Universitatea din Bucureşti

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Conflict, negociere si tehnici de luare a

deciziei

Student: Comanici Daria Cristiana

Anul III, Seria 3, Grupa 1, R.U.

Universitatea București, 2021

Introducere

Deciziile fac parte din viața noastră, ne confruntăm cu ele mereu. Uneori, de nenumărate ori în
cursul unei singure zile luăm decizii mai mult sau mai puțin importante în viața noastră
personală, familie, program zilnic, cumpărături sau viitor. În viața de zi cu zi, din cauza lipsei de
timp, procesul a devenit atât de automatizat încât nici măcar nu observăm apariția acestui proces
- sau, dacă îl observăm, vom uită imediat mecanismul prin care s-a întâmplat. În mare măsură,
succesul în viață depinde de luarea unor decizii corecte și în timp util. În mod similar, succesul
unei afaceri depinde de capacitatea managerului de a lua decizii corecte și eficiente.

Prin urmare, abilitățile de luare a deciziilor trebuie cultivate în mod conștient conform modelelor
adecvate. În majoritatea cazurilor, decizia este o provocare. Scopul formal urmărit de grupul de
luare a deciziilor, pe lângă alegerile efective, este ca toți membrii să respecte alternativele pe
care grupul le va aborda pentru a determina o coeziunea a echipei maximizată în următoarele
acțiuni.

Cercetările arată avantajele luării deciziilor colectiv în defavoarea celor individuale și subliniază
beneficiile grupului / echipei.(Deborah Harrington-Mackin, 2002, p. 93)

În grup, este posibil un număr de variante mai extins datorită numărului mai mare de membri;
potențialului creativ al grupul este mai mare decât cel individual, ceea ce permite soluții de luare
a deciziilor diverse și creative, calitatea ideilor este îmbunătățită.

Obiectivul general al acestei cercetări este evidențierea eficienței procesului decizional spre o
soluție cât mai creativă într-un timp cât mai scurt.

Vor fi de asemenea urmărite și analizate nivelul creativității și originalității

răspunsurilor/soluțiilor participanților la o problema dată, implicarea participanților eficient la
soluționarea problemei într-un timp scurt, cât și cantitatea ideilor.
Cadrul teoretic

Alex Osborn, fondatorul și vicepreședintele agenției de publicitate BBDO, a introdus și a

explicat termenul „brainstorming” în cartea sa „Creativitatea ta” (1948). După ce ați participat la
sesiunea de brainstorming, puteți identifica ușor cele două cuvinte care alcătuiesc cuvântul. Este
că o furtună în creier sau o furtună de idei. Idei la care nici nu te-ai gândit au devenit populare și
o idee a alimentat-o pe cealta. La fel că un vânt puternic, suflă lucrurile de la suprafață, inspiră
cele mai ascunse idei și te ajută să treci dincolo de modul obișnuit de gândire. Pe scurt, o sesiune
de brainstorming va începe cu o întrebare clară și se va încheia cu o serie de idei.

Regulile de baza ale acestei tehnici sunt următoarele:

• Nu se critică nici o idee.

• Selectați o cantitate cât mai mare de idei.
• Elaborați pe baza ideilor altora.
• Încurajează ideile nebunești și exagerate.

El a constatat că atunci când aceste reguli sunt respectate, sunt generate mai multe idei și că o
cantitate mai mare de idei originale a dat naștere unei cantități mai mari de idei utile. Producție în
serie de înaltă calitate. Cu aceste noi reguli, ideile preconcepute, paradigmele dupa care se
ghideaza oamenii sunt reduse. Tabuuri îi împiedică să vină cu idei pe care le consideră „greșite”
sau „stupide”. Osborn a descoperit, de asemenea, că generarea de idei neconvenționale poate
provoca idei foarte utile deoarece schimbă modul de gândire al oamenilor.

Brainstorming este atunci când un grup de oameni se reunesc pentru a genera idei noi în jurul
unui anumit subiect. Folosind reguli care elimină obstacolele, oamenii pot gândi mai liber și pot
intră în noi domenii de gândire, creând astfel multe idei și soluții noi. Participanții își expun
ideile pe măsură ce apar, ulterior aceștia construiesc folosind ideile propuse de alții ca bază,
substrat de pornire. Toate argumentele sunt înregistrate, nu criticate. Doar după încheierea
sesiunii de brainstorming, ideea va fi evaluată.

Brainstorming-ul este procedura ce vă va ajută să veniți cu idei noi. Mai mult, nu numai că veti
veni cu idei noi, dar veti depune și eforturi minime cu un rezultat mai mult decât satisfăcător.
Brainstorming-ul poate promova generarea de idei alternative, inventive și este un proces testat
în timp. Îl puteți gândi că pe o experiență generală, holistică, că la un mod de viață. Dacă sunteti
creativ în mod natural sau v-ati născut cu o minte rationala și logică, va puteți gândi la acesta ca
la un proces de urmare a regulilor gândirii, care vā va stimula mintea să priviti problema dintr-un
alt unghi. Dacă urmați regulile de brainstorming, atunci acesta va da roade indiferent de
personalitatea sau abordarea dumneavoastră personală.

Regulile de baza ale acestei tehnici sunt următoarele:

• Nu se critică nici o idee.

• Selectați o cantitate cât mai mare de idei.
• Elaborați pe baza ideilor altora.
• Încurajează ideile nebunești și exagerate.

Desigur, unele tehnologii și medii sunt mai potrivite pentru unii oameni decât pentru alții, dar
flexibilitatea acestei tehnici este suficientă pentru toată lumea.

Ipoteze

1. Cu cât raționamentele participanților din cadrul procesului decizional sunt mai originale și
creative, cu atât este mai ridicat nivelul de găsire a mai multor soluții
 2. Cu cât indizivii găsesc argumente mai multe, cu atât se micșorează și timpul de luare a
deciziei.
3. Cu cât participanții sunt mai vocali și implicați în timpul procesului de decizie, cu atât
sunt mai satisfăcuți cu modul în care acesta s-a desfășurat.

Variabilă independentă- cantitatea ideilor originale, cantitatea de opinii, implicarea în procesul

decizional

Variabilă dependentă- volumul de soluții găsite, timpul de luare a deciziei, satisfacția cu modul
în care s-a desfășurat decizia

Operaţionalizarea

După realizarea ipotezelor, am ales o serie de dimensiuni care includ mai mulţi
indicatori care mă vor ajuta la realizarea experimentului si a operaţionalizării.

Dimensiune Indicatori

Dimensiunea temporala Durata in care se ajunge la o decizie

Dimensiunea Creativa
Cantitatea de idei despre ceva neintalnit
Cantitatea de idei despre o regie SF
Cantitatea de idei despre o catastrofa naturala
 Dimensiunea Afectiva Satisfactia individului cu procesul decizional
Gradul de implicarea in timpul
dezbaterii( numarul de interventii)
Cantitatea de idei distinse aduse

Metodologia

Ca metodă de cercetare am ales experimentul. Definitia data de Septimiu Chelcea in lucrarea sa

este “că în ştiinţele socioumane experimentul psihosociologic constă în analiza efectelor unor
variabile independente asupra variabilelor dependente într-o situaţie controlată, cu scopul
verificării ipotezelor cauzale”.

Eșantionul este compus din 10 participanți: 2 fete și 8 băieți cu vârste cuprinse între 21 și 26 de
ani, cu toții absolvenți sau în cursul terminării studiilor universitare.

Momentul ales pentru desfășurarea experimentului a fost prima zi din an după amiază. Am
considerat acest ocazie prielnică deoarece pentru selebrarea noului an, tot grupul s-a decis să se
întâlnească la o cabană. Am decis să aplic experimentul după masă de prânz când majoritatea
participanților stăteau împreună în camere se relaxau și discutau.

Le-am propus acestora să facem un joculeț. Le-am zis că trebuie să rezolve un mister, să
găsească cel mai ciudat, original, nebuneasc scenariu pentru o poveste întunecată.

Regulile jocului sunt simple. Le-am arătat participanților o imagine și le-am citit indiciul. Rolul
acestora este acela de a ghici ce s-a întâmplat făcând presupuneri, primele 10 minute din joc sunt
deschise și la toate întrebările participanților trebuie să răspund doar cu da sau nu. După aceste
10 minute, participanții au la dispoziție 20 de minute în care să discute și să se pună cu toții de
acord asupra unui singur scenariu fără nici o intervenție din partea mea.

Contextul a fost identic, mai întâi am aplicat experimentul pe 5 participanți într-o camera, după
finalizarea acestuia, am mers în cealaltă camera și am aplicat același scenariu altor 5 participanți.

Pentru finalizarea problemei, respondenților le-au fost acordate 30 de minute. După 30 de minute
aceștia trebuiau să își expună cea mai stranie și detaliată poveste/regie pentru rezolvarea
misterului. Acestora a nu li se permitea folosirea dispozitivelor personale( telefon, laptop) sau a
altor materiale de unde se puteau inspiră.

Povestea misterului este următoarea:

“O femeie este acasă, singură. Această stă tristă și se uită pe geam la strada pustie. La puțin timp
această sare pe geam. Chiar în acel moment ea aude telefonul cum sună și regretă imediat decizia
de a sări.”

Soluția misterului întunecat este: “După o catastrofă naturală femeie credea că ea este singurul
supraviețuitor și decide că nu mai are niciun motiv pentru care să trăiască. Momentul când
telefonul a sunat ea a conștientizat că nu era singurul supravietuior. Din păcate era prea târziu
pentru ea”

Prezentarea si analiza datelor:

Datele culese în urmă experimentului sunt următarele:

În prima echipa formată din Sebastian, Constantin, Darius și Ana numărul intervențiilor totale
ajunge la 16 în 20 de minute, aceștia au venit cu 8 idei creative și neconvenționale. Satisfacția
membrilor în legătură cu decizia luată este de 4,5 pe o scară unde 1 reprezintă satisfacție minimă
și 5 satisfacție maximă. Această echipa a înregistrat cea mai mare medie la satisfacția cu modul
în care s-a desfășurat procedeul decizional, înregistrând 4,5 pe o scară de la 1 la 5.

A două echipa formată din Laur, Carla, Andrei și Fabian au ajuns la un număr de 20 de
intervenții totale în 28 de minute. Aceștia au venit cu cele mai multe și mai creative idei,
ajungând la un număr de 12 argumente extraordinare. Nivelul de satisfacție a fost mai scăzut la
această echipa. Aceștia au înregistrat o medie de 4 pe o scară de la 1-reprezenand satisfacție
minimă până la 5-reprezentând satisfacție maximă pentru decizia care a fost abordată în final.
Satisfacția pentru modul în care s-a desfășurat procesul decizionl a înregistrat o medie de 3,5 pe
o scară de la 1 la 5.

În prima faza am analizat atenția participanților, cantitatea de idei, după am urmărit calitatea
argumentelor, adică creativitatea participanților în a genera scenarii cât mai inventive.

De asemenea am acordat deosebită atenție nivelului de interacțiune dintre indivizi, cum aceștia
își clădesc împreună argumentele, cum firul poveștii este construit cu ajutorul ideilor celorlalți și
cum împreună se încurajează pentru generarea celor mai nebunești și exagerate idei.

Foarte important a fost de observat și modalitățile cum aceștia s-au pus de acord asupra unei
singure decizii, cum s-au influențat, cât și timpul în care aceștia au îndeplinit sarcina.

Faza finală a fost compusă din prezentarea soluției, compararea rezultatelor și a timpului de
lucru, cât și completarea întrebărilor referitoare la satisfacția participanților în legătură cu decizia
luată și cu modul în care s-a desfășurat procesul decizional.

Rezultate şi interpretări:

În urmă experimentului am ajuns la următoarele rezultate:

Participanții au venit cu o varietate mare de răspunsuri. Rezultatul discuțiilor s-a soldat cu

alegerea celei mai bune soluții de rezolvare a problemei. Participanții care au colaborat între ei
au venit mai repede cu o soluție pentru problema, aceestia construindu-și argumentele pe
trunchilor celorlalți co-echipieri.

Participanții care au venit cu soluția cea mai apropiată de rezolvarea corectă au avut nevoie de
mai mult timp de gândire, dar au prezentat și cele mai inventive argumente.

În ambele echipe atmosfera a fost una destinsă, lipsită de critică, neinhibatoare, incitantă, dar în
același timp frustrantă.

Prima echipa a fost mai unită și interacțiunea din cadrul grupului a fost vizibil mai mare, de
aceea și rezolvarea problemei a fost mult mai rapidă, răspunsurile participanților fiind pline de
imaginație. S-a observat cum grupurile sunt mai vigilente atunci când sunt unite, oferind o gama
diversă de soluții și răspunsuri.

Prima echipa a reușit să îndeplinească sarcina într-un timp de 20 de minute, răspunsurile și

argumentele au fost clădite prin tehnică brainstorming-ului că în final participanții să se pună de
acord asupra soluției finale prin consens.

Cea de-a două echipa a avut răspunsuri mai creative, dar din cauza discordantei ideilor, aceștia
au avut nevoie de un timp mai îndelungat până se se punā de acord asupra unui singur scenariu.
Ce-a de-a două echipa a avut nevoie de 28 de minute până să ajungă la o idee complexă și
consecvență. Răspunsurile pline de imaginație au reușit însă să îi aducă cel mai aproape de
rezolvarea corectă a misterului.

În urma chestionarului de satisfacție, am aflat că cei care au colaborat în echipa și au ajuns la un

răspuns mai rapid au fost și cei mai satisfăcuți de modul în care s-a desfășurat procesul
decizional. În comparație cu cea de-a două echipa care a înregistrat scoruri mai ridicate la
satisfacția în legătură cu decizia luată, chiar dacă timpul de gândire a fost unul mai mare.

În debutul experimentului participanții experimentului au întrebat lucruri generale cum ar fi:

• “Câte personaje sunt în poveste?”

• “Dacă se întâmplă o crimă?”
• “Cine mai e implicat în acțiune?”
• Dacă sunt personaje colective, dacă personajele sunt oameni sau nu.
Aceștia au discutat amănunțit fiecare indiciu dat și au venit cu tot felul de ipoteze alternative,
cum ar fi:

• Personajul a fost părăsit de partener și a decis să se sinucidă.

• Personajul suferă de o boală mintală și nu își poate controla comportamentul.
• Personajul a consumat substanțe ilicite sau interzise( ciuperci halucinogene) și nu își mai
putea da seama de realitatea în care se află.
• Personajul a fost atacat de zombi într-un scenariu SF.
• Personajul a văzut cum Pământul este atacat o naveta extraspatiala.

In final raspunsul primei echipe a fost acela cum ca femeia facea parte dintr-o grupare sectanta si
ca sfarsitul lumii se apropia si aceasta a decis sa isi curme suferinta cu mult inainte. Telefonul
primit reprezenta ajutoarele care urmau sa vina de la adeptii gruparii sale, de aceea ea a regretat
decizia luata.

A doua echipa foarte aproape e solutie a declarat ca femeia era ultimul locuitor al planetei si ca
de singuratate a decis sa isi curme zilele, telefonul primit era cel de la apropiati, astfel ea a aflat
prea tarziu ca inca mai erau fiinte vii pe planeta.

În ceea ce privește satisfacția respondenților, Laur a declarat “sunt foarte satisfăcut cu decizia
luată și cu modul în care s-a desfășurat acțiunea deoarece am ghicit rezolvarea cea mai bună”

Andrei a declarat “Sunt mulțumit cu modul în care s-a luat decizia, nu sunt mulțumit de faptul că
nu ne-am dat seama mai devreme de răspuns”

Darius a declarat “Cred că echipa mea a colaborat foarte bine și sunt foarte mulțumit de modul în
care am ajuns împreună la o soluție”

Ana ne-a imparatasit “Cred că am colaborat bine, dacă nu ne grăbeam poate ajungeam la o
rezolvare mai bună”

Dintre procesele psihologice pe care le-am întâlnit în cadrul procesului decizional la respondenții
mei am obervat teoria facilitării sociale în momentul în care cum aceștia au prezentat un interes
sporit și și-au dat silința vizibil în prezența celorlalți participanți.
Efectul conformismului a fost clar obervat la ce-a de-a două echipa în momenul în care un
repondent avea păreri diferite față de părerea celorlalți co-echipieri, dar acesta după mai multe
discuții și-a modificat răspunsul în direcția indicată de grup, chiar dacă era opusă față de propria
percepție.

Concluzii

În concluzie ipotezele cercetării sunt verificate și validate.

S-a constatat cum gradul de înțelegere reciprocă a crescut când participanții au colaborat și au
fost mai uniți în echipa. Atunci când opinia personală este construită și orientată spre dezvoltarea
unor argumente și interese comune, interesele personale sunt integrate în soluții colective.

A fost observat un interes crescut în consolidarea echipei, creșterea coeziunii echipei prin
contribuții remarcabile, mai multe idei pentru luarea unei singure decizii.

De asemenea participanții prezentau o motivație sportita și o implicare activă atunci când li s-a
comunicat că orice idee poate să fie corectă și că originalitatea este cea mai importantă.

Sesiunea de brainstorming a creat entuziasmul și participarea echipei. De asemenea, a permis

oamenilor să vorbească între ei, deci este un bun instrument de comunicare. Brainstorming-ul a
fost folosit pentru a fuziona și extinde ideile, nu doar pentru a le colecta.

Bibliografie:

• Boboc Ion, Comportament organizaţional şi managerial. Fundamente psihologice şi

politologice, Volumul I, Comportament organiţional, Editura Economică, Bucureşti, 2003
• Cosma, S.,   Elaborarea planului de cercetare ,[ Online], Disponibil pe
https://ro.scribd.com/document/36493712/Tipuri-de-cercetari, Accesat la data de 04.01.2021
• Babbie, E. (2010). Practica cercetării sociale, Iaşi, Editura Polirom
• Chelcea, S. (2001). Tehnici de cercetare sociologica, Bucureşti.
• Chelcea Septimiu,Sociologia opiniei publice, Editura comunicare.ro, Bucureşti,2000.
• Chelcea Septimiu,Un secol de psihosociologie, Bucureşti, Editura INI, 1999

• brainstorming.co.uk
 Table 1-1

Grupa 1 Numarul de Numarul de idei Satisfacerea cu Satisfacere cu Durata

interventii originale decizia luata modul in care s-a
desfasurat procesul

Darius 4 2 5 5

Sebi 5 1 3 5

Costi 3 3 5 4

Ana 4 2 5 4

Media 4 2 4,5 4,5 Total: 20

Table 2

Grupa 2 Numarul de Numarul de idei Satisfacerea cu Satisfacerea cu Durata

interventii originale decizia luata modul in care s-a
desfasurat procesul

Andrei 5 4 4 3

Carla 2 1 3 4

Fabian 6 3 5 3

Lorin 7 4 4 4

Total 20 12 4 3.5 Total: 28