‍| 📐 🧠 | 🎡 + 🐟 🔥 | 🙏 🌭 😡 🤮 👨‍‍⚖️+ 💪 💸 | 🧛

Introducere
- Considerat părintele nuvelei românești, marele clasic Ioan Slavici surprinde
realist viața târgului de provincie + a satului ardelenesc
- Observă modul în care societatea influențează transformarea individului
- Paralel cu evoluția sinuoasă (= plină de cotituri) a psihicului uman, scriitorul
urmărește să ilustreze anumite principii etice, care —
- Odată încălcate, sunt aspru pedepsite
- Publicată în 1881, în volumul Novele din popor 👴, „Moara cu noroc”:
- Este o nuvelă realistă, psihologică
- Are un caracter clasic, moralizator

Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului studiat într-un
curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică
- Dimensiunea realistă 📐:
- Reprezentarea veridică a realității
- Obiectivitatea perspectivei narative
- Stilul sobru, detașat, impersonal
- Personajele = tipice + reprezintă tipuri umane
- Tehnica detaliului semnificativ (folosită în portretizarea personajelor ^)
- Precizarea exactă a reperelor spațio-temporale încă din expozițiune
- Nuvelă psihologică 🧠:
- Prezența conflictului interior al personajului central (fundamental pentru
drama psihologică a acestuia)
- Involuția morală a protagonistului
- Utilizarea tehnicilor de investigație psihologică:
1) Stilul indirect liber (gândurile personajelor sunt prezentate din
perspectiva naratorului aparent obiectiv)
2) Monologul interior

Prezentarea a două secvențe/episoade narative relevante pentru tema nuvelei

studiate
- Efectele dezumanizante ale dorinței de înavuțire pe fondul surprinderii lumii
transilvănene a secolului al XIX-lea = tema operei
-
- O secvență semnificativă a nuvelei = apariția lui Lică la moara cu noroc 🎡
- Sămădăul își impune în fața noului cârciumar propriile reguli: „Eu vreau să știu
totdeauna cine trece pe aici, [...]. Cred că ne-am înțeles!”
- Se observă modul diferit în care cele două personaje se raportează la relațiile
interumane:
1) Pentru Ghiță - relații bazate pe încredere, respect
2) Pentru Lică - relația cu partenerul de afaceri înseamnă subordonare
- La început - Ghiță pare să fie cuprins de junghiuri la amenințările Sămădăului
- Pe parcurs - aceste reacții se transformă într-o chinuitoare măcinare sufletească
- Protagonistul nu găsește în el însuși resorturile necesare pentru a eschiva
influențele sale malefice
- Ghiță (un caracter slab) se simte intimidat în fața atitudinii agresive a lui Lică =>
se vede nevoit să accepte aceste condiții
- (Astfel) Aici se derulează:
- Începutul conflictelor (de natură exterioară + interioară)
- Debutul dezumanizării protagonistului în fața patimii banului
-
- O altă scenă semnificativă = finalul nuvelei 🐟
- Ghiță - orbit de furie + dornic de a se răzbuna pe Lică - își aruncă soția (drept
momeală) în brațele Sămădăului
- Ana:
- E dezgustată de lașitatea soțului - îl consideră „doar o muiere îmbrăcată în
straie bărbătești”
- I se dăruiește lui Lică
- Înnebunit de gelozie + mutilat de propriile slăbiciuni, Ghiță:
- Este convins că nu o poate lăsa în viață după tot ce s-a întâmplat => își
înjunghie nevasta
- După ce-și ucide soția (devenind criminal) Ghiță e împușcat de Răuț (unul dintre
oamenii lui Lică)
- Sămădăul, din orgoliul de a nu se lăsa prins, se sinucide
- Moara este arsă 🔥
- Singurii care scapă cu viață din acest carusel al destinului sunt numai cei
nevinovați (bătrâna și copiii)
- (Astfel) Aici:
- Se soluționează conflictele exterioare și interioare
- Este amplificată ideea banului dezumanizant:
- Toți cei implicați în jocurile de avere ajung să moară în final
Ilustrarea a două elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat,
semnificative pentru tema și viziunea despre lume a autorului (acțiunea & conflictul)
- Acțiunea operei = una liniară și urmează o schemă simplă - momentele
subiectului
-
- Expozițiunea:
- Fixează indicii spațiali și temporali:
- În Ardeal, la moara cu noroc (nume ironic, prevestește finalul)
- Aflată la o răscruce de drumuri spre Ineu (simbolizează o răscruce
a destinelor)
- Întâmplările se petrec pe parcursul unui an, între Sfântul Gheorghe
și Paști
- Nuvela începe cu un sfat rostit de bătrâna soacră - „liniștea colibei tale te
face fericit”
- Prin acesta este încălcată (astfel) obiectivitatea naratorială
- Ea este o voce auctorială (= a autorului) ce dă glas înțelepciunii
populare 🙏
- Întruchipează (în același timp și) tipologia umană a omului simplu
- Ghiță, dorind a-și depăși condiția de cizmar, ia în arendă hanul, mutându-
se acolo cu familia
- Intriga:
- Constă în sosirea lui Lică Sămădău (porcar întărit, amestecat în
numeroase fărădelegi) la moara cu noroc
- Își impune autoritatea în fața lui Ghiță
- Pe acesta îl însărcinează cu adunatul de informații despre călătorii care
trec pe la han
- Protagonistul, din dorința de a se îmbogăți + din frica porcarului,
încuviințează
- Desfășurarea acțiunii:
- Cuprinde amplificarea conflictului psihologic
- Îngrijorat de posibilele consecințe, urmare a parteneriatului cu Lică, Ghiță
își ia măsuri de precauție, făcând rost de:
- O slugă - Marți
- Doi câini 🌭 - pe care, spre groaza lui, Lică îi mângâie (știe că e lipsit
de apărare)
- Două pistoale
- Din momentul apariției lui Lică, începe procesul de înstrăinare a lui Ghiță
față de familie:
- Devine tot mai irascibil
 - Nu mai zâmbește ca înainte
- Este violent cu soția sa 😡
- (La un moment dat) Ghiță începe să regrete că are familie și copii - nu-și
poate asuma total riscul îmbogățirii cu Lică din cauza lor
- Urmare generozității Sămădăului:
1) Starea materială a lui Ghiță se îmbunătățește
2) Începe să devină obișnuit cu răul
- O îndeamnă pe Ana să joace cu Lică, aruncând-o în brațele lui
- Ajunge să fie implicat în furtul de la arendaș + un omor
- Devine complice la crimă prin declarație falsă
- Hotărăște să-l dea pe mâna lui Pintea:
- Nu este sincer nici cu acesta
- Îi oferă dovezi despre vinovăția lui numai după ce-și poate opri
jumătate din bani (=> nivel profund de degradare morală)
- Punctul culminant:
- Este atunci când Ghiță ajunge pe ultima treaptă a degradării morale
- Este momentul în care vrea să se răzbune pe Lică:
- Pentru aceasta își aruncă soția în brațele sale 🤮
- Speră până la sfârșit că soția sa va rezista tentației
- (Însă) Dezgustată de lașitatea soțului ei, i se dăruiește lui Lică (tot
cu scopul răzbunării)
- O ucide pe Ana - când își dă seama că l-a înșelat
- Ghiță este omorât de oamenii lui Lică
- (Pe când) Acesta alege să se sinucidă pentru a nu fi prins
- Deznodământul:
- Un incendiu distruge moara cu noroc în noaptea de Paști
- Singurele personaje care supraviețuiesc sunt bătrâna și copiii
- Nu întâmplător, sfârșitul personajelor care au încălcat principiile etice a
avut loc de sărbătoarea Paștelui
- Aceste este, în tradiția populară, un moment în care sufletele sunt
chemate la ‍Judecata de Apoi ‍⚖️
- Circularitatea:
- Se realizează o circularitate prin intervențiile bătrânei în incipitul și
finalul nuvelei
- Îi oferă operei lui Slavici aspectul de univers ficțional închis
-
- Conflictele nuvelei = complexe (atât de natură exterioară, cât și interioară)
- Conflictul exterior:
- Se desfășoară între Ghiță (protagonistul operei) și Lică (antagonistul)
 - Are un fundament:
- Material, economic - Ghiță nu poate câștiga bani decât cu acordul
lui Lică
- De natură psihică - opoziția dintre cei doi este determinată de:
- Orgoliul de stăpân al lui Lică
- Atitudinea dominatoare a acestuia față de Ghiță 💪
- Este revăzut și la nivelul mentalităților celor doi:
1) Ghiță - reprezentantul mentalității tradiționale, bazate pe valori
morale
2) Lică - reprezentantul mentalității capitaliste, fundamentată pe valori
de schimb (puterea supremă este banul)
- Conflictul interior:
- Reflectă caracterul psihologic al nuvelei
- Ilustrează:
- Frământarea protagonistului
- Declinul său moral
- Cel al lui Ghiță se desfășoară între dorința de:
1) A rămâne om cinstit alături de familie
2) A se îmbogăți alături de Lică Sămădău 💸

Încheiere
- Nuvela lui Ioan Slavici ilustrează destinul unui protagonist complex
- Dincolo de limitele caracteriale (lăcomie, iresponsabilitate, vulnerabilitate în fața
ispitei banilor etc.) dovedește o incapacitate de:
- A-și proteja familia
- A-i comunica soției frământările sale sufletești
- A-și gestiona propria existență
- Toată această slăbiciune îl va împinge spre marginea prăpastiei pe Ghiță
- Se pierde pe sine și pe toți ai lui 🧛