreună
cu praful în interiorul tobei, acestea se rostogolesc şi se acoperă cu un strat fin de
praf. Seminţele tratate sunt evacuate din tobă prin două guri de evacuare.
În cazul tratamentului cu substanţe toxice lichide, din rezervorul de lichid 8,
închis etanş şi prevăzut cu ţeava 9 de comunicare cu admosfera, lichidul prin
robinetul 10 ajunge tot pe primul disc al tobei. În procesul de deplasare al
seminţelor în interiorul tobei, acestea sunt acoperite cu un strat subţire de lichid
toxic

Fig.33 – Schema funcţională a unei maşini de


tratat seminţe

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

11. Maşini de stropit


12. Maşini şi aparate de prăfuit
13. maşini combinate de stropit şi prăfuit; maşini pentru tratat seminţe

26
Unitatea de învăţare 4. MAŞINI DE RECOLTAT FURAJE

CUPRINS (U.I. 4)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 27


Instrucţiuni.......................................................................................................... 27
4.1 Cositori............................................................................................ 28
4.2 Maşini de strivit plante…………….………………....................... 29
4.3 Cositori combinate sau vindrovere.................................................. 30
4.4 Greble.............................................................................................. 30
4.5 Maşini de adunat şi încărcat fân...................................................... 31
4.6 Maşini de adunat şi presat............................................................... 32
4.7 Combine de recoltat furaje.............................................................. 36

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 4)


În ţara noastră sunt folosite mai multe tehnologii de recoltare şi conservare a furajelor
şi anume:
- recoltarea şi uscarea furajelor pe câmp, până la umiditatea de 20-22% şi
conservarea sub formă de fân uscat, baloturi sau căpiţe;
- recoltarea şi uscarea furajelor pe câmp, până la umiditatea de 35-40%,
definitivarea uscării pe instalaţii de ventilare activă cu aer rece şi conservarea
sub formă de fân uscat;
- recoltarea şi uscarea furajelor pe câmp, până la umiditatea de 55-65%, tocarea
şi însilozarea (semi-siloz);
- recoltarea şi tocarea furajelor verzi şi însilozarea.
Pentru a mecaniza lucrările din cadrul tehnologiilor de mai sus se folosesc
următoarele maşini: cositori, vindrovere, maşini de strivit, greble mecanice,
maşini de adunat şi încărcat, maşini de adunat în căpiţe, remorci pentru transport
furaje, prese de balotat, combine pentru recoltat furaje, cu menţiunea că una sau
mai multe din aceste maşini participă la mecanizarea unei tehnologii.
Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni
referitoare la construcţia şi funcţionare maşinilor de recoltat. După parcurgerea acestei
unităţi de învăţare studentul va dispune de competenţe referitoare la maşinile pentru
recoltarea furajelor şi modul lor de funcţionare.

Instrucţiuni (U.I. 4)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de patru ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

27
4.1.COSITORI

Cositorile sunt folosite pentru recoltarea prin tăiere a plantelor furajere, trifoi,
lucernă, borceag, ierburi de pe pajişti naturale etc. şi aşezarea plantelor în brazdă
continuă.
După tipul aparatului de tăiere cositorile pot fi: cu aparate de tăiere cu
mişcare rectilinie alternativă a cuţitului, sau a cuţitelor (tăiere prin forfecare) şi
cositori cu aparate de tăiere rotative (prin lovire).
O cositoare este formată dintr-un cadru pe care se montează aparatul de
tăiere şi mecanismele de acţionare, ridicare şi reglare.
În cazul cositorilor prevăzute cu aparate de tăiere cu cuţit cu mişcare
rectilinie alternativă, aparatul de tăiere este montat (fig. 34) articulat de cadrul
maşinii fiind sprijinit în lucru pe patine. În cazul cositorilor prevăzute cu aparate
de tăiere rotative, rotoarele cu cuţite sunt montate pe o carcasă care reprezintă
cadrul propriuzis al maşinii şi în care se găseşte transmisia pentru acţionarea
acestora (fig. 35).
Fig. 34 - Cositoare cu aparat
de tăiere cu un cuţit care are
o mişcare rectilinie alternativă:

1 – priza de putere a tractorului;


2 – transmisie prin curele trapezoidale;
3 – arbore drept sau cardanic;
4 – aparat de tâiere;
5 – limitator de brazdă;
6 – carcasa transmisiei tractorului;
7 – roata tractorului;
b – lăţimea brazdei.

În figura 36a se arată construcţia unui aparat de tăiere cu un cuţit cu mişcare


rectilinie alternativă şi contracuţit (tăiere prin forfecare). Acest tip de aparat este
format din bara suport sprijinită pe patine de unde se reglează înălţimea de lucru
(tăiere), degete care despart lanul în fâşii, pe degete se nituiesc plăcuţele
contratăietoare şi cuţitul format din bara suport pe care sunt nituite plăcuţele
tăietoare.

Fig. 35 – Cositoare rotativă purtată

1-carcasă
2-angrenaje conice
3-articulaţie
4-transmisie prin curele
5-triunghi de prindere la tractor
6-tambur
7-cuţit
8-paravan.

În funcţie de distanţa dintre două degete alăturate (t), pasul cuţitului (t0) şi
cursa cuţitului (s) deosebim:
- tăiere normală s = t = t0=76,2 mm;
- tăiere mijlocie s = t = 3/2t0=76,2 mm unde t0=50,8 mm;
- tăiere joasă s = t = 2t0 = 76,2 mm unde t0=38,1 mm.
Acţionarea cuţitului se face cu mecanism bielă manivelă sau cu mecanism cu şaibă
oscilantă.

28
În figura 36b este prezentat un aparat de tăiere cu cuţit dublu care are
mişcare rectilinie alternativă. Aparatul este format dintr-o bară suport susţinută pe
două patine şi două cuţite superior şi inferior susţinute şi ghidate de braţe montate
articulat în lagăre. Lamele de tăiere a acestor aparate îndeplinesc pe de o parte rol
de elemente tăietoare, iar pe de altă parte rol de elemente contratăietoare. În acest
caz, procesul tăierii plantelor se realizează prin prinderea plantelor între două
lame ce se deplasează în sensuri opuse.
Fig.36 – Vedere parţială a
unui aparat de tăiere:
a-cuţit şi contracuţit;
b-cu două cuţite;
1-bara suport pentru cuţite;
2-bara suport a mecanismului;
3-placă de ghidare;
4-placă de uzură;
5-contracuţit;
6-aripioară;
7-deget;
8-cuţit;
9-cuţit superior;
10-cuţit inferior.

Acţionarea celor două cuţite ale aparatului de tăiere se face de la acelaşi


arbore cotit, coturile manivelelor fiind decalate la 1800.
Aparatele de tăiere rotative realizează tăierea prin lovire şi sunt de formă
dreptunghiulară şi montate articulat pe disc sau tambur.
Aparatele de tăiere rotative funcţionează la viteze de rotaţie de 3000-3500
rot/min, tăierea plantelor făcându-se la viteze de 45-80 m/s.
Pentru cositul plantelor de pe suprafeţe mici sau terenuri cu pantă peste 15%
se folosesc motocositori (fig. 37) prevăzute cu motoare în 2 sau 4 timpi de 4-10
kw, roţi mici (ca centrul de greutate să fie cât mai jos) şi aparat de tăiere cu lăţime
de 0,9-1,6 m şi acţionat central sau pe lateral.

Fig.37 –Motcositori

a-cu acţionare centrală;


b-cu acţionare laterală.

a) b)

2.2. MAŞINI DE STRIVIT PLANTE

Maşinile de strivit plante pentru fân efectuează strivirea tulpinelor plantelor,


operaţie ce se execută imediat după cosire sau concomitent în scopul accelerării
procesului de uscare a plantelor. Prin strivirea tulpinelor, ţesuturile acestora sunt
parţial distruse permiţând astfel evaporarea apei, ceea ce duce la scurtarea
perioadei de uscare cu aproximativ 40-50%, contribuind la reducerea pierderilor
de frunze şi de substanţe proteice şi caroten.

29
Organele de lucru ale maşinilor de strivit plante sunt reprezentate printr-o
pereche de valţuri netede sau riflate presate între ele, montate pe un cadru (fig.
38). Strivirea plantelor se poate face imediat după tăierea lor de către aparatul de
tăiere sau cu maşină de sine stătătoare care lucrează în agregat cu cositoarea
strivind plantele lăsate în brazdă de la trecerea anterioară a
cositorii.

Fig.38-Dispozitiv de strivire a plantelor cu


valţuri

Prin înaintarea maşinii, valţurile rotindu-se în sensuri diferite (conform


săgeţilor) antrenează plantele şi le trec prin spaţiul dintre ele strivindu-le. Plantele
strivite cad în spatele maşinii. Pentru ca trecerea plantelor prin spaţiul dintre
valţuri să se facă în straturi subţiri este necesar ca viteza valţului inferior să fie
mai mare decât viteza de înaintare a maşinii. Viteza periferică a valţului inferior
este de 10-13m/s iar cea a valţului superior de 1,2-3 m/s. Lungimea valţurilor este
corelată cu lăţimea brazdei supuse strivirii fiind în general de 1,8 m. Presiunea
între valţuri este reglabilă fiind de 0-15 daN/cm2.

2.3. COSITORI COMBINATE SAU VINDROVERE

Vindroverele sunt destinate pentru cosirea plantelor şi dispunerea acestora


sub forma unor brazde continue de lăţime mai mică decât lăţimea de lucru (de
cosire).
Concomitent cu operaţia de cosire, acestea efectuează şi strivirea plantelor.
Acestea pot fi tractate, purtate sau autopropulsate. Indiferent de tip sunt compuse
din cadru. roţi de sprijin, aparat de tăiere prin forfecare (cuţit-contracuţit), rabator,
transportor de tip melc, valţuri de strivire.
Lăţimea brazdei lăsată de vindrover este de 0.3-0,6 din lăţimea de lucru care
poate fi de 3-6 m.

4.4. GREBLE

Greblele sunt folosite în principal pentru strângerea plantelor cosite în brazdă,


pregătind astfel condiţii de lucru pentru maşinile de strâns, adunat, încărcat şi presat fân.
Dar ele sunt folosite şi pentru întoarcerea sau răvăşirea brazdelor în vederea accelerării
uscării plantelor în condiţii naturale.
Greblele diferă între ele adât după modul de dispunere a organelor de lucru
şi forma acestora cât şi după procesul de lucru.
După procesul de lucru deosebim greble cu descărcare continuă şi cu
descărcare discontinuă (brazdele lăsate sunt transversale pe direcţia de înaintare).
Acest proces de lucru este întâlnit numai la greblele cu tracţiune animală.
Cele folosite în prezent sunt cu descărcare continuă şi au ca organe de lucru,
degete montate pe transportorul cu bandă, tamburi, discuri sau rotoare. Degetele
folosite în construcţia acestor greble sunt executate din vergele de oţel cu
diametrul de 5-8 mm şi lungimea de 200-400 mm.
În fig. 39 este prezentată o greblă cu degete aşezate pe o tobă formată din
4 bare prinse la capete la 2 discuri. Toba este montată pe un cadru ce se sprijină pe
30
două roţi de la care se reglează înălţimea acesteia faţă de sol şi care face un unghi
cu direcţia de înaintare. Montarea barelor pe discuri se face prin intermediul unor
lagăre. Acest mod de montaj, permite degetelor în timpul rotaţiei tobei să-şi
menţină poziţia verticală tot timpul. Ca urmare degetele intrând în masa brazdei
de plante, antrenează plantele şi le deplasează lateral, pe distanţă egală cu lăţimea
de lucru. Lăţimea de lucru este dependentă de poziţia tobei faţă de direcţia de
înaintare iar pentru reglarea ei aceste grebla se prevăd cu mecanisme care asigură
modificarea poziţiei barei de tracţiune faţă de cadrul greblei.
Pentru afânarea brazdelor şi pentru răvăşirea acestora sensul şi viteza de
rotire a tobei se modifică, greblele de acest tip fiind prevăzute cu transmisii care
permit aceste modificări. Unghiul de înclinare poate fi de 35-650, turaţia tobei de
50-150 rot/min iar viteza periferică a degetelor poate fi de 3-8 m/s.

Fig.39 – Greblă oblică Fig.40 – Maşină de adunat şi încărcat fân


în remorcă

4.5. MAŞINI DE ADUNAT ŞI ÎNCĂRCAT FÂN

Pentru adunat şi încărcat fân din brazde se folosesc maşini de adunat şi încărcat,
montate în faţa remorcilor.
În fig. 40 se prezintă schema unei maşini de adunat şi încărcat furaje,
formată dintr-un cadru susţinut pe 4 roţi (două principale şi două de copiere ) pe
care se montează un transportor cu racleţi. Acesta este format din suprafaţa
purtătoare fixă (un jgheab din tablă de secţiune dreptunghiulară) şi două lanţuri pe
care sunt fixaţi racleţii. Pe racleţi sunt montate degetele elastice. Viteza
transportorului este de 2,1 m/s. Acţionarea arborelui motor al transportorului se
face de la priza de putere a tractorului, prin intermediul unei transmisii cardanice,
a unui reductor şi a unei transmisii cu lanţ.
Încărcare fânului se face într-o remorcă cuplată în spatele maşinii. Aceste
maşini se prevăd cu posibilitatea reglării distanţei transportorului faţă de sol (de la
roţile de copiere) şi a înclinaţiei acestuia faţă de orizontală. Viteza transportorului
este de 1,8-2,3 m/s..
Remorcile autoîncărcătoare de furaje sunt folosite pentru adunatul,
încărcatul şi transportul fânului, a plantelor proaspăt cosite sau cu umiditate
scăzută.
În general o remorcă autoîncărcătoare este constituită dintr-o benă de
volum mare 15-25 m2, susţinută pe un cadru prevăzut cu roţi, dispozitive de
adunat şi încărcat şi un transportor cu racleţi, montat pe fundul benei. La unele
remorci autoîncărcătoare se prevăd şi aparate de tocare care realizează în timpul
încărcării şi fragmentarea plantelor adunate (fig. 41). Plantele ridicate de degetele
ridicătorului sunt preluate de cuţitele aşezate pe tobă care realizează fragmentarea
şi aruncate în interiorul benei. Fragmentarea se produce între cuţite şi contracuţite
fixe. În timpul încărcării transportorul cu racleţi de pe fundul benei deplasează

31
materialul spre partea posterioară a benei, efectuându-se astfel umplerea acesteia.
Descărcarea benei se face tot cu ajutorul transportorului.

Fig.41 – Remorcă autoîncărcătoare prevăzută şi cu echipament de fragmentare a plantelor

4.6. MAŞINI DE ADUNAT ŞI PRESAT

Aceste maşini sunt destinate pentru adunarea (ridicarea) fânului din brazde,
a paielor lăsate de combinele de recoltat cereale, a tulpinelor de porumb şi
presarea acestora în baloturi de formă paralelipipedică sau cilindrică. Baloturile
pot fi legate sau nelegate.
După tipul organului de lucru care execută presarea plantelor, maşinile de
adunat şi presat pot fi:
- cu piston;
- cu benzi sau rulouri;
- cu cameră de presare cu volum mare.
După gradul de presare realizat, exprimat din masa volumică a balotului
obţinut, aceste maşini pot fi: de presiune mică (densitate 40-60 kg/m3), de
presiune mijlocie (100-250 kg/m3) şi de presiune mare (densitate mai mare de 250
kg/m3). În general sunt maşini tractate.

4.6.1. Prese cu piston.


Sunt formate dintr-un cadru susţinut pe organe de rulare pe care se montează,
ridicătorul de plante, organele de alimentare, dispozitivul de presare (format din piston,
cameră şi canal de presare) şi aparatele de legat. Mişcarea la organele ce necesită mişcare,
este primită de la priza de putere a tractorului. În partea anterioară a cadrului este
prevăzut dispozitivul de tracţiune (fig. 42).

Fig.42- Presă cu piston pentru baloţi paralelipipedici

Ridicătoarele de plante folosite în construcţia preselor, sunt cu degete


elastice, montate pe 4-6 bare, dispuse pe un tambur. Lăţimea de lucru a
ridicătoarelor de plante este de 1,2-1,6 m. În timpul funcţionării degetele primesc
pe lângă mişcarea de rotaţie a tamburului şi mişcare în jurul axelor barelor suport.
Astfel, în partea inferioară degetele sunt dispuse radial şi antrenează materialul
prin ridicarea şi transmiterea acestuia spre organele de alimentare. Odată

32
materialul ridicat degetele se deplasează pe verticală datorită unei came şi
materialul nu mai este antrenat.
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materialului ridicat de
ridicător şi introducerea acestuia în camera de presare. Ele pot fi realizate sub
forma unor transportoare cu melc sau furci rotative.
Mecanismul de presare este format din camera de presiune, piston acţionat
de un mecanism bielă manivelă şi volant. Camera de presare este reprezentată
printr-un canal de formă paralelipipedică la care prima porţiune este de secţiune
constantă. În partea superioară a camerei de presare este montată o roată stelată
care fiind acţionată de balot în mişcarea acestuia comandă cuplarea mecanismului
de transmitere a mişcării la arborele aparatului de legat.
Volantul acumulează energie transmisă în perioadele când pistonul lucrează
în gol şi o înapoiază când pistonul execută presarea materialului. Aparatele de
legat indiferent de materialul folosit pentru legare este format din următoarele
părţi: mecanismul acelor înodătoare şi transmisia.
Acele au forma unor bare curbate. În corpul acului este prevăzut un canal
semicircular pentru ghidarea sforii, la extremitatea acului sunt prevăzute 1-2 role.
poziţia normală a acelor (caz în care legarea balotului se face în două planuri) este
sub nivelul camereide presare cu 10-30 mm. Rolul lor este acela de a aduce sfoara
la nivelul înodătoarelor. Ridicarea acelor în vederea legării balotului se face când
capul pistonului trece de nivelul vârfurilor acelor, mişcarea acestora fiind uşurată
de existenţa canalelor longitudinale din piston. Mişcarea acelor este deci corelată
cu mişcarea pistonului. În cazul blocării acelor, când acestea se găsesc în camera
de presare pentru a evita deformarea lor sub acţiunea materialului deplasat de
piston este prevăzut cu un dispozitiv de siguranţă cu clichet care blochează
deplasarea pistonului.
Înodătoarele au ca piese principale prinzătoarele, degete înodătoare, cuţit,
degajor de nod şi camere cu sectoare şi roţi dinţate care determină anumite mişcări
ale acestora.
Rolul prinzătoarelor este de a efectua prinderea (fixarea) sforii aduse de ace.
prinderea sforii se face înainte de începerea formării balotului. Prinzătoarele de
sfoară pot fi cu disc cu canale sau cu discuri cu degajări semicirculare.
Fazele formării balotului şi legării acestuia sunt prezentate în figura 43.

Fig.43 – Formarea balotului şi principiul legării

Degetul înodător folosit la aparatele de legat cu sfoară este fotmat dintr-o


tijă, prevăzută cu o prelungire curbată, falca inferioară şi falca superioară care este
montată articulat de corpul tijei şi prevăzută cu o rolă. Prin rotirea cu 3600 a
degetului înodător, rola deplasându-se pe o camă fixă forţează deschiderea
(îndepărtarea) sau închiderea (apropierea) celor două fălci ale degetului înodător.
Procesul formării nodului la un aparat de legat cu sfoară (fig. 44) se
desfăşoară astfel. Un capăt de sfoară fiind prins în prinzător, acul înfăşurând
balotul aduce celălalt capăt a sforii şi-l depune în prinzător. După prinderea sforii
începe formarea nodului prin rotirea degetului înodător care antrenează în această
mişcare capetele sforii. După ce degetul înodător s-a rotit cu 2700, falca superioară
33
se depărtează de cea inferioară, cele două capete ale sforii fiind introduse între
cele două fălci. Prin rotirea în continuare a degetului rotativ, falca superioară se
apropie de cea inferioară (se închide) prinzând cele două capete ale sforii. după
prindere, cele două capete ale sforii sunt tăiate cu ajutorul unui cuţit. Definitivarea
nodului se face prin smulgerea acestuia de pe degetul înodător datorită deplasării
balotului şi a degajorului de nod. După formarea nodului, în prinzător rămâne
prins un capăt a sforii.

Fig.44 – Procesul de formare a nodului

4.6.2. Prese de balotat cu presare continuă(baloţi cilindrici).


În cazul acestor prese procesul formării balotului este continuu şi este realizat prin
înfăşurarea stratului de material. baloturile realizate de aceste prese au forma cilindrică.
Presele de balotat cu presare continuă pot fi: cu cameră de presare cu volum
constant (fig. 45) şi cu cameră deformabilă (fig. 46).

Fig.45 – Presă cu cameră de presare cu volum constant

Fig.46 – Presă cu cameră de presare deformabilă

Presa cu cameră constantă - este formată din ridicător de plante din


brazdă şi camera de presare propriuzisă. Ea este formată din mai mulţi cilindrii şi
comportă o parte fixă (cea din faţă) şi o parte articulată (cea din spate) cu
posibilitatea de a fi ridicată atunci când se evacuează balotul pe sol după ce a fost
legat.
Ridicare părţii posterioare se face prin intermediul unei acţionări hidraulice.
Aceste prese lucrează în felul următor:
• în primul timp, furajul ridicat şi condus în cameră este antrenat în mişcare
neregulată până la umplerea camerei moment în care masa furajului este
antrenată în mişcare de rotaţie şi materialul care este introdus în cameră se
înfăşoară progresiv presând spre centru balotul în formare. Atunci când s-a
realizat gradul de presare dorit maşina se opreşte, sistemul de antrenare
continuă să funcţioneze şi se realizează legarea.
34
• în al doilea timp partea din spate a camerei se deschide datorită unei acţionări
hidraulice comandată de conducătorul atelajului, iar balotul este evacuat pe
sol.
Presa cu cameră de presare cu volum variabil – la aceasta camera de
presare este formată din curele late şi paralele antrenate printr-o serie de rulouri
plasate la periferie. Aceste prese înfăşoară permanent furajul şi cu presiune
constantă pe toată durata formării balotului. Legarea şi evacuarea balotului se face
în acelaşi fel ca la presa cu cameră cu volum constant. Ele formează baloţi
cilindrici cu înălţimea de 0.9-1,8 m, diametrul 1,0-1,8 m şi greutatea de 600 kg
pentru fân şi 400 pentru paie.

4.6.3. Maşini de adunat şi căpiţat


Sunt destinate pentru adunarea şi presarea tulpinilor de porumb, paielor rămase în
urma recoltării, şi a fânului din brazde şi formarea căpiţelor. Sunt maşini de presat cu
cameră de volum mare.
Maşina de adunat şi căpiţat este formată dintr-un echipament de adunat şi
transportat plante într-o remorcă monoax a cărei benă reprezintă de fapt camera de
presare.
Schema constructiv funcţională a unei astfel de maşini este prezentată în fig.
47. Echipamentul de adunat şi transportat plante este format dintr-un rotor 1, cu
cuţite articulate, şi tubulatura 2, prin care plantele ajung în camera de
presare.

Fig.47 – Schema constructiv-funcţională a unei maşini de adunat şi căpiţat

Transportul acestora prin tubulatură se face pneumatic, rotorul cu cuţite


are şi rolul unui ventilator. Camera de presare 4 e prevăzută cu trei pereţi fixi
(peretele anterior şi pereţii laterali), peretele 5 (posterior) fiind mobil. Pe fundul
benei este prevăzut transportorul cu racleţi 6 care serveşte pentru evacuarea
căpiţei formată în camera de presare. Organul de presare este reprezentat prin
capacul 7. Deplasarea capacului 7 pentru efectuarea presării periodice a
materialului adunat în benă se face cu un mecanism acţionat prin intermediul a doi
cilindrii hidraulici CH1, dispuşi pe cele două părţi ale camerei de presare.
Mecanismul de acţionare este format din braţele oscilante 8 şi 9 prevăzute
cu sectoarele dinţate 10 şi 11, antrenate între ele şi braţele 12 şi 13 ce fac legătura
cu capacul 7.

35
Peretele mobil 5, la descărcarea căpiţei formate este deplasat pe verticală
printr-un mecanism cu paralelogram deformabil acţionat prin intermediul a doi
cilindrii hidraulici CH2.
Pentru deplasarea pe verticală a peretelui mobil 5, prin intermediul pârghiei
14 şi tijei 15, se dezăvorăsc cele două zăvoare 16, pârghia 14 rotindu-se în jurul
articulaţiei 17 până ce atinge opritorul 18. După dezăvorâre începe deplasarea pe
verticală a peretelui mobil 5.
Pentru descărcarea căpiţei bena se înclină prin intermediul cilindrului CH3
până se sprijină pe patine. Se pune în funcţiune transportorul cu racleţi 6 şi
agregatul se deplasează cu viteză mică spre înainte. Avantajele folosirii acestor
maşini sunt:
- economie de forţă de muncă cu aproximativ 30% faţă de folosirea maşinilor
de balotat;
- economie de sfoară şi combustibil.

4.7. COMBINE DE RECOLTAT FURAJE

Combinele de recoltat plante furajere (combine de siloz) sunt folosite pentru


recoltarea şi tocarea plantelor masa tocată fiind încărcată în remorci.
După destinaţie, acestea pot fi:
- universale, când sunt prevăzute cu echipamente de recoltat direct din lan;
- de adunat şi ridicat plante din brazdă şi de recoltat porumb în vederea
însilozării;
- speciale, destinate numai pentru recoltarea anumitor plante (exemplu: combine
de recoltat porumb siloz).
După procesul de lucru deosebim:
- combine care taie şi toacă plantele cu acelaşi echipament (fig. 48);
- combine care întâi taie plantele şi apoi le toacă, numite şi cositori-tocători (fig.
49).
Cele din prima grupă sunt maşini simple constructiv, proces de lucru cu
consum mic de energie dar gradul de tocare neuniform. Cele din grupa a doua sunt
mai complexe constructiv, consum de energie mai mare dar grad de tocare
uniform.

Fig. 48 – Schema constructiv-


funcţională a unei combine
care taie-toacă şi aruncă Fig. 49 – Cositoare-tocătoare autopropulsată.
concomitent
1-transmisie; 2-tubulatură de
refulare; 3-rotor cu cuţite; 4-cuţite;
5-contracuţite.

36
SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Cositori
2. Maşini de strivit plante
3. Vindrovere şi greble
4. Maşini de adunat şi încărcat fân; remorci autoîncărcătoare
5. Prese cu piston
6. Prese pentru baloţi cilindrici
7. Maşini de adunat şi căpiţat
8. Combine de recoltat furaje

37
Unitatea de învăţare 5. MAŞINI PENTRU TRATAREA, SORTAREA ŞI
CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR

CUPRINS (U.I. 5)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 38


Instrucţiuni.......................................................................................................... 38
5.1 Maşini de tratat seminţe.................................................................. 39
5.2 Maşini pentru curăţat seminţe......................................................... 39
5.3 Maşoni pentru condiţionarea seminţelor......................................... 41

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 5)


Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni
referitoare la construcţia şi funcţionarea maşinilor utilizate pentru tratarea şi
condiţionarea seminţelor. După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va
dispune de competenţele necesare pentru a răspunde la următoarele întrebări:
• Care este construcţia şi cum funcţionează maşinile pentru tratarea seminţelor?
• Care sunt principiile după care se face curăţarea seminţelor de impurităţi?
• Cum se realizează uscarea seminţelor?

Instrucţiuni (U.I. 5)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de două ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

38
5.1. MAŞINI DE TRATAT SEMINŢE

Sunt folosite pentru tratamente de dezinfectare a seminţelor pe cala chimică


folosind substanţe toxice lichide sau sub formă de praf. Procesul tratării
seminţelor constă în acoperirea suprafeţei acestora cu substanţe toxice. În funcţie
de metoda de tratare folosită, tratare uscată, semiumedă, umedă sunt şi tipurile de
maşini. În prezent se construieşte şi se foloseşte o maşină de tratat combinată cu
funcţionare continuă (fig. 50). Maşina este formată dintr-un cadru susţinut pe
patru roţi pe pneuri, coş de alimentare 1, elevator 2, rezervor de praf 3, rezervor de
lichid 8 , tobă de amestecare şi motor electric de acţionare. Toba de amestecare a
maşinii este formată dintr-o carcasă cilindrică cu terminaţie tronconică, în
interiorul căreia este prevăzut un arbore cu două discuri 5 şi 7 şi o pâlnie fixă 6.
Funcţionarea unei astfel de maşini se desfăşoară în felul următor: la trecerea
seminţelor spre elevator, din rezevorul de praf, sub acţiunea agitatorului şi
dozatorului (cilindru cu palete), se descarcă cantităţi determinate de praf, care sunt
antrenate împreună cu seminţele şi descărcate în toba de amestecare, căzând pe
primul disc. Discul având mişcare de rotaţie, seminţele împreună cu praful sunt
deplasate spre periferie, cad pe pâlnia 6 şi apoi ajung în partea centrală a celui de
al doilea disc 7, unde procesul se repetă. În timpul deplasării seminţelor împreună
cu praful în interiorul tobei, acestea se rostogolesc şi se acoperă cu un strat fin de
praf. Seminţele tratate sunt evacuate din tobă prin două guri de evacuare.
În cazul tratamentului cu substanţe toxice lichide, din rezervorul de lichid 8,
închis etanş şi prevăzut cu ţeava 9 de comunicare cu admosfera, lichidul prin
robinetul 10 ajunge tot pe primul disc al tobei. În procesul de deplasare al
seminţelor în interiorul tobei, acestea sunt acoperite cu un strat subţire de lichid
toxic

Fig.50 – Schema funcţională a unei maşini de


tratat seminţe

5.2. MAŞINI PENTRU CURĂŢAREA SEMINŢELOR

Cur\]area seminţelor are ca scop eliminarea corpurilor str\ine (pleav\,


buc\]i de paie, bulg\ri de pamânt, pietre, buc\]i de metal) prezente `n furaje atât
din procesul de recoltare cât [i din manipul\ri. Cur\]area se realizeaz\ pe baza
caracteristicilor fizico-mecanice ale produsului de baz\ [i anume:
• cu ajutorul sitelor, dup\ dimensiunile boabelor;
• cu ajutorul curentului de aer, dup\ propriet\]ile aerodinamice;
• cu ajutorul trioarelor, dup\ forma boabelor;
• cu ajutorul câmpurilor magnetice, dup\ propriet\]ile magnetice ale
produselor.
Utilajele de cur\]are prin site [i prin curent de aer sunt formate
dintr-un cadru prev\zut sau nu cu ro]i proprii de deplasare pe care se monteaz\

39
urm\toarele grupuri de organe: de alimentare, de cur\]are [i sortare, de transport [i
de transmitere a mi[c\rii. Organele de alimentare sunt reprezentate prin co[uri de
alimentare prev\zute cu dozatoare [i uniformizatoare de debit, iar la unele ma[ini
sunt prev\zute [i transportoare de alimentare.
Organele de cur\]are [i sortare folosite la majoritatea ma[inilor sunt prin
curen]i de aer, site [i cilindri cu alveole. Sitele se a[eaz\ deobicei câte dou\
suprapuse, cea de sus având ochiuri mai mari decât semin]ele, iar cea de jos,
ochiuri mai mici decât semin]ele. Pe sita de sus se strâng impurit\]ile mai mari, iar
pe cea de jos se strâng semin]ele, impurit\]ile mai mici fiind eliminate. Sitele pot
fi fixe, montate `nclinat, sau pot fi montate pe un cadru (batiu) care prime[te
mi[care oscilatorie alternativ\. Pentru cur\]area sitei inferioare se folosesc perii cu
mi[care `n lungul sitei, sau sisteme de lovire cu ciocane, bile. Pentru `ndep\rtarea
corpurilor u[oare sau a impurit\]ilor de alt\ greutate decât a boabelor, se folosesc
ventilatoare care creeaz\ curen]i de aer cu presiune (vântur\tori – fig.51), sau
depresiune (tarar – fig.52) ce traverseaz\ calea boabelor.

Fig.52 – Schema tehnologic\ a unui tarar


Fig.51 – Schema tehnologic\ a unei aspirator:
vântur\tori: 1 – alimentare; 2 – clapet\ reglare debit; 3 – batiu;
a, b, c, d – guri de colectare impurit\]i; 1, 2, 4 – site; 5 – bile de scuturare; 6 – sistem excentric;
4, 5 – site; 3 – ventilator; 6 – transportor; 7, 8 7 – camer\ decantare corpuri str\ine; 8 – tub
– guri de desc\rcare boabe; aspira]ie; 10 – melc; 11 – gur\ evacuare boabe; 12,
13 – gur\ evacuare corpuri str\ine.

Un alt principiu de separare este dup\ form\ [i se realizeaz\ cu ajutorul


cilindrilor cu alveole. Toate aceste trei principii sunt g\site `n func]ionarea ma[inii
de cur\]at semin]e MCS-5/2,5 (fig.53).
Ma[ina este format\ din selectorul S-5 [i triorul T-2,5, fiecare din acestea
având cadru independent. Selectorul este format dintr-un cadru pe care se g\sesc
montate urm\toarele ansamble: co[ul de semin]e, ventilatorul, batiul cu site (sita
superioar\ pentru separarea frac]iunilor mari, iar sita inferioar\ pentru separarea
frac]iunilor mici ), Batiul sitelor este ac]ionat de un mecanism cu biel\-manivel\,
ce are o tura]ie de 410 rot/min. Ventilatorul are rotorul cu diametrul de 650 mm,
tura]ia fiind de 1800 rot/min. Ventilatorul este prev\zut cu dou\ canale de
separare, primul servind [i pentru transportul materialului spre site. Canalele de
separare sunt prev\zute cu camele de sedimentare, una din ele reprezentând co[ul
de alimentare al sitelor. Camerele de sedimentare sunt prev\zute cu dozatoare de
evacuare, rotative, ce au o tura]ie de 37 rot/min.
Triorul este format din cilindru cu alveole, `n interiorul c\ruia este
prev\zut un jgheab, un melc [i un agitator cu palete.
~n timpul transportului materialului, prin canalul (1) se realizeaz\ [i
separarea acestuia de corpurile u[oare (pleav\, praf), care sunt evacuate prin gura
(a). Corpurile mari r\mân pe suprafa]a sitei (3) [i sunt evacuate prin gura (b).

40
Corpurile mici trec prin sita (4), fiind evacuate prin gura (c). Semin]ele u[oare
sunt antrenate de curentul de aer ce circul\ prin canalul (7) fiind evacuate prin
gura (d). ~n trior se face separarea corpurilor scurte, care sunt evacuate prin gura
(e), de semin]ele culturii de baz\, eliminate prin intermediul cupelor, ce se g\sesc
la extremitatea mantalei cu alveole, prin gura (f).
Fig.53 - Schema
tehnologic\ a
ma[inii MCS-5/2,5

1 – co[ de alimentare;
2 – ventilator; 3, 4, 5
– site; 6 – canal
pentru transportul
semin]elor; 7 – canal
de separare a
impurit\]ilor u[oare; 8
– co[ de alimentare al
sitelor; 9 – camer\ de
sedimentare a
impurit\]ilor; 10 –
cilindru cu alveole; 11
– jgheab; 12 – melc;
13 – agitator cu
palete.
5.3. MAŞINI PENTRU CONDIŢIONAREA SEMINŢELOR

Seminţele au la recoltare umiditate ricată, ceea ce face ca pe perioada


păstrării în masa lor să apară proces biochimice ce au, ca efect principal, degajarea
de căldură şi creşterea temperaturii; cum masa de produse agricole are
conductivitate termică mică este posibilă apariţia unor puncte în care se
înregistrează valori ridicate ale temperaturii, ceea ce are ca efect alterarea
seminţelor. Prin uscare se urmăreşte eliminarea excesului de apă astfel încât
umiditatea seminţelor să fie adusă la 13-14%.
Îndepărtarea excesului de umiditate se poate realiza în mod natural
(folosind căldura soarelui şi curenţi de aer) sau artificial, cu ajutorul unor instalaţii
de uscare.
În fig. 54 este prezentat principiul de funcţionare al unei instalaţii utilizate
pentru uscarea produselor agricole.

Fig. 54 – Schema
de principiu a
unei instalaţii de
uscare artificială

1-cameră de ardere;
2-cameră de uscare;
3-cameră de răcire;
4, 5-ventilatoare.

În cazul acestei instalaţii energia termică necsară uscării se obţine prin


arderea unui combustibil în camera de ardere (1); gazele de ardere constituie
agentul de uscare care este vehiculat peste seminţele aflate în camera de uscare (2)
cu ajutorul ventilatorului (4).
După atingerea umidităţii dorite semnţele trec în camera de răcire (3), în
care răcirea este realizată cu aer preluat din mediul exterior cu ajutorul
ventilatorului (5).
41
Construcţia camerei de uscare depinde de modul în care are loc uscarea, în
fig. 55 fiind prezentate unele variante constructive; soluţiile din fig. 55a-c se
utilizează atunci când se foloseşte aer rece drept agent de uscare, iar soluţiile din
fig. 55d se aplică atunci când agentul de uscare este încălzit.

Fig. 55 – Tipuri de camere de uscare


a-cu circulaţie ascendentă a aerului; b-cu circulaţie radială a aerului; c-cu canal lateral; d-camere de uscare cu
agent de uscare încălzit: I-cameră de uscare cu canale; II-camere de uscare rotative.

În fig. 56 sunt prezentate două soluţii constructive utilizate pentru uscarea


fânului, cu aer rece.

Fig. 56 – Instalaţie de uscare a


fânului cu aer rece

a) instalaţie cu canal la suprafaţă;


b) instalaţie cu canal semiîngropat;
1-ventilator;
2-canal principal;
3-grătare.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN


1. Construcţia şi funcţionarea unei maşini pentru tratarea seminţelor.
2. Separarea impurităţilor din masa de seminţe cu ajutorul curenţilor de aer.
3. Schema de principiu şi funcţionarea unei instalaţii de uscare artificială.

42
Unitatea de învăţare 6. INSTALAŢII DE MULS; MAŞINI ŞI INSTALAŢII
PENTRU CONDIŢIONAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUSELOR
RECOLTATE DE LA ANIMALE

CUPRINS (U.I. 6)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 43


Instrucţiuni.......................................................................................................... 43
6.1 Instalaţii pentru mulsul vacilor........................................................ 44
6.2 Instalaţii de muls oi......................................................................... 51
6.3 Ma[ini [i instala]ii pentru condi]ionarea [i prelucrarea `n ferm\ a
laptelui............................................................................................. 52
6.4 Instala]ii pentru tunsul oilor............................................................ 61

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 6)

Obiectivul acestei unităţi de învăţare este însuşirea principalelor noţiuni


referitoare la construcţia şi funcţionarea maşinilor pentru muls mechanic, pentru
condiţionarea laptelui şi a instalaţiilor pentru tuns oi. După parcurgerea acestei unităţi de
învăţare studentul va dispune de competenţele necesare pentru a răspunde la următoarele
întrebări:
• Cum se clasifică instalaţiile de muls vaci?
• Care este principiul de funcţionare şi care sunt părţile componente ale unei
instalaţii de muls vaci?
• Care este rolul pulsatorului unei instalaţii de muls şi ce tipuri de pulsatoare
se folosesc?
• Cum se realizează spălarea şi dezinfecţia instalaţiilor de muls?
• Care sunt particularităţile instalaţiilor de muls oi?
• Ce rol are şi cum se realizează răcirea preliminară a laptelui?
• Care este scopul pasteurizării laptelui şi cum se realizează?
• Cum se realizează separarea laptelui?
• Cum se fabrică untul?
• Care este compunerea şi cum funcţionează instalaţiile de tuns oi?

Instrucţiuni (U.I. 6)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de patru ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

43
6.1. MAŞINI ŞI INSTALAŢII PENTRU MULSUL VACILOR

Mulsul constituie opera]ia prin care se extrage laptele din ugerul vacilor,
oilor [i altor animale crescute [i exploatate pentru acest scop.
Laptele este un produs foarte u[or alterabil [i de aceea necesit\ extrac]ia [i
p\strarea `n cele mai bune condi]ii de igien\. Executat manual, mulsul reclam\ un
volum important de for]\ de munc\, este o lucrare obositoare care poate provoca
`mboln\virea mulg\torilor (boala Parkinson), iar calitatea laptelui este influen]at\
de faptul c\ vasele `n care se colecteaz\ acesta sunt descoperite [i permit
p\trunderea impurit\]ilor.
Mulsul mecanic prezint\ urm\toarele avantajele: cre[te productivitatea
muncii de 2 – 5 ori; asigur\ ob]inerea unui lapte curat, recoltat `n condi]ii igienice;
asigur\ condi]ii optime pentru cedarea laptelui de c\tre animale, f\r\ a traumatiza
]esuturile mameloanelor (sfârcurile); diminueaz\ munca `ngrijitorilor, evitându-se
apari]ia bolilor profesionale; durata de extragere a laptelui este foarte mic\,
`ncadrându-se `n timpul maxim de 5 – 9 minute cât dureaz\ lansarea `n sânge a
ocitocinei, care u[ureaz\ evacuarea laptelui.
Instala]iile de muls se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
a. dup\ modul de instalare, se disting: instala]iile de muls montate `n
ad\postul cu animale; instala]ii de muls folosite `n s\li de muls specializate (la
platform\), instala]ii de muls mobile, utilizate la p\[une [i grup individual de
muls.
b. dup\ modul de func]ionare, se `ntâlnesc: instala]ii care au aparatele
de muls `n doi timpi (extragere [i masaj) [i instala]ii care au aparatele de muls `n
trei timpi (extragere, masaj, repaos total);
c. dup\ felul cum se realizeaz\ colectarea [i transportul laptelui, se
deosebesc: instala]ii de muls mecanic cu colectarea laptelui `n bidoane [i instala]ii
de muls cu transportul laptelui pe conduct\ [i colectarea `n tanc (vas `nchis) sau la
vas deschis;
Cele mai r\spândite sunt instala]iile de muls mecanic `n doi timpi.

6.1.1. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de muls


O instala]ie de muls cuprinde urm\toarele p\r]i principale: generatorul de
vacuum cu re]eaua (conductele) de vacuum, aparatele de muls [i aparatul de reglaj
[i control, iar ca anex\ este instala]ia de sp\lare [i dezinfec]ie a utilajelor pentru
muls.
Principiul de func]ionare al instala]iei de muls mecanic `n doi timpi se
reduce la func]ionarea unui pahar de muls care imit\ suptul natural al vi]elului.
Paharul de muls (fig.57) este format din urm\toarele p\r]i: cilindru metalic
sau din material plastic (1), prev\zut cu un racord (3) la care se leag\ furtunul
pentru vacuum intermitent, un man[on de cauciuc (2) dup\ forma [i m\rimea
mamelonului [i un vizor (4) din material plastic transparent care `nchide man[onul
fa]\ de cilindru la partea inferioar\ [i la care se leag\ furtunul pentru scurgerea
laptelui.
~ntre cilindru [i man[onul de cauciuc se formeaz\ un spa]iu inelar II
(camera lateral\) `n care se manifest\ vacuum intermitent, iar `n interiorul
man[onului, sub sfârc, se formeaz\ un al doilea spa]iu I (camera central\) `n care
se manifest\ vacuum permanent.
Func]ionarea paharului de muls este urm\toarea. ~n situa]ia `n care ambele
spa]ii (camere) ale paharului exist\ vacuum, man[onul de cauciuc `[i p\streaz\
forma cilindric\ ini]ial\, iar datorit\ vacuumului care se manifest\ sub sfârc
(spa]iul II), laptele este extras din sfârc (mamelon). Acesta este timpul de
absorb]ie (extrax]ie). Dac\ acest timp s-ar prelungi prea mult, din cauza afluxului

44
de sânge care se produce `n mamelon (sfârc), animalul ar sim]i durere [i ar avea
tendin]a de re]inere a laptelui. Absorb]ia trebuie `ntrerupt\ pentru un timp de
relaxare. Aceasta se realizeaz\ prin p\trunderea `n spa]iul I (camera lateral\) a
aerului la presiunea atmosferic\, iar `n spa]iul II (camera central\) men]inându-se
vacuumul. Diferen]a de presiune, pe cele dou\ fe]e ale man[onului de cauciuc,
determin\ strângerea (mularea) lui spre centru (axa de simetrie), executând asupra
sfârcurilor un masaj descongestionat. ~n acela[i timp laptele nu se mai scurge,
rezervorul de lapte din sfârc umplându-se din nou. Acesta este timpul de
comprimare (compresie) sau masaj. Cei doi timpi formeaz\ un ciclu de
func]ionare sau o pulsa]ie. Pentru mulsul mecanic al vacilor frecven]a pulsa]iilor
este de 45 – 60 pe minut, iar intensitatea vacuumului va fi de 0,4 – 0,5 bar.

Fig.57 – Paharul de muls:


a – timpul de absorb]ie a laptelui;
b – timpul de compresie (masaj);
1 – cilindru;
2 – man[on;
3 – racord de vacuum intermitent;
4 – vizor cu racord de vacuum permanent;
I – camer\ central\ (Cc);
II – camer\ lateral\ (Cl).

1. Re]eaua de vacuum asigur\ depresiunea (vacuumul) necesar\


func]ion\rii aparatelor de muls, pentru transportul, `n instala]ie, a laptelui, pentru
func]ionarea sistemelor de sp\lare [i dezinfec]ie a utilajelor de muls.
Din re]eaua de vacuum (fig.58) fac parte: pompa de vacuum (a); man[onul
de cauciuc (b); uniformizatorul (colectorul de condens) (c); regulatorul de vacuum
(d) [i conducta de vacuum (e).

Fig.58 – Re]eaua de vacuum a instala]iei de muls:


a – pompa de vacuum:
1 – stator; 2 – rotor; 3 – palete; 4 – racord de absorb]ie a aerului din instala]ie; 5 – racord de evacuare; 6 –
amortizor de zgomot [i recuperator de ulei; 7 – injector.
b – man[on de cauciuc;
c – uniformizator de vacuum (colector de condens):
8 – corpul (rezervorul) uniformizatorului; 9 – racord de ie[ire a aerului; 10 – filtru; 11 – racord de intrare a
aerului; 12 – supap\.
d – regulator de vacuum:
13 – ventil (supap\); 14 – scaunul supapei; 15 – orificii de p\trundere a aerului atmosferic; 16 – tija
supapei; 17 – greut\]i; 18 – manometru.
e – conducta de vacuum:
18 – vacuumetru; 19 – robine]i pentru racordarea aparatelor de muls.

Pompa de vacuum are rolul de a aspira aerul din instala]ie, realizând


depresiunea (vacuumul) necesar\ pentru extragerea laptelui din mameloane. Aerul
aspirat de pomp\ este evacuat `n mediul exterior printr-un amortizor de zgomot
care poate prezenta [i un recuperator de ulei (6). Pompele de vacuum utilizate `n

45
]ara noastr\ sunt de tipul cu palete montate pe rotor excentric. Instala]iile moderne
folosesc cu prec\dere pompele cu palete montate pe rotor excentric.
O astfel de pomp\ este format\ dintr-o carcas\ cilindric\ (stator) (1), `n
interiorul c\reia se afl\ un rotor (2) montat excentric fa]\ de stator. Pe patru
generatoare diametral opuse sunt executate canale radiale `n care sunt montate
paletele (3), care pot culisa sub ac]iunea for]ei centrifuge. Statorul este prev\zut
cu un racord de aspira]ie (absorb]ie) (4), a aerului [i un racord de evacuare
(refulare) (5), care prin intermediul amortizorului de zgomot [i a recuperatorului
de ulei (6), scoate aerul `n atmosfer\.
Pompa func]ioneaz\ astfel: rotorul (2), ac]ionat de un motor electric,
antreneaz\ `n mi[care de rota]ie paletele (3). Datorit\ for]ei centrifuge paletele
sunt deplasate spre periferia statorului, asigurând etan[eitatea celor dou\ suprafe]e
`n contact.
~ntre rotor [i stator se formeaz\ camere (celule) cu volum variabil,
delimitate de paletele care se sprijin\ pe suprafa]a interioar\ a statorului. La
cre[terea volumului unei camere se creaz\ depresiune (vacuum), iar apoi la
descre[terea volumului aerul este evacuat.
~n timpul func]ion\rii pompei, aerul aspirat de pomp\ antreneaz\ o
cantitate de ulei de la nivelul injectorului (7), formând `n interiorul statorului o
pelicul\ care diminueaz\ frecarea dintre palete [i stator, `mpiedecând uzura
prematur\ a acestora [i totodat\ asigur\ etan[area camerelor cu volum variabil.
Dispozitivele de ungere au orificii calibrate, cu sec]iunea constant\ sau reglabil\,
prin care trece un anumit debit de ulei. Dup\ trecerea prin pomp\, uleiul poate fi
expulzat `n atmosfer\ odat\ cu aerul, sau poate fi recuperat [i reintrodus `n
circuitul de ungere.
Principalii parametrii func]ionali ai unei pompe de vacuum sunt:
intensitatea vacuumului (∆p), `n bar [i debitul (Q), `n m3/h. Pentru func]ionarea
unui aparat de muls este necesar un debit (q) de 2,5 – 3,5 m3/h; la o instala]ie cu
mai multe aparate de muls se pot folosi dou\ sau mai multe pompe de vacuum.
Uniformizatorul de vacuum este un rezervor (recipient) intercalat pe
re]eaua de vacuum, `ntre pomp\ [i restul instala]iei, cu un volum mare de aer, cu
rolul de a atenua varia]iile debitului [i ale intensit\]ii vacuumului creat de pomp\.
Totodat\ acest rezervor are [i rolul de a colecta condensul [i eventualele
impurit\]i care pot p\trunde accidental `n conducta de vacuum. De aceea pe
racordul de ie[ire a aerului din uniformizator, se g\se[te un filtru de aer (10). La
partea inferioar\ a rezervorului este o supap\ cu bil\ (12) care se `nchide `n
momentul punerii `n func]iune a pompei de vacuum [i se deschide atunci când
pompa este oprit\, l\sând s\ intre aerul atmosferic `n instala]ie.
Regulatorul de vacuum (supapa de reglaj) are rolul de a limita valoarea
maxim\ a depresiunii `n instala]ie.
Conducta de vacuum este din o]el sau material plastic. Este prev\zut\ cu
robine]i pentru racordarea aparatelor de muls.
2. Aparatul de muls
P\r]ile componente ale aparatului de muls (fig.59) sunt: paharele de muls
(1), colectorul (2), g\leata (bidonul) de lapte (3), pulsatorul (4), distribuitorul (5)
[i furtunurile de leg\tur\ (6).
Colectorul de lapte (2), este un mic recipient care are rolul de a aduna
(colecta) laptele din cele patru pahare de muls al unui aparat [i de a face leg\tura
cu bidonul (g\leata) sau cu conducta de transport a laptelui, `n func]ie de tipul
instala]iei, printr-un furtun. Corespunz\tor acestui rol, colectorul are patru
racorduri pentru furtunurile de leg\tur\ cu paharele de muls (la nivelul
vizoarelor), un racord de ie[ire pentru furtunul de leg\tur\ cu bidonul de colectare
sau conducta de transport a laptelui. Cele patru racorduri au capetele exterioare

46
t\iate `nclinat pentru ca muchiile rezultate s\ obtureze automat furtunurile scurte
de leg\tur\ cu vizoarele paharelor de muls, `n momentul când paharele nu sunt
ata[ate la uger (paharele atârn\ [i furtunurile sunt `ndoite).

Fig.59 – Aparatul de muls:

1 – pahare de muls;
2 – colector;
3 – bidon (g\leat\);
4 – pulsator;
5 – distribuitor;
6 – furtunuri de leg\tur\;
7 – supap\.
8 – conducta de vacuum permanent;

Corpul colectorului poate fi din o]el inoxidabil sau din material plastic
transparent (cu rol de vizor pentru supravegherea mulsului atunci când paharele de
muls nu sunt prev\zute la partea inferioar\ cu vizoare).
Colectoarele pot fi cu volum mic de colectare sau cu volum mare. Cele cu
volum mare asigur\ condi]ii mai bune pentru evacuarea laptelui colectat [i pentru
men]inerea vacuumului. ~n acela[i scop pot avea un orificiu calibrat pentru
p\trunderea, din exterior, a unui debit foarte mic de aer.
Bidonul (g\leata) de muls este confec]ionat\ din tabl\ de o]el inoxidabil
sau aliaje de aluminiu [i are o form\ cilindric\ la baz\ [i tronconic\ la partea
superioar\. Este prev\zut cu capac care se `nchide etan[ datorit\ unei garnituri de
cauciuc [i care prezint\ un mâner cu [urub pentru fixarea pulsatorului [i dou\
racorduri: unul cu ventil (supap\ cu bil\) pentru furtunul de vacuum permanent [i
altul pentru furtunul de lapte care face leg\tur\ cu colectorul.
Pulsatorul reprezint\ elementul de comand\ al aparatului de muls. Rolul
lui este de a transforma vacuumul continuu realizat de pomp\, `n vacuum
intermitent (fig.60), alternând vacuumul cu presiunea atmosferic\ pentru a realiza
cei doi timpi de lucru ai paharelor de muls: absorbit\ (extragerea laptelui) [i
compresia (repaos).
Fig.60 – Diagrama de func]ionare a
pulsatorului

a, c – faze de tranzi]ie
b – faza de vacuum
d – faza de presiune atmosferic\,.

Clasificarea pulsatoarelor se face dup\ mai multe criterii [i anume;


• dup\ construc]ie, deosebim: pulsatoare cu supape, pusatoare cu sertare,
pulsatoare cu pistoane;
• dup\ modul de func]ionare (felul cum sunt comandate), deosebim:
pulsatoare cu comand\ mecano-pneumatic\, hidropneumatice, pulsatoare cu
comand\ electromagnetic\, pulsatoare cu comand\ electromecanic\.
• dup\ num\rul aparatelor de muls servite, deosebim: pulsatoare
individuale (care servesc un singur aparat), pulsatoare centrale (care servesc mai

47
multe aparate). Utilizarea pulsatoarelor centrale nu este recomandat\ deoarece
accentueaz\ perturba]iile func]ionale `n instala]ia de muls.
Pulsatorul cu supape [i membran\ (mecano-pneumatic) (fig.61).
Este confec]ionat din material plastic sau din aliaje de aluminiu, din dou\
sau mai multe buc\]i `mbinate prin [uruburi, cu garnituri de etan[are.
Pulsatorul prezint\ trei racorduri de ata[are a furtunurilor, dintre care unul
este pentru vacuum permanent (1) [i dou\ `n care se ob]ine vacuumul intermitent
(2 [i 3).
Pulsatorul mai prezint\ un orificiu (4) prev\zut cu filtru prin care p\trunde
aerul atmosferic [i un [urub de reglare (10) care deschide mai mult sau mai pu]in
sec]iunea canalului (9) prin care comunic\ camerele a [i c.
~n interiorul pulsatorului se g\sesc dou\ supape, una dubl\ (cu dou\ talere
prev\zute cu garnituri de etan[are) (5) [i cealalt\ simpl\ (cu un taler prev\zut pe
ambele fe]e cu garnituri de etan[are) (6). Tijele celor dou\ supape sunt
solidarizate cu ajutorul unui disc metalic rigidizat fa]\ de membrana elastic\ (7)
(din cauciuc cu inser]ie textil\).
Aceste elemente din interiorul pulsatorului, cele dou\ supape (5 [i 6) cu
scaunele de a[ezare, membrana (7) [i [urubul de reglare (10) delimiteaz\ `n
pulsator trei camere [i anume: a – deasupra supapelor cu racordul (2); b - `ntre
supape [i membran\ cu racordul (3); c – sub membran\. Camera de deasupra
supapelor (a) comunic\, prin canalul (9) prev\zut cu [urubul de reglare (10), cu
camera de sub membran\ (c).
~n cadrul func]ion\rii pulsatorului cu supape [i membran\ distingem dou\
faze distincte [i anume:

Fig.61 – Pulsatorul cu supape [i membran\ `n cele dou\ faze de func]ionare:


1 – racord de vacuum continuu (permanent); 2, 3 – racorduri de vacuum intermitent;
4 – orificiul de p\trundere a aerului atmosferic prev\zut cu filtru; 5 – supap\ dubl\ (cu dou\ talere
prev\zute cu garnituri de etan[are); 6 – supap\ simpl\ (cu un singur taler prev\zut cu garnitur\); 7 –
membran\; 8 – disc de rigidizare a supapelor; 9 – canal de comunicare; 10 – [urub de reglare.

I. Supapa dubl\ (5) se a[eaz\ pe scaunul (pragul) de sus, iar supapa simpl\
(6) se a[eaz\ pe scaunul de jos; datorit\ greut\]ilor proprii, cât [i discului care le
solidarizeaz\, membrana va fi curbat\ `n jos (concav). Camera (a) este invadat\ de
aerul atmosferic care p\trunde prin orificiul (4) [i deci `n racordul (2) va fi
presiune atmosferic\ (+), iar aceasta se va manifesta [i `n camera (c) care
comunic\ cu camera (a) prin canalul (9) reglat cu [urubul (10).
Camera (b) este `n leg\tur\ cu racordul (1) `n care se manifest\ vacuumul
permanent din conducta de vacuum a instala]iei de muls [i deci `n racordul (3) va
fi vacuum (-).
Pe cele dou\ suprafe]e ale membranei se manifest\ presiuni diferite dup\
cum urmeaz\: pe suprafa]a superioar\ se manifest\ depresiune 0,45 – 0,5 bar, iar
pe fa]a inferioar\ este presiune atmosferic\ 1 bar. Aceasta face ca membrana s\ se
curbeze `n sus; odat\ cu ea sunt ridicate supapele (5) [i (6), ajungându-se `n faza
II.
II. Supapa dubl\ (5) `nchide pragul de jos, iar supapa simpl\ (6) pe cel de
48
sus. Camera (a) nu mai comunic\ cu orificiul de p\trundere a aerului atmosferic
(4) dar comunic\ cu racordul de vacuum permanent (1) [i deci `n racordul (2) se
va manifesta vecuum (-). De asemenea [i `n camera (c) (sub membran\) va fi
vacuum (depresiune). Camera (b) (deasupra membranei), intr\ `n leg\tur\ direct\
cu orificiul (4) prin care p\trunde aerul atmosferic [i ca urmare `n racordul (3) se
va manifesta presiunea atmosferic\.
{i `n aceast\ faz\ de func]ionare pe cele dou\ fe]e ale membranei se
manifest\ presiuni diferite (deasupra este presiune atmosferic\, iar dedesubt este
depresiune), ceea ce face ca membrana s\ se curbeze `n jos [i odat\ cu ea s\
coboare [i supapele (5) [i (6), fazele repetându-se cu o frecven]\ determinat\ de
sec]iunea reglat\ cu [urubul (10) al canalului (9). Frecven]a cre[te odat\ cu
cre[terea sec]iunii, (de[urubarea [urubului 10) [i scade la mic[orarea sec]iunii
(`n[urubarea [urubului 10).
Dezavantajul acestui tip de pulsator rezid\ `n fiabilitatea relativ sc\zut\
datorit\ dispozitivului de reglaj [i a nerespect\rii raportului timpilor de muls.
Pulsatorul hidropneumatic (hidropulsatorul) (fig.62 a) prezint\ avantajul
c\ asigur\ paharelor de muls caracteristici func]ionale constante (frecven]a
pulsa]iilor [i raportul timpilor-aspira]ie-compresie) indiferent de schimb\rile de
temperatur\, umiditatea [i presiune atmosferic\ din mediul exterior.
Organul de distribu]ie al pulsatorului este sub forma unui sertar plan (1),
c\ruia i se imprim\ o mi[care alternativ\ pe o plac\ prev\zut\ cu un orificiu
central (3); acesta comunic\ cu conducta de vacuum [i dou\ canale care sunt
prelungite `n exterior cu dou\ racorduri (4, 5) legate prin furtunuri cu
distribuitorul [i acesta, la rândul lui, cu camerele laterale (inelare) ale paharelor de
muls.
Când sertarul principal (1) se g\se[te deasupra orificiului central (3) [i a
unuia din canalele laterale (4) sau (5), la acesta din urm\ se realizeaz\ vacuumul,
`n timp ce la cel\lalt r\mas `n afara sertarului, se manifest\ presiunea atmosferic\.

Fig.62 – Pulsatorul hidropneumatic (hidropulsatorul)


a – schema func]ional\: 1 – sertar principale; 2 – placa; 3 – orificiu pentru vacuum permanent; 4, 5 –
canale prelungite cu racorduri pentru vacuumul intermitent; 6 – membrane; 7 – camere cu lichid; 8 –
camere de vacuum intermitent (depresiune-presiune atmosferic\); 9 – sertar secundar; 10 – tij\ tubular\;
11 – canal de vacuum continuu; 12, 13 – orificiu de vacuum intermitent; 14 – rondele de antrenare a
sertarului porincipal.
b – schema mecanismului de inversare a direc]iei de deplasare a sertarului principal:
1 – pârghie; 2 – ax; 3 – cam\; 4 – sertar secundar; 5 – axul piesei oscilante; 6 – arc; 7 – buton de fixare a
arcului; 8 – degajarea sertarului secundar; 9 – tija tubular\; 10 – rondele de antrenare.

Deplasarea sertarului principal este comandat\ prin intermediul unei tije


tubulare (10), de c\tre dou\ membrane elastice (6) de care este prins\ aceasta.
Fiecare membran\ `mparte o camer\ `n dou\ semicamere (7 [i 8): una con]inând
un lichid special (7) [i alta `n care alterneaz\ vacuumul cu presiunea atmosferic\
(8). Deformarea membranelor, care determin\ [i deplasarea axial\ a tijei tubulare
49
(10), se produce datorit\ diferen]ei de presiune din camerele membranelor.
Alternarea presiunii atmosferice cu vacuumul, `n camerele (8) este
comandat\ de un mecanism de inversare (fig.62 b) alc\tuit dintr-o pârghie (1), o
cam\ (3) un sertar secundar (4) [i un arc (6). Schimbarea pozi]iei sertarului
secundar este comandat\, prin intermediul camei [i arcului., de c\tre pârghie,
aceasta din urm\ fiind pus\ `n mi[care de oscila]ie de c\tre aceea[i tij\ tubular\
care antreneaz\ [i sertarul principal.
Odat\ cu deformarea membranelor se produce [i trimiterea lichidului
dintr-o camer\ (7) `n alta, trecând printr-un orificiu calibrat din interiorul tijei
tubulare de comand\ (10). Circula]ia cu debit constant a lichidului contribuie la
uniformizarea mi[c\rii sertarului principal (1) [i a pârghiei (1) (fig.82 b),
ob]inându-se o func]ionare corect\ a hidropulsatorului.
Distribuitorul de vacuum intermitent este o pies\ de leg\tur\ `ntre pulsator
(care are numai dou\ racorduri de vacuum intermitent) [i cele patru pahare de
muls (cu camerele laterale – camere inelare). Distribuitorul are dou\ racorduri de
leg\tur\ cu pulsatorul de vacuum intermitent, fiecare fiind `n comunicare cu câte
dou\ racorduri pentru pahare, `n cazul `n care aparatul de muls are o func]ionare
alternant\ a perechilor de pahare de muls [i un singur racord pentru pulsator, `n
cazul aparatelor cu func]ionare simultan\ a celor patru pahare de muls.
6.1.2. Instala]ii de sp\lare [i dezinfec]ie
Sp\larea, pentru `ndep\rtarea resturilor de lapte de pe suprafe]ele care au
venit `n contact cu laptele `n timpul mulsului [i dezinfec]ia interioar\ a utilajelor
de muls se poate face astfel:
• pentru aparatele de muls: prin curgerea liber\, `n circuit `nchis [i cu
pompare intermediar\ (fig.63). Pomparea se produse ca urmare a deform\rii unei
membrane sub ac]iunea diferen]ei de presiune;

Fig.63 – Schema instala]iei cu pompare intermitent\, pentru


sp\lare [i dezinfec]ia aparatelor de muls:

1 – conduct\ de vacuum permanent; 2 – camer\ de vacuum intermitent; 3 –


supap\ de aer; 4 - arc; 5 – membran\; 6 – camer\ de solu]ie; 7 – furtun; 8
– pahare de muls; 9 – rezervor cu solu]ie dezinfectant\.

• pentru instala]ii de muls cu transportul laptelui prin conducte, sp\larea


[i dezinfec]ia au loc `n instala]ii cu circuit `nchis, cu ac]iune continu\.
Tehnologia de lucru cuprinde sp\larea cu ap\ rece, solu]ie de detergen]i,
cl\tirea [i recircularea solu]iei dezinfectante. Procesul de lucru se repet\ dup\
fiecare mulsoare.
~n cazul instala]iilor de muls care colecteaz\ laptele `n vase `nchise (tanc)
sau deschise [i la care transportul laptelui se face prin conducte de sticl\, instala]ia
pentru sp\lare [i dezinfec]ie se bazeaz\ pe circula]ia apei de sp\lare sau a solu]iei
dezinfectante `ntr-un curcuit `nchis `n care sunt incluse toate componentele
instala]iei de muls prin care a circulat laptele. Circula]ia este asigurat\ prin
vacuumul creat de generatorul instala]iei de muls.
O astfel de instala]ie (fig.64) este format\ dintr-un rezervor pentru solu]ie
(5) prev\zut la partea inferioar\ cu o conduct\ (6) care ajunge `n sala de muls [i la
care sunt racordate opt supor]i pentru pahare de muls (ugere artificiale). Tot la
partea inferioar\ rezervorul prezint\ un robinet de golire (11). Deasupra
rezervorului pentru solu]ie se g\sesc dou\ recuperatoare de solu]ie (4) `n care se
manifest\ vacuumul intermitent creat de amplificatorul de vacuum (3) prin
intermediul pulsatorului (2).

50
Fig.64 – Schema instala]iei de sp\lare [i dezinfec]ie cu circuit `nchis:
1 – conducta de vacuum; 2 – pulsator; 3 – amplificator de vacuum; 4 – rezervoare de vacuum intermitent; 5
– rezervor pentru solu]ie; 6 – conducta pentru solu]ie; 7 – suport pentru pahare (uger artificial); 8 – pahare; 9
– colector; 10 – conducta de sticl\ pentru lapte; 11 – robinet de golire a rezervorului (5).

Func]ionarea instala]iei decurge astfel: vacuumul intermitent creat `n cele


dou\ vase recuperatoare de solu]ie (4) face ca `n conducta de lapte (10) s\ se
manifeste vacuum permanent, iar prin furtunurile de leg\tur\, colectoarele,
paharele de muls [i supor]ii paharelor, acest vacuum se transmite la conducte
pentru solu]ie (6) [i la nivelul rezervorului cu solu]ie (5), ceea ce face ca solu]ia
din rezervor s\ treac\ prin conducta (6) `n supor]ii (7), de aici `n paharele (3),
colectoarele (9), conducta (10), dup\ care se va acumula [i va curge alternativ din
vasele recuperatoare (4) `n rezervorul (5) din care a plecat.

6.2. INSTALAŢII DE MULS OI

Avantajele mulsului mecanic al oilor, fa]\ de cel manual sunt: cre[te


produc]ia de lapte cu 15 – 20 %; cre[te productivitatea muncii; diminuarea
efortului fizic [i asigurarea condi]iilor igienice.
Pentru mulsul mecanic al oilor se utilizeaz\ instala]ii de muls `n doi timpi,
care sunt asem\n\toare, `n principiu, din punct de vedere al construc]iei [i
func]ion\rii, cu instala]iile de muls vaci de lapte.
Aparatul de muls prezint\ urm\toarele particularit\]i:
• `n ceea ce prive[te parametrii constructivi: dimensiunile paharelor de
muls [i num\rul lor la un aparat corespund caracteristicilor specifice oilor, adic\
sunt mai mici [i `n num\r de dou\;
• `n ceea ce prive[te parametrii func]ionali: aparatul de muls oi
func]ioneaz\, de regul\ cu o intensitate a vacuumului ∆p = 0,4 – 0,42 bar [i cu o
frecven]\ a pulsa]iilor f = 150 – 180 cicluri/min. Exist\ `ns\ [i aparate care
lucreaz\ cu frecven]e mai mici, de exemplu f = 60 cicluri/min.
Instala]iile de muls oi au un num\r mai mic de locuri de muls (8 – 12
pentru turme de oi mici, sub 300 capete [i 16 – 24 locuri pentru turme de oi cu
peste 300 capete).
Aparatele de muls (fig.65) sunt sus]inute, `n zona colectorului [i
distribuitorului, fie prin suspendarea cu ajutorul unui cablu cu scripete [i
contragreutate, sau cu ajutorul unor chingi, fie prin intermediul unor bra]e rigide
care pot fi manevrate `n plan orizontal.
Laptele poate fi colectat `n bidoane sau prin intermediul conductelor, `n
rezervoare `nchise.
Instala]ia de muls este prev\zut\ cu sistem de sp\lare [i dezinfec]ie, `n
circuit `nchis, a aparatelor de muls, furtunurilor [i conductelor de lapte.
Instala]iile de muls pot fi: grupuri individuale [i platforme de muls.
51
Fig.65 – Schema unui aparat de
muls oi:
1 – conducta de vacuum;
2 – bidon pentru lapte;
3 – pulsator;
4 – colector;
5 – pahare de muls;
6 – cablu de sus]inere.

6.3. MAŞINI ŞI INSTALAŢII PENTRU CONDIŢIONAREA ŞI


PRELUCRAREA ÎN FERMĂ A LAPTELUI

Laptele este un produs care constituie un mediu foarte prielnic dezvolt\rii


microoganismelor. ~n laptele cu temperatura de 20 – 300 C num\rul
microorganismelor se dubleaz\ dup\ 30 – 35 minute, la 14 – 150 C dublarea se
face dup\ circa 3 ore, iar la temperatura de 5 – 60 C `nmul]irea microorganismelor
este aproape oprit\. Pentru a men]ine un timp cât mai `ndelungat calit\]ile
nutritive [i gustative ale laptelui trebuiesc luate m\suri pentru limitarea (oprirea)
dezvolt\rii bacteriilor [i `nl\turarea impurit\]ilor ce le con]ine.
Laptele proasp\t muls con]ine 87,2 % ap\ [i 12,8 % substan]\ uscat\ din
care 3,8 – 4,2 % gr\sime. Are densitatea (greutatea specific\) 1,028 kg/cm3,
temperatura de fierbere de 100,20 C, temperatura de `nghe]are `ntre limitele –0,54
(-0,58)0 C.
Laptele ob]inut `n ferme este, `n mod obi[nuit, livrat zilnic societ\]ilor
specializate `n prelucrarea [i desfacerea laptelui [i a produselor din lapte.
~nainte de livrare, laptele muls trebuie colectat, cur\]at de impurit\]i, r\cit
[i depozitat. ~n cazul utiliz\rii directe a laptelui, `n vedere ob]inerii unor produse
din lapte, l\pt\riile din ferm\ au `n dotare pasteurizatoare de lapte. Fermele care
folosesc `n hrana vi]eilor lapte smântânit dispun de separatoare de lapte.
Preluarea laptelui de la instala]iile de muls cu colectarea laptelui `n
bidoane se face fie cu ajutorul bidoanelor transportate pe c\rucior, fie cu ajutorul
cisternelor pentru lapte.
Laptele colectat `n rezervoare `nchise (tancuri), la fiecare grajd cu
instala]ie de muls cu colectarea [i transportul laptelui pe conduct\, este transportat
`n l\pt\ria din ferm\, cu ajutorul cisternelor tractate sau cu ajutorul conductelor
`ngropate [i a pompelor de lapte.
De la platformele de muls, laptele este transportat, de obicei, prin
conducte, cu ajutorul pompelor de lapte, la locul de condi]ionare [i de depozitare
al l\pt\riei de ferm\.
Utilajele pentru m\surarea cantit\]ii de lapte sunt folosite `n l\pt\ria de
ferm\ atât la recep]ia laptelui colectat de la instala]iile de muls, cât [i la livrarea
laptelui.
M\surarea poate fi efectuat\ gravimetric, cu ajutorul cântarelor, sau
volumetric, cu ajutorul vaselor transparente gradate, a bidoanelor cu plutitor [i
tij\ gradat\ sau cu ajutorul lactometrelor.
Lactometrele sunt contoare prev\zute cu ro]i din]ate eliptice, ac]ionate de
curentul de lapte [i au indicator de debit [i dispozitiv de `nregistrare [i afi[are
numeric\ a cantit\]ii de lapte.
Rezervoarele pentru depozitarea laptelui sunt fabricate din materiale
inoxidabile. Aceste rezervoare pot face parte din instala]ia de muls, de la care
laptele este transportat prin conducte, datorit\ vacuumului sau cu ajutorul
pompelor, sau pot fi independente de instala]ia de muls. Rezervoarele sunt
prev\zute, de regul\, cu `nveli[uri termoizolante [i aflate `n leg\tur\ cu instala]iile
52
de r\cire a laptelui. Pentru men]inerea temperaturii omogene `n toate punctele din
masa laptelui [i pentru evitarea separ\rii naturale a smântânii, rezervoarele de
capacitate mare sunt prev\zute cu agitatoare u[oare, sub forma unor rotoare cu
palete, ac]ionate de motoare electrice.

6.3.1. Utilaje pentru filtrarea laptelui


Filtrarea laptelui se face odat\ cu recep]ia acestuia `n l\pt\ria din ferm\ [i
are ca scop re]inerea impurit\]ilor mecanice, cu dimensiuni mai mari de 40 – 50
µm [i care se g\sesc `n lapte ca urmare a sp\l\rii insuficiente a ugerului
animalelor sau au p\truns `n lapte `n timpul transvaz\rii `n vase deschise, `n
special `n cazul instala]iilor de muls cu colectarea laptelui `n bidoane.
Filtrele de lapte pot fi de tip deschis sau `nchis [i pot lucra `n flux continuu
sau `n flux discontinuu.
Re]inerea impurit\]ilor se poate face de c\tre elemente fixe de filtrare cu
orificii foarte mici (fine), sau poate avea loc pe principiul centrifug\rii (for]elor
centrifuge).
Elementele fixe de filtrare constau din: site, ]es\turi din bumbac, hârtie
filtrant\, site combinate cu ]es\turi etc. Elementul de filtrare este montat `ntr-un
corp separat, sau poate fi intercalat pe traseul laptelui, la r\citoare sau la
separatoare de lapte.
Filtrul centrifugal (fig.66) se
compune din urm\toarele p\r]i principale:
toba (3), ac]ionat\ printr-o transmisie, de
un motor electric; conducta de alimentare
cu lapte (1); vas cu plutitor pentru corelarea
debitului de alimentare cu debitul efectiv de
lucru; pâlnie de evacuare a laptelui. Toba
este prev\zut\ cu un num\r relativ redus de
talere (5), cu distan]e `ntre ele mai mari
decât la separatoarele de smântân\. Talerele
Fig.66 – Schema filtrului centrifugal: nu au orificii, ca la separatorul de lapte.
1 – conducta de alimentare cu lapte; 2 – ~ntre periferia talerelor [i corpul pompei
arbore de ac]ionare; 3 – corpul tobei; 4 – r\mâne un spa]iu mare, unde sunt re]inute
spa]iu pentru impurit\]i separate; 5 – talere;
6 – orificiu de ie[ire a laptelui filtrant. impurit\]ile. ~n timpul lucrului, toba este
rotit\ cu o tura]ie mare.
Separarea impurit\]ilor se produce datorit\ for]elor centrifuge, care
determin\ depunerea impurit\]ilor, care sunt mai grele, spre periferie, pe peretele
interior al tobei.
Laptele este dirijat spre axul tobei, fiind apoi evacuat.
Stratul de impurit\]i depus `n interiorul tobei este eliminat periodic, prin
demontarea tobei aflat\ `n repaus. La filtrele centrifugale cu proces continuu de
lucru, impurit\]ile separate sunt eliminate printr-un orificiu de la capacul tobei de
filtrare.
Procesul de cur\]ire a impurit\]ilor din lapte cu ajutorul filtrelor
centrifugale se desf\[oar\ `n bune condi]ii dac\ laptele are temperatura de 30 –
350 C. ~n acest scop, filtrarea se execut\ imediat dup\ muls, sau dup\ pre`nc\lzire,
`n cadrul procesului de pasteurizare.

6.3.2. Utilaje pentru r\cirea laptelui


R\cirea laptelui dup\ muls [i men]inerea lui la temperatur\ sc\zut\ `n
timpul depozit\rii sunt necesare pentru a se stopa `nmul]irea microorganismelor [i
pentru a se p\stra calit\]ile laptelui proasp\t.
Pentru depozitarea laptelui timp de 48 – 72 ore, `nainte de livrare, acesta

53
trebuie r\cit la temparatura de 40 C, la care `nceteaz\ dezvoltarea [i `nmul]irea
bacteriilor din lapte.
De la temperatura de 34 – 350 C, cât are dup\ muls, r\cirea la 40 C se face
dup\ cel mult 2 – 2,5 ore de la muls. ~n cazul `n care nu exist\ aceast\ posibilitate,
laptele este supus unei r\ciri intermediare sau prer\ciri la temperatura de 8 – 100 C
sau 150 C, `n func]ie de procedeul utilizat.
Dup\ modul cum are loc schimbul de c\ldur\ `ntre lapte [i agentul de
r\cire, r\cirea poate fi direct\ sau indirect\.
~n cazul r\cirii directe agentul de r\cire vine `n contact direct cu bidonul,
cisterna sau r\citorul de lapte.
R\cirea indirect\ se realizeaz\ atunci când agentul de r\cire nu vine `n
contact direct cu utilajul `n care se p\streaz\ laptele, iar r\cirea se face prin
intermediul unui purt\tor de frig (apa, saramura, etc). ~n acest caz, purt\torul de
frig este r\cit `n instala]ii frigorifice speciale, dup\ care este recirculat prin
conducte care str\bat laptele sau care ajung la nivelul unor r\citoare. R\citoarele
pentru lapte pot fi deschise sau `nchise, dup\ cum laptele vine sau nu vine `n
contact cu aerul atmosferic.
a. R\cirea laptelui cu ap\ rece de la re]ea poate fi aplicat\ când laptele
este `n bidoane, iar acestea se introduc `ntr-un bazin de r\cire cu pere]ii dubli,
izola]i, `n care apa circul\ continuu. ~n bazin se poate pune ghea]\ pentru o r\cire
mai rapid\. Pentru a se r\ci laptele cu cca. 2 – 30 C peste temperatura apei de
r\cire, este nevoie de o cantitate de ap\ de 10 – 12 ori mai mare decât cantitatea
de lapte care se r\ce[te. Fa]\ de temperatura apei din re]eaua de distribu]ie a
fermei, laptele va avea temperatura final\ de 14 – 180 C, iar prer\cirea astfel
ob]inut\ este util\ pentru o durat\ relativ mic\ de p\strare.
R\citoarele de lapte se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
• dup\ modul cum realizeaz\ r\cirea, `n: r\citoare cu r\cire direct\ a
laptelui [i r\citoare cu r\cire indirect\ a laptelui;
• dup\ solu]ia constructiv\, r\citoarele pot fi: bazine [i cisterne de r\cire;
r\citoare de form\ cilindric\ sau tronconic\; r\citoare cu pl\ci [i r\citoare plane.
Schimbul de c\ldur\ dintre lapte [i mediul r\citor este favorizat prin
aplicarea unuia sau mai multor procedee dup\ cum urmeaz\: agitarea laptelui `n
vasul de r\cire; circula]ia laptelui `n strat sub]ire pe sau `ntre pere]ii de r\cire;
circula]ia agentului de r\cire. Circula]ia simultan\ a laptelui [i a lichidului de
r\cire poate avea loc `n contracurent sau `n echicurent.
Dintre r\citoarele cu r\cire direct\ (fig.67) cele care au elementul de
r\cire introdus `n laptele dintr-un bidon sau dintr-un rezervor (fig.67a) sunt
folosite pentru r\cirea unor cantit\]i relativ mici de lapte. Elementul de r\cire
const\ dintr-o spir\ tubular\, prev\zut\ cu un agitator rotativ. Spira `ndepline[te
func]ia de evaporator `ntr-un agregat frigorific de dimensiuni reduse.
Vanele de r\cire direct\ a laptelui (fig.67b) sunt caracterizate prin
echiparea la partea inferioar\ cu elementele vaporizatorului, iar la partea
superioar\ cu unul sau dou\ capace, cu izola]ie termic\ [i cu agitator ac]ionat de
motor electric. Pere]ii laterali ai vanei sunt dubli, c\ptu[i]i cu material
termoizolant. Celelalte p\r]i ale agregatului frigorific, `n afar\ de vaporizator, sunt
montate fie separat, fie fac corp comun cu r\citorul propriu-zis.
Cisternele de r\cire direct\ a laptelui (fig.67c) au evaporatorul agregatului
frigorific montat `n interior, `n contact cu laptele. Aceste cisterne pot avea
capacit\]i mari. Pentru a se evita `nghe]area laptelui din imediata apropiere a
elementelor evaporatorului, `nghe]are care provoac\ deprecierea calit\]ii laptelui,
agregatul frigorific este prev\zut cu dispozitive automate, care comand\
retragerea din evaporator a agentului frigorific lichid atinci când instala]ia
`nceteaz\ s\ func]ioneze. ~ntreruperea func]ion\rii instala]iei are loc automat, prin
54
oprirea compresorului, cu ajutorul termostatului, la atingerea temperaturii medii
de r\cire `n cistern\.
R\citoarele cu r\cire indirect\ a laptelui (fig.68) execut\ r\cirea laptelui
cu ajutorul apei r\cite de c\tre agregatul frigorific sau cu ajutorul apei r\cite [i a
ghe]ii formate de evaporatorul agregatului frigorific.

Fig.67 - R\citoare cu r\cire direct\ a laptelui:


a – element de r\cire introdus `n lapte:
1 – vas de lapte; 2 – element de r\cire; 3 – agitator
rotativ.
b – structura unei vane de r\cire direct\ a laptelui:
1 – pere]ii vanei; 2 – izola]ie termic\; 3 – elementele
evaporatorului instala]iei frigorifice; 4 – agitator rotativ;
5 – motor electric.
c – schema unei cisterne de r\cire direct\ a laptelui:
1 – izola]ie termic\; 2 – agitator; 3 – elementele
evaporatorului agregatului frigorific; 4 – motor electric;
5 – robinet.

Din aceast\ categorie fac parte r\citoarele tronconice, r\citoarele plane,


rezervoarele, vanele [i cisternele de r\cire indirect\.
R\citoarele tronconice (fig.68a) au pere]ii dubli, printre care circul\ apa
r\cit\, `n sens opus circula]iei laptelui. Circula]ia apei este asigurat\ de o pomp\,
iar r\cirea ei are loc `n bazine, cu ajutorul agregatului frigorific.
Fig.68 – R\citoare cu r\cire
indirect\ a laptelui:

a – schema r\citorului tronconic:


1 – vas de distribu]ie a laptelui;
2 – camera de r\cire;
3 – racord de intrare a apei de r\cire;
4 – racord de ie[ire a apei calde;
5 – racord de ie[ire a laptelui.
b – schema unui r\citor plan de tip
`nchis:
1 – racord de intrare a laptelui cald;
2 – racord de ie[ire a laptelui r\cit;
3– racord de intrare a apei de r\cire;
4 – racord de ie[ire a apei.
R\citoarele plane, cu una sau dou\ sec]ii, pot fi deschise sau `nchise
(fig.68b). ~n prima sec]ie are loc prer\cirea cu ap\ de la re]ea, iar `n a doua r\cire
se face cu ap\ sau cu saramur\ r\cite, la rândul lor, de agregatul frigorific.
Vanele [i cisternele de r\cire indirect\ (fig.69) sunt `nconjurate de ap\
r\cit\ cu ajutorul crustei de ghe]\ format\ pe serpentinele evaporatorului
agregatului frigorific. Bazinul `n care se g\sesc evaporatorul, apa r\cit\ [i vana
sau, cisterna de lapte, are pere]ii izola]i termic. Apa r\cit\ este trimis\, cu
najutorul unei pompe la o conduct\ inelar\ care `nconjoar\ vana sau cisterna de
lapte. Apa iese prin orificiile conductei [i curge pe peretele exterior al vasului cu
lapte, r\cindu-l. Formarea ghe]ii pe elementele evaporatorului este reglat\
automat.
R\citoarele de lapte cu r\cire indirect\ sunt avantajoase, fa]\ de cele cu
r\cire direct\, deoarece timpul de r\cire este mai scurt [i sc\derea temperaturii
laptelui la `nceputul r\cirii mai brusc\.
Pentru transportul laptelui pe distan]e mari, de la fermele zootehnice la
`ntreprinderile prelucr\toare, se utilizeaz\ autocisterne izoterme, care pot fi
prev\zute cu agregate frigorifice.

55
Fig.69 – Van\ de r\cire indirect\ a laptelui:

1 – perete izolat termic al bazinului exterior;


2 – van\;
3 – agitator ac]ionat de electromotor;
4 – conduct\ de ap\ r\cit\;
5 - ]eav\ cu orificii de pulverizare a apei r\cite;
6 – pompe de ap\;
7 – elementele evaporatorului instala]iei frigorifice;
8 – ghea]\;
9 – acumulator de frig;
10 – ap\ r\cit\;
11 – lapte.

b. Instala]ii frigorifice pentru r\cirea laptelui. Produc frigul pe cale


artificial\ prin evaporarea unui gaz care se lichefiaz\ u[or prin comprimare.
Evaporarea gazului se face cu absorb]ie de c\ldur\.
Într-o instala]ie frigorific\, aparatul de r\cire realizeaz\ un circuit `nchis,
modificându-se presiunea [i temperatura, `ntr-un sistem etan[. Prin schimbul de
c\ldur\, agentul frigorific (freon, amoniac, clorur\ de metil, bioxid de carbon) `[i
schimb\ starea fizic\. Agentul frigorific preia c\ldura din mediul care-l
`nconjoar\, vaporizându-se la temperatur\ sc\zut\ [i trecând astfel din stare
lichid\ `n stare gazoas\. Urmeaz\ apoi comprimarea `ntr-un compresor pentru
creşterea presiunii [i apoi condensarea (trecere din faza gazoas\ `n cea lichid\),
`nso]it\ de cedare de c\ldur\ la o temperatur\ superioar\ celei a mediul
`nconjur\tor.
Instala]iile frigorifice cu compresor (fig.70) sunt cele mai r\spândite.
P\r]ile principale ale unei instala]ii sunt: compresor, condensator, evaporator,
ventil de expansiune (laminare).

Fig.70 – Schema instala]iei frigorifice cu compresor:


1 – compresor; 2 – condensator; 3 – vaporizator; 4 – presostat; 5 – filtru pentru re]inerea uleiului; 6 –
ventilator; 7 – butelie pentru aparatul frigorific lichefiat; 8 – ventil de `nchidere [i deschidere a agentului; 9 –
ventil de laminare; 10 – termometru; 11 – bazin de r\cire a apei; 12 – pomp\ de ap\; 13 – r\citor de tip
`nchis; 14 – conducte de circula]ia a apei; 15 – conducte de circula]ie a agentului frigorific.

Compresoarele cu piston sunt cele mai r\spândite; vaporizatorul [i


condensatorul sunt schimb\toare de c\ldur\.
Vaporizatorul este realizat de obicei sub forma unei serpentine tubulare [i
vine `n contact fie cu laptele, `n cazul r\cirii directe, fie cu agentul intermediar
(apa, saramura), `n cazul r\cirii indirecte. Circula]ia aerului este activat\ de un
ventilator, ac]ionat de un motor electric (de acela[i motor care ac]ioneaz\ [i
compresorul). La instala]iile moderne, răcirea laptelui se realizează prin
intermediul unui vaporizator de tip schimbător de căldură cu plăci; printr-un
circuit circulă agentul frigorific, iar prin cel de al doilea circulă laptele ce trebuie
răcit.
Condensatorul instalaţiei frigorifice poate fi răcit cu ap\, ob]inându-se
astfel un schimb\tor de c\ldur\ care serveşte la prepararea apei calde. Prin

56
recuperarea c\ldurii, fiecare litru de lapte r\cit de la 350 C la 40 C `nc\lze[te o
cantitate de 0,5 – 0,8 l de ap\ la temperatura de 45 – 500 C, care poate fi utilizat\
pentru sp\larea instala]iei de muls sau a celorlalte utilaje din l\pt\rie, precum [i
pentru prepararea hranei pentru vi]ei.
Ventilul de expansiune, intercalat `ntre condensor [i evaporator, are rolul
de a asigura sc\derea presiunii agentului frigorific. Agentul frigorific ajunge la
presiune sc\zut\ `n zona vaporizatorului, `ntrunindu-se astfel condi]iile pentru
preluarea c\ldurii [i trecerea sa `n faza gazoas\.

6.3.3. Utilaje pentru pasteurizarea laptelui


Prin pasteurizare se `n]elege `nc\lzirea laptelui la temperatura de 65 – 900
C, cu scopul distrugerii microorganismelor [i a evit\rii alter\rii acestuia. Durata
`nc\lzirii la pasteurizatoarele moderne, este de 10 – 15 secunde.
Pasteurizatoarele trebuie s\ asigure `nc\lzirea omogen\ a laptelui, s\ nu
provoace modific\ri accentuate ale compozi]iei [i structurii laptelui, s\ realizeze
procesul de lucru `n absen]a aerului.
Sursa de c\ldur\ pentru pasteurizatoare poate fi: apa fierbinte, aburi,
radia]ii ultraviolete, ultrasunete etc.
Pasteurizatoarele pot fi `nchise sau deschise. Dup\ construc]ie [i modul de
lucru se deosebesc: pasteurizatoare de tip van\, cu dispozitiv de agitare cu palete,
cu tobe rotative, tubulare [i cu pl\ci.
Pasteurizatorul cu pl\ci este cel mai `ntâlnit, datorit\ avantajelor pe care
le prezint\ [i anume: sunt compacte; simple; nu au piese `n mi[care; realizeaz\
pasteurizarea omogen\ a laptelui, pemi]ând men]inerea riguros exact\ a
temperaturii de lucru; pot fi combinate cu r\citoarele de lapte `n ansamble, care
recupereaz\ [i utilizeaz\ ra]ional energia termic\.
Partea principal\ a unui pasteurizator cu pl\ci este constituit\ de un
schimb\tor de c\ldur\ cu pl\ci (fig.71) pl\ci, cu garnituri de tan[are, conducte
pentru circula]ia laptelui [i conducte pentru agentul termic. Pl\cile sunt montate [i
strânse cu ajutorul unui dispozitiv de strângere cu [urub [i sunt confec]ionate din
o]el inoxidabil. Ele sunt prev\zute cu stria]ii, pentru formarea canalelor de
circula]ie a laptelui [i respectiv a agentului termic [i cu orificii de dimensiuni mai
mari, care fac leg\tura `ntre spa]iile de lucru. Leg\turile `ntre pl\ci sunt astfel
realizate `ncât spa]iile pentru lapte s\ alterneze cu cele pentru agentul termic.
Dup\ pasteurizare, laptele este r\cit brusc la temperatura de + 40 C.
Fig.71 – Pasteurizatorul cu pl\ci:
a – schema unui pasteurizator cu pl\ci:
1 – pl\ci; 2 – conduct\; 3 – conducte prin care
circul\ agentul termic.
b – plac\ de pasteurizator:
1 – orificiul de circula]ie a laptelui;
2 – orificiul de circula]ie a agentului termic; 3 –
stria]ii; 4 – garnitur\ de etan[are.

Pasteurizatoarele cu pl\ci au [i zone de r\cire (fig.72). Instala]ia de


pasteurizare [i r\cire are `n compunere, `n afar\ de corpul cu pl\ci [i alte utilaje:
cazan de producere a aburului [i schimb\tor de c\ldur\ pentru `nc\lzirea apei;
pompa de ap\; pompa de lapte; conducte [i arm\turi; elemente de automatizare.
Laptele care urmeaz\ s\ fie pasteurizat este trimis mai `mtâi `n primul
compartiment de recuperare al zonei de pre`nc\lzire-prer\cire, unde prime[te
c\ldur\ de la laptele pasteurizat [i se `nc\lze[te la 350 – 400C. ~n al doilea
compartiment de recuperare a c\ldurii, laptele `n curs de `nc\lzire `ntâlne[te pe cel
ferbinte, pasteurizat [i ajunge la temperatura de circa 500 C, cu care intr\ `n zona
57
de pasteurizare propriu-zis\, unde sub ac]iunea apei fierbin]i, la 90 – 950 C, se
`nc\lze[te la temperatura stabilit\ pentru pasteurizare, de exemplu 72 – 760 C.

Fig.72 – Schema procesului de


lucru a unei instala]ii de
pasteurizare a laptelui:
1 – compartimente de pre`nc\lzire-
prer\cire;
2 – compartimentul de pasteurizare;
3 – compartiment de r\cire;
4 – pl\ci.

Sc\derea temperaturii laptelui dup\ pasteurizare are loc mai `ntâi prin
cedarea c\ldurii `n zona de pre`nc\lzire-prer\cire [i apoi `n zona de r\cire. ~n
primul compartiment al zonei de r\cire, `ntre pl\ci circul\, `n contracurent fa]\ de
circula]ia laptelui, ap\ rece; `n cel de al doilea compartiment al zonei de r\cire
circul\ un agent de r\cire trimis de un agregat frigorific. ~n final, laptele
pasteurizat este r\cit la temperatura de + 40 – (+ 60) C.

6.3.4. Separatoare de lapte


Procesul de separare a laptelui integral `n lapte degresat [i smântân\ poate
fi realizat pe dou\ c\i: pe cale natural\ [i pe cale mecanic\, cu ajutorul
separatoarelor.
Separarea natural\ a smântânii precum [i extragerea acesteia din lapte cu
ajutorul separatoarelor se bazeaz\ de diferen]a de densitate dintre gr\simea din
lapte [i plasma laptelui. Astfel la temperatura de 150 C, densitatea gr\simii din
lapte (greutatea specific\) este de 0,93 daN/dm3, iar densitatea plasmei este de
1,028 – 1,034 daN/dm3.
Ob]inerea smântânii pe cale mecanic\, cu ajutorul separatoarelor, prezint\
urm\toarele avantaje: permite extragerea, din laptele integral, pân\ la 99 % din
gr\simea pe care o con]ine; separarea se face `ntr-un timp redus; atât smântâna cât
[i laptele degresat au aciditate normal\; necesit\ spa]ii mici pentru utilajele
folosite `n acest scop.
Separatoarele se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
a. dup\ modul `n care se face alimentarea cu lapte a separatorului [i
evacuarea smântânii [i laptelui degresat deosebim: separatoare deschise, la
care atât alimentarea cu lapte a separatoarelor cât [i evacuarea celor dou\
componente se fac `n contact cu aerul atmosferic; separatoare semideschise, la
care doar laptele proasp\t vine `n contact cu aerul, iar colectarea celor dou\
componente se face prin conducte sub presiune f\r\ a veni `n contact cu aerul;
separatoare `nchise (ermetice) la care atât alimentarea cât [i evacuarea produselor
se fac prin conducte sub presiune, f\r\ ca laptele [i produsele de separare s\ vin\
`n contact cu aerul.
b. dup\ modul de ac]ionare se distring: separatoare cu ac]ionare
manual\ [i separatoare cu ac]ionare mecanic\.
c. dup\ capacitatea de prelucrare separatoarele pot fi: mici – pân\ la 500
l/h; mijlocii 500 – 1200 l/h [i separatoare mari - `ntre 6000 – 10000l/h.
Capacitatea de lucru a separatoarelor utilizate `n ferme este, de obicei, sub
500 l/h (TLS-400), `n timp ce `n industria de prelucrare a laptelui se folosesc

58
separatoare cu capacit\]i de pân\ la 10000 l/h.
Un separator de lapte este compus din: toba de separare, bazin sau
conducta de alimentare; vas intermediar de alimentare cu plutitor, pentru reglarea
debitului efectiv de lucru al tobei de separare; pâlnii sau conducte de evacuare a
smântânii [i a laptelui degresat; mecanismele de ac]ionare.
Toba separatorului de lapte (fig.73) reprezint\ organul de lucru `n care are
loc procesul de separare al smântânii [i a laptelui degresat.

Fig. 73 – Schema tobei de separare:


a – schema procesului de lucru al tobei:
1 – canal de alimentare; 2 – talere;
3 – taler superior; 4 – orificiul de evacuare
al smântânii; 5 – orificiu de evacuare a
laptelui degresat; 6 – capacul tobei.
b - schema for]elor care ac]ioneaz\ asupra
globulei de smântân\ (gr\sime):
F1 – for]a centripet\; F2 – for]a centrifug\;
Fr – for]a rezultant\.

~n interiorul tobei se g\sesc 20 – 45 talere tronconice, prev\zute cu orificii


pentru circula]ia ascendent\ a laptelui integral [i cu mici decup\ri, pentru trecerea
smântânii, `n partea dinspre axul tobei. Suprafa]a talerelor prezint\ proeminen]e,
care asigur\ men]inerea unei distan]e de 0,3 – 0,5 mm `ntre ele.
Talerul superior (3) nu are orificii pentru lapte, ci un singur orificiu (4),
situat la partea sa superioar\, pentru evacuarea smântânii.
Capacul tobei (6) are o decupare `n dreptul orificiului talerului superior de
evacuare a smântânii, precum [i un orificiu (5) pentru evacuarea laptelui degresat.
Cele dou\ orificii (4) [i (5) corespund pâlniilor sau conductelor de evacuare a
smântâneii [i respectiv a laptelui degresat.
Toba de separare se rote[te cu tura]ii de 6000 – 12000 rot/min ce
corespund unor viteze unghiulare ω = 620 – 1250 rad/s.
Desprinderea globulelor de gr\sime, din plasma care le `nconjoar\, are loc
`n spa]iile dintre talere, pe principiul ac]ion\rii for]elor centrifuge. Globulele de
gr\sime au diametrul cuprins `ntre 1 – 10 µm [i au greutatea specific\ (densitatea)
de pân\ la 0,93 daN/dm3, mai mic\ decât a plasmei care este de 1,028 – 1,034
daN/dm3. Sub ac]iunea for]ei centrifuge produs\ de rotirea tobei, particulele de
lapte degresat cu densitatea mai mare vor fi proiectate spre periferia tobei (s\geata
cu linii `ntrerupte), iar globulele de gr\sime (smântâna) cu densitate mai mic\ se
vor deplasa c\tre axul tobei (s\geata cu linie continu\).
Datorit\ presiunii hidrostatice (c\derea liber\ pe principiul vaselor
comunicante) creat\ de laptele care p\trunde `n mod continuu `n tob\, laptele
degresat se va ridica pe suprafa]a talerului superior [i va ie[i prin orificiul (5)
practicat `n capacul tobei (6), iar smântâna se va ridica prin canalele formate `n
pachetul de talere [i suportul talerelor [i va ie[i din tob\ prin orificiul (4) al
talerului superior (3) [i al calpacului tobei.
Raportul cantitativ `ntre smântân\ [i laptele degresat se poate regla prin
schimbarea sec]iunii orificiului prin care iese laptele degresat cu ajutorul unui
[urub. Cu cât sec]iunea orificiului de ie[ire a laptelui degresat este mai mic\, cu
atât mai mul laptele r\mâne mai mult timp `n tob\, se separ\ o cantitate mai mare
de smântân\, dar calitatea acesteia este mai slab\ (se separ\ [i globulele cele mai
mici de gr\sime) [i invers, cu cât sec]iunea orificiului de ie[ire a laptelui degresat
este mai mare, cu atât mai pu]in timp r\mâne laptele `n tob\ [i se separ\ o
cantitate mai mic\ de smântân\, dar de calitate superioar\ (se separ\ numai
globulele mari cu densitatea cea mai mic\).

59
Procesul de separare descris este influen]at de urm\torii factori:
• m\rimea globulelor de gr\sime; cu cât globulele sunt mai mari, cu atât
separarea este mai rapid\;
• grosimea stratului de lapte dintre talere (0,3 – 0,5 mm); separarea este
mai rapid\ când stratul de lapte este mai sub]ire;
• vâscozitatea laptelui care este influen]at\ de temperatura acestuia.
Temperatura la care vâscozitatea are o valoare optim\ (mic\) pentru separare este
de 39 – 400 C. Când separarea se execut\ imediat dup\ muls, temperatura laptelui
este de 300 – 350 C, vâscozitatea laptelui este suficient de mic\, iar procesul de
separarea este u[or;
• aciditatea laptelui influen]eaz\ procesul separ\rii prin efectul pe care `l
are asupra vâscozit\]ii. Pân\ la 25,50 C se observ\ o sc\dere a vâscozit\]ii;
• viteza de rota]ie a tobei. Pentru ca for]a centrifug\ creat\ s\ aib\ o
valoare corespunz\toare pentru separarea particulelor cu greut\]i specifice foarte
apropiate (0,93 daN/dm3 [i 1,28 – 1,033 daN/dm3), trebuie ca viteza de rota]ie
(viteza unghiular\) s\ fie cuprins\ `ntre limitele 620 – 1250 rad/s.
Capacitatea de lucru a unui separator depinde de num\rul talerelor tobei de
separare, de m\rimea acestora, de distan]a dintre talere.
Cu ajutorul separatoarelor poate fi realizat\ separarea a 95 – 99 % din
cantitatea total\ de gr\sime aflat\ `n lapte.

6.3.5. Utilaje pentru fabricarea untului


Fabricarea untului const\ `n ob]inerea gr\simii din smântân\ pe calea
separ\rii de zar\.
~n fermele zootehnice fabricarea untului se realizeaz\ `n putinee
malaxoare. Schema de principiu a unui putineu malaxor se prezint\ `n fig.77.
Butoiul putineului (1) se execut\ din lemn de esen]\ tare, ale c\rui doage
sunt prinse `n cercuri din platband\ de o]el. Lateral se prev\d u[i pentru evacuarea
zarei [i vizoare pentru urm\rirea procesului func]ional. Umplerea cu smântân\ se
face prin c\dere liber\, cu presiune sau vacuumatic, iar desc\rcarea untului se face
prin c\dere pe o platform\.
~n interiorul butoiului se monteaz\ perechile de val]uri (2) care se rotesc `n
sens opus. Ele se amplaseaz\ astfel `ncât s\ asigure o perfect\ echilibrare.
Val]urile au sec]iunea stelat\ (fig.77b). Distan]a dintre val]uri este de 0,02 – 0,04
m.
Mecansimul de transmitere a mi[c\rii este montat pe suportul ramei [i se
compune din [apte ro]i din]ate cilindrice [i un cuplaj (4).
Ro]ile z5, z6 [i z7 au un num\r egal de din]i [i deci vitezele de rota]ie ale
val]urilor (2) vor fi egale cu cea a butoiului `n cazul când cuplajul (4) este realizat.
Aceast\ pozi]ie corespunde procesului de batere a smântânii.
Pentru realizarea malax\rii, se decupleaz\ cuplajul (4) realizând-se
transmiterea mi[c\rii de la arborele (3), prin ro]ile din]ate z1, z2, z3 [i z4 la butoiul
(1).
La procesul de batere, viteza de rota]ie a butoiului se stabile[te astfel `ncât
materialul din interiorul butoiului s\ nu se deplaseze circular (odat\ cu butoiul), ci
c\zând de la o anumit\ `n\l]ime `ntre val]uri.
Durata de batere este de 40 – 50 minute, dup\ care se poate observa pe
vizorul putinelului formare bobului de unt de 0,002 – 0,004 m.
Dup\ procesul de batere se opre[te mecanismul de transmitere a mi[c\rii,
se elimin\ zara [i se introduce apa [i `ncepe procesul de malaxare (amestecare)
când tura]ia butoiului se prime[te prin lan]ul cinematic z1, z2, z3, z4.
Fabricarea untului pe cale industrial\ se face cu putinee metalice sau cu
ma[ini care au ac]iune continu\.
60
Fig.77 – Schema putineului malaxor:
a – schema de principiu; b – sec]iune prin val]uri.
1 – butoi; 2 – val]uri; 3 – arbore motric; 4 – cuplaj; 5 – manet\ de cuplare [i decuplare.

6.4. INSTALAŢII PENTRU TUNSUL OILOR

Executarea mecanizat\ a tunsului oilor prezint\ urm\toarele avantaje:


cre[te productivitatea muncii de 3 – 4 ori; se reduce efortul depus de muncitori
deoarece pentru tunsul manual al unei oi sunt necesare 1500 – 1700 strângeri de
mân\; se tunde mai uniform [i mai aproape de piele, ob]inându-se astfel
`mbun\t\]irea calit\]ii lânii prin cre[terea cu 5 – 8 mm a lungimii medii a firelor,
cât [i m\rirea cu 0,15 – 0,3 kg a produc]iei de lân\ tuns\ de la fiecare oaie; se
reduce procentul de r\nire a pielii animalului.
~n fermele de ovine se poate mecaniza [i opra]ia de balotare a lânii, pentru
a se reduce volumul de transport [i de depozitare.
Instala]iile pentru tunsul oilor se clasific\ dup\ mai multe criterii [i anume:
• dup\ modul de instalare: instala]ii sta]ionare (instalate `n centre speciale
de muls) [i instala]ii mobile (care se monteaz\ pe platforme mobile);
• dup\ modul de transmitere a mi[c\rii la ma[ina de tuns: ma[ini cu
motor electric `n mâner [i ma[ini ac]ionate prin arbore flexibil.
O instala]ie de tuns oi se compune din: sursa de energie, re]eaua electric\
de distribu]ie, ma[inile de tuns, dispozitive de ascu]ire.
Dup\ modul de ac]ionare ma[inile de tuns oi pot fi (fig.78): ma[ini cu
electromotorul `ncorporat (`n mâner) [i ma[ini cu electromotorul separat.
Ma[inile de tuns oi se compun din urm\toarele p\r]i principale [i anume:
aparat de t\iere, mecanism de ac]ionare a cu]itului, mecanism de reglare a ap\s\rii
cu]itului pe contracu]it [i motor electric.
Fig.78 – Ma[ini de tuns oi:
a – ma[in\ de tuns cu electromotorul `ncorporat:
1 – corp;
2 – mâner cu electromotor;
3 – aparat de t\iere;
4 – furca (pârghia) de antrenare;
5 – dispozitiv de reglare.
b – ma[in\ de tuns cu electromotor separat:
1 – aparat de t\iere;
2 – dispozitiv de reglare;
3 – mâner;
4 – ap\r\toare din piele pentru angrenajul articulat;
5 – arbore flexibil de antrenare.
Aparatul de t\iere (fig.79) este alc\tuit din contacu]itul (1) [i cu]itul (2).
T\ierea se efectueaz\ prin forfecare `ntre muchiile t\ietoare ale cu]itului, care are
mi[care de oscila]ie (rectilinie alternativ\) [i cele ale contrac]itului, care este fix.
Cursa cu]itului (S) este corelat\ cu pasul cu]itului (t) [i pasul contracu]itului (to).
61
S = t ≅ 3t0
Mecanismul de ac]ionare al cu]itului transform\ mi[carea de rota]ie
continu\ primit\ de la motorul electric (direct sau indirect printr-un arbore flexibil
[i un grup de ac]ionare) `n mi[care de oscila]ie (rectilinie alternativ\).

Fig.79 – Aparatul de t\iere al ma[inii de tuns:


1 – contracu]it (pieptene);
2 – cu]it;
t0 – pasul pieptenului;
t – pasul cu]itului.

Ma[ina este prev\zut\ cu un sistem de reglare a ap\s\rii cu]itului pe


contracu]it (pieptene). Dac\ ap\sarea este prea mare, cre[te frecarea, aparatul de
t\iere se `nc\lze[te [i se uzeaz\ mai repede; `n cazul ap\s\rii insuficiente, aparatul
nu taie corect (se poate smulge lâna) sau se poate produce sc\parea cu]itului din
furc\.
Tunsul oilor are loc `n incinte special amenajate, cu podiumuri având
`n\l]imea de 0,35 – 0,5 m executate din materiale electroizolante (lemn), numite [i
mese de tuns.
Schema de amenajare a unui centru de tuns oi este prezentat\ `n fig. 80.
Sunt indicate compartimentele anexe unde se desf\[oar\ opera]iunile auxiliare.
Deasupra meselor, la 2 m `n\l]ime sunt `ntrerup\toarele automate AC-3. Distan]a
dintre motoarele electrice de ac]ionare este de 1,8 m. Cl\direa `n care se monteaz\
instala]ia trebuie s\ aib\ `n\l]imea minim\ de 2,3 m, lungimea de 16 – 17 m
[i l\]imea de 8 – 10 m.
Fig.80 – Schema de amenajare a
centrului de tuns oi:

1 - ]arc pentru oi netunse;


2 – boxe de a[teptare;
3 – mese de tuns;
4 – mas\ de `nregistrare;
5 – cântar;
6 – mas\ de clasat lâna;
7 – pres\ pentru lân\;
8 – balo]i de lân\;
9 – cântar;
10 – post sanitar veterinar;
11 - ]arc pentru oi tunse.
~nainte de `nceperea tunsului se verific\ starea ma[inilor de tuns [i `n
special a aparatelor de t\iere. Tunsul se execut\ dintr-o singur\ trecere, f\r\ a
reveni cu ma[ina de tuns pe acela[i loc, pentru a nu rezulta fire foarte scurte care
ar deprecia calitatea lânii. Ma[ina trebuie deplasat\ cât mai aproape de piele. ~n
timpul lucrului, aparatul de t\iere trebuie degresat periodic prin introducerea lui
`ntr-o solu]ie detergent\. Dup\ ce s-au tuns 5 – 6 oi, cu]itul [i pieptenele se
demonteaz\, se spal\ cu petrol [i apoi se ascut.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Alcătuirea gnerală a unei instalaţii de muls


2. Aparatul de muls
3. Pulsatorul cu supape şi membrană
4. Pulsatorul hidropneumatic
5. Pulsatorul electromagnetic
62
6. Pulsatorul electromecanic
7. Instalaţii de spălare şi dezinfecţie
8. Instalaţii de muls oi
9. Utilaje pentru filtrarea laptelui
10. Utilaje pentru răcirea laptelui
11. Utilaje pentru pasteurizarea laptelui
12. Separatoare de lapte
13. Utilaje pentru fabricarea untului
14. Instalaţii pentru tuns oi

REFERATE

1. Scheme tehnologice de muls vaci.


2. Schimbătoare de căldură cu plăci pentru răcirea preliminară a laptelui.
3. Instalaţii pentru pasteurizarea laptelui.

63
Unitatea de învăţare 7. MA{INI {I INSTALA}II PENTRU PREPARAREA
{I ADMINISTRAREA HRANEI LA ANIMALE {I P|S|RI

CUPRINS (U.I. 7)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 64


Instrucţiuni.......................................................................................................... 64
7.1 Utilaje pentru prepararea hranei...................................................... 65
7.2 Ma[ini [i instala]ii pentru administrarea hranei.............................. 78

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 7)

Cre[terea produc]iei zootehnice depinde `ntr-o m\sur\ hot\râtoare de


furajarea ra]ional\ a animalelor. Re]elele cele mai economice de furajare trebuie
s\ con]in\ `ntr-un echilibru optim elementele nutritive necesare pentru fiecare
specie [i categorie de animale, corespunz\tor cu direc]ia de produc]ie a acestora.
Pu]ine furaje corespund `n starea lor natural\ la toate cerin]ele organismului
animal, majoritatea din ele trebuind s\ fie prelucrate dup\ o anumit\ schem\
tehnologic\. Prin aceast\ prelucrare se ob]in modific\ri fizice (form\, structur\,
textur\, granula]ie) [i chimice (fix\ri, depolimeriz\ri, scind\ri). Prin prelucrare se
ridic\ valoarea nutritiv\ a furajelor, se m\re[te gradul de digestibilitate, se
`mbun\t\]e[te gustul [i se creeaz\ premisele mecaniz\rii sau chiar automatiz\rii
distribuirii acestora la animale.
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va dispune de competenţele
necesare pentru a răspunde la următoarele întrebări:
• Ce utilaje se folosesc pentru curăţarea furajelor concentrate?
• Ce tipuri de mori se utilizează pentru măcinarea furajelor concentrate?
• Cum se realizează curăţirea furajelor rădăcinoase?
• Ce tipuri de echipamente sunt utilizate pentru prelucrarea furajelor fibroase
şi grosiere?
• Care sunt utilajele necesare dozării şi amestecării furajelor?
• Cum se realizează distribuirea nutreţurilor pentru taurine?
• Ce maşini şi instalaţii se folosec pentru distribuirea hranei la porci?
• Cum se asigură distribuirea hranei la păsări şi ovine?

Instrucţiuni (U.I. 7)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de patru ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

64
7.1. UTILAJE PENTRU PREPARAREA HRANEI

Ma[inile [i instala]iile de preparare a hranei se pot grupa `n func]ie de


procesul de lucru [i de natura furajului, astfel:
• utilaje pentru prelucrarea furajelor concentrate;
• utilaje pentru prelucrarea furajelor suculente;
• utilaje pentru prelucrarea furajelor fibroase [i grosiere;
• instala]ii pentru producerea solu]iei hidroizolante [i a drojdiei furajere
lichide;
• utilaje pentru dozarea [i amestecarea furajelor, sec]ii [i fabrici de
nutre]uri.

7.1.1. Utilaje pentru prelucrarea furajelor concentrate


Pentru a cre[te gradul de utilizare printr-o mai mare digestibilitate, furajele
concentrate, grupa cea mai important\ de furaje folosite `n hrana animalelor, sunt
supuse unor procese de cur\]ire, m\run]ire, decorticare, de germinare.
Utilaje pentru cur\]area concentratelor
Cur\]area furajelor are ca scop eliminarea corpurilor str\ine (pleav\,
buc\]i de paie, bulg\ri de pamânt, pietre, buc\]i de metal) prezente `n furaje atât
din procesul de recoltare cât [i din manipul\ri. Cur\]area se realizeaz\ pe baza
caracteristicilor fizico-mecanice ale produsului de baz\ [i anume:
• cu ajutorul sitelor, dup\ dimensiunile boabelor;
• cu ajutorul curentului de aer, dup\ propriet\]ile aerodinamice;
• cu ajutorul trioarelor, dup\ forma boabelor;
• cu ajutorul câmpurilor magnetice, dup\ propriet\]ile magnetice ale
produselor.
Utilaje pentru cur\]irea furajelor de corpuri fieroase
Prezen]a corpurilor fieroase poate avea urm\ri grave `n instala]iile de
prelucrare. Pe lâng\ avarii, acestea pot provoca incendii sau explozii prin scânteile
produse la lovire prin m\cinare, pot ajunge `n produsele finite provocând leziuni
organelor digestive. Separarea se face cu ajutorul aparatelor electromagnetice sau
magnetice. Eficacitatea aparatelor magnetice depinde de puterea câmpului, viteza
de deplasarea a produsului peste câmp, grosimea stratului [i m\rimea copurilor
metalice.
Un aparat magnetic cu magne]i permanen]i (fig.81) este realizat dintr-o
bar\ de magne]i a[eza]i unul lâng\ altul, fixa]i pe un plan `nclinat la un unghi de
27 – 350 pentru boabe [i 50 – 550 pentru f\inuri. Grosimea stratului nu trebuie s\
dep\[easc\ 8 – 10 mm. Dup\ aproximativ ½ ore de func]ionare sunt `ndep\rtate
manual corpurile metalice re]inute.
Un aparat electromagnetic (fig.82) este format dintr-un co[ de alimentare,
un tambur ce se rote[te [i care are `n interior electromagnetul. Func]ionarea este
continu\. Granulele, nefiind atrase de magnet, cad `n prima gur\ de evacuare, pe
când corpurile fieroase, atrase de câmpul magnetic, sunt re]inute pe suprafa]a
tamburului [i cad numai atunci când `nceteaz\ ac]iunea câmpului.
Utilaje pentru decojirea furajelor – se folosesc pentru `ndep\rtarea
`nveli[ului sau tegumentului boabelor de cerale [i leguminoase, `n vederea
folosirii cu randamente superioare a nutre]urilor. Ma[ina de decojit, numit\
holendru (fig.83), este format\ din doi tamburi ce se rotesc `n sensuri opuse, cu
viteze diferite. Tamburul exterior are suprafa]a din pl\ci de o]el, perforate, prin
care trec resturile de la decojire. Tamburul inferior are suprafa]a abraziv\. Gura de
alimentare se afl\ dispus\ axial, iar evacuarea se face periodic, printr-o

65
deschiz\tur\ de pe circumferin]a tobei. Gradul de prelucrare este dependent de
tura]ia tamburului inferior, cantitatea de material dintr-o [arj\ [i durata cât st\
materialul `n ma[in\.

Fig.81 Schema tehnologic\ a separatorului cu


magnet permanent:
1 – corpul separatorului magnetic; 2 – u[\ de cur\]ire; 3 – Fig.82 Aparat electromagnetic:
magnet permanent; 4 – jug; 5 – piese polare de re]inere; 6 1 – cilindru; 2 – electromagnet; 3 – co[ de
– manet\ pentru punerea `n func]iune; 7 – racord intrare; 8 alimentare; 4 – jgheab pentru corpuri
– racord evacuare. str\ine; 5 – gur\ de evacuare.
Batoze pentru porumb
Sunt utilaje ce se folosesc pentru
desprinderea boabelor de pe [tiule]i. Ele
func]ioneaz\ ca utilaje independente,
sau sunt incluse `n fluxul tehnologic al
instala]iilor de prelucrare a boabelor de
porumb – fabrici de nutre]uri combinate
[i silozuri.
Batozele pentru porumb au `n
componen]a lor un co[ de alimentare,
un aparat de batere, organe de cur\]ire a
Fig.83– Aparat de decorticat: boabelor [i dispozitive de evacuare a
1 – tambur exterior; 2 – tambur interior cu
suprafa]\ abraziv\; 3 – gur\ de alimentare.
cioc\l\ilor. Aparatele de batere sunt for-
mate din b\t\tor [i contrab\t\tor. B\t\torul poate fi de tipul cilindric cu cuie
(fig.84a), tronconic cu cuie (fig.84b), cu palete (fig.84c), cu melc (fig.84d).

Fig.84– Aparate de
treierat [tiule]i:
a, b – b\t\toare cu cuie;
c – b\t\toare cu palete;
d – b\t\toare cu melc.

B\t\toarele cu palete sunt formate dintr-un cilindru metalic, pe a c\rui


suprafa]\ exterioar\ sunt montate frecvent patru rânduri de palete; b\t\toarele cu

66
melc sunt realizate sub forma unui melc masiv, ob]inut prin turnare montat pe un
arbore.
Contrab\t\toarele aparatelor de batere sunt realizate sub forma unor site cu
orificii circulare, cu diametrul de 4 – 16 mm, ori, sub forma unor vergele dispuse
paralel cu arborele b\t\torului, distan]a dintre vergele fiind 9,5 –12 mm. Unghiul
total de `nf\[urare al contrab\t\torului este de 3600, iar unghiul de `nf\[urare al
suprafe]ei prin care trec boabele este de 160 – 2000. Distan]a `ntre b\t\tor [i
contrab\t\tor este fix\, fiind `n general de 50 – 90 mm.
Organele de cur\]ire, formate din site [i ventilator, `nl\tur\ boabele sparte,
resturile de cioc\l\i [i pleav\. Procesul de lucru const\ din introducerea for]at\ a
[tiule]ilor `n spa]iul dintre b\t\tor [i contrab\t\tor, unde, sub ac]iunea loviturilor
exercitate de elementele active ale b\t\torului [i datorit\ frec\rii ce apare `ntre
[tiule]ii [i `ntre ace[tia [i p\r]ile metalice ale aparatului, se produce desprinderea
boabelor. Boabele separate prin gr\tarul contrab\t\torului sunt transmise
organelor de cur\]ire. Cioc\l\ii sunt evacua]i la extremitatea aparatului, prin
intermediul unor palete de evacuare.
Utilaje pentru m\cinare
~n vederea cre[terii gradului de utilizare a furajelor concentrate, cât [i a
ob]inerii unor ra]ii echilibrate, acestea trebuiesc m\run]ite. M\run]irea prin
m\cinare se realizeaz\ cu ajutorul morilor [i se bazeaz\ pe urm\toarele ac]iuni
mecanice asupra produsului:
• strivire sau aplatizare (fig.85a) ce se produc la morile cu val]uri netede;
• t\iere [i strivire (fig.85b, c) ce se realizeaz\ la morile cu val]uri riflate,
care se rotesc cu viteze periferice diferite;
• frecare (fig.85d, e) ce are loc la morile cu pietre sau discuri a[ezate
vertical;
• spargere prin lovituri produse de ciocane (fig.85f), este `ntâlnit\ la
morile cu ciocane.

Fig.85 – Schemele
organelor active
ale ma[inilor de
m\cinat:
a, b, c – val]uri;
d – pietre;
e – discuri;
f – ciocane.

Frac]iunile rezultate – f\ina – se folosesc `n hrana animalelor, dup\, cum


urmeaz\: m\rirea particulelor de 0,31 – 1 mm pentru p\s\ri [i tineretul porcin, 1 –
1,8 mm pentru porci [i tineretul taurin [i 1,8 – 2,6 mm pentru vaci [i cai.
M\cinarea fin\, sub 1 mm, prezint\ dezavantaje: pierderi de material prin
pr\fuire, amestecare anevoioas\ cu alte furaje [i cu saliva, produsul devine
higroscopic [i se auto`nc\lze[te.
Mori cu ciocane. S-a generalizat folosirea lor pentru m\run]irea
nutre]urilor concentrate necesare sectorului zootehnic, datorit\ faptului c\ sunt
utilaje simple, robuste, u[or de exploatat, macin\ cele mai diverse materii prime
f\r\ s\ `nc\lzeasc\ prea mult m\cini[ul [i asigur\ condi]iile de calitate specifice.
Procesul tehnologic de m\cinare const\ `n alimentarea ma[inii cu material,
m\run]irea materialului [i evacuarea produsului ob]inut.
Dup\ destina]ie, morile cu ciocane se clasific\ `n:

67
• mori cu ciocane universale, folosite la m\cinarea nutre]urilor
concentrate, producerea f\inii de fân, m\run]irea fibroaselor [i chiar a
r\d\cinoaselor;
• mori cu ciocane destinate numai pentru m\cinarea concentratelor,
folosite `n fermele mari [i `n fabricile de nutre]uri combinate.
Morile cu ciocane (fig.86) sunt formate din dispozitivul de alimentare,
camera de m\cinare, dispozitivul de evacuare a materialului m\cinat [i
mecanismul de ac]ionare. Dispozitivul de alimentare const\ dintr-un co[ pentru
concentrate, jgheab [i mecanism pentru reglarea aliment\rii. Alimentarea morii se
poate face axial sau tangen]ial, iar reglarea debituluii se face prin obturator
reglabil sau sistem vibrator. Camera de m\cinare este format\ dintr-o carcas\
metalic\, rotorul cu ciocane [i sita calibrat\. Sita poate cuprinde `ntreaga
circumferin]\ a camerei sau numai o parte, `n care caz carcasa se c\ptu[e[te cu o
contraplac\ metalic\ cu rifluri sau proeminen]e pentru a m\ri efectul spargerii.
Rotorul este format dintr-un arbore sprijinit pe dou\ lag\re cu rulmen]i. Pe
arbore sunt montate unul sau mai multe discuri pe care sunt prinse articulat cu
ajutorul bol]urilor, ciocanele; acestea sunt construite din o]el, cu o duritate
cuprins\ `ntre 300 – 400 HB. Ciocanele au dimensiuni [i forme variate, `n func]ie
de particularit\]ile produsului supus m\cin\rii [i a gradului de m\cinare.

Fig.86 - Schema constructiv\ a morilor cu ciocane:


a – moar\ cu ciocane f\r\ ventilator; b – moar\ cu ciocane cu ventilator.
1 – gur\ de alimentare; 2 – dispozitiv de uniformizare; 3 – [ub\r; 4 – corpul morii; 5 – contrapl\ci (rifluri); 6 –
camer\ de m\cinare; 7 – rotor; 8 – ciocane; 9 – sit\; 10 – ventilator; 11 – conduct\ de refulare.

Asamblarea ciocanelor pe rotorul morii se face astfel `ncât, s\ nu se


roteasc\ dou\ ciocane pe aceea[i urm\ [i s\ se asigure echilibrul dinamic al
rotorului.
Sitele morilor (fig.87) sunt executate din tabl\ de o]el cu grosimea de 2 – 8
mm. Diametrul orificiilor este cuprins `ntre 1,5 – 15 mm `n func]ie de produsul ce
urmeaz\ a fi m\cinat, starea de umiditate [i granulozitatea necesar\. Sitele sub]iri
au orificii cilindrice (fig.87 a), iar cele groase au orificii tronconice (fig.87 b) cu
baza mare spre exterior, pentru a u[ura evacuarea produsului m\cinat. Sitele cu
scafe (fig.87 c) prezint\ o eficacitate a m\run]irii, dar se uzeaz\ repede [i nu se
pot recondi]iona.

Fig.87 – Diferite forme de site `ntâlnite la morile cu ciocane:


a – cu orificii rotunde; b – cu orificii profilate; c – cu orificii `n form\ de scafe;
d – cu orificii alungite.

68
Colectarea m\cini[ului `n saci sau bunc\re de depozitare se poate realiza
prin transport pneumatic absorbant-refulant, format din ventilator, conduct\ de
transport [i ciclon. Ventilatorul poate fi amplasat pe acela[i ax cu rotorul, pentru
morile de capacitate mic\ sau separat pentru morile cu o capacitate mai mare de 2
t/h,
Procesul de lucru al morilor cu ciocane este urm\torul: produsul din co[ul
de alimentare ajunge prin c\dere `n camera de m\cinat, unde este sf\râmat
datorit\ loviturilor primite de la ciocane, lovirii produsului de carcas\, respectiv
de sit\, cât [i datorit\ lovirii `ntre particulele care au viteze diferite. Ciocanele
rotindu-se `ntâlnesc produsul [i `l sfarm\. Efectul sf\râm\rii produsului prin lovire
de c\tre ciocane se va mic[ora pe m\sur\ ce particulele vor fi mai mici. Aceast\
caracteristic\ a procesului de m\cinare la morile cu ciocane este important\
deoarece produsul m\cinat va avea un procent redus de f\in\ praf. Când
particulele au dimensiuni mai mici decât orificiile sitei, trec prin aceasta [i sunt
preluate de ventilator.
Fractorii care influen]eaz\ m\cinarea la morile cu ciocane sunt:
• viteza liniar\ a ciocanelor care trebuie s\ fie 30 – 45 m/s pentru turte,
brichete, s\ruri minerale, 40 – 80 m/s pentru cereale [i 60 – 100 m/s pentru fân,
paie. Peste aceste valori ale vitezei se ob]ine o granula]ie mai fin\, dar cu
randament sc\zut raportat la energia cheltuit\;
• distan]a dintre cicloane [i sit\ (5 – 30 mm), `n medie se recomand\ 20
mm. Cu cât aceast\ distan]\ este mai mic\, se ob]ine o granula]ie mai fin\, dar
cre[te consumul de energie;
• natura produsului, care-i considerat cel mai important factor tehnologic,
datorit\ coeziunii specifice (P) [i umidit\]ii. Pentru fiecare procent de umiditate `n
plus (raportat la umiditatea optim\ de conservare) randamentul scade cu 10 – 15
% pe lâng\ pericolul `nfund\rii [i `nc\lzirii produsului. Umiditatea maxim\ a
produselor `n vederea m\cin\rii este 18 %.
~n afar\ de principiul m\run]irii prin lovire de c\tre ciocane, la ma[inile
folosite `n unit\]ile zootehnice se mai `ntâlnesc:
• m\run]irea prin t\iere, despicare, la zdrobitorul de [tiule]i [i cioc\l\i
(fig.88). Este utilizat pentru m\run]irea [tiule]ilor, `n vederea aliment\rii morilor
cu ciocane. Produsul este zdrobit prin ac]iunea degetelor de pe rotor [i a celor fixe
de pe carcas\.

Fig.88 – Schema tehnologic\ a


zdrobitorului de [tiule]i [i cioc\l\i:
1 – co[ de alimentare;
2 – obturator reglabil;
3 – rotor;
4 – degete;
5 – motor electric;
6 – produsul `nainte de zdrobire;
7 – produsul zdrobit.

• aplatizarea prin turtire, la ma[inile pentru fulguit cereale. Aceast\


tehnologie se aplic\ `n vederea `nsiloz\rii orzului [i porumbului boabe, cu
umiditatea cuprins\ `ntre 28 [i 35 %. O ma[in\ de fulguit (fig.89) este format\ din
co[ de alimentare,prev\zut cu uniformizator, dou\ val]uri, la care for]a de ap\sare
69
[i distan]a dintre ele sunt reglabile, r\zuitori pentru cur\]irea val]urilor de
eventualele boabe lipite, transportor tip melc, care conduce materialul aplatizat la
ventilator [i acesta `l dirijeaz\ direct la celula silozului.
Fig.89 – Schema tehnologic\ a ma[inii de
fulguit MFC-4A:
1 – co[ de alimentare;
2 – cilindru de alimentare;
3 – obturator;
4, 5 – val]uri;
6, 7 – dispozitiv de reglare a distan]ei dintre cilindri;
8 – arc;
9 – arc pentru reglarea distan]ei dintre val]uri;
10 – r\zuitor;
11 – transportor melc;
12 – ventilator;
13 – conduct\ de evacuare;
14 – deflector;
15 – ro]i.

7.1.2. Utilaje pentru prelucrarea furajelor suculente


Utilaje pentru cur\]irea furajelor r\d\cinoase
Cura]irea furajelor r\d\cinoase de impurit\]i (pietre, resturi de plante [i
mai ales p\mânt) `nainte de a le folosi `n hrana animalelor, este obligatorie,
deoarece prezen]a acestora produce `mboln\viri (colici) [i scade comestibilitatea
[i digestibilitatea acestora.
Practica a ar\tat c\ porcii [i caii sunt mai sensibili decât bovinele la
prezen]a p\mântului `n furaj.
Dac\ sfecla, printr-o simpl\ cur\]ire uscat\, e apt\ pentru a fi administrat\,
cartofii trebuiesc necondi]iona]i sp\la]i.
Pentru a `ndep\rta p\mântul uscat [i alte impurit\]i de pe furaje, se face
cur\]irea acestora pe cale uscat\ sau umed\.
Cur\]irea uscat\ se efectueaz\ cu ajutorul unei tobe cu vergele, a unui
transportor elicoidal, a unui transportor cu vergele sau cu lan]uri cu racle]i. Cu cât
furajul este supus unei cur\]iri mai energice cu atât cre[te gradul de v\t\mare.
Cur\]irea umed\ a furajelor se face prin sp\lare cu ap\. Ma[inile de
sp\lat furaje trebuie s\ efectueze o cur\]ire cât mai bun\, `ntr-un timp cât mai
scurt, cu consum de energie cât mai redus, folosind o cantitate mic\ de ap\, f\r\ a
v\t\ma furajele.
Utilajele de sp\lat tuberculi [i r\d\cinoase sunt alc\tuite din co[ul de
alimentare, organul activ care efectuaeaz\ sp\larea, jgheabul de desc\rcare,
motorul electric, transmisia [i cadrul de sus]inere.
Dup\ construc]ia organului activ,
ma[inile de sp\lat pot fi cu tob\ rotativ\
(fig.90 a), cu melc (fig.90 b), cu palete
(fig.90 d), sau cu disc orizontal (fig.90
c). Procesul de lucru, indiferent de tip,
este urm\torul: din co[ul de alimentare
furajul ajunge `n bazinul cu ap\ [i `n
drumul spre gura de evacuare este
sp\lat datorit\ frec\rilor cu organele
mijlocului de transport.
Gradul de murd\rire al produsului se
afl\ cu rela]ia:
Fig.90 – Schemele tehnologice ale
ma[inilor de sp\lat r\d\cinoase: m − m3
G= 1 ⋅ 100 ,
a – cu tob\ rotativ\; b – cu melc; c – cu disc m1
rotativ; d – cu palete.

70
`n care:
• m1 – greutatea materialului `nainte de a fi sp\lat, kg;
• m3 – greutatea materialului perfect curat, kg.
Gradul de murd\rire dup\ sp\lare se calculeaz\ cu rela]ia:
m − m2
G1 = 1 ⋅ 100
m1
unde m2 este greutatea materialului dup\ sp\lare, kg.
Nu se admite ca dup\ sp\lare produsul s\ r\mân\ cu un grad de murd\rire
mai mare de 2 – 3 %.
Utilaje pentru tocarea r\d\cinoaselor
Prin tocarea r\d\cinoaselor se `mbun\t\]e[te asimilarea lor de c\tre
organismele animalelor, se evit\ `nec\rile [i d\ posibilitatea amestec\rii acestora
cu alte furaje.
Utilajele pentru tocat trebuie s\ aib\ posibilitatea regl\rii dimensiunilor
toc\turii, s\ nu influen]eze `nsu[irile furajului [i s\ aib\ productivitate mare pentru
a permite prepararea furajului `n 1 – 2 ore.
Aceste ma[ini (fig.91) se clasific\ dup\ forma organelor active `n: toc\tori
cu disc, dispus orizontal sau vertical, cu tob\ cilindric\, tronconic\ sau
bitronconic\, cu rotor [i cu melc.

Fig.91 – Schemele tipurilor


de toc\tori pentru
r\d\cinoase:
a – cu disc vertical;
b – cu disc orizontal;
c – cu tob\ cilindric\ a[ezat\
orizontal;
d, f – cu tob\ tronconic\ a[ezat\
orizontal;
e – cu tob\ bitronconic\.

Cu]itele toc\torilor pot fi cu t\i[ drept, crenelat sau sub form\ de scaf\
simpl\ sau dubl\, iar toc\tura va fi `n felii sau t\ie]ei. Cu]itele sunt a[ezate cu
t\i[ul `n interiorul co[ului [i fac un unghi de circa 300 cu planul discului sau cu
tangenta la tob\.
Viteza de t\iere, pentru diferite tipuri de toc\tori, ac]ionate manual este de
4 – 5 m/s, iar pentru cele ac]ionate mecanic 7 – 8 m/s.
Toc\toarea cu rotor TRP-3 (fig.92) este format\ dintr-un co[ de
alimentare (1), o tob\ cilindric\ (2) pe care sunt montate 38 cu]ite deget [i carcasa
pe care sunt montate 52 contracu]ite (3) de form\ deget. Produsul este tocat prin
ac]iunea cu]itelor [i contracu]itelor [i este evacuat prin jgheabul de evacuare.
Tocarea se face sub form\ de felii cu o grosime de 10 mm.
Toc\toarea cu disc orizontal TR-10 (fig.93) este format\ dintr-un co[ de
alimentare (2), la fundul c\ruia se g\se[te discul (3), cu 8 cu]ite. De carcas\,
deasupra discului, se monteaz\ un suport-opritor (5) ce nu permite antrenarea
produsului `n mi[care de rota]ie. Evacuarea feliilor t\iate se face de o palet\ (6) ce
prime[te mi[carea de rota]ie odat\ cu discul.
Agregatul de sp\lat [i tocat r\d\cinoase - INTOS-1 (fig.94) execut\ atât
sp\larea cât [i tocarea sub form\ de felii a r\d\cinoaselor. Este alc\tuit dintr-un
co[ de alimentare (1), un agitator cu palete (2), un bazin cu ap\, un transportor de

71
tip melc (3), o toc\toare cu rotor, o pomp\ centrifug\ (8) [i mecanismul de
ac]ionare.

Fig.92 – Schema tehnologic\ a toc\torii de


r\d\cinoase TRP-3:
1 – co[ de alimentare;
2 – rotor cu cu]ite;
3 – contracu]ite;
4 – motor electric;
5 – transmisie;
6 – jgheab de evacuare.

Fig.93 – Schema tehnologic\ a toc\torii de


r\d\cinoase TR-10:
1 – sfecl\ netocat\;
2 – co[ de alimentare;
3 – rotor;
4 – cu]it;
5 – suport opritor;
6 – palet\ pentru evacuarea toc\turii;
7 – jgheab de evacuare;
8 – transmisia;
9 – motor electric;
10 – sfecl\ tocat\.

Fig.94 – Schema tehnologic\ a ma[inii de


sp\lat [i tocat sfecl\ INTOS-1:
1 – co[ de alimentare;
2 – alimentator;
3 – melc;
4 – pomp\ centrifug\;
5 – motor electric;
6 – duze de pulverizare;
7 – rotor cu cu]ite;
8 – contracu]ite.

Agitatorul cu palete are rolul de a agita furajul `n vederea sp\l\rii, cât [i de


a asigura alimentarea uniform\ a melcului. Procesul de lucru const\ `n
desc\rcarea prin basculare a r\d\cinoaselor `n co[ul de alimentare, de unde
datorit\ agitatorului ajung `n camera de sp\lare. Melcul conduce produsul spre
toc\toare, sub jetul de ap\ trimis cu presiune de pomp\, ce are ca efect o sp\lare
suplimentar\ a furajului.
Toc\toarea este format\ din rotor cu cu]ite [i carcas\ cu contracu]ite.
Materialul tocat cade `n remorc\. P\mântul [i alte impurit\]i, trec prin sit\ [i se
colecteaz\ `n bazinul de la partea de jos a camerei de sp\lare. Sorbul pompei
centrifuge, care recircul\ apa de sp\lare, se monteaz\ la 100 mm fa]\ de fundul
bazinului.
Instala]ii [i ma[ini pentru op\rit [i terciuit
Dac\ `n hrana porcilor intr\ [i furaje suculente, acestea necesit\ a fi
op\rite. Op\rirea cu abur ridic\ digestibilitatea furajului, f\r\ a distruge
vitaminele [i substan]ele nutritive.
Op\rirea furajelor se poate face `n cazane simple sau `n agregate speciale
fixe sau mobile. Consumul de abur este `n func]ie de cantitatea [i felul furajului [i
are valori cuprinse `ntre 0,8 – 1 kg pe zi [i animal `n fermele de porci [i 1,2 – 1,5
kg pe zi [i animal `n fermele de vaci.
Op\rirea r\d\cinoaselor se poate face `n cazane f\r\ instala]ii proprii de
`nc\lzire, aburul necesar fiind produs `n centrale termice sau `n cazane prev\zute

72
cu instala]ii proprii de producere a aburului.
Cazanele de op\rit f\r\ instala]ii proprii de `nc\lzire sunt construc]ii
simple, alc\tuite din cazanul propriu-zis – capac, aparatur\ de control, siguran]\
[i racordul de abur. ~n cazan se g\se[te un gr\tar sub care se colecteaz\ condensul
[i impurit\]ile. Func]ionarea este intermitent\.
Cazanele de op\rit prev\zute cu instala]ii de `nc\lzire pot fi cu `nc\lzire
electric\ sau prin arderea unui combustibil. ~n practic\ se folose[te cazanul de
op\rit-`nc\lzit electric [i care se compune dintr-un cazan izolat termic, de 250 –
450 litri ce se `nchide ermetic cu un capac prev\zut cu supap\ de siguran]\.
Cazanul basculeaz\ `n jurul lag\relor de sus]inere, iar pentru a-l men]ine `n
pozi]ie vertical\ e dotat cu un sistem de blocare. La partea inferioar\, `n interior,
se monteaz\ un gr\tar care separ\ compartimentul pentru furaj de compartimentul
pentru ap\ [i distribuie [i aburul `n masa produsului. ~n compartimentul pentru
ap\ se monteaz\ elementele de `nc\lzire care sunt rezisten]e electrice.
Procesul de lucru este urm\torul: se toarn\ 2 – 4 litri de ap\ pentru fiecare
100 kg produs, se pune separatorul de noroi, dup\ care se `ncarc\ cu furaj; dup\
montarea capacului se `nchide circuitul electric; când aburul iese prin supap\ se
deschide circuitul, dar op\rirea continu\ `nc\ 10 minute. Desc\rcarea materialului
se face prin bascularea cazanului.
Utilajele pentru terciuit zdrobesc produsele op\rite cu scopul de a ob]ine
o hran\ gustoas\ [i echilibrat\, prin amestecarea cu alte furaje.
Exist\ o varietate mare de scheme constructive privind ma[inile de
terciuit, care difer\ `n func]ie de tipul organului activ. Cele mai frecvent folosite
sunt cele cu [nec [i sit\ (fig.95 a) [i [nec [i cu]ite (fig.95 b).
~n multe cazuri ma[inile de terciuit lucreaz\ `n agregat cu instala]iile de
op\rit.

Fig.95 – Tipuri de utilaje pentru terciuit:


a – terciuitor cu sit\; b – terciuitor cu palete.
1 – co[ de alimentare; 2 – melc; 3 – sit\; 4 – contracu]it; 5 – cu]ite.

7.1.3. Utilaje pentru prelucrarea furajelor fibroase [i grosiere


Pentru asigurarea hranei necesare efectivelor de animale, se impun m\suri
tehnice [i organizatorice pentru valorificarea superioar\ a furajelor de volum.
Dintre acestea, cea mai important\ este tocarea nutre]urilor fibroase, `n vederea
administr\rii imediate `nsiloz\rii sau prepar\rii unui furaj unic.
Tocarea se execut\ direct `n câmp cu ajutorul combinelor de recoltat [i
tocat, precum [i cu toc\tori de fibroase ce lucreaz\ sta]ionar.
Utilaje pentru tocarea fibroaselor
Toc\torile pentru fibroase trebuie s\ permit\ trecerea furajelor cu
umiditate pân\ la 85 %, reglarea toc\turii `ntre 10 – 60 mm [i transportul toc\turii
pân\ la 10 m pe vertical\ [i 20 m pe orizontal\.
O toc\toare este format\ dintr-un mecanism de alimentare, aparatul de
tocare, sistemul de evacuare [i mecanismul de transmisie.
Dup\ tipul aparatului de tocare deosebim: toc\tori cu cu]ite, a[ezate pe
tob\ sau disc (fig.96 [i fig.97) [i toc\tori cu cu]ite pe tob\ [i rotor cu ciocane
(fig.98).

73
Mecanismul de alimentare are rolul de a transporta, uniformiza [i
comprima masa de nutre] c\tre aparatul de t\iere. Se compune din jgheab,
transportor, cilindri de alimentare, iar la unele toc\tori exist\ [i un cilindru de
uniformizare a aliment\rii. Transportorul este de tip band\, realizat\ din pânz\
cauciucat\ sau din eclise din tabl\ montate pe dou\ lan]uri. Cilindrii de
alimentare, `n num\r de doi, se monteaz\ la 50 – 80 mm dep\rtare de gura de
alimentare. Ei se rotesc `n sens invers unul fa]\ de cel\lalt cu viteze periferice
egale, iar suprafa]a lor poate fi neted\, din]at\ sau canelat\. Cilindrul superior se
poate deplasa pe vertical\, `n func]ie de grosimea stratului de material adus de
transportor.

Fig.96 – Schema tehnologic\ a unei Fig.97 – Schema tehnologic\ a toc\torii de


toc\tori pentru fibroase, cu cu]ite nutre]uri fibroase, cu cu]ite a[ezate pe tob\:
a[ezate pe disc: 1 – transportor de alimentare; 2, 3 – tambure; 4 –
1 – transportor de alimentare; 2 – cilindri de jgheab; 5 – cilindru pentru uniformizarea aliment\rii;
alimentare; 3 – arbore; 4 – cu]ite; 5 – 6, 7 – cilindri de alimentare; 8 – contracu]ite; 9 –
contracu]ite; 6 – palete; 7 - canal de refulare a rotor cu cu]ite; 10 – ventilator; 11 – sit\; 12 – motor
toc\turii. electric.

Fig.98 – Schema tehnologic\ a toc\torii


de nutre]uri combinate cu cu]ite a[ezate
pe tob\ [i cu rotor cu ciocane:
1 – transportor de alimentare;
2, 3 – tamburi; 4 – jgheab de alimentare;
5,6 – cilindri de alimentare; 7 – rotor cu cu]ite;
8 – contracu]it; 9 – rotor cu ciocane;
10 – contraplac\; 11 – sit\;
12 – gur\ de alimentare cu [tiule]i;
13 – ventilator; 14 – conduct\ de refulare;
15 - ciclon.

Aparatul de t\iere, la toc\torile cu cu]ite (fig.96), este format dintr-un


arbore (3) pe care sunt fixate cu]itele (4). Procesul de t\iere se caracterizeaz\ prin
aceea c\ planul de t\iere este perpendicular pe arborele de ac]ionare. Cu]itele pot
avea t\i[ul drept, sau curbiliniu. Indiferent de forma cu]itului, principalul
dezavantaj al rotoarelor tip disc const\ `n faptul c\ diferite puncte ale t\i[ului au
viteze liniare diferite, `n func]ie de distan]a la care sunt situate fa]\ de centrul de
rota]ie.
Aparatul de t\iere la toc\torile cu cu]ite montate pe tob\ (fig.97) este
format dintr-o tob\ cilindric\ (9) pe care sunt montate cu]itele. Acestea pot fi cu
t\i[ul drept sau elicoidal. Partea contrat\ietoare este realizat\ dintr-o bar\ cu dou\
muchii ascu]ite. Cu]itele se dispun pe tambur astfel `ncât t\i[ul acestora s\
formeze cu partea contrat\ietoare un unghi care s\ asigure t\ierea cu alunecare a
plantelor [i totodat\ men]inerea materialului `n spa]iul dintre cu]it [i contracu]it.
Aparatele de tocat cu tob\ se construiesc cu 3 – 5 cu]ite [i func]ioneaz\ la
tura]ii de 600 – 1000 rot/min. Pentru asigurarea unui proces de tocare, f\r\
ruperea plantelor este necesar ca jocul `ntre cu]ite [i contracu]ite s\ fie de 0,3 – 1

74
mm, iar pentru a func]iona f\r\ [ocuri este necesar ca repartizarea cu]itelor pe
tob\ s\ se fac\ astfel `ncât la ie[irea unui cu]it din dreptul gurii de alimentare
cu]itul urm\tor s\ `nceap\ procesul de tocare.
Aparatul de m\run]ire de la ma[inile ce execut\ atât tocarea, cât [i
m\cinarea (fig. 98) este format dintr-o tob\ cu cu]ite, a[ezate `nclinat fa]\ de axul
ei [i contracu]it [i un rotor cu ciocane. Ma[inile dotate cu acest aparat sunt
destinate pentru tocarea [i defibrarea cocenilor de porumb, paielor [i fânului cu
umiditatea de pân\ la 40 %, sau pentru m\cinarea concentratelor [i fibroaselor
uscate (umiditate maxim\ de 18 %).
~n func]ie de felul produsului [i calitatea de prelucrare impus\, ma[inile se
echipeaz\ diferen]iat. Pentru a m\ri gradul de defibrare, se introduce `n zona de
lucru a ciocanelor un câmp de contracu]ite. Se folose[te pentru fibrare sita cu
diametrul orificiilor de 50 mm, pentru m\cinarea cerealelor sita cu orificii de 3 – 4
mm, iar pentru cioc\l\ii de porumb sita cu orificii de 6 – 12 mm.
Sistemul de evacuare este compus din ventilator [i tubulatura de transport,
iar la ma[inile care [i macin\ se folose[te [i un ciclon.
Toc\torile pentru fibroase permit reglarea lungimii toc\turii prin
modificarea vitezei de deplasare a transportorului [i a cilindrilor de alimentare
precum [i prin modificarea num\rului de cu]ite de la aparatul de t\iere. La
ma[inile prev\zute cu tob\ [i rotor, reglarea toc\turii se ob]ine prin schimbarea
sitelor.

7.1.4. Utilaje pentru dozarea [i amestecarea furajelor


Pentru realizarea re]etelor furajere, folosite tot mai mult `n hrana
animalelor, dozarea [i amestecarea furajelor reprezint\ opera]ii principale.
Utilaje pentru dozarea furajelor
Dozarea reprezint\ opera]ia de m\surare a componentelor re]etei, prin
cânt\rirea gravimetric\ sau volumetric\.
Deoarece participarea ingredientelor `n re]et\ variaz\ foarte mult, de la
0,5% la 95 %, precizia doz\rii trebuie s\ fie invers propor]ional\ cu procentul de
participare al fiec\rui furaj. Când un component particip\ `n propor]ie de sub 1 %
din masa total\ a amestecului, nu se `ncorporeaz\ direct, ci prin intermediul
preamestecurilor. Supradozarea sau subdozarea unor componente pot produce
intoxica]ii sau caren]e alimentare. Opera]ia de dozare se execut\ cu utilaje ce
poart\ denumirea de dozatoare. Dup\ principiul fizic [i de fabrica]ie, dozatoarele
pot fi volumetrice sau gravimetrice, cu ac]iune continu\ sau intermitent\.
Dozatoarele volumetrice (fig.99) pot fi, `n func]ie de organul activ folosit,
cu rotor cu alveole [i tura]ie reglabil\, cu transportor melc [i tura]ie reglabil\, cu
transportor cu band\ [i [ub\r de reglare [i dozatoare cu camere cu volum constant.
Ele se monteaz\ la baza bunc\relor de depozitare [i sunt caracterizate prin
construc]ie simpl\, u[or de deservit, dar eroarea de m\surare este mare, fiind de
10 – 12 %.
Dozatoarele gravimetrice dozeaz\ furajele prin cânt\rire. Sunt mai precise
decât dozatoarele volumetrice (eroarea maxim\ 3 %) [i se pot regla `n limite largi.
Mijloacele de cânt\rire se compun dintr-un element de `nc\rcare a sarcinii [i din
unul sau dou\ elemente de m\surat. Mijloacele de cânt\rire pot fi: cântare
electromecanice care folosesc traductoare de m\rimi pentru conversia greut\]ii
`ntr-o m\rime de ie[ire de alt\ natur\, m\surabil\ prin dispozitive specifice acestei
m\rimi [i cântare mixte.
Utilaje pentru omogenizarea furajelor
Omogenizarea este opera]iunea prin care se repartizeaz\ uniform diverse
frac]iuni componente, astfel incât `ntr-o prob\ cât mai mic\ din lotul rezultat s\ se
g\seasc\ to]i componen]ii `n propor]ii exacte.
75
Fig.99 – Tipuri de dozatoare
volumetrice:
a – cu rotor [i ac]iune continu\;
b, c – transportor cu melc;
d – cu disc;
e, f – vibratorii;
g – cu band\;
h – cu obturator ac]ionat de
mecanism biel\-manivel\;
i – cu cup\ cu volum constant.

~n general, gradul de omogenizare a unui amestec este influen]at de


proprit\]ile fizico-mecanice ale componentelor, de construc]ia [i func]ionarea
utilajelor, de factorii tehnologici – timpul de amestecare, gradul de umplere,
num\rul componentelor. Principalele propriet\]i fizico-mecanice ale
componentelor, care influen]eaz\ procesul de amestecare sunt: grautatea specific\,
coeficientul de frecare, forma componentelor, higroscopicitatea specific\,
fenomenul de electricitate static\. Printre factorii constructivi, mai importan]i,
sunt: forma organului de lucru, pozi]ia acestuia [i viteza de lucru. Utilajele care
realizeaz\ omogenizarea poart\ numele de amestec\toare. Acestea se clasific\
dup\ mai multe criterii:
• dup\ modul de func]ionare – amestec\toare cu flux continuu [i
amestec\toare cu ac]iune periodic\ (`n [arje);
• dup\ construc]ie – amestec\toare verticale [i orizontale;
• dup\ starea fizic\ a furajelor – amestec\toare pentru hran\ uscat\ [i
amestec\toare pentru hran\ lichid\;
• dup\ organul de omogenizare – amestec\toare cu palete, cu spire [i
amestec\toare cu palete [i spire.
Amestec\toarele pentru hran\ uscat\, cu ac]iune continu\, sunt mai pu]in
folosite, pentru c\ necesit\ o alimentare cu produse dozate `n flux continuu. Cele
mai r\spândite sunt amestec\toarele cu ac]iune periodic\, iar dintre acestea
deosebim urm\toarele tipuri:
a. Amestec\toarele orizontale pot lucra pe principiul amestec\rii prin
c\dere liber\ sau cu regim for]at.
Amestec\torul orizontal (fig. 100) este format dintr-un cilindru rotitor,
ac]ionat de un motor electric. Pe partea interioar\ a cilindrului sunt montate
palete, `n diferite pozi]ii, care antreneaz\ produsul pân\ la o anumit\ `n\l]ime, de
unde cade din nou spre partea inferioar\ a cilindrului asigurând o amestecare
omogen\. Amestec\torul este prev\zut la un cap\t cu un orificiu de umplere, iar la
cap\tul cel\lalt cu un orificiu de golire.
Amestec\torul orizontal cu spire (fig.101) este format dintr-un bunc\r, `n
interiorul c\ruia se rotesc `n sens invers dou\ rotoare sub forma unor spire
continue. Tura]ia lor este de 18 – 20 rot/min. ~nc\rcarea se face pe la partea
superioar\, amestecarer propriu-zis\ dureaz\ 5 – 10 minute, iar desc\rcarea se
face prin deschiderea unei guri `mplasate la partea inferioar\ a bunc\rului.
b. Amestec\toarele verticale (fig.102) sunt numite [i amestec\toare cu
regim for]at, deoarece omogenizarea se realizeaz\ sub ac]iunea presiunii coloanei
de material. Ele au dezavantajul c\ nu realizeaz\ o omogenizare perfect\.
Amestec\torul vertical cu melc (fig.102a) se compune din bunc\rul pentru

76
amestecarea nutre]urilor, co[ul de alimentare, melcul de alimentare-amestecare,
gura de evacuare [i mecanismul de ac]ionare al melcului. Alimentarea
amestec\torului se face atât pe la partea superioar\, cât [i prin co[ul de alimentare.
Omogenizarea are loc prin circula]ia repetat\ a furajului din rezervor `n tubul
central [i invers. ~n centrul amestec\torului se produce o mi[care de jos `n sus a
aprticulelor de material, iar spre exterior o mi[care `n sens invers. La partea
superioar\, unde tubul se deschide spre rezervor, pe axul melcului este fixat\ o
palet\ care asigur\ o `mpr\[tiere a furajului `n c\derea sa. Durata de amestecare
este de 15 –20 minute.

Fig.100 - Omogenizator orizontal: Fig.101 – Amestec\tor orizontal cu dou\


1 – palete; 2 – cilindru de amestecare; 3 – motor rotoare, tip spir\.
electric; 4 – gur\ de alimentare; 5 – gur\ de
evacuare.
Amestec\torul conic vertical (fig.102b) este format dintr-un bunc\r `n
form\ conic\, `n care se g\se[te un melc. La partea inferioar\ se afl\ un microjet
[i un sp\rg\tor de aglomer\ri, iar la partea superioar\ este montat mecanismul de
ac]ionare. Melcul, `n mi[carea de rota]ie `n jurul propriului s\u ax, antreneaz\
materialul de jos `n sus, iar prin rotirea sa `n jurul axului bunc\rului, deplaseaz\
materialul dup\ o spir\ larg\, realizând o omogenizare rapid\ [i intens\.
Microjetul are rolul de a introduce gr\simi, uleiuri, melas\, iar sp\rg\torul de
aglomer\ri realizeaz\ agita]ia materialului, `mpiedicând formarea de bulg\ri.

Fig.102 – Tipuri de
amestec\toare verticale:
a – cu melc a[ezat vertical:
1 – co[ de alimentare; 2 – bunc\r; 3 –
melc; 4 – palet\ de `mpr\[tiere; 5 –
gur\ de evacuare; 6 – mecanism de
ac]ionare.
b – cu melc a[ezat oblic:
1 – bunc\r; 2 – melc; 3 – microjet; 4 –
sp\rg\tor de aglomer\ri; 5 – mecanism
de ac]ionare.

Amestec\toarele pentru hrana lichid\ func]ioneaz\ pe principiul


omogeniz\rii mecanice sau hidraulice.
Amestec\torul vertical cu palete (fig.103) este folosit pentru preg\tirea
hranei sub form\ lichid\, `n complexele pentru cre[terea porcilor. Amestec\torul
se compune dintr-un vas pentru amestec, `n care este montat un rotor cu patru
rânduri de palete a[ezate `nclinat. Rotorul este ac]ionat de un motor electric, prin
intermediul unui reductor, cu o tura]ie de aproximativ 30 rot/min. Din vasul
pentru amestec, hrana lichid\ este pompat\ `n jgheaburile de furajare a animalelor.
Amestec\torul hidraulic (fig.104) este format dintr-un rezervor, o pomp\
centrifug\, o conduct\ de aspira]ie [i una de refulare care `n zona din rezervor are
mai multe capete de pulverizare.
Dup\ ce `n rezervor s-a introdus cantitatea de ap\ necesar\, pompa aspir\

77
apa de la partea inferioar\ [i o trimite la conducta inelar\, care realizeaz\ stropirea
materialului. De asemenea apa este refulat\ [i prin capetele de turbioanare care
realizeaz\ barbotarea amestecului [i astfel omogenizarea lui. Acest amestec\tor
prezint\ avantajul c\ nu are organe `n mi[care, dar uneori, când cantitatea de
material este mare, uniformizarea nu este realizat\ corespunz\tor.

Fig.103 – Amestec\tor vertical cu palete: Fig.104 – Amestec\tor hidraulic:


1 – vas; 2 – pomp\; 3 – conduct\ aspira]ie;
1 – vas; 2 – palete; 3 – transmisie; 4 – motor
4, 6 – conducte de refulare; 5 – conduct\ inelar\;
electric.
7 – capete de pulverizare.

7.1.5. Fabrici de nutre]uri combinate


Industrializarea produc]iei animale impune dezvoltarea `n paralel a unor
intreprinderi de producere a nutre]urilor combinate. Acestea sunt amestecuri
complexe, complete [i omogene, ob]inute prin asocierea a numeroase materii
prime, de origine vegetal\ [i animal\, cu adaosuri de s\ruri minerale, vitamine,
aminoacizi, preparate enzimatice, biostimulatori de cre[tere, substan]e chimice,
medicamente.
Tipurile de nutre]uri combinate sunt specifice diverselor categorii de
animale, corespunz\toare necesit\]ilor fiziologice, direc]iilor de exploatare [i
intensit\]ii produc]iei. Furajarea animalelor cu nutre]uri combinate, prezint\
importante avantaje, ca: simplificarea la maximum a regimului de hran\ a
animalelor, reprezentat printr-un singur produs furajer, ceea ce u[ureaz\
producerea, p\strarea, administrarea, reduce consumul specific cu circa 25 % pe
cap de animal, reduce pierderile de la 4 – 6 % la 0,5 – 1 %, scurteaz\ perioada de
cre[tere [i `ngr\[are, se realizeaz\ un ritm constant de produc]ie [i se reduce pre]ul
de cost al hranei pe unitatea de produs.
Pentru realizarea produselor finite, materiile prime pentru industria de
nutre]uri combinate, sunt supuse unor procese de prelucrare [i anume: recep]ia [i
condi]ionarea furajelor folosite, m\cinarea, dozarea, omogenizarea [i livrarea sub
form\ de material pulverulent sau granulat, `n care caz intr\ [i opera]ia de aburire
sau melasare [i granulare. Pentru realizarea opra]iilor de mai sus se folosesc
utilaje ca: transportoare de diferite tipuri – cu band\, cu racle]i, pneumatice,
elevatoare, mori cu ciocane, dozatoare, amestec\toare – ma[ini descrise anterior.
~n fig.105 este prezentat fluxul tehnologic al unor fabrici de nutre]uri
combinate.

7.2. MAŞINI ŞI INSTALAŢII PENTRU ADMINISTRAREA HRANEI

Mecanizarea administr\rii hranei la animale, prezint\ o serie de avantaje


fa]\ de administrarea manual\ [i anume: asigur\ animalelor cantitatea necesar\ de

78
furaje `ntr-un timp scurt, se p\streaz\ calit\]ile ob]inute prin preparare, se
mic[oreaz\ pierderile de furaje, se reduce efortul depus de lucr\tori, permi]ând
cre[terea productivit\]ii muncii, se realizeaz\ economii la pre]ul de cost.

Fig.105 – Fluxul tehnologic al unei fabrici pentru nutre]uri combinate


1 – co[ de alimentare; 2 – elevator de recep]ie; 3, 8, 13, 29 – bunc\re; 4 – transportor orizontal; 5 –
cântar; 6 – transportor; 7, 14, 28, 34, 35 – elevatoare; 9 – mori cu ciocane; 10 , 15, 27 – malaxoare; 11 –
ma[in\ de decojit; 12 – separator de coji; 16 – celul\ pentru adaosuri speciale; 17, 22, 31, 38 – cântare
automate; 18 – cur\]itor magnetic; 19, 40, 41, 42 – exhaustoare; 20, 39 – filtre; 21 – cicloane; 23 – transportor
pentru saci; 24 – aparat pentru cusut saci; 25 – bazin pentru melas\; 26 – pomp\; 30 – distribuitor; 32 –
granulator; 33 – generator de abur; 36 – r\citor de granule; 37 – sit\.

Distribuirea hranei la animale se face cu ma[ini [i instala]ii a c\ror


construc]ie [i func]ionare depinde de: metoda de furajare, felul nutre]urilor [i
forma sub care acestea se administreaz\, specia de animale [i sistemul de cre[tere.
Se cunosc trei moduri de furajare: autofurajarea, furajarea pe pardoseal\ [i
furajarea din hr\nitor (jgheab, bunc\r, band\). Autofurajarea nu necesit\ instala]ii
[i ma[ini complicate, dar, datorit\ risipei mari de furaje, se folose[te rar. Furajarea
pe pardoseal\ e folosit\ numai `n cre[terea porcilor, când se folose[te hran\
uscat\. Furajarea `n hr\nitoare se folose[te cel mai mult, pentru toate speciile [i
pentru toate categoriile de furaje.

7.2.1. Instala]ii [i ma[ini pentru distribuirea nutre]urilor la taurine


Mecanizarea distribuirii nutre]urilor la taurine se realizeaz\ dup\ mai
multe scheme tehnologice, determinate de natura [i gradul de prelucrare a
nutre]urilor, modul de stabula]ie [i categoria de taurine (vaci, vi]ei). Pentru
distribuire se folosesc urm\toarele utilaje [i instala]ii.
Remorcile tehnologice sunt destinate pentru distribuirea nutre]urilor `n
iesle. Remorcile tehnologice pentru distribuirea `n iesle a furajelor verzi tocate, a
nutre]ului `nsilozat sau a fânului tocat (fig.106) au o ben\ cu pere]i metalici,
montat\ pe un [asiu tip biax, cu patru pneuri de joas\ presiune. Pe fundul benei se
g\se[te un transportor cu lan] [i racle]i, iar `n partea anterioar\ se afl\ un
transportor `nclinat, tot cu racle]i, un uniformizator cu transportor cu melc [i
jgheab prelungitor. Ac]ionarea transportoarelor se face de la priza de putere a
tractorului.
Remorcile tehnologice pentru concentrate (nutre]uri combinate, uruial\,
boabe) (fig.107) sunt alc\tuite dintr-o ben\ din tabl\, `n interiorul c\reia se g\sesc

79
unul sau mai multe transportoare elicoidale, care au rolul de a amesteca nutre]urile
[i a le evacua la exterior, pe transportorul distribuitor, care poate fi cu band\,
elicoidal sau pneumatic. {asiul poate fi cu unul sau cu dou\ lonjeroane, care se
sprijin\ pe dou\ sau patru ro]i cu pneuri. Ac]ionarea transportoarelor se face de la
priza de putere prin intermediul transmisiei cardanice, ro]ilor din]ate [i lan].
Transportorul de desc\rcare (distribuire) este prev\zut cu un [urub de reglare a
debitului [i cu un dispozitiv pentru cuplarea [i decuplarea mi[c\rii.

Fig.106– Distribuirea nutre]urilor fibroase


cu remorca tehnologic\ MDN-5

Fig.107 – Remorca tehnologic\


pentru distribuirea nutre]urilor
concentrate:
1 – ben\;
2 – transportoare melc;
3 – transportor cu racle]i;
4 – arbore cardanic;
5 – [asiu;
6 – carcasa transmisiei.

Remorcile tehnologice cu trac]iune animal\ sunt folosite pentru


distribuirea fibroaselor [i grosierelor tocate. Sunt formate dintr-o ben\ metalic\ ce
se monteaz\ pe un [asiu, sprijinit pe patru ro]i tip pneu. La fundul benei se afl\ un
transportor cu racle]i ce duce materialul spre partea din spate, unde se g\se[te un
transportor cu racle]i, a[eza]i transversal. Pentru uniformizarea debitului, se afl\
un dispozitiv cu degete [i un plan `nclinat format din vergele. Mi[carea
transportoarelor (transportorul longitudinal [i transversal) se realizeaz\ de la din
ro]ile remorcii.
Transportorul cu lan]uri [i racle]i, montat `n iesle (fig.108), se folose[te
pentru transportul nutre]urilor `n iesle; nutre]ul este adus cu alt tip de mijloc de
transport, la nivelul co[ului de alimentare al transportorului distribuitor. ~n
momentul când s-a umplut ieslea, se deconecteaz\ manual sau automat motorul
electric, iar transportorul se opre[te.
Fig.108 – Transportor cu
lan]uri [i racle]i montat
`n iesle:
1 – remorc\ tehnologic\; 2 –
lan]; 3 – racle]i; 4 – tambur
motric; 5 – tambur de ghidare
[i de `ntindere.
Transportorul distribuitor suspendat (fig.109) const\ dintr-un transportor
cu lan]uri [i racle]i ce ruleaz\ pe o pereche de [ine deasupra ieslelor. Motorul
electric, montat pe cadrul transportorului, asigur\ o mi[care a lan]ului cu racle]i
egal\ cu cea de deplasare pe [ine, pentru ca partea inferioar\ s\ aib\ o vitez\ nul\
fa]\ de iesle. Lungimea transportorului este egal\ cu jum\tatea lungimii ieslei. De
la exteriorul ad\postului se face alimentarea cu nutre], printr-un transportor plasat
cu gura de desc\rcare deasupra mijlocului ieslei. Nutre]urile cad pe circuitul

80
transportorului cu racle]i, având mi[care de deplasare [i de rotire, deverseaz\
nutre]urile `n iesle, `ncepând cu mijlocul ad\postului. Dup\ ce s-a distribuit
nutre]ul `n jum\tate de iesle, se inverseaz\ mi[carea de deplasare a
transportorului, cât [i sensul de deplasare a transportorului cu racle]i, pentru ca
nutre]urile s\ se descarce [i `n cealalt\ jum\tate de iesle.

Fig.109 – Distribuitor cu transportor cu


lan] [i racle]i, suspendat:

1 – cale de rulare;
2 – mecanism de ac]ionare;
3 – iesle;
4 – transportor cu racle]i.

Cu acest tip de transportor se pot distribui diverse categorii de nutre]uri.


Uniformitatea distribuirii depinde de transportorul de alimentare.
Transportoarele elicoidale se folosesc pentru distribuirea nutre]urilor
fibroase tocate m\runt, `nsilozate sau concentrate `n ad\posturi. Diametrul lor este
de 150 – 300 mm, tura]ia 75 – 150 rot/min [i debitul de 50 – 80 kg/min.
Transportorul elicodal pentru distribuirea nutre]urilor poate fi f\r\
conducta (fig.110a), când spira este prev\zut\ de o parte [i de alta cu pere]i
paraleli, laterali a c\ror pozi]ie se poate modifica `n `n\l]ime, permitând reglarea
cantit\]ii de furaj, sau cu conduct\ prev\zut\ cu orificii de distribuire, la care se
g\sesc obturatoare reglabile (fig.110b).

Fig.110 – Distribuitor
cu transportor melc:
a – cu pere]i laterali mobili;
b – cu ferestre `n pere]ii
laterali.

Transportoarele elicoidale [i bunc\rele prev\zute cu dozatoare (fig.111),


sunt utilizate `n platformele pentru mulsul vacilor.
Nutre]urile combinate, aduse la de FNC sunt depozitate `n bunc\re. Din
acestea, cu ajutorul extractoarelor [I transportoarelor elicoidale, ajung `n bunc\re
tampon prev\zute cu dozatoare. Num\rul bunc\relor tampon este egal cu num\rul
vacilor ce se muld odat\. Fiecare dozator rotativ cu palete poate avea diferite
tura]ii, pentru a distribui `n cupele de hr\nire a cantitate mai mre sau mai mic\ de
nutre]. Comanda se face automat, de la un tablou centra, unde un dispozitiv cu
programare, stabile[te tura]ia axului rotorului fiec\rui dozator. De la dozator,
nutre]urile ajung la un distribuitor cu dou\ c\i, care le repartizeaz\ alternativ la
cele dou\ rânduri de cupe. Schimbarea pozi]iei clapetei de la distribuitor se face
cu un servomecanism pneumatic, comandat de la tabloul central.
Distribuitorul de nutre]uri concentrate cu comand\ electromagnetic\
(fig.112), este utilizat `n platformele pentru mulsul vacilor. Distribuitorul este
alc\tuit dintr-un bunc\r de alimentare, un dozator cu palete ac]ionat de la un
motor electric prin intermediul unui reductor, un automat electromagnetic pentru
cuplarea dozatorului [i o cup\ de hr\nire. Dozatorul este antrenat de electromotor
81
la comandat electric de la distan]\, putând distribui cantit\]i diferite de furaje `n
func]ie de ra]ia stabilit\.

Fig.111 – Distribuirea nutre]urilor concentrate cu transportoare elicoidale [i bunc\re


prev\zute cu dozatoare:
1, 8, 11 – co[uri de alimentare; 2 – elevator; 3, 7, 10, 13, 16 – motoare electrice; 4 – distribuitor cu trei c\i;
5 – bunc\re de depozitare; 6 – extractoare; 9, 12 – transportoare elicoidale; 14 – bunc\r distribuitor; 15 –
dozator rotativ cu palete; 17 – distribuitor cu dou\ c\i; 18 – conducte de distribuire; 19 – cup\ de
hr\nire; 20 – indicator de nivel;
A, B, C - circuite ale distribuitorului.

Fig.112 – Schema distribuitorului volumetric cu comand\ electromagnetic\:


1 – bunc\r central; 2 – transportor cu melc; 3 – camera superioar\ a dozatorului; 4 – dozatorul; 5 – ax
tubular; 6 – ax interior; 7 – motor electric; 8 – jgheab; 9 – cup\ de hr\nire; 10, 11 – discuri; 12 – pârghii;
13 – piese de blocare; 14 – arc; 15 – loca[; 16 – tij\; 17 – electromagnet.

Transportul [i distribuirea laptelui la vi]ei.


Transportul `nlocuitorului de lapte de la omogenizator, sau a laptelui de la
`nc\lzitor la locul de distribuire, se face hidraulic prin conducte, cu ajutorul
pompelor, sau `n bidoane [i g\le]i de plastic. Distribuirea laptelui sau a
`nlocuitorului de lapte se realizeaz\ cu ajutorul vaselor prev\zute cu tetin\.
Distribuitoarele de lapte la vi]ei trebuie s\ men]in\ `n timpul distribu]iei
temperatura laptelui, la 37 – 390 C, s\ nu provoave pierderi [i s\ asigure
distribuirea unei cantit\]i de lapte, `n limitele 0,5 – 4 l, `n trepte de 0,5 l.

7.2.2. Instala]ii [i ma[ini pentru distribuirea hranei la porci


Mecanizarea distribuirii hranei la porci se impune datorit\ volumului mare
de nutre]uri ce trebuiesc distribuite, precum [i ca urmare a necesit\]ii ca aceast\
opera]ie s\ se execute la anumite ore, pentru `ntregul efectiv de animale. Pentru
aceasta se folosesc instala]ii foarte variate din punct de vedere constructiv. Tipul

82
acestor instala]ii este determinat de felul [i forma sub care se distribuie nutre]ul,
de categoria, vârsta [i num\rul de animale pe care le deserve[te.
~n ]ara noastr\ sunt utilizate instala]ii pentru distribuirea nutre]urilor
combinate `n amestec cu apa [i instala]ii pentru distribuirea nutre]urilor combinate
sub form\ uscat\.
Instala]ia pentru distribuirea hranei sub form\ de amestec `ntre
nutre]urile combinate [i ap\ (fig.113), este alc\tuit\ din dou\ vase de
amestecare, pomp\ centrifug\, conducte, vane cu deschidere rapid\ [i la nivelul
ad\postului, jgheaburi de hr\nire.

Fig.113 – Schema fluxului tehnologic al amestecului de nutre]uri combinate cu ap\:


1 – pompa centrifug\; 2 – vase de amestec; 3 – conducte; 4 – hr\nitoare; 5, 8, 9 – vane

Dup\ realizarea amestecului (nutre]uri combinate [i ap\), `n vasele de


amestecare, se pune pompa `n func]iune [i nutre]ul lichid se trimite prin conduct\
spre hr\nitoare. ~ntre dou\ distribuiri, `n conduct\ se g\se[te ap\, pentru a evita
alterarea sau uscarea resturilor de nutre]uri.
Nutre]ul lichid refulat de pomp\ `mpinge apa, care se colecteaz\ `ntr-unul
din vasele de amestec. ~n momentul când coloana de nutre] a ajuns `n dreptul
primei boxe (se stabile[te prin tatonare prin deschiderea vanei), `ngrijitorul
deschide vana permi]ând scurgerea hranei `n jgheabul de hr\nire. Cantitatea de
nutre] distribuit\ se stabile[te prin apreciere de c\tre `ngrijitor. Dup\ alimentarea
cu hran\ a jgheabului din prima box\, se `nchide vana [i se trece la alimentarea
jgheabului urm\tor. Dup\ ce `ntreaga cantitate de nutre] lichid a fost dirtibuit\ se
`ncepe sp\larea conductei prin recircularea apei colectate `n vas, timp de 5 – 6
minute. Pentru sp\larea racordurilor de alimentare a jgheaburilor, se deschid pe
rând, timp de 3 – 4 secunde vanele. Dup\ efectuarea procesului de sp\lare, se
opre[te pompa, apa r\mânând pe conduct\ pân\ la distribuirea urm\toare.
Conducta principal\ de distribu]ie poate distribui `ntr-un singur ad\post,
pentru scroafe, gestante sau vieri, sau `n dou\ ad\posturi, la `ngr\[\torie.
Distribuirea nutre]urilor combinate sub form\ uscat\ (f\inuri sau
granule) tinde s\ se generalizeze datorit\ urm\toarelor avantaje: se poate asigura o
dozare a cantit\]ilor distribuite, `n func]ie de ra]ia stabilit\, se reduc pierderile, se
evit\ posibilit\]ile de separare, se reduce consumul de ap\, se reduc investi]iile,
nefiind necesare buc\t\riile., se reduce personalul [i consumul de metal. Ca
dezavantaje se pot men]iona: umiditatea nutre]urilor trebuie s\ fie relativ sc\zut\,
nutre]urile s\ nu con]in\ capete de sfori sau resturi de saci din hârtie, deoarece
acestea pot `nfunda sau bloca instala]iile de transport [i distribuire.
Dintre sistemele de distribuire a nutre]urilor combinate sub form\ uscat\ la
porcine, `n ]ara noastr\ se folosesc transportoarele cu noduri [i transportoarele cu
spir\, conform schemei tehnologice (fig.114). Nutre]urile combinate sunt

83
transportate de la FNC cu autobunc\rul [i `nc\rcate `n bunc\rele de la cap\tul
ad\postului. De aici, nutre]urile sunt transportate `n ad\post cu ajutorul
transportoarelor cu noduri sau cu spir\ [i introduse `n dozatoare sau hr\nitoare.

Fig.114 – Schema fluxului


tehnologic de distribuire a
nutre]urilor combinate sub
form\ uscat\:
1 – autobunc\r;
2 – bunc\r;
3 – transportor cu noduri;
4 – transportor cu spir\;
5 – dozatoare;
6 – hr\nitoare.

Autobunc\rele destinate transportului furajelor combinate de la FNC la


unit\]ile de produc]ie, constructiv sunt formate dintr-un auto[asiu pe care se
monteaz\ un bunc\r metalic, `mp\r]it `n mai multe compartimente egale ca
volum. Fiecare compartiment este prev\zut la partea superioar\ cu câte o gur\ de
`nc\rcare, acoperit\ cu un oblon glisant. Pentru desc\rcarea produsului, sunt
prev\zute trei transportoare tip melc, un transportor orizontal plasat la partea
inferioar\ a bunc\rului, separat de acesta printr-un sistem de clape comandate prin
intermediul unor manete, din exterior, un transportor vertical [i altul orizontal,
manevrat prin ac]ionare hidraulic\. Transmiterea mi[c\rii de rota]ie la
transportoare se face de la cutia de viteze a auto[asiului, prin intermediul unui
reductor [i a unei transmisii prin lan].
Bunc\rele pentru depozitarea nutre]urilor la cap\tul ad\postului sunt
realizate constructiv din metal sau polistif. Au form\ cilindric\, iar partea
inferioar\ tronconic\. La partea de sus sunt prev\zute cu o gur\ de alimentare,
`nchis\ cu un capac. Sunt de capacitate 5, 10 sau 20 m3.
Transportoarele cu noduri sunt destinate pentru a prelua nutre]ul din
bunc\r [i a-l transporta `n ad\post, `n dozatoare sau hr\nitoare. Transportoarele cu
noduri pot fi cu un singur circuit sau cu dou\ circuite. Transportorul cu un singur
circuit (fig.115) se compune dintr-o tremie de alimentare, prev\zut\ cu agitator,
montat\ sub bunc\rul din exteriorul ad\postului, o conduct\ de transport, un cablu
cu noduri, role de schimbarea direc]iei de deplasare a cablului cu noduri, sistemul
de ac]ionare [i dozatoarele sau hr\nitoarele.
Cablul cu noduri este ac]ionat de un motor electric prin intermediul unei
ro]i de antrenare cu profil special, antrenat\ de la un reductor prin intermediul
unei transmisii prin curele trapezoidale. Procesul de lucru se desf\[oar\ astfel:
furajul din bunc\rul de depozitare, prin c\dere liber\, ajunge la treimea instala]iei.
La partea inferioar\ a acesteia, se deplaseaz\ cablu cu noduri. Partea superioar\ a
conductei fiind deschis\, furajul p\trunde `ntre dou\ noduri [i este deplasat `n
lungul conductei. Umplerea dozatoarelor sau hr\nitoarelor se face `n ordine
succesiv\, `ncepând cu primele. Când toate dozatoarele sau hr\nitoarele au fost
umplute, furajul este transportat `napoi `n tremie dar, dup\ ultimul dozator se
g\se[te o pâlnie de preaplin prin care acesta se scurge `ntr-o g\leat\ din material
plastic, care ac]ioneaz\ un microcontactor. Când greutatea g\le]ii `nvinge
tensiunea arcului ce o sus]ine, ea `ntrerupe circuitul de alimentare a motorului
84
electric de ac]ionare a cablului cu noduri. Desc\rcarea dozatoarelor se face prin
ac]ionarea mecanismului de deschidere a capacelor acestora, iar nutre]ul cade pe
pardoseal\. ~n cazul când se folosesc hr\nitoare, leg\tur\ `ntre conducta
transportorului `n dreptul fantelor [i hr\nitoare se face prin conducte care pot fi
telescopice.

Fig.115 – Schema instala]iei de distribuit nutre]uri, cu transportor cu noduri:


1 – tremie alimentare; 2 – bunc\r; 3 – conduct\; 4 – cablu flexibil; 5 – noduri;
6 – rol\ schimbare sens; 7 – rol\ ac]ionare; 8 – dozatoare.

Transportorul Spiro 75P (fig.116) este format din dou\ transportoare care
lucreaz\ prin alimentare `n cascad\. Transportoarele sunt formate din conducte
metalice sau din material plastic `n interiorul c\rora se rote[te spira din o]el.
Primul tranansportor preia furajul din bunc\r [i alimenteaz\ dozatoarele sau
hr\nitoarele, iar dup\ umplerea acestora alimenteaz\ cel de al doilea transportor,
care este caracterizat printr-o tura]ie mare, pentru a evita blocarea furajului `n
zona cascadei. Ac]ionarea lor se face cu un singur motor electric, sau cu dou\
motoare, câte unul pentru fiecare transportor. Principiul de func]ionare este
asem\n\tor cu cel al transportorului cu noduri.
Fig.116 – Schema instala]iei de
distribuit nutre]uri cu
transportorul Spiro-75:
1 – bunc\r;
2 – tremie alimentare;
3 – spir\;
4 – conduct\ PVC;
5 – hr\nitori;
6 – co[ de alimentare pentru
transportorul II;
7 – dozator cu micro-contactor;
8 – reductor; 9 – motor electric;
10 – cablu sus]inere.
Dozatoarele sunt destinate pentru depozitarea temporar\ [i deversarea
furajelor pe pardoseal\. Acestea pot fi cu reglare `n trepte, sau cu reglare continu\.
Cele cu reglare `n trepte au form\ paralelipipedic\, cu pere]i `nclina]i. Unul din
ace[tia se rabate `n afar\ permitând scurgerea furajului. Prin montarea lor `n trei
pozi]ii, asigur\ trei capacit\]i de dozare.
Dozatoarele cu reglare continu\ dau posibilitatea, prin deplasarea unui
perete aflat `n interiorul dozatorului, la distribuirea de cantit\]i variabile, de la 0 la
30 kg.
Hr\nitoarele sunt utilaje cu care se administreaz\ hrana la discre]ie. Ele
pot fi paralelipipedice [i cilindrice. Nivelul umplerii lor se realizeaz\ prin
scurtarea sau lungirea tubului telescopic.
7.2.3. Instala]ii [i ma[ini pentru distribuirea hranei la p\s\ri
~n fermele avicole, distribuirea hranei se face cu diverse instala]ii, `n
func]ie de categoria de p\s\ri [i de tehnologia aplicat\. Deosebim instala]ii pentru
85
distribuirea hranei pentru cre[terea la sol [i instala]iile pentru cre[terea la sol [i
instala]ii pentru cre[terea `n baterii.
Distribuitorul de furaje cu zale speciale TS-1,25 (fig.117)este destinat
furaj\rii p\s\rilor crescute la sol. Este format din bunc\r de alimentare, jgheab,
lan] transportor [i mecanismul de ac]ionare. Bunc\rul de alimentare este de form\
cilindric\ [i are la partea inferioar\ o fant\ dreptunghiular\ prev\zut\ cu [ub\r
pentru reglarea debitului. ~n interiorul bunc\rului se g\se[te un agitator, montat pe
un ax vertical, care `mpiedic\ formarea boltelor de furaj.
Jgheaburile, sub form\ de tronsoane, sunt confec]ionate din tabl\
galvanizat\. Asamblarea tronsoanelor se face prin suprapunerea, pentru a se evita
ag\]area lan]ului. Deasupra sunt fixate dispozitive rotative, din tabl\, care
`mpiedic\ urcarea p\s\rilor `n jgheab. Jgheaburile sunt montate pe picioare `n
form\ de “∩”, fixându-se prin intermediul unor cleme cu [uruburi, care permit
reglarea `n\l]imii fa]\ de sol.

Fig.117 – Schema
instala]iei de
distribuit nutre]uri,
cu lan] cu zale
speciale.

Lan]ul transportor este format din zale cu câte dou\ aripioare laterale, care
antreneaz\ furajele de-a lungul jgheabului, `ntr-un strat de 25 – 28 mm. La
punctele de schimbare a direc]iei (jgheabul este a[ezat `n hal\, `n form\
dreptunghiular\), sunt montate role de conducere. Construc]ia zalelor permite
schimbarea direc]iei lan]ului numai spre stânga, fa]\ de sensul de `naintare al
acestuia.
Grupul de ac]ionare, montat pe bunc\r, este format dintr-un motor electric
cu reductor de tura]ie, un mecanism biel\-manivel\ cu doi `mping\tori [i un
mecanism cu excentric [i clichet, care ac]ioneaz\ agitatorul. Antrenate de
mi[carea rotativ\ a manetoanelor, cele dou\ pârghii `mping alternativ lan]ul,
ac]ionând asupra unor loca[uri existente pe zalele acestuia. Deplasarea lan]ului la
ac]iunea unei pârghii, este de 3 – 4 cm.
Se mai folosesc instala]iile cu transportor spiral Spiro-60 sau Spiro-100,
care au fost descrise la distribuirea furajelor la porci.
Pentru furajarea p\s\rilor crescute `n baterii, sistemul de distribuire este
format din jgheabul pentru furaje, situat pe frontul cu[tilor, spre aleea de
circula]ie, bunc\rele mobile ce se monteaz\ pe scheletul de sus]inere, `n fa]a
cu[tilor, de o parte [i de alta a bateriei, grupul de ac]ionare a bunc\relor, motor
electric reductor, cablu [i role, bunc\rul tampon, aflat `n afara halei [i
transportorul cu noduri sau spiral ce alimenteaz\ bunc\rele mobile.
Ma[inile de `ndopat sunt folosite la `ndoparea mai ales a curcilor [i
gâ[telor. Prin `ndopare se m\re[te cu circa 25 – 33 % consumul de hran\, se
scurteaz\ durata de `ngr\[are, se mic[oreaz\ consumul specific de hran\ [i se
`mbun\t\]e[te calitatea c\rnii. Ma[inile de `ndopat pot fi ac]ionate de monitorul
care efectueaz\ lucrarea, sau pot fi ac]ionate electric.
Ma[ina de `ndopat, ac]ionat\ electric (fig.118), are un corp cilindric `n
interiorul c\ruia se g\se[te un melc ce este antrenat de un motor electric. Corpul
ma[inii este prev\zut cu un co[ de alimentare, iar la orificiul de alimentare este
86
montat\ o devia]ie cu dou\ c\i, prev\zut\ cu o supap\ care permite dirijarea
hranei spre esofagul p\s\rii, sau c\tre co[ul de alimentare al ma[inii. Timpul de
`ndopare este de circa 15 secunde.

Fig.118 – Ma[in\ de `ndopat p\s\ri,


ac]ionat\ electric:
1 – co[ de alimentare;
2 – melc;
3 – motor electric;
4 – furtun pentru `ndopare;
5 – furtun de `ntoarcere;
6 – supap\;
7 – pedal\.

7.2.4. Instala]ii [i ma[ini pentru distribuirea hranei la ovine


Distribuirea mecanizat\ a hranei `n cre[terea [i `ntre]inerea ovinelor este
condi]ionat\ de tipul de ad\post [i de natura [i forma sub care se distribuie
nutre]urile.
Administrarea separat\ a nutre]urilor neprelucrate, solicit\ volum mare de
munc\ [i eforturi deosebite. Din totalul opera]iilor zilnice, necesarul mediu de
for]\ de munc\ este urm\torul: cur\]irea ieslei 6 %, administrarea concentratelor
10 %, administrarea fânului 20 % [i administrarea nutre]urilor `nsolozate 25 %.
De aceea pentru mecanizarea distribuirii hranei, nutre]urile trebuie s\ fie
prelucrate [i amestecate, pentru a fi administrate toate odat\, reducându-se astfel
timpul [i volumul for]ei de munc\ necesar efectu\rii acestor opera]ii.
~n func]ie de ad\post [i forma sub care se administreaz\ nutre]urile, se
folosesc sisteme [i utilaje diferite de distribuire. ~n schema tehnologic\ pentru
mecanizarea distriburii hranei (fig.119) sunt prezentate posibilit\]ile de
mecanizare a acestei lucr\ri. Astfel, transportul nutre]urilor de la ad\post sau
padoc se efectueaz\ cu remorci distribuitoare sau cu remorci de uz general.
Distribuirea se realizeaz\ direct din remorc\ `n gr\tar, `n jgheaburi sau `n
hr\nitori. De asemenea, nutre]urile din remorci pot fi desc\rcate `n ni[te bunc\re,
care alimenteaz\ instala]ii de distribuire cu racle]i, care pot fi cu ac]iune `n plan
vertical sau orizontale, instala]ii de distribuire cu band\ transportoare, cu greble
pivotante sau cu melc transportor.

Fig.119 – Schema tehnologic\


pentru distribuirea mecanizat\
a hranei la ovine:
1 – remorc\ tehnologic\;
2 – remorc\ de uz general;
3 – gr\tare;
4 – jgheaburi;
5 – iesle cu transportor cu racle]i
cu ac]iune `n plan vertical;
6 – iesle cu band\ transportoare;
7 – iesle cu racle]i cu ac]iune `n
plan orizontal;
8 – instala]ie cu furci;
9 – instala]ie cu transportor melc.

87
Pentru `n]\rcarea timpurile a mieilor [i hr\nirea lor artificial\ cu
substituien]i de lapte, se folosesc diferite utilaje, evoluând de la utilaje simple la
instala]ii complexe, cu elemente de automatizare. Cel mai simplu utilaj folosit `n
al\ptarea mieilor este un bazin cilindric prev\zut cu 12 tetine dispuse circular.
Laptele din bazin este supt de miei prin furtunurile de plastic prev\zute cu tetine.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Utilaje de curăţire cu site şi curenţi de aer; utilaje pentru decojire


2. Utilaje pentru curăţirea furajelor de corpuri fieroase
3. Batoze pentru porumb
4. Mori cu ciocane
5. Utilaje pentru curăţirea furajelor suculente
6. Utilaje pentru tocarea rădăcinoaselor
7. Instalaţii şi maşini pentru opărit şi terciut
8. Utilaje pentru tocarea fibroaselor
9. Utilaje pentru dozarea furajelor
10. Utilaje pentru omegenizarea furajelor
11. Fabrici de nutreţuri combinate
12. Instalaţii pentru distribuirea nutreţurilor la taurine
13. Instalaţii pentru distribuirea hranei la porci
14. Instalaţii pentru distribuirea hranei la păsări şi ovine

REFERATE

1. Clasificarea şi prepararea nutreţurilor


2. Tehnologii mecanizate pentru pregătirea hranei în complexele pentru creşterea
şi îngrăşarea animalelor.

88
Unitatea de învăţare 8. UTILAJE PENTRU CURĂŢAREA
ADĂPOSTURILOR ŞI ANIMALELOR

CUPRINS (U.I. 8)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 89


Instrucţiuni.......................................................................................................... 89
8.1 Utilaje pentru evacuarea dejec]iilor din ad\post…………………. 90
8.2 Utilaje pentru transportat [i `mpr\[tiat gunoi…………………….. 95
8.3 Utilaje pentru dezinfec]ia ad\posturilor [i padocurilor................... 100
8.4 Utilaje [i instala]ii pentru cur\]area [i dezinfec]ia animalelor........ 103

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 8)

Curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor prezintă importanţă deosebită pentru


menţinerea sănătăţii animalelor, pentru dezvoltarea lor normală şi obţinerea unor
producţii sporite de carne, lapte, ouă. Pentru a asigura în adăposturi condiţii
optime de creştere şi îngrăşare trebuie efectuate operaţiile: evacuarea, transportul
şi împrăştierea dejecţiilor, dezinfecţia adăposturilor şi a padocurilor, curăţarea şi
dezinfecţia animalelor. După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va
dispune de competenţele necesare pentru a răspunde la următoarele întrebări:
• Cum se realizează evacuarea dejecţiilor din adăposturi?
• Cum se asigură reansportarea şi împrăştierea gunoiului?
• Cum se realizează dezinfecţia adăposturilor şi padocurilor?
• Cum se realizează dezinfecţia animalelor?

Instrucţiuni (U.I. 8)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de două ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

89
8.1. UTILAJE PENTRU EVACUAREA DEJECŢIILOR DIN ADĂPOST

Evacuarea manual\ a gunoiului de grajd este o opera]ie ce necesit\ un


volum mare de munc\, datorit\ cantit\]ilor mari de gunoi produs zilnic. Astfel,
cantitatea medie zilnic\ de gunoi, pe animal, este de 40 kg la taurine, 25 kg la
cabaline, 6 kg la porcine, 3,5 kg la ovine [i 150 g la p\s\ri. ~n condi]iile muncii
manuale, evacuarea gunoiului consum\ 25 – 30 % din timpul de lucru al
`ngrijitorilor, reprezentând `n acela[i timp o opera]ie grea. Prin mecanizarea
lucr\rilor de evacuare, necesarul de for]\ de munc\ se reduce de circa 4 – 5 ori.
Instala]iile de evacuare a gunoiului din ad\post se `mpart `n dou\ grupe
mari: instala]ii cu evacuare hidraulic\ [i instala]ii ac]ionate mecanic.

8.1.1. Instala]ii pentru evacuarea hidraulic\ a dejec]iilor


Evacuarea hidraulic\ a gunoiului din ad\posturi prezint\ urm\torele
avantaje: consum minim de metal pentru instala]ie, reducerea consumului de paie
pentru a[ternut, economie de for]\ de munc\, for]\ de trac]iune [i timp de lucru.
Dezavantajele sunt determinate de dificultatea transportului la câmp unde trebuie
`mpr\[tiat, podeaua-gr\tar nu `ndepline[te integral cerin]ele zootehnice,
provocând inflamarea articula]iilor [i traumatizarea pielii, consum mare de ap\.
Instala]iile pentru evacuarea hidraulic\ a gunoiului sunt `n circuit `nchis [i cu
circuit deschis.
La instala]iile de evacuare hidraulic\ a gunoiului cu circuit `nchis (fig.120)
deosebim: rigolele din ad\post prev\zute cu gr\tare, conducte de presiune pentru
circula]ia purinei, conducta de pompare a apei, atunci când este necesar, bazin
colector, sta]ie de pompare [i pomp\ electric\. Pompa aspir\ lichidul din bazinul
decantor pe care-l trimite sub presiune prin conducte `n rigolele din ad\post.
Datorit\ presiunii lichidului [i pantei rigolelor, gunoiul se scurge odat\ cu purina
`n bazin. Partea grosier\ este scoas\ cu ajutorul unui elevator cu cupe, cu
capacitate mare, iar partea lichid\ este pompat\ `n circuitul de cur\]are. Partea
lichid\ se poate scoate cu ajutorul remorcilor de vidanjare.

Fig.120 – Instala]ie de evacuare hidraulic\ cu circuit `nchis:


1 – sta]ie de pompare; 2 – pomp\; 3 – bazin colector; 4 – canal de pompare a lichidului pentru antrenarea
gunoiului; 5 – canal de scurgere a gunoiului; 6 - `nchiz\tor; 7 – fose; 8 – rigole; 9 – pu] de vizitare; 10 –
fos\ colectoare.
Instala]iile pentru scoaterea hidraulic\ a gunoiului, cu circuit deschis pot
fi: instala]ii la care scurgerea dejec]iilor se face continuu, datorit\ fluidit\]ii [I
pantei rigolei, ca `n ad\posturile de porci, sau datorit\ pernei de ap\ (sistem nas-
prag), ca `n ad\posturile de porci sau taurine (fig.121); instala]iile la care
scurgerea dejec]iilor se face discontinuu (fig.122), unde dejec]iile se strâng `n
rigole prev\zute la capatele ad\postului cu obturatoare. Dup\ umplerea rigilelor

90
se deschid obturatoarele [I, datorit\ `nclin\rii rigolei, fluidit\]ii [I masei de
material, are loc scurgerea `n fose colectoare. Acest sistem se aplic\ `n
complexele de cre[tere a vacilor de lapte [I `n cele pentru taurine la `ngr\[at.

Fig.121 – Instala]ia de evacuare hidraulic\ a gunoiului cu circuit


deschis, cu pern\ de ap\:
1 – box\; 2 – gr\tar; 3 – pern\ de ap\; 4 – gunoi; 5 – rigol\; 6 – prag; 7 – fos\ colectoare.

Fig.122 – Instala]ie hidraulic\ de


evacuare a gunoiului cu circuit deschis, cu
curgere discontinu\:

1 – gr\tar;
2 – rigol\;
3 – pomp\;
4 – motor electric;
5 – bazin de gunoi;
6, 7, 10, 11 – conducte;
12 – fos\ colectoare;
13, 14 – obturatoare;
15, 16, 17, 18, 19 – vane.

8.1.2. Instala]ii pentru evacuarea mecanic\ a dejec]iilor


Evacuarea mecanic\ a gunoiului din ad\posturi [i de pe padocuri se face
cu ajutorul transportoarelor cu racle]i, lope]ilor mecanice, lamei de buldozer.
Evacuarea dejec]iilor cu sisteme mecanice prezint\ avantajul c\ se ob]in cu un
procent mai sc\zut de umiditate, ceea ce reduce spa]iul necesar de depozitare [i
reduce num\rul lucr\rilor ce trebuie executate `n vederea valorific\rii dejec]iilor,
`ns\ m\resc cheltuielile pentru investi]ii [i pentru `ntre]inerea [i repararea
utilajelor.
Instala]iile cu transportor cu racle]i.
Aceste instala]ii colecteaz\ gunoiul din rigole [i `l transport\ la cap\tul
ad\postului, pentru a fi `nc\rcat `n mijlocul de transport sau `n recipientul de
evacuare pneumatic\. Instala]iile cu transportor cu racle]i sunt de trei tipuri:
• instala]ii cu racle] fixa]i pe lan], cu mi[care continu\;
• instala]ii cu racle]i batan]i pe bar\, cu mi[care liniar-alternativ\;
• instala]ii cu racle]i tip “Delta”, fixa]i pe cablu sau lan], cu mi[care
liniar-alternativ\.
Instala]ia de evacuare a gunoiului cu transportor cu racle]i fixa]i pe lan],
cu mi[care continu\ poate avea un singur transportor cu racle]i sau dou\
transportoare cu racle]i.
Instala]ia cu un singur transportor (fig.123) se folose[te la evacuarea
gunoiului din ad\posturile pentru vaci, a[ezate pe dou\ rânduri, crup\ la crup\.
Este compus\ din transportorul cu racle]i, grup de ac]ionare, planul `nclinat,
dispozitiv pentru `ntinderea transportorului, role [i [ine de ghidare.

91
Fig.123 – Schema instala]iei
de evacuare a gunoiului de
grajd cu un singur transportor
cu racle]i:
a – vedere în plan orizontal;
b – sec]iune longitudinal\.
1 – rigol\;
2 – transportorul cu racle]i;
3 – grup de ac]ionare;
4 – plan `nclinat;
5 – role de ghidare;
6 – [in\ de ghidare.
Transportorul este format dintr-un lan] alc\tuit din zale asamblate cu
bol]uri, pe care sunt monta]i racle]ii, la intervale de circa 1,20 m. Zalele sunt astfel
construite `ncât permit schimbarea direc]iei lan]ului, atât `n plan orizontal cât [i `n
plan vertical. Racle]ii sunt confec]iona]i din o]el cornier. Pe lan], sub fiecare raclet
[i la mijlocul distan]ei dintre doi racle]i, sunt prev\zute c\lcâie de sprijin, ce
`mpiedic\ circula]ia lan]ului direct pe fundul rigolii. Grupul de ac]ionare const\
dintr-un motor electric asincron trifazat, [i un reductor de tura]ie, care asigur\
lan]ului transportor o vitez\ de 0,23 m/s. Planul `nclinat este executat din tabl\ [i
alc\tuit din dou\ jgheaburi paralele. Datorit\ `nclin\rii pe care o are, cap\tul
planului `nclinat este ridicat cu circa 2 m de la sol, ce asigur\ deversarea gunoiului
`n remorc\. {inele de ghidare se fixeaz\ `n beton pe toat\ lungimea rigolelor,
astfel `ncât c\lcâile de sprijin s\ gliseze pe ele. Rolele de ghidaj se monteaz\ `n
cele trei puncte de schimbare a direc]iei de deplasare a transportorului. Pentru
evacuarea gunoiului acesta este `mpins de c\tre `ngrijitori `n rigol\ [i lan]ul cu
racle]i `l deplaseaz\ [i-l descarc\ `n mijlocul de transport. Gunoiul poate fi
transportat concomitent cu `nc\rcarea rigolei de c\tre `ngrijitor sau dup\ ce s-a
terminat `nc\rcarea rigolei, cu tot gunoiul existent `n grajd.
Instala]ia cu racle]i batan]i pe bar\, cu mi[care liniar-alternativ\
(fig.124) se folose[te `n ad\posturile de vaci de lapte. Este alc\tuit\ din dou\
transportoare: unul cu racle]i mobili, montat `n rigole [i care are rolul de a
transporta gunoiul spre unul din capetele grajdului, [i altul de tip `nclinat, cu
racle]i cu mi[care continu\, ce preia gunoiul adus de primul transportor [i-l duce
`n mijlocul de transport. Acesta din urm\ const\ din dou\ jgheaburi `nclinate,
pentru deplasarea lan]urilor montate pe un suport de sus]inere, lan]uri cu racle]i
fic[i, cu mi[care continu\ [i un grup de ac]ionare montat la partea superioar\.
Transportorul cu racle]i mobili este alc\tuit din trei bare, la care sunt
articula]i racle]ii, lan]uri de leg\tur\ `ntre bare, cu mecanism [urub-piuli]\ de
reglare a `ntinderii transportorului [i mecanismul de ac]ionare, care este format
dintr-o bar\ din]at\ la partea inferioar\ (cremalier\) sau lan] [i grupul de
ac]ionare. Ac]ionarea poate fi mecanic\ sau hidraulic\.
Ac]ionarea mecanic\ este realizat\ de un motor electric, un reductor [i un
tablou de comand\ pentru func]ionarea automat\ a instala]iei. Pe cremalier\ sau
lan] se g\sesc dou\ limitatoare care vin `n contact cu pârghia oscilant\ a
comutatorului inversor de sens. De la motorul electric mi[carea se transmite la
reductor [i de la acesta la cremalier\ sau la bara cu lan], care este deplasat\ `ntr-un
sens. Acest lucru determin\ ca o bar\ s\ se deplaseze `ntr-un sens (cursa activ\)
iar celelalte dou\ bare cu racle]i `n sens invers (cursa inactiv\). Când limitatorul
vine `n contact cu pârghia oscilant\, comutatorul inverseaz\ sensul de rotire al
motorului electric [i sensurile de deplasare a barelor cu racle]i se schimb\. Pentru
ca inversarea sensului de rotire a motorului s\ nu se fac\ sub sarcin\, ceea ce ar
duce la arderea acestuia din cauza intensit\]ilor mari a curentului electric, `ntre
cele dou\ sensuri de rotire exist\ o pauz\, reglat\ la 3 – 20 s, cu ajutorul unui
releu de timp.

92
Fig.124 – Schema instala]iei de evacuare a gunoiului cu transportor cu racle]i, cu mi[care
liniar-alternativ\:
A – transportor orizontal cu racle]i mobili; B – raclete: C – transportor `nclinat cu racle]i fic[i: 1 – bar\: 2
– raclete; 3’ – lan] de leg\tur\ `ntre bare; 3” – role de ghidare; 4 – motor electric; 5 – reductor; 6 – lan]; 7 –
bar\ transversal\ de ac]ionare; 8 – ro]i de lan]; 9 – roat\ de lan] motric\; 10 – limitatoare de curs\; 11 –
pârghie oscilant\; 12 – contactele contactorului basculant; 13 – lan] cu racle]i fic[i; 14 – jgheab; 15 – grup
de ac]ionare.

Pentru a se realiza deplasarea dejecţiilor către transportorul înclinat racleţii


de pe cele trei bare sunt articulaţi (fig. 125), astfel încât să se asigure deplasarea
într-un singur sens a materialului ce trebuie evacuat (în timpul cursei active).
Transportorul cu racle]i mobili are viteza de 0,16 m/s [i cursa mi[c\rii
alternative de 2 m; cantitatea de gunoi evacuat din ad\post [i `nc\rcat `n mijlocul
de transport, la o opera]ie de cur\]ire, este de 900 – 2800 kg, iar durata opera]iei
de cur\]ire [i `nc\rcare a gunoiului este de 30 min.

Fig.125 – Pozi]ia racle]ilor fa]\ de bar\, `n cele dou\ sensuri de mi[care

Instala]ia pentru evacuarea gunoiului cu transportor cu racle]i tip


“Delta” este destinat\ evacu\rii gunoiului din ad\posturile pentru taurine sau
ovine, `ntre]inute pe gr\tar. Instala]ia se compune din:
• transportorul cu racle]i batan]i tip “Delta”, pentru evacuat gunoiul din
ad\posturi `n canale colectoare;
• transportorul cu racle]i [i cu cupe pentru evacuat gunoiul din canalul colector
[i `nc\rcat direct `n mijloacele de transport
Transportorul cu racle]i “Delta” (fig.126) se compune din: organele de
transport, de tip raclet batant dublu, a[ezate fiecare pe câte o rigol\ [i decalate
astfel `ncât `n timp ce unul este `n curs\ activ\, cel\lalt este `n curs\ inactiv\ [i
fiecare s\ parcurg\ `ntreaga lungime a ad\postului; sistemul de trac]iune, care
poate fi un lan] calibrat sau un cablu dirijat de un ghidaj longitudinal [i cu ajutorul
rolelor de col]; mecanismul de ac]ionare compus, `n principal, dintr-un motor

93
electric, reductor planetar, roat\ de lan] sau tambur pentru ac]ionarea lan]ului,
respectiv cablului [i dispozitivelor de inversare a sensului la terminarea cursei
fiec\rui raclet. Schimbarea sensului de deplasare a racle]ilor se face cu ajutorul
unui inversor de sens, montat pe un suport deasupra reductorului. Pentru
siguran]\, la fiecare transportor cu racle]i se mai monteaz\ un mecanism de
inversare, cu opritor de siguran]\, ac]ionat direct de c\tre racletul batant, care
opre[te transportorul din func]ionare `n cazul unor deficien]e la inversor.

Fig.126 – Schema de func]ionare a


instala]iei cu transportor cu racle]i tip
“Delta”

La ad\posturile amplasate la mic\ distan]\ unul de cel\lalt (maximum 8 –


10 m) se poate monta o instala]ie cu racle]i “Delta”, care colecteaz\ gunoiul de la
2 – 3 ad\posturi `n acela[i timp. Instala]ia se monteaz\ la unul din capetele
ad\posturilor sau `n mijlocul lor, la adâncimea de 40 – 60 cm, formând un unghi
de 900 cu construc]iile existente. Prin aceasta se realizeaz\ reducerea punctelor de
colectare.
Tractor echipat cu lam\ de buldozer
Acest tractor se folose[te la evacuarea gunoiului din ad\posturile pentru
p\s\ri crescute pe a[ternutul permanent [i mai ales din ad\posturile [i padocurile
pentru ovine. Se utilizeaz\ tractoare pe [enile, echipate cu lam\ de buldozer, care
asigur\ colectarea gunoiului din ad\post sau padoc [i-l `mpinge la un cap\t, de
unde se `ncarc\ cu ajutorul `nc\rc\torului hidraulic `n mijloace de transport sau
ma[ini de `mpr\[tiat gunoi. Evacuarea cu tractor cu lam\ e simpl\, economic\ [i
are o capacitate de lucru ridicat\.
Utilaje pentru transportul gunoiului la platform\. Transportul
gunoiului evacuat din ad\post sau padoc se efectueaz\ cu remorca de uz general,
câte una pentru fiecare ad\post. Din cauza costului relativ ridicat al remorcilor [i a
cheltuielilor mari de repara]ie acestea se pot `nlocui cu bene etan[e, care s\ stea
direct pe sol [i s\ fie transportate [i golite la platform\ de un [asiu special
(fig.127). Benele se `ncarc\ cu gunoi, de 2 – 4 ori pe zi, deci la intervale de 6 – 12
ore. ~n aceste intervale, fiecare ben\ trebuie desc\rcat\ la platform\ [i, ca urmare,
tractorul cu [asiul monoax se manevreaz\ cu spatele spre ben\, astfel `ncât aceasta
s\ fie cuprins\ `ntre lonjeroanele cadrului interior. Prin intermediul celor doi
cilindri de for]\ hidraulici ai [asiului, se ridic\ cadrul interior [i odat\ cu aceasta [i
bena; ridicarea se execut\ pân\ la asigurarea luminii de transport, dup\ care
aceasta se blocheaz\, sarcina fiind preluat\ de supor]ii de pe cadrul exterior. La
locul de desc\rcare, cilindrii hidraulici execut\ rotirea cadrului interior [i deci
bascularea benei.
Instala]ia pneumatic\ (fig.128) transport\ gunoiul, ce se colecteaz\, `ntr-
un recipient, la o fos\ colectoare, amplasat\ `n interiorul ad\postului, la o distan]\
de pân\ la 2000 m. Transportul se face cu ajutorul aerului, sub presiune.
Instala]ia se compune din: ansamblul utilajelor de realizarea aerului sub
presiune, recipien]ii pentru colectarea gunoiului din ad\posturi, conducta
magistral\ de evacuare [i casete de sens unic. Instalala]ia de aer sub presiune
cuprinde: compresorul cu presiunea maxim\ de 8 daN/cm2, rezervor de aer sub
presiune, cu capacitatea de 2 – 3 m3 [i conducte de aduc]iune a aerului `n
ad\posturi. Recipien]ii pentru colectarea gunoiului din ad\posturi sunt din tabl\
de o]el, cu un volum de 4 – 8 m3, prev\zu]i cu o gur\ de umplere, care se `nchide

94
etan[ cu un capac ac]ionat de un cilindru pneumatic. Ei sunt racorda]i prin
conducte, la conducta magistral\. Casetele de sens unic sunt destinate conducerii
`n conducta magistral\ a gunoiului colectat `n recipient.

Fig.127 – {asiu monoax cu ben\ etan[\ purtat\:


1 – roat\; 2 – cilindru de for]\ hidraulic telescopic; 3 – ben\; 4 – cadru articulat; 5 – dispozitiv de
trac]iune; a – [asiu `n pozi]ie de preluare a benei de pe sol; b – [asiu cu bena `n pozi]ie de transport; c –
[asiu cu bena `n pozi]ie de basculare.
Fig.128 – Schema instala]iei
pneumatice pentru evacuarea
dejec]iilor:
1 – ad\post; 2 – instala]ie cu racle]i;
3 – rezervor; 4 – conducte;
5 – caset\ cu supap\ de sens;
6 – bazine; 7 – compresor;
8 – rezervor pentru aer sub presiune;
9 – conducte pentru aer.
Procesul de lucru este urm\torul: dup\ ce gunoiul de grajd a fost
transportat `n recipient de c\tre instala]iile deschise, se introduce aer `n cilindrul
pneumatic, care `nchide capacul etan[. Apoi se deschide robinetul de acces a
aerului `n recipient, iar aerul sub presiune `mpinge gunoiul din recipient, prin
conduct\, la fosa colectoare. Durata unei evacu\ri este de 6 – 8 minute. Prezint\
avantajul c\ elimin\ tractoarele [i remorcile de la capetele ad\posturilor,
contribuind la reducerea costurilor [i la o `ntre]inere u[oar\ a cur\]eniei `n ferm\.

8.2. UTILAJE PENTRU TRANSPORTAT ŞI ÎMPRĂŞTIAT GUNOI

Depozitarea gunoiului se poate face pe platforme, special amenajate, `n


câmp sau `n apropierea ad\posturilor, când evacuarea se realizeaz\ mecanic, [i `n
fose de colectare, când evacuarea se realizeaz\ hidraulic.
~n primul caz, depozitarea gunoiului este f\cut\ cu ajutorul `nc\rc\torului
pivotant, cu graif\r, prev\zut cu cup\ sau cu ajutorul podului rulant, când
platformele de gunoi sunt permanente. ~nc\rcarea gunoiului de pe platforme `n
remorci, pentru a fi `mpr\[tiat pe câmp, se face cu `nc\rc\torul pivotant cu graif\r,
cu `nc\rc\toare frontale sau cu podul rulant.
~n cel de al doilea caz, pentru transportul [i `mpr\[tierea pe câmp a
gunoilui din fose se folosesc dou\ tehnologii de evacuare: f\r\ separarea
n\molului [i cu separarea n\molului.

8.2.1. Tehnologia [i utilajele pentru evacuarea dejec]iilor, f\r\ separarea


n\molului
Aceast\ tehnologie se aplic\ `n unit\]ile de produc]ie mici. Schema
fluxului tehnologic [i utilajele folosite, sunt prezentate `n fig.129. Opera]iile care
se execut\ sunt: cur\]area [i colectarea gunoiului `n canalele de evacuare [i `n
fosele de colectare; `nc\rcarea gunoiului `n remorca cistern\ sau pomparea lor;

95
`mpr\[tierea gunoiului pe câmp.
Ca utilaje se folosesc: remorcile cisterne de vidanjare, pompele melc,
pompele toc\tor.
Remorcile cisterne cu vidanjare sunt destinate pentru scosul, transportul [i
`mpr\[tierea la suprafa]a solului a mustului de grajd, precum [i a urinei, `n
amestec cu fecale. Scoaterea dejec]iilor din canale [i `nc\rcarea lor `n rezervor se
poate realiza cu pompe centrifuge, sau prin depresiune, format\ `n rezervor de o
pomp\ de vacuum sau un motor termic cu ardere intern\.

Fig.129 – Schema fluxului tehnologic de evacuare a dejec]iilor, f\r\ separarea n\molului:


1 – furtun; 2 – gr\tar; 3 – canal colector; 4 – fos\; 5 – remorc\-cistern\; 6 – pomp\ cu toc\tor; 7 – pomp\
cu melc; 8 – conducte; 9 – aspersor.

Remorca cistern\ (fig.130) este prev\zut\ cu rezervor, pomp\ de vacuum,


pomp\ centrifug\, aspersor, manometru, vacuumetru, dou\ vizoare, supap\ de
siguran]\ pentru vacuum [i una pentru presiune, amplificator, conducte de
leg\tur\, vane, robine]i [i transmisie cardanic\.
~n scopul `nc\rc\rii dejec]iilor `n rezervorul remorcii cisterne, se
racordeaz\ sorbul la gura de umplere a rezervorului [i se deschide robinetul care
face leg\tura `ntre sorb [i cistern\. Se pune, apoi, `n func]ie pompa de vacuum [i
se deschid robinetele de pe conducta ce o racordeaz\ cu cisterna. Astfel, pompa de
vacuum aspir\ aerul din rezervor [i datorit\ depresiunii, dejec]iile din fos\ sunt
aspirate `n cistern\. Când dejec]iile ajung la nivelul celui de al doilea vizor,
robinetul se `nchide. Cu toate c\ pompa nu mai asipr\ aerul, datorit\ vacuumului
din vizor, dejec]iile continu\ s\ fie aspirate, pân\ la umplerea acestuia, moment `n
care este ridicat un plutitor, care prin intermediul unei supape `nchide racordul cu
pompa de vacuum. Dup\ umplere, cisterna este transportat\ `n câmp `n vederea
`mpr\[tierii dejec]iilor. ~mpr\[tierea se face prin aspersor, `n care caz se pune `n
func]ie pompa centrifug\, sau prin crearea de presiune `n interiorul rezervorului
cu ajutorul pompei de vacuum, prin robinetul cu trei c\i, prin evantaiul montat la
orificiul de umplere. L\]imea de `mpr\[tiere, `n al doilea caz, este mult mai mic\.

96
Transportul [i `mpr\[tierea dejec]iilor pe câmp se poate realiza [i folosind
agregatul de pompare, format dintr-o pomp\ cu toc\tor, o pomp\ cu melc,
conducte [i aspersoare.

Fig.130 – Procesul de lucru al remorcii de vidanjare:


1 – rezervor; 2 – pomp\ de vacuum; 3 – pomp\ centrifug\; 4 – sticl\ de nivel; 5 – manometru; 6 – plutitor;
7 – supap\; 8 – vacuummetru; 9 – racordul aparatelor; 10 – filtru; 11 – furtun cu sorb; 12 – aspersor; 13,
14 – dispozitiv de `mpr\[tiere `n evantai; 15, 15, 17, 18, 19 – vane; 20 – racord pentru golirea la
canalizare.

Pomparea dejec]iilor din fosa colectoare se face conform schemei din


fig.131, sau, dac\ nu exist\ o alt\ fos\ (4) `n care s\ se pompeze, se racordeaz\
conducta de refulare a pompei cu toc\tor (3) direct la orificiul de admisie a
pompei cu melc (5). ~n acest caz, debitul pompei cu melc, va fi limitat de debitul
pompei cu toc\tor. ~n cazul când `n con]inutul dejec]iilor nu sunt resturi furajere,
ele vor fi evacuate direct cu pompa cu melc.

Fig.131 – Schema procesului tehnologic de evacuare a dejec]iilor cu agregat de pompare [i


`mpr\[tiere pe câmp:
1, 4 – fose; 2 – pomp\ cu toc\tor; 3, 6 – conducte; 5 – pomp\ cu rotor elicoidal excentric; 7 – aspersoare.

Pompa cu toc\tor este format\ dintr-un c\rucior prev\zut cu trei ro]i,


pentru a permite deplasarea de la un loc la altul [i pompa propri-zis\, montat\ pe
un cadrul format din trei sec]iuni telescopice, ce se manevreaz\ cu ajutorul unei
macarale cu melc. Cadrul telescopic se reazem\ pe cadrul c\ruciorului, prin
intermediul a dou\ bol]uri, care permit rotirea sa cu un unghi de 450, pentru a pune
pompa `n pozi]ie de lucru sau de transport.
Pompa (fig.132) este de tip centrifugal: rotorul pompei are o construc]ie
masiv\, deoarece, `n afara rolului de aspira]ie [i refulare, mai execut\, `mpreun\
cu cu]itele de pe stator, t\ierea materialului grosier, ce eventual s-ar g\si `n
dejec]ii.
Pompa este ac]ionat\ de un motor electric. Pe conducta de refulare se afl\
un robinet cu dou\ c\i, cu ajutorul c\ruia, la punerea `n func]iune, refularea se va
face `n fos\ pentru barbotarea dejec]iilor.

97
Pompa cu rotor elicoidal (fig.133)
este un agregat mobil, format dintr-un
c\rucior, pe care este montat\ pompa.
Pompa propriu-zis\ este alc\tuit\ dintr-un
stator [i un rotor. Statorul este construit
dintr-o manta metalic\, c\ptu[it\ `n
interior cu cauciuc, sub forma unui filet cu
dou\ `nceputuri. Rotorul este realizat din
o]el, rezistent la ac]iunea coroziv\ a
dejec]iilor [i are forma unui filet.
Mi[carea de rota]ie a rotorului este
realizat\ de un motor electric, prin
intermediul unui ax de ac]ionare [i a tijei
de cuplaj, legat\ prin dou\ articula]ii cu
bol]uri, pe de o parte de rotor [i pe de alt\
parte de axul de ac]ionare, care prime[te
mi[carea de la motor prin curele
trapezoidale.
Atât spa]iul de aspira]ie, cât [i
gura de refulare sunt prev\zute cu câte un
orificiu de evacuare, prin care pompa este
golit\ `n timpul sta]ion\rii, când este
pericol de `nghe]. Pompa este prev\zut\
cu manometru [i cu o supap\ de siguran]\
cu contragreutate, care intervine când
presiunea cre[te peste valoarea admis\,
Fig.132 – Schema pompei cu toc\tor: refularea f\cându-se `napoi `n fos\.
1 – rotor; 2 – flan[\; 3 – limitator; 4 – Prin rotirea rotorului `n stator,
conduct\ refulare; 5 – robinet; 6 – motor lichidul din spa]iul de aspira]ie este
electric.
`mpins `n conducta de refulare.

Fig.133 – Schema pompei cu rotor elicoidal excentric:


1 – c\rucior; 2 – carcas\; 3 – arborele primar; 4 – camera de admisie; 5 – manta metalic\; 6 – c\ptu[al\ de
cauciuc; 7 – rotor; 8 – orificiu pentru golirea pompei; 9 – manometru; 10 – supap\; 11 – sistem de pârghii
cu contragreutate; 12 – orificiu de evacuare.

Pentru punerea `n func]iune a pompei, ea se va umple cu ap\ de la re]ea,


neavând voie s\ func]ioneze `n mediu uscat. Dup\ ce este sigur c\ p\trunde apa `n
pomp\, se leag\ furtunul la gura de aspira]ie; `nainte de a `ncepe pomparea, este
necesar\ barbotarea timp de 15 minute. Conductele utilizate `n aceast\ instala]ie
cât [i ramifica]iile sunt executate din aluminiu [i identice cu cele folosite la
iriga]ii. ~n componen]a instala]iei mai intr\ dou\ tronsoane cu van\ [i aspersoare.

98
8.2.2. Tehnologia [i utilajele privind evacuarea dejec]iilor pe cale
hidraulic\, cu separarea n\molului
Aceast\ tehnologie este utilizat\ `n unit\]ile mari pentru `ngr\[area
porcilor. Schema fluxului tehnologic, precum [i utilajele necesare sunt prezentate
`n fig.134.

Fig.134 – Schema fluxului tehnologic de evacuare a dejec]iilor, uscarea n\molurilor [i


`nc\rcarea `n mijlocele de transport:

1 – boxe; 2 – furtun; 3 – gr\tare; 4 – rezervor; 5 – van\; 6, 8, 9, 12, 13 – conducte; 7 – pomp\; 10 –


decantor; 11 – pod raclor; 14 – bazine pentru fermentarea n\molului; 15 – flotoare; 16 – sta]ie de pompare
a n\molului; 17 – paturi de uscare; 18 – vagonet; 19 – transportor; 20 - `nc\rc\tor cu graif\r; 21 -
`nc\rc\tor frontal.

Opera]iile principale sunt: cur\]irea boxelor [i colectarea dejec]iilor `n


canalele de evacuare; dirijarea dejec]iilor c\tre decantoare, prin c\dere liber\ sau
pompare; decantarea apei; fermentarea [i pomparea n\molului `n paturile de
uscare; uscarea n\molului; `nc\rcarea n\molului uscat `n utilajele de transport.
~n scopul cur\]\rii pardoselei din boxe se folose[te jetul de ap\ de la un
furtun racordat la robine]ii amplasa]i la re]eaua de ap\ existent\ `n interiorul
ad\postului. Pentru dirijarea gunoiului colectat `n canalele din ad\post, `n re]eaua
exterioar\ se utilizeaz\ un jet de ap\. Acesta se ob]ine de la vasele de purjare, care
au un volum de 1 m3 [i sunt amplasate `n ad\post, la cap\tul canalelor de
evacuare, montate la o `n\l]ime de 1,3 – 1,8 m fa]\ de nivelul pardoselii.
Umplerea cu ap\ a vasului de purjare se face de la re]eaua de alimentare cu ap\,
prin intermediul unui ventil cu plutitor. Racordul `ntre partea inferioar\ a vasului
[i canalul de evacuare a gunoiului se realizeaz\ prin intermediul unei conducte [i a
unei vane cu deschidere rapid\.
Din canalele de evacuare, gunoiul ajunge, prin scurgere liber\, datorit\
pantei, direct `n dozatoare sau `ntr-o fos\ colectoare, de unde este pompat cu
ajutorul unei pompe centrifuge cu ax vertical, prin conducte `n sistemul de
decantare.
Decantoarele sunt utilizate pentru separarea n\molului de ap\. Sunt
formate din dou\ bazine al\turate, construite din beton.
Deasupra fiec\rui decantor este montat un pod raclor, prev\zut cu câte o
pereche de lame racloare [i cu câte o palet\ culeg\toare de spum\.
Bazinele sunt prev\zute la cap\tul dinspre aval cu o camer\ pentru
n\molul decantat. ~n partea superioar\ a acestor camere se g\se[te o `nc\pere, `n
care sunt montate mecanismele pentru ac]ionarea podului raclor. Ac]ionarea se
face cu ajutorul motoarelor electrice. Viteza de deplasare activ\ a podului raclor
este de 0,31 m/min, iar cea pasiv\ de 7,95 m/min. Fiecare decantor este prev\zut
cu o conduct\ de alimentare cu gunoi, o conduct\ pentru evacuarea n\molului
c\tre bazinele de fermentare [i conducta de evacuarea apei decantate.

99
Bazinele pentru fermentarea n\molului sunt c\ptu[ite cu pl\ci din beton,
având `n partea inferioar\ o pant\ spre o conduct\ ce dirijeaz\ n\molul la sta]ia de
pompare. Deasupra bazinelor, `n aval, se g\sesc dou\ pompe centrifuge, montate
pe dou\ flotoare, care evacueaz\ apa de la suprafa]\ spre câmpurile de infiltra]ie.
Sta]ia de pompare a n\molului este format\ din dou\ compartimente: `ntr-
unul se monteaz\ dou\ pompe cu ax vertical, iar `n cel\lalt se acumuleaz\
permanent n\molul ce vine de la bazinele de fermentare, care apoi este aspirat [i
refulat de pompe.
~n interiorul sta]iei se mai g\sesc vanele [i clapetele cu ajutorul c\rora se
`nchid sau se deschid circuitele conductelor, prin care se dirijeaz\ n\molul la
paturile de uscare.
Paturile de uscare sunt destinate depozit\rii n\molurilor `n vederea
deshidrat\rii, pentru a fi folosite la fertilizarea solului. Paturile de uscare sunt
amenajate sub forma unor platforme cu pere]i laterali din p\mânt sau din beton [i
cu radierul din p\mânt, pietri[, asfalt sau beton. Pentru a permite scurgerea apei,
paturile sunt prev\zute cu un sistem de drenaj orizontal sau cu filtre verticale.
~n cazul folosirii numai a sistemului de drenaj orizontal, procesul de
deshidratare a n\molului decurge lent, fiind necesare circa 100 zile `n perioada
cald\ sau 150 – 200 zile `n perioada cu umiditate excesiv\. Umiditatea final\ a
produsului se poate reduce pân\ la circa 85 %.
Procesul de deshidratare a n\molului `n paturile de uscare, prev\zute cu
filtre verticale, se efectueaz\ `n numai 60 zile, iar umiditatea final\ a produsului
ajunge la 70 – 75 %. Filtrele verticale sunt amplasate deasupra canalului de
colectare [i executate din dou\ tuburi concentrice, `n pere]ii c\rora sunt prev\zute
fante. Spa]iile dintre tuburi sunt umplute cu piatr\ de râu.
Evacuarea n\molului se va face dup\ ce stratul de deasupra are aspectul
p\mântului cu cr\p\turi. Mijloacele folosite la evacuarea gunoiului din paturile de
uscare sunt: vagone]ii, `mpin[i manual pe o cale de rulare format\ din [ine de
metal, transportoare, `nc\rc\toare cu graif\r sau `nc\rc\toare frontale.
Timpul necesar usc\rii gunoiului pe cale natural\ este `ndelungat, mai ales
`n perioadele din an cu intemperii. Pentru diminuarea acestui dezavantaj se
utilizeaz\ metoda de separare mecanic\ a frac]iei solide din gunoi, prin folosirea
sistemelor din site vibratoare, rotative, prese de separare.
~n unele complexe de p\s\ri exist\ sta]ii de uscare a dejec]iilor, care apoi
se folosesc ca adaos `n hrana taurinelor, datorit\ con]inutului mare de protein\.
Procesul tehnologic de uscare cuprinde: separarea mecanic\ a frac]iei solide prin
metoda centrifugal\, dup\ care partea solid\ este deshidratat\ `ntr-un usc\tor
rotativ. Dejec]iile uscate ajung `ntr-un bunc\r, iar din acesta `ntr-o moar\ care le
m\run]e[te.
Uscarea dejec]iilor fluide este dificil\ [i costisitoare, cercet\rile de viitor
fiind `ndreptate spre `nlocuirea actualelor baterii cu un alt tip, la care dejec]iile s\
fie colectate cu umiditate cât mai sc\zut\.

8.3. UTILAJE PENTRU DEZINFECŢIA ADĂPOSTURILOR ŞI


PADOCURILOR

Cre[terea unui num\r mare de animale [i p\s\ri `ntr-un spa]iu relativ mic
favorizeaz\ apari]ia [i extinderea rapid\ a unor boli contagioase. ~n scopul
prevenirii `mboln\virii animalelor este necesar s\ se asigure condi]ii optime de
cazare, furajare, `ngrijire. Pe lâng\ aceste m\suri, un rol important `n lan]ul
epizootic `l ocup\ organizarea ac]iunilor de dezinfec]ie, dezinsec]ie [i deratizare a
ad\posturilor [i a animalelor.
Opera]ia de dezinfec]ie se poate realiza prin stropire, prin pr\fuire sau

100
combinat (pr\fuire umed\), iar utilajele folosite sunt: ma[ini de stropit, de pr\fuit
sau cu ac]iune mixt\. Cele mai folosite `n acest scop la noi `n ]ar\, sunt: aparatul
carosabil pentru stropit AC-1, ma[ina carosabil\ Protector 300 [i agregatul mobil
de dezinfec]ie AMD-3000.
Aparatul carosabil (fig.135) se folose[te la lucr\ri de dezinfec]ie prin
stropire `n ad\posturi, padocuri, magazii. Este alc\tuit din: cadru din ]eav\ de o]el,
prev\zut cu doi supor]i de sprijin [i mânere pentru deplasarea aparatului, osie cu
ro]i metalice de transport, rezervorul pentru solu]ie, pompa pentru lichid,
agitatorul, camer\ de uniformizare a presiunii, supap\ de siguran]\ [i l\nci pentru
stropit.

Fig.135 – Schema aparatului carosabil


de dezinfec]ie:

1 – cadru;
2 – ro]i de transport;
3 – rezervor pentru solu]ie;
4 – pomp\ pentru lichid;
5 – agitator;
6 – camer\ de uniformizare a
presiunii;
7 – supap\ de siguran]\.

Pompa cu piston cu simpl\ ac]iune este fixat\ la partea superioar\ a


rezervorului [i serve[te pentru trimiterea lichidului din rezervor `n camera de
uniformizare a presiunii. Este ac]ionat\ manual printr-o pârghie, prin care se
transmite mi[care [i agitatorului. Camera de uniformizare a presiunii are form\
sferic\, este executat\ din tabl\ de alam\ [i prev\zut\ cu manometru, care indic\
presiunea creat\ `n interiorul ei. Supapa de siguran]\, de tipul cu arc, asigur\
trecerea surplusului de lichid din camera de uniformizare `n rezervor, când se
dep\[e[te presiunea reglat\. L\ncile sunt de tipul cu jet reglabil [i se echipeaz\ cu
capsul\ de stropit centrifugal\. Modificarea lungimii jetului se realizeaz\ prin
varia]ia camerei de turbionare a capsulei.
~n vederea folosirii, se alimenteaz\ rezervorul cu solu]ie prin gura de
alimentare, dup\ care se ac]ioneaz\ pompa pentru realizarea presiunii de lucru (6
– 12 daN/cm2). Din camera de uniformizare solu]ia iese printr-o conduct\, pe care
se g\sesc dou\ racorduri cu robinet [i ajunge, prin furtunuri de cauciuc, la l\nci.
La o astfel de ma[in\ lucreaz\ trei muncitori: unul pentru ac]ionarea pompei [i
deplasarea ma[inii, iar ceilal]i doi pentru mânuirea l\ncilor.
Ma[ina carosabil\ (fig.136), folosit\ pentru dezinfec]ia ad\posturilor prin
stropire cu solu]ie, are construc]ia asem\n\toare cu aparatul carosabil. Lucreaz\ `n
felul urm\tor: solu]ia din rezervor trece prin filtru [i ajunge `n pomp\, la cursa
urm\toare a pistonului este refulat\ `n camera de uniformizare; de aici, o parte din
solu]ie se `ntoarce `napoi `n rezervor pentru agitare, iar restul ajunge la rampa de
distribu]ie [i prin furtunuri la l\nci. Reglarea presiunii se face tot de la supap\,
care serve[te [i ca element de siguran]\. Presiunea maxim\ de lucru este de 22
daN/cm2. Cu ma[ina carosabil\ lucreaz\ doi muncitori care mânuiesc l\ncile.
Deplasarea ma[inii `n ad\post se face manual.
Agregatul mobil de dezinfec]ie (fig.137) este destinat pentru dezinfec]ia [i
dezinsec]ia animalelor, ad\posturilor, padocurilor, drumurilor, utilajelor [i este
montat pe [asiu de autocamion. Cu agregatul mobil se pot efectua: dezinfec]ia
animalelor, prin stropirea cu solu]ie rece sau `nc\lzit\, cu ajutorul l\ncilor, a

101
periilor sau a celor dou\ du[uri; dezinfec]ia c\ilor de acces, prin stropire cu solu]ie
rece prin rampa prev\zut\ cu duze de pulverizare; dezinfec]ia ad\posturilor, cu
ajutorul aerosolilor.
~n construc]ia instala]iei se g\sesc: un rezervor pentru solu]ie
dezinfectant\, dou\ rezervoare auxiliare pentru substan]e concentrate lichide,
dou\ rezervoare pentru substan]e necesare form\rii de aerosoli, cazan pentru
`nc\lzit solu]ia, o pomp\ centrifug\ cu trei etaje [i doi tamburi pentru `nf\[urarea
furtunurilor. Cazanul pentru `nc\lzit solu]ia dezinfectant\ are un focar, `n care se
ard lemne sau gaze de la o butelie, o ]eav\ fierb\toare dispus\ `n serpentin\ [i care
la partea superioar\ se deschide `ntr-o camer\ de ap\. Cazanul este prev\zut cu o
supap\ de siguran]\, un manometru, un termometru, un robinet de nivel, unul de
golire [i un robinet la care se racordeaz\ furtunurile cu lancea pentru pulverizarea
solu]iei.

Fig.136 Ma[ina
carosabil\ de dezinfec]ie:

1 – rezervor;
2 – pomp\;
3 – filtru;
4 – uniformizator
de presiune;
5 , 7 – conducte;
6 – ramp\ de
distribu]ie;
8 – furtun;
9 – dispozitiv de
pulverizare.

Fig.137– Schema agregatului mobil


de dezinfec]ie:

1 – rezervor;
2 – rezervoare auxiliare pentru solu]ii
concentrate lichide;
3 – rezervoare pentru substan]e – aerosoli;
4 - `nc\lzitor;
5 – pomp\ centrifug\;
6, 12, 13 – vane;
7 – sorb;
8, 9 – conducte;
10 – manometru; 11 – termometru;
14 – robinet; 15 – furtunuri;
16 – conducta pentru stropirea drumurilor.

~n vederea preg\tirii solu]iei dezinfectante, se umple mai `ntâi rezervorul


cu ap\ dintr-un bazin sau de la re]ea (pentru umplerea din bazin se folose[te
pompa centrifug\). Dup\ umplerea rezervorului, acesta se racordeaz\ cu unul din
rezervoarele auxiliare, care con]in substan]\ concentrat\ [i cu care se formeaz\ o
solu]ie de o anumit\ concentra]ie. Solu]ia poate fi preg\tit\ [i `n alte bazine, de
unde este aspirat\ `n rezervorul instala]iei. ~nc\lzirea apei sau a solu]iei
dezinfectante se face dirijând solu]ia din rezervor `n serpentina cazanului, prin
deschiderea robinetelor instalate pe conductele de leg\tur\. ~n timpul `nc\lzirii
solu]iei, presiunea `n serpentin\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 3 daN/cm2, iar
temperatura solu]iei 80 – 900C. Solu]ia este omogenizat\ prin câteva deplas\ri
scurte [i frân\ri bru[te ale autovehiculului.
Dezifectarea cu solu]ii reci se face racordând furtunurile l\ncilor cu
pulverizatoare la racordurile respective [i punând pompa `n func]iune.

102
Dezinfec]ia cu aerosoli se realizeaz\ prin racordarea rezervorului cu
solu]ie [i a rezervorului cu aer al autovehiculului la pulverizatorul de aerosoli.

8.4. UTILAJE ŞI INSTALAŢII PENTRU CURĂŢAREA ŞI DEZINFECŢIA


ANIMALELOR

Pentru men]inerea s\n\t\]ii animalelor [i evitarea transmiterii bolilor de la


un lot la altul se impune [i p\strarea corpului acestora `ntr-o perfect\ cur\]enie.
Mecanizarea cur\]\rii, sp\l\rii [i dezinfec]iei animalelor contribuie la u[urarea
muncii omului [i cre[terea productivit\]ii muncii. Cur\]irea animalelor se face pe
cale uscat\ sau pe cale umed\.
Instala]ii pentru cur\]irea uscat\ a animalelor (peria ]esal\) execut\
periatul p\rului [i cur\]irea pielii prin aspira]ie, prevenind apari]ia parazi]ilor [i a
diferitelor afec]iuni ale pielei.
Instala]ia func]ioneaz\ datorit\ vacuumului creat de pompa de vacuum a
instala]iei de muls sau de un ventilator exhaustor, montat `n vasul de colectare a
impurit\]ilor. Instala]ia (fig.138) este format\ dintr-un vas (bidon), furtun pentru
vacuum [i perie ]esal\. ~n interiorul bidonului se g\sesc dou\ filtre, unul metalic
pentru re]inerea impurit\]ilor mari [i altul din pânz\ pentru re]inerea impurit\]ilor
mici [i a prafului. Impurit\]ile mici [i praful desprinse de pe pielea [i p\rul
animalului cu ajutorul periei ]esale, sunt antrenate prin tub, datorit\ depresiunii, `n
vasul de colectare. Timpul de cur\]are al unui animal este de 3 – 12 minute.

Fig.138 - Perie ]esal\:

1 - ]esal\;
2 – furtunul periei ]esal\;
3 – cilindru de re]inere a corpurilor mari;
4 – filtru de praf;
5 – bidon;
6 – conducta de vacuum;
7 – furtunul de vacuum.

Pentru cur\]irea umed\ [i dezinfec]ia vacilor se folose[te o instala]ie


(fig.139) format\ din: rezervor de solu]ie, conducte, suport care formeaz\ tunelul
prin care trece animalul [i pe care se monteaz\ duze de pulverizare a solu]iei,
compresor [i dispozitiv automat pe baz\ de celul\ fotoelectric\. Când animalul
ajunge `n dreptul celulei, aceasta nu mai prime[te lumina produs\ de o lamp\
electric\ [i prin intermediul releelor electromagnetice permite trecerea lichidului
spre duze. Dup\ trecerea animalului, celula este impresionat\ de lumina l\mpii
electrice [i automat, prin releele instala]iei, se `nchide ventilul electromagnetic,
`mpiedicând trecerea lichidului de sp\lare sau dezinfec]ie spre duze.
Instala]ia pentru sp\larea [i dezinfec]ia scroafelor `nainte de f\tare este
folosit\ pentru sp\larea [i dezinfec]ia scroafelor ce se introduc `n maternitate.
Instala]ia este fix\ [i format\ dintr-un rezervor pentru `nc\lzirea apei, un rezervor
pentru prepararea solu]iei dezinfectante, o pomp\ pentru dirijarea apei calde [i a
solu]iei dezinfectante `n re]eaua de conducte de leg\tur\ [i un tunel format din
conducte cu duze pentru pulverizarea solu]iei. ~n cazul când se folosesc substan]e
sub form\ solid\ pentru prepararea solu]iei dezinfectante, rezervorul respectiv
trebuie s\ fie prev\zut cu un agitator mecanic.
Pentru sp\larea [i dezinfec]ie, animalele sunt introduse `n tunelul cu duze,
unde sunt supuse circa 5 minute jeturilor de ap\ cald\. Dup\ `ndep\rtarea

103
murd\riei de pe corpul animalelor, intervenindu-se dac\ este cazul [i cu peria,
se introduce prin duze solu]ie dezinfectant\, timp de 3 – 5 minute. Temperatura
apei de sp\lare, cât [i a solu]iei dezinfectante, este cuprins\ `ntre 26 – 320C. Dup\
scoaterea animalelor din tunelul instala]iei, acestea trec `ntr-o camer\ tampon `n
vederea usc\rii. Uscarea se face cu aer cald, la temperatura de 26 – 280C, la viteza
curentului de aer de maximum 0,4 m/s. Timpul de uscare este de 30 – 45 minute,
consumul de ap\ pe animal pentru sp\lare de 10 – 15 l, iar consumul de solu]ie
dezinfectant\ `n medie de 3 l.

Fig.139 – Instala]ie automat\ pentru dezinfec]ia vacilor:


1 – compresor; 2 – rezervor pentru aer; 3 – manometru; 4 – robinet; 5 – filtru; 6 – ventil solenoid; 7 –
conduct\; 8 – duz\ de pulverizare; 9 – celul\ fotoelectric\; 10 – lamp\ electric\; 11 – dispozitiv automat; 12
– releu sau plac\ sensibil\; 13 – siguran]\; 14 – rezisten]\ reglabil\; 15 – contactele releului.

Instala]iile pentru `mb\iat [i dezinfectat ovine se folosesc pentru


dezinfec]ia oilor `n vederea prevenirii scabiei [i a urm\rilor ei. Metodele de
`mb\iere folosite sunt fie prin scufundarea animalului `n solu]ie, fie prin
pulverizarea solu]iei pe corpul acestuia.
Pentru `mb\ierea oilor prin scufundarea `n solu]ie dezinfectant\ se
amenajeaz\ un ]arc pentru oile ne`mb\iate, un canal betonat pentru solu]ie [i un
]arc cu platform\ betonat\ pentru sta]ionarea oilor `mb\iate. Procesul de lucru
const\ `n dirijarea [i scufundarea olilor `n canalul cu solu]ie, dup\ care acestea ies
pe platforma betonat\. Aceast\ metod\ de `mb\iere prezint\ o serie de
dezavantaje, [i anume: reducerea eficacit\]ii solu]iei prin aderarea substan]ei
active la mâlul format pe fundul bazinului, murd\rirea solu]iei cu p\mânt [i gunoi,
murd\rirea lânei, consum mare de for]\ de munc\. Pentru a `nl\tura aceste
neajunsuri, `n ultimul timp, se folose[te tot mai mult metoda de `mb\iere prin
pulverizarea solu]iei, utilizându-se `n acest scop instala]ii fixe [i mobile.
~n ]ara noastr\ s-a realizat o instala]ie mobil\ de `mb\iere pentru ovine
(fig.140), care poate fi ac]ionat\ de un motor electric sau de la priza de putere a
tractorului. Instala]ia este format\ din [asiu cu tren de rulare [i triunghi de
trac]iune, bazinele de solu]ie cu pomp\ centrifug\ [i conducte cu duze [i
transportorul cu pode]e. Pentru transport, instala]ia este prev\zut\ cu un tren cu
ro]i pe pneuri: cu ajutorul unui cilindru de for]\, pozi]ia ro]ilor poate fi
modificat\, prin rotirea cu 900 a bra]elor, astfel `ncât cadrul se poate sprijini pe
ro]i sau pe supor]ii prev\zu]i cu [urub de reglaj pentru asigurarea orizontalit\]ii.
Pe [asiu se afl\ dou\ bazine, unul pentru preg\tirea solu]iei [i altul pentru
colectarea solu]iei. Culoarul pentru trecerea oilor este format din panouri din tabl\
perforat\, prev\zut la partea inferioar\ cu un transportor cu [ipci de lemn fixate pe
lan] agricol. Pentru urcarea [i coborârea animalelor, la cele dou\ capate ale
culoarului sunt prev\zute pode]e fixate articulat de cadrul instala]iei pe care se
monteaz\ lateral câte o balustrad\ pentru dirijarea oilor.
104
Fig.140 – Instala]ia mobil\ pentru
dezinfectat ovine:

1 – cadru;
2 – bazin de solu]ie;
3 – pomp\;
4 – duze;
5 – pode] de acces.

Instala]ia de pulverizare este alc\tuit\ dintr-un cadru cu conducte `n form\


de jug, pe fiecare conduct\ fiind prev\zute duze. Cadrul cu conducte este montat
`n interiorul culoarului. Pomparea solu]iei din bazinul de lucru se realizeaz\ cu
ajutorul unei pompe centrifuge. Pentru amorsarea ei este prev\zut un rezervor
pentru ap\, fixat de bazinul lateral. Pe conducta de refulare a pompei exist\ un
robinet de trecere cu trei pozi]ii, pentru a se putea realiza presiuni [i debite
diferite. Presiunea de lucru este cuprins\ `ntre 1,2 [i 1,8 daN/cm2.
Prepararea solu]iei dezinfectante se efectueaz\ `n bazinul de preparare,
unde se omogenizeaz\, dup\ care, prin ac]ionarea unei clapete, solu]ia trece `n
bazinul de lucru; `n primul bazin se va preg\ti o nou\ [arj\ de solu]ie.

SUBIECTE PENTRU EXAMEN

1. Instalaţii pentru evacuarea hidraulică a dejecţiilor


2. Instalaţia de evacuare a dejecţiilor cu racleţi fixaţi pe lanţ
3. Instalaţia de evacuare a dejecţiilor cu racleţi fixaţi pe bară, cu mişcare
liniar-alternativă
4. Instalaţia de evacuare a dejecţiilor cu transportor cu racleţi tip delta
5. Instalaţia de evacuare a dejecţiilor cu lopată mecanică
6. Utilaje pentru transportul gunoiului la platformă
7. Utilaje pentru ecavuarea dejecţiilor fără separarea nămolului
8. Utilaje pentru evacuarea hidraulică a dejecţiilor, cu separarea nămolului
9. Utilaje pentru deyinfecţia adăposturilor şi padocurilor
10. Utilaje pentru curăţarea şi dezinfecţia animalelor

105
Unitatea de învăţare 9. INSTALAŢII PENTRU DIRIJAREA
MICROCLIMATULUI ÎN ADĂPOSTURI; INCUBATOARE

CUPRINS (U.I. 9)

Obiectivele şi competenţele profesionale specifice............................................ 106


Instrucţiuni.......................................................................................................... 106
9.1 Instalaţii de ventilare……………………………………………... 107
9.2 Încălzirea adăposturilor…………………………………………... 108
9.3 Instala]ii de umidificare şi condiţionare a aerului………………... 109
9.4 Incubatoare pentru ouă.................................................................... 110

Obiectivele profesionale specifice (U.I. 9)

Întreţinerea animalelor în adăposturi închise, mai ales la sistemul


industrial şi folosirea la maximum a construcţiei, impune o grijă desosebită pentru
aerul din încăperi. Acesta se viciază şi devine impropriu dezvoltării normale a
organismului animal, ducând la scăderea apetitului de furaje, micşorarea
producţiei, a sporului de greutate, cantitatea de lapte, ouă şi scăderea rezistenţei la
boli.
Înlocuirea aerului viciat cu altul proaspăt, este necesar să se facă tot timpul
cu respectarea strictă a temperaturii şi umidităţii din adăpost care trebuiesc să
rămână constante. Temperatura şi umiditatea sunt dependente de specie şi în
cadrul speciei, de categoria de vârstă a animalelor şi păsărilor. La taurine, pentru
vaci, temperatura optimă trebuie să fie de 140 C şi umiditatea de 85 %, iar pentru
viţei sub 90 de zile, temperatura de 180 C şi umiditatea de 75 %.
Pentru a asigura temperatura şi umiditatea optimă, pentru a înlătura
substanţele nocive, microorganismele, microbii şi praful este necesar să se
efectueze ventilarea şi încălzirea adăposturilor.
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studentul va dispune de competenţele
necesare pentru a răspunde la următoarele întrebări:
• Cum se realizează ventilarea adăposturilor?
• Cum se realizează încălzirea adăposturilor?
• Care este rolul şi construcţia unei instalaţii de condiţionare a aerului?
• Care sunt cerinţele impuse incubatoarelor, cum se clasifică şi cum
funcţionează?
• Cum se realizează umectarea şi ventilarea spaţiului din incubator?

Instrucţiuni (U.I. 9)

Timpul mediu alocat pentru studiul individual al acestei unităţi de învăţare


este de patru ore. Cunoştiinţele predate în cadrul lucrărilor practice sunt menite a
asigura o mai bună fixare a cunoştiinţelor dobândite în timpul studiului.
La sfârşitul unităţii sunt prezentate subiectele de examen referitoare la
această parte a materiei, precum şi temele posibil a fi abordate în cadrul
referatului întocmit de către fiecare student.

106
9.1. INSTALAŢII DE VENTILARE

Ventila]ia, dup\ modul cum se realizeaz\ schimbul de aer `ntre interiorul


[i exteriorul ad\posturilor poate fi:
• ventila]ie natural\;
• ventila]ie artificial\ (mecanic\).

9.1.1. Ventila]ia natural\


Ventila]ia naturală se poate face în două moduri:
• neorganizat\, când schimbul de aer se realizeaz\ prin trecerea aerului
prin spa]ii care nu au acest\ destina]ie, cum ar fi u[ile, ferestrele;
• organizat\ (fig.141) când schimbul de aer se realizeaz\ prin canale [i
orificii construite `n acest scop. Aceast\ ventila]ie asigur\ un climat corespunz\tor
când exist\ o diferen]\ de temperatur\ `ntre interior [i exterior.

Fig.141 – Ventila]ie natural\ organizat\ a


ad\posturilor

9.1.2. Ventila]ia mecanic\


În acest caz schimbul de aer se realizează cu ajutorul ventilatoarelor.
Instala]ia de ventilare mecanic\ trebuie s\ r\spund\ urm\toarelor cerin]e:
• s\ fie simpl\ [i eficient\;
• s\ reziste la efectele corozive ale umidit\]ii aerului, ale amoniacului [i
bioxidului de carbon;
• s\ nu permit\ acumularea prafului [i altor impurit\]i care schimb\
echilibrul ventilatorului [i provoac\ vibra]ii;
• s\ asigure debitul corespunz\tor pentru a permite schimbul necesar de
aer `ntre schimbul necesar de aer `ntre interiorul [i exteriorul ad\postului;
• s\ distribuie aerul cât mai uniform;
• s\ nu se creeze curen]i d\un\tori;
• s\ func]ioneze pe orice timp;
s\ fie reglabil\.
Dup\ modul cum se realizeaz\ schimbul de aer, ventilatul mecanic poate fi
prin: depresiune (absorbant\), suprapresiune (refulant\) [i presiune echilibrat\
(mixt\) (fig.142).

Fig.142 – Tipuri de ventila]ie mecanic\:


a – prin depresiune (absorbant\) ; b – prin suprapresiune (refulant\); c – cu presiune echilibrat\ (mixt\).

Ventila]ia mecanic\ prin depresiune (absorbant\), se realizeaz\ prin


aspira]ia aerului viciat din ad\post [i crearea depresiunii constante care face ca
107
aerul proasp\t s\ p\trund\ `n interior. Instala]ia de ventilare prin depresiune este
simpl\, exploatarea ei este u[oar\.
Ventila]ia mecanic\ prin suprapresiune (refulant\), realizeaz\ `n
interiorul ad\postului o presiune mai mare decât cea din atmosfera exterioar\,
f\când ca aerul viciat s\ fie for]at s\ ias\ prin orificiile de evacuare. Pentru
aceasta acest sistem necesit\ ventilatoare mai puternice, instala]ia având o
construc]ie mai deosebit\. Avantajul acestui sistem const\ `n posibilitatea
`nc\lzitii aerului la intrarea `n ad\post.
Ventila]ia mecanic\ cu presiune echilibrat\ (mixt\), este acea ventila]ie
la care are loc concomitent aspirarea aerului viciat din ad\post [i evacuarea lui `n
exterior odat\ cu aspirarea aerului proasp\t din exterior [i introducerea lui `n
ad\post.
Instala]ia de ventila]ie mecanic\ mixt\ este cea mai folosit\ [i este
alc\tuit\ din canale de evacuare a aerului viciat, canale pentru introducerea
aerului proasp\t, ventilatoare, motoare electrice, relee cu termostat [i `ntrerup\tor,
instala]ie electric\.
Ventilatoarele pot fi:
• axiale;
• centrifugare;
• axial-radiale.
Ventilatoarele axiale se caracterizeaz\ prin aceea c\ pot realiza volume
mari dar presiune joas\, 40 - 50 mm col ap\. Acestea sunt formate dintr-o carcas\
de form\ cilindric\, `n care se monteaz\ motorul electric pe axul c\ruia se fixeaz\
mai multe palete (fig.143) şi sunt folosite cu prec\dere la sistemul depresional.

Fig.143 – Ventilator axial Fig.144 – Ventilator centrifugal (radial)

Ventilatoarele centrifugale (radiale) sau turbina de aer (fig.144) sunt


formate dintr-o carcas\ `n interiorul c\reia se g\se[te un ax pe care se monteaz\
paletele. Aerul este aspirat axial [i este refulat tangen]ial; se folosesc la sistemul
prin suprapresiune

9.2. ÎNCĂLZIREA ADĂPOSTURILOR

C\ldura este un factor important al asigur\rii microclimatului din


ad\posturi, influen]ând asupra s\n\t\t]ii [i produc]iei animalelor.
Este necesar\ `nc\lzirea ad\posturilor pentru c\ aerul cald preia o cantitate
mai mare de vapori de ap\ din atmosfera interioar\. Dac\ aerul se r\ce[te prea
mult, umiditatea devine excedent\ [i se depune sub form\ de condens, fenomen
care este negativ.
Instala]iile de `nc\lzire, dup\ modul de amplasare a sursei de energie pot
fi:
• instala]ii pentru `nc\lzire central\, când sursa de c\ldur\ se g\se[te `n
alt\ nc\pere decât `n cea pe care o `nc\lze[te. Cele mai folosite instala]ii de
`nc\lzire central\ lucreaz\ cu abur, ap\ cald\ sau aer cald;
• instala]ii pentru `nc\lzire local\, când sursa de c\ldur\ se g\se[te la
locul ce se `nc\lze[te. Aceste instala]ii folosesc c\ldura degajat\ prin arderea unui
108
combustibil, `n sobe sau eleveuze cu gaze sau c\ldur\ degajat\ de l\mpi electrice,
rezisten]e electrice. Acest mod de `nc\lzire este cel mai folosit.
Instala]ia de `nc\lzire cu abur poate fi:
• cu abur de joas\ presiune < 0,7 atm;
• cu abur cu medie presiune 0,7 – 7 atm;
• cu abur cu `nalt\ presiune > 7 atm.
Instala]ia de joas\ presiune, cuprinde generatorul de abur, conducte,
schimb\tor de c\ldur\, dispozitiv de control [i siguran]\
Instala]ia de `nc\lzire cu ap\ cald\ prin termosifon sau cu pomp\ trebuie
s\ ating\ o temperatur\ de 1000 C sau 1500 C – 1800 C (pentru industrie).
Cuprinde un cazan de `nc\lzire a apei, conducte, radiatoare.
Instala]ia de `nc\lzire a aerului cu ajutorul energiei electrice, este format\
dintr-o carcas\ izolatoare rezistent\ [i ventilator. La noi `n ]ar\ se fabric\ un
`nc\lzitor cu 24 rezisten]e cu o putere de 20 kW care produce 18000kcal, iar
ventilatorul are un debit de 5000 m3/h. Automatizarea se realizeaz\ prin termostat.
Deoarece aceste sisteme au un pre] de cump\rare ridicat, se `ntre]in greu [i
costul repara]iilor este mare, se folose[te mai mult `nc\lzirea local\ cu eleveuze,
cu raze infraro[ii, rezisten]e sau cu gaze.
Sistemele moderne, constau din introducerea `n pardoseal\ a ]evilor sau de
conductori electrici (rezisten]e).
L\mpile electrice cu infraro[ii de 250 W, satisfac `nc\lzirea a 60 – 100 pui
pe o zon\ cu diametrul de 1 – 2 m sau 6 purcei. Lampa se suspend\ la 40 cm
deasupra podelei [i distan]a se m\re[te cu 5 cm `n fiecare s\pt\mân\ pentru
primele 5 s\pt\mâni.
Eleveuz\ cu rezisten]\, const\ dintr-o umbrel\ din tabl\ c\ptu[it\ `n
interior cu azbest. ~nc\lzirea se face cu elemente `nc\lzitoare pe suport din
ceramic\, cu o putere instalat\ de cca. 2000 W. Eleveuza poate fi suspendat\ la
diferite `n\l]imi, `n func]ie de suprafa]a ei cu ajutorul unui palan. Temperatura se
poate regla fie cu ajutorul unui termoregulator, fie prin modificarea `n\l]imii
eleveuzei.
Num\rul de pui ad\posti]i de aceste eleveuze difer\ `n func]ie de diametrul
umbrelei. Pentru 250 de pui diametrul este de 1,2 m, pentru 600 pui este de 2 m
iar pentru 1000 pui de 2,5 m.
~n\l]imea de a[ezare a eleveuzei este `ntre 30 – 80 cm.

9.3. INSTALAŢII DE UMIDIFICARE ŞI CONDIŢIONARE A AERULUI

Instalaţiile de umidificare se folosesc mai ales vara, pentru a asigura


r\cirea aerului introdus `n ad\post (fig.145) .

Fig.145 – Instala]ie de umidificare


a aerului:

1 – ventilator;
2 –pomp\ pentru ap\;
3 – duz\;
4 – ap\.

Instala]ia de umidificare poate fi montat\ pe circuitul ventilatorului care


introduce aer proasp\t `n ad\post sau direct `n ad\post.
Prin condi]ionarea aerului se `n]elege reglarea temperaturii, umidit\]ii,
109
purit\]ii [i vitezei de mi[care a acestuia `n limitele optime, asigurându-se totodat\
ventila]ia ad\posturilor respective. ~n principiu o instala]ie de condi]ionare este
alc\tuit\ din urm\toarele elemente (fig. 146): priz\ de aer proasp\t, aparatul de
condi]ionare, ventilator, re]eaua de canale pentru refularea aerului condi]ionat `n
ad\post [i re]eaua de canale pentru absorbirea aerului viciat, dispozitivele de
reglare.
Fig.146 – Instalaţie de
condiţionare a aerului:

1 – fltru;
2 – camer\ de pre`nc\lzire;
3 – camer\ de umidificare;
4 – separator pic\turi;
5 – camer\ de r\cire sau `nc\lzire;
6 – ventilator.

9.4. INCUBATOARE PENTRU OU|


9.1. Considera]ii generale
Prin procesul de incuba]ie se `n]elege dezvoltarea embrionului de pas\re
din faza de zigot pân\ la puiul de o zi, `ntr-o perioad\ determinat\ de specia sau
rasa p\s\rii, sub ac]iunea factorilor fizici [i mecanici ai incuba]iei.
Mecanizarea procesului de incuba]ie prezint\ urm\toarele avantaje:
asigurarea unui procent ridicat de eclozionare (90 %); incubarea tuturor speciilor
[i raselor de p\s\ri; realizarea procesului de incuba]ie `n orice perioad\ a anului;
asigurarea realiz\rii simultane a unui num\r mare de pui de o zi la care se pot
aplica procese mecanizate de cre[tere.
Fa]\ de incubatoare se impun o serie de cerin]e ca: alegerea materialelor
de construc]ie a elementelor componente cu rezisten]\ bun\ la umezeal\, c\ldur\
[i substan]e dezinfectante, cât [i asigurarea unei bune izola]ii termice; s\ perimit\
asigurarea corespunz\toare a factorilor fazici ai incuba]iei astfel: s\ realizeze o
temperatur\ optim\ de 37,80 C ± 0,50 C, o umiditate relativ\ de 50 – 70 % `n
perioada de incuba]ie [i 60 – 80 % `n perioada de eclozionare; aerul din incubator
s\ con]in\ minimum 21 % oxigen [i maximum 0,4 % CO2; `ntoarcerea oulor s\ se
fac\ cu un unghi minim de 800 la un interval de 1 – 3 h, consumul de energie
electric\ s\ nu dep\[easc\ 0,2 kWh/ou, procentul de eclozionare s\ fie mai mare
de 95 %; puii ob]inu]i s\ fie s\n\to[i `n propor]ie de minimum 85 % din totalul
ou\lor incubate; s\ permit\ `nc\rcarea cu ou\ având masa de 55 – 60 g; s\
permit\ mecanizarea [i chiar automatizarea proceselor de incuba]ie; s\ aib\
fiabilitatea [i mentenabilitate ridicate; s\ fie ergonomice [i s\ r\spund\ cerin]elor
de protec]ie a muncii fa]\ de personalul de deservire.
Incubatoarele [i eclozionatoarele se clasific\ dup\ mai multe criterii [i
anume:
• dup\ procesul de lucru: utilaje pentru incuba]ie, utilaje pentru ecloziune [i
utilaje mixte (care efectueaz\ atât procesul de incuba]ie cât [i de
eclozionare);
• dup\ planul de dispunere a ou\lor: incubatoare de suprafa]\, `n care ou\le
sunt a[ezate `ntr-un singur plan, având capacitatea redus\ de 100 – 500 ou\
[i incubatoare de volum, `n care ou\le se a[eaz\ pe sertare suprapuse
(fig.147) ajungându-se pân\ la 17 nivele. Incubatoarele de volum pot fi de
tip dulap (fig.148), cu capacitatea de 2500 – 30,000 ou\, [i tip camer\, cu
capacitatea de 30.00 – 85.000 ou\ (fig.149).
• `n func]ie de sursa de `nc\lzire utilizat\: cu arz\toare pentru combustibil
solid, lichid, electrice sau alt\ surs\ modern\ de energie convertit\.

110
Fig.147 – Schema de principiu a unui incubator de
suprafa]\: Fig.148– Schema de principiu a unui
1 – corpul incubatorului; 2 – sertar pentru ou\; 3 – incubator de volum tip dulap:
termoregulator cu capsul\ termostatic\; 4 – conduct\ pentru 1 – corpul incubatorului; 2 – stelaje pentru
repartizarea aerului cald; 5 – orificiu pentru aer proasp\t; 6 – sertare cu ou\; 3 – ventilator; 4 – rezisten]e
vas cu ap\; 7 – camer\ de pre`nc\lzire; 8 – sursa de c\ldur\; electrice; 5 – tav\ cu ap\; 6 – filtru pentru
9 – orificiu de aerisire. praf.
Fig.149-Schema de principiu a unui
incubator de volum, tip camer\:

1 – corp;
2 – sertare de incuba]ie;
3 – sertare de eclozionare;
4 – orificiu de admisie a aerului;
5 – rezervor de ap\;
6 – exhaustor;
7 – surs\ de `nc\lzire (arz\tor);
8 – orificii de evacuare a aerului viciat.

6.2. Construc]ia [i func]ionarea incubatoarelor [i eclozionatoarelor


pentru ou\
P\r]ile principale ale unui incubator-eclozionator sunt: corpul
incubatorului, sistemul pentru sus]inerea [i `ntoarcerea ou\lor, sistemul de
`nc\lzire, sistemul de ven]ila]ie [i de omogenizare a temperaturii aerului, sistemul
de umidificare a aerului [i sistemul de comand\, control [i semnalizare.
a. Corpul incubatorului se realizeaz\ din lemn de bun\ calitate, l\cuit,
pl\ci fibro-lemnoase vopsite [i l\cuite sau mai recent din melamin\. Se utilizeaz\
pere]i dubli, iar `ntre pere]i, ca element termoizolant poate fi: polistiren expandat
sau vat\ de sticl\. Pentru etan[area u[ilor se folosesc garnituri de cauciuc moale [i
`nchiz\toare automate. Totodat\ se monteaz\ pe u[i, vizoare.
b. Sistemul pentru sus]inerea [i `ntoarcerea ou\lor cuprinde: stelaje,
sertare [i mecansimul pentru `ntoarcerea ou\lor.
Stelaje pentru sus]inerea sertarelor cu ou\. ~n vederea asigur\rii rotirii
sertarelor cu ou\ `n jurul axelor lor longitudinale, stelajele pot fi de tipul cu
paralelogram deformabil (fig.150) sau cu tambur rotativ (fig.151). Stelajul de
tipul cu paralelogram deformabil prezint\ un ax de sprijin la partea inferioar\ (1),
un ax de sus]inere la partea superioar\ (2), dou\ bare verticale (3) la care sunt
articulate barele orizontale (4) care formeaz\ sertarele.
La cap\tul axului de sus]inere, care iese `n afara dulapului se poate g\si o
manivel\ (5) sau un mecanism biel\-manivel\ ac]ionat de un motor electric, cu
ajutorul c\rora se poate roti stelajul cu un unghi de circa 900, `ntr-un sens sau `n
altul pentru a determina `ntoarcerea ou\lor.
Pentru ca `ntoarcerea ou\lor s\ se fac\ automat din dou\ `n dou\ ore,
exist\ un releu de timp (ceas programator) conectat `n circuitul de alimentare a
motorului electric care ac]ioneaz\ mecanismul biel\-manivel\.
111
Fig.150 – Stelaj cu sertare de tip
paralelogram deformabil:
1 – ax de sprijin; 2 – ax de sus]inere [i de rotire
a stelajului; 3 – bare verticale; 4 – sertarele Fig.151 – Stelaj cu sertare de tip tambur
pentru ou\; 5 – manivel\ sau mecanism biel\- rotativ:
manivel\ pentru rotirea axului de sus]inere. 1 – corpul incubatorului; 2 – tambur; 3 – sertare.

Mecanismul de `ntoarcere a sertarelor cu ou\ are ca scop evitarea lipirii


g\lbenu[ului sau embrionului de coaja oului. Pozi]ia ou\lor `n incubatorul de
suprafa]\ este aproape orizontal\. La incubatoarele de volum, pozi]ia ou\lor este
cu axul lung vertical, ceea ce duce la m\rirea capacit\]ii incubatorului cu aproape
60 %. Aceast\ pozi]ie se p\streaz\ numai pân\ la trecerea `n eclozionatoare
pentru ca embrionii s\-[i poat\ lua pozi]ia corect\ `n timpul ciocnirii cojii.
~ntoarcerea trebuie s\ se fac\ lin, pentru a se preveni ruperea vaselor sanguine [i a
]esuturilor noi formate [i ciocnirii ou\lor.
Sertarele sunt executate din lemn, sârm\ sau tabl\ de o]el perforat\.
c. Instala]ia pentru `nc\lzire are rolul de a men]ine `n interiorul
incubatorului temperatura necesar\ dezvolt\rii embrionului, care este de 37,50 –
380 C (media pentru `ntreaga perioad\ de incuba]ie). ~n incubatoarele de suprafa]\,
repartizarea c\ldurii se face natural printr-o circula]ie a aerului cald de jos `n sus.
Datorit\ stratific\rii temperaturilor la nivel superior al acestor incubatoare,
instala]ia de `nc\lzire trebuie s\ asigure o temperatur\ de 39,50 – 380 C.
La incubatoarele de volum, repartizarea c\ldurii se face artificial (cu
ajutorul ventilatoarelor), ou\le fiind men]inute la temperaturi constante, regimul
termic optim fiind de 35,50 – 37,70 C, iar umiditatea relativ\ va fi de 60 %.
Concentra]ia de oxigen trebuie s\ fie de 21 %, cel mult 0,4 % CO2, iar viteza de
circula]ie a aerului va fi de 3 – 5 m/min.
Instala]ia pentru `nc\lzire cuprinde: sursa de c\ldur\, elementul senzitiv de
comand\ (traductorul), elementul de reglaj [i de control.
Sursa de c\ldur\ modern\ [i nepoluant\ este energia electric\ convertit\
cu ajutorul unor rezisten]e prin care trece un curent electric alternativ trifazat. Se
mai pot folosi combustibili lichizi sau gazo[i, dar `nc\lzirea electric\ prezint\
multe avantaje esen]iale [i anume: simplitatea instala]iei, comoditatea exploat\rii,
siguran]a func]ion\rii, posibilitatea automatiz\rii instala]iei de `nc\lzire, pericolul
de incendiu este mult diminuat.
Elementul senzitiv sesizeaz\ temperatura din interiorul incubatorului [i
ac]ioneaz\ asupra sursei de c\ldur\ pe care o `nchide sau o deschide.
Elementul de comand\ se prezint\ sub forma unor relee de comand\
prev\zute cu microcontactoare care ac]ioneaz\ fie asupra sursei de `nc\lzire
conectând-o, sau deconectând-o, fie asupra unui mecanism de ac]ionare a
supapelor care realizeaz\ sau `ntrerupe comunicare cu mediul exterior. Reglajul se
efectueaz\ atât asupra elementului senzitiv, cât [i a celui de comand\, `n func]ie
de cerin]ele impuse de faza fiziologic\ de dezvoltare a embrionului din ou.
Comada se face fie pe cale mecanic\, fie automat\ [i tranzistorizat\ (electronic\).
Controlul temperaturii se efectueaz\ cu ajutorul termometrelor sau
termografelor plasate `n u[a incubatorului.

112
Rezisten]a electric\ poate fi deschis\ sau protejat\ `n material ceramic [i
este plasat\ `n fa]a ventilatorului.
Pentru a limita cre[terea temperaturii din incubator se introduce aer cu o
temperatur\ mai sc\zut\. La incubatoarele de mic\ capacitate, unde sunt introduse
ou\le `n num\r maxim, `n partea frontal\ sunt prev\zute orificii cu obturatoare
reglabile manual. La incubatoarele de mare capacitate exist\ orificii racordate la
instala]ia de ventilare, sau serpentina din ]eav\ prin care circul\ apa de r\cire.
Comanda deschiderii circuitului de r\cire (fig.152) cu aer sau ap\ se face prin
ventile ac]ionate electric, pneumatic, electromagnetic sau electronic, tot prin
intermediul elementelor senzitive (traductoare).
d. Instala]ia pentru umectarea aerului din incubator
Pentru dezvoltarea normal\ a embrionului din ou este necesar a se men]ine
o umiditate optim\ a aerului (56 – 66 %).M\surarea umidit\]ii se realizeaz\ cu
ajutorul termometrului uscat [i umed prin metoda psihometrelor. Totodat\
incubatoarele mai perfec]ionate au higrometre [i respectiv higrografe.
La incubatoarele simple, instala]ia de umezire a aerului este format\ din
t\vi deschise cu ap\, a[ezate `n interiorul acestuia; curentul de aer antrenând
vaporii de ap\ [i `mpr\[tiindu-l `n tot incubatorul. Pentru modificarea suprafe]ei
de evaporare, deci a umidit\]ii relative, se regleaz\ pozi]ionarea capacelor t\vilor
cu ap\, determinându-se umiditatea aerului cu ajutorul metodei psihrometrice.

Fig.152 – Schema instala]iei de r\cire:


1 – transformator pentru tensiunea de comand\; 2 – termometru de contact; 3 – releu intermediar; 4 –
contacte normal deschise ale releului intermediar; 5 – ventilator; 6 – electrovalv\; 7 – serpenrina pentru
r\cire; 8 – siguran]e fuzibile.
Tabelul 1
Temperaturile [i umidit\]ile normale `n func]ie de faza embrionar\

Perioada de Valoarea Valoarea umidit\]ii relative


incuba]ie temperaturii (%)
(zile) (0 C)
1–7 38,3 – 38,7 62
8 – 14 38,0 – 38,5 58
15 – 21 37,8 – 38,2 54
`n momentul ciocnirii 70

O alt\ variant\ constructiv\ este instala]ia cu coloana de discuri metalice


(farfurioare), (fig.153) la care alimentarea cu ap\ se face de la un rezervor situat
mai sus fa]\ de primul disc, iar curgerea (prin c\dere liber\) se face prin orificii.
Coloana este montat\ `n calea curentului de aer creat de ventilator, iar reglarea
umidit\]ii se face prin intermediul unui robinet (3), fie cu ajutorul psihrometrului
sau higrografului.
La incubatoarele mai complexe, instala]ia de umidificare cuprinde mai multe
discuri antrenate de un motor electric [i scufundate `ntr-un rezervor cu ap\ cu
nivel constant (fig.154). Umiditatea se realizeaz\ prin evaporarea apei care ader\
pe discuri. Elementul senzitiv este un hidrostat care, printr-un releu de comand\,
ac]ioneaz\ asupra motorului electric care pune `n mi[care discurile, `n sensul
opririi sau pornirii lui.
La incubatoarele la care sunt automatizate procesele necesare realiz\rii

113
factorilor fizici ai incuba]iei (temperatură, umiditate, etc), instalaţia de umificare
prezintă duze de pulverizare racordate la reţeaua de apă, elementul senzitiv fiind
reprezentat de un termometru de contact umed, iar elementul de comandă este
reprezentat de un releu care acţionează asupra unei electrovalve care închide şi
descide circuitul apei de la reţeaua de distribuţie spre duzele de pulverizare.

Fig.154 – Instala]ia de umidificare cu discuri rotative:


1 – motor electric; 2 – discuri; 3 – rezervor cu ap\.
Umiditatea de 54% corespunde
0
temperaturii de 29 C indicate de termometrul
umed, iar pentru 68% umiditate termometrul
umed indic\ 320 C. ~n timpul incuba]iei se
folosesc dou\ termometre umede, reglate
pentru dou\ valori ale umidit\]ii.
e. Instala]ia de ventilare (aerisire) are
rolul de a uniformiza temperatura [i umiditate
aerului din interiorul incubatorului, cât [i de a
elimina aerul viciat cu elemente nocive.
Fig.153 – Umidificator cu coloan\ Instala]ia cuprinde: priz\ de aer, un
de discuri: ventilator [i orificii de evacuare. Ventilatorul
1 – coloan\; 2 – discuri; 3 – robinet de este montat `n fa]a prizei de aer [i absorabe
reglaj; 4 – bazin cu nivel constant; 5 –
tav\ colectoare aerul proasp\t pe care-l refuleaz\ printre
sertarele cu ou\.
Datorit\ depresiunii create `n spatele ventilatorului, aerul proasp\t din
mediul ambiant intr\ `n interiorul incubatorului, iar aceea[i cantitate de aer viciat
se evacueaz\ prin orificiile de evacuare. ~n timpul procesului de incuba]ie,
embrionul `ntrebuin]eaz\ (are nevoie) aproximativ de 4 – 4,5 l oxigen [i elimin\ 3
– 4 l bioxid de carbon, iar `n ultimile zile de incuba]ie, cantitatea necesar\ de aer
este de 100 ori mai mare ca `n primele zile.
f. Instala]ia de alarm\ are rolul de a semnaliza acustic [i optic
defec]iunile `n func]ionare a aparatelor. Pentru a nu depinde de alimentarea cu
energie electric\ general\, instala]ia de alarm\ este alimentat\ de la o surs\ de
energie separat\ (pile, acumulatoare, etc).
g. Sistemul de comand\, control [i semnalizare este montat pe tabloul
general [i reune[te toate circuitele din incubator. La incubatoarele mai
perfec]ionate, aparatele de control efectueaz\ [i `nregistrarea parametrilor
func]ionali (temperatur\, umiditate, etc). ~n acest sens, incubatorul este dotat cu
termografe, higrografe, anemografe, afi[aje pentru `ntoarcea ou\lor, a compozi]iei
aerului eviden]iind raportul dintre oxigen [i bioxid de carbon.
SUBIECTE PENTRU EXAMEN
1. Clasificarea incubatoarelor
2. Construcţia şi funcţionarea incubatoarelor
REFERAT
Aerul umed: parametri caracteristici, diagrama Mollier.

114
BIBLIOGRAFIE

1. Boteanu N ş.a., 1997 – Instalaţii de ridicat şi transportat. Reprografia Univ.


din Craiova.
2. Bungescu S.T., Popa C.I., 2007 – Maşini şi instalaţii zootehnice Edit.
Eurobit, Timişoara
3. C\proiu M., Ciubotaru C. [i colab., 1982 – Ma[ini [i instala]ii zootehnice.
Edit. Did. [i Ped., Bucure[ti.
4. Cebotărescu I.D. ş.a., 1997 – Utilaj tehnologic pentru vinificaţie. Edit.
Tehnica Chişinău, Edit. Tehnică, Bucureşti.
5. Coldea Speranţa, Ionescu Gh., 2004 - Elemente de fizica fluidelor şi
hidraulică. Edit. MATRIXROM, Bucureşti.
6. M\ni[or P., 1994 – Mecanizarea [i automatizarea lucr\rilor `n zootehnie.
Edit. Ceres, Bucure[ti.
7. Nedeff V., 1997 – Maşini şi instalaţii pentru industria alimentară. Edir.
Univ. din Bacău.
8. Oţel I., 1979 – Tehnologia produselor din carne.Edit. Tehnică, Bucureşti.
9. Raba Tr., Căproiu M. şi colab., 1978 – Mecanizarea lucrărilor în creşterea
porcinelor. Edit. Ceres, Bucureşti.
10. Rojanschi Vl., 1986 – Alimentarea cu apă în zootehnie. Edit. Ceres,
Bucureşti.
11. Simeanu D. ş.a., 2006 – Prepararea furajelor şi producerea nutreţurilor
combinate. Edit. ALFA, Iaşi.
12. Vâlcu V., Budui C., Nori L., 2003 – Maşini şi instalaţii zootehnice. Edit.
PIM, Iaşi.
13. Voicu Gh., David Mihaela Florentina, 2008 – Instalaţii şi tehnologii în
industria de prelucrare a laptelui. Edit. MATRIXROM, Bucureşti.
14. *** - SR ISO 7119: 1995, Transportoare cu melc. Reguli pentru calculul
puterii de antrenare. Inst. de Standardizare, Bucureşti.
15. *** - STAS 7539-84, Transportoare cu bandă din cauciuc. Inst. de
Standardizare, Bucureşti.
16. *** - SR ISO 2077-1:1998, Benzi de transport cu inserţii textile de uz
general. Inst. de Standardizare, Bucureşti.
17. *** - STAS 2077/5-78, Benzi de trasnport cu inserţiii textile pentru industria
alimentară. Inst. de Standardizare, Bucureşti.

115
116

S-ar putea să vă placă și