1

INOVARE ŞI DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ

CAPITOLUL II: Metode de stimulare a creativităţii

Structură:

 Momentul 1: Cum încurajăm ideile?

 Momentul 2: Care sunt tehnicile de stimulare a creativităţii?

 Momentul 3: Cum se desfăşoară o şedinţă de brainstorming?

 Momentul 4: Ce este analiza morfologică?

 Momentul 5: În ce constă metoda celor şase pălării?

 Momentul 6: Cum se utilizează lista de întrebări?

 Momentul 7: Cum evaluăm ideile?

 Momentul 8: Ce este managementul ideilor?

 Momentul 9: Care sunt factori care inhibă creativitatea?

 2
MOMENTUL 1

Cum încurajăm ideile?

Cel mai bun mod de-a încuraja ideile este să le acceptaţi şi să-i convingeţi pe cei din jur că ideile
lor sunt dorite. Când cineva are o prima idee, trataţi-o cu atenţie sporită. Daca ideea nu poate fi
aplicată imediat, explicaţi de ce sau lucraţi împreuna cu acea persoana pentru a depăşi
inconvenientele.

Una dintre atribuţiile unui om serviciu de la o firmă daneză era să se ocupe de zona din faţa
intrării principale. Observase că vizitatorii ajungeau adesea cu întârziere şi erau nervoşi pentru că
nu putuseră găsi sediul. Ideea omului de serviciu a fost următoarea: un balon uriaş care să
plutească deasupra clădirii, făcând-o astfel mai uşor de localizat.
Nu a trecut mult până când managementul a înţeles că această idee nu era practică, luând în
considerare cheltuielile şi vânturile puternice de pe coasta daneză de nord. Dar exista o
problemă: omul de serviciu venise de curând în companie. Aceasta era prima lui idee, iar
managementul a ţinut neapărat să o accepte. Nimeni nu găsea o cale de a face ca ideea să dea
roade, dar nu doreau să-l dezamăgească pe angajat. După ce s-au frământat câteva săptămâni,
un membru al managementului superior a găsit o soluţie: să i se răspundă printr-o minciună
politicoasă. Adică, membrilor managementului le plăcuse ideea. Din nefericire, autorităţile din
cadrul aviaţiei daneze (care, în realitate, nu fuseseră niciodată contactate) le-au spus că balonul
era ilegal din motive de securitate. Sediul se afla prea aproape de Aeroportul Internaţional
Aarhus (de fapt, se afla la peste 30 de kilometri distanţă), iar dacă balonul s-ar fi desprins ar fi
putut stânjeni traficul aerian. Strategia a reuşit, iar angajatul nu şi-a dat seama niciodată de
minciună. În anii care au urmat, el a continuat să ofere multe idei bune.

Sursa: Alan Robinson, Dean Schroeder, Ideile nu costă, Editura Curtea Veche, 2007
 3
MOMENTUL 2

Care sunt tehnicile de stimulare a creativităţii?

Întreprinzătorul poate să folosească o serie de metode de stimulare a creativităţii – fie intuitive

fie raţionale.

Creativitatea prin intuiţie se bazează pe eliminarea restricţiilor de natură afectivă ori intelectuală
pentru persoana sau grupul implicat. Din această categorie fac parte:
 Brainstorming-ul;
 Metoda Delphi;
 Sinectica;
 Metoda celor şase pălării
 Lista de întrebări (SCAMPER) etc.

Principala metodă raţională de stimulare a creativităţii este analiza morfologică, care se bazează
pe realizarea unor combinaţii între elemente, variabile, factori etc.
 4
MOMENTUL 3, PASUL 1

Cum se desfăşoară o şedinţă de brainstorming?


Se desfăşoară sub forma unei şedinţe de generare a ideilor.

Subiecţii care participă la şedinţă nu trebuie să fie neapărat practicanţi în domeniul respectiv.

Şedinţa este condusă de un conducător al şedinţei (cunoscător al domeniului analizat),

Condiţiile de generare a ideilor: fiecare participant este invitat să-şi exprime ideile, chiar dacă par
bune sau rele, logice sau nu, şi nu trebuie să fie întrerupt.

Ideile sunt înregistrate şi nu sunt niciodată evaluate în timpul procesului de generare.

După colectarea ideilor, se face o analiză de fezabilitate a acestora de către conducătorul
şedinţei, soluţiile alese vor fi propuse grupului pentru discuţii, din dorinţa de a avea cât mai
multe idei potenţial utile.

Numărul de idei emise este considerat principala măsură a eficacităţii unei şedinţe de brainstorming.

Succesul se datorează dinamismului grupului. Astfel, când o persoană anunţă o nouă idee, este
stimulată nu doar imaginaţia persoanei respective, ci şi a tuturor celorlalţi.

Un exemplu haios referitor la brainstorming disponibil în înregistrarea video.

http://www.220.ro/vedete/Vezi-Cum-Rezolva-Kevin-Costner-Dilema-Angajatilor/vd9AbKM8Ud/
 5
MOMENTUL 3, PASUL 2

Cum se desfăşoară o şedinţă de brainstorming?

Exemplu de brainstorming

,,Atunci când, în Oregon (stat SUA), cablurile telefonice au început să cedeze sub greutatea
zăpezii şi a gheţii, conducerea companiei a organizat o şedinţă de brainstorming pentru a găsi o
soluţie.
Ideile exprimate variau de la soluţiile cele mai concrete până la cele mai imposibil de realizat.
Cineva a propus îngroparea cablurilor, iar un altul izolarea lor termică pentru a putea fi protejate
de frig. Un al treilea propuse utilizarea unor avioane, având patine prevăzute cu sisteme de
încălzire, care să zboare la nivelul cablurilor. Această soluţie trăsnită a dus la ideea utilizării
elicopterelor.
Acţiunea a fost încununată de succes: capabile să zboare la o altitudine joasă şi încet deasupra
cablurilor telefonice, aceste aparate degajau căldura necesară pentru a topi zăpada şi gheaţa.”

Sursa: Brigitte Bouillerce, Emmanel Carre, Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Editura

Polirom, 2002
 6

MOMENTUL 4, PASUL 1

Ce este analiza morfologică?

o Este o tehnică de creativitate individuală.

o Se bazează pe descompunerea problemei de rezolvat în părţile sale constitutive. o
Se identifică toate variantelor posibile de realizare a fiecăreia din părţi.
o Se combină între ele diferitele variante de realizare obţinându-se astfel diverse soluţii.
o Se procedează la o primă eliminare de soluţii: se elimină soluţiile banale cum ar fi cele
cunoscute;
o Se procedează la o a doua eliminare de soluţii: se elimină soluţiile incompatibile, absurde,
dezavantajoase etc.;
o Dintre soluţiile rămase, se alege (având în vedere şi alte elemente) soluţia finală.
 7

MOMENTUL 4, PASUL 2

Ce este analiza morfologică?

Exemplu analiza morfologică

Problema care se doreşte a fi soluţionată este: găsirea unui nou tip de coş de rufe.

Prin eliminarea soluţiilor existente, banale şi a celor incompatibile, absurde se ajunge la

următoarea soluţie: Folosind combinaţia aleatorie de plasă, cilindru, vopsit şi aşezat pe uşă, s-a
inventat coşul de rufe în formă de plasă pentru coş de baschet, lung de aproximativ 100 de
centimetri, ataşat de un inel metalic şi atârnat de un panou care se prinde de uşă. Acest model
permite copiilor să joace baschet cu rufele murdare în timp ce le pun în coş. Când acesta se
umple, este golit trăgând de un şiret.
Sursa: Jocurile minţii, Michael Michalko, Editura Amaltea, 2008
 8
MOMENTUL 5, PASUL 1

În ce constă metoda celor şase pălării?

o Titulatura are la baza proverbul englezesc "Gândeşte în conformitate cu pălăria pe are o

porţi".
o Se adună un grup de şase oameni, fiecare purtând pe cap o pălărie, de altă culoare, care
semnifică de fapt o anumită fire sau o anumită stare de spirit pe care o adoptă cel care o
poartă.
o Schimbarea pălăriilor între participanţi permite obţinerea mai multor informaţii variate
privind o situaţie concreta.
o Fiecare pălărie se poartă pe rând, în ce ordine se doreşte şi ori de câte ori este nevoie.
o Uneori, pentru o comunicare eficientă, e nevoie ca toţi participanţii să poarte pălării de
aceeaşi culoare în acelaşi timp.
o Pălăria albă, cel ce doreşte informaţii. Ce informaţii avem?; Cum putem obţine
informaţiile de care avem nevoie?
o Pălăria verde cel cu idei originale (creativul). Ne trebuie ceva cu totul nou! Ce alte
alternative am putea găsi?; Ce altă explicaţie ar putea exista?
o Pălăria galbenă, cel cu idei practice şi pozitive. Pe ce se bazează aceste idei?; Pe ce drum o
luăm?; Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!
o Pălăria neagră, cel care critică bazat pe fapte. Care sunt erorile?; Ce ne împiedică? Ne
permite regulamentul?
o Pălăria roşie, cel care critică bazat pe intuiţii. Nu-mi place modul cum gândim...;
Sentimentul meu e că….
o Pălăria albastră, mediatorul, cel care rezumă ideile. Am putea avea un rezumat al celor
discutate până acum?; Cred că de acum trebuie să ne concentrăm asupra aspectelor
prioritare; Cine ar fi dispus să-şi mai pună o dată pălăria verde? Care e următorul pas?
 9
MOMENTUL 5, PASUL 2

În ce constă metoda celor şase pălării?

Aplicaţie

O animaţie pe baza metodei celor şase pălării.

Asociaţi întrebarea cu culoarea pălăriei.

În tabel sunt date răspunsurile corecte.

Ce informaţii ne lipsesc? Pălăria albă
Care sunt avantajele? Pălăria galbenă
Cum am putea face lucrurile altfel? Pălăria verde
La ce riscuri ne expunem? Pălăria neagră
Nu-mi place felul cum s-a procedat Pălăria roşie
Care sunt ideile principale? Pălăria albastră
 10
MOMENTUL 6, PASUL 1

Cum se utilizează lista de întrebări?

SCAMPER este o listă de întrebări care conduce la idei.


Substituie

Combină cu altceva

Adaptează la ceva

Modifică sau Măreşte

Pune în alt scop

Elimină ceva

Răstoarnă sau Rearanjează

Pentru a folosi SCAMPER

1. Se izolează subiectul la care se doreşte să se găsească idei.
2. Se pune întrebările SCAMPER pentru fiecare etapă a subiectului şi se caută noi idei.
 11
MOMENTUL 6, PASUL 2

Cum se utilizează lista de întrebări?

Aplicaţie

Să presupunem că un producător de agrafe de birou doreşte să îşi îmbunătăţească produsul.

Va începe să caute idei întrebându-se:
• Ce poate fi substituit în agrafă?
• Cu ce pot combina agrafa pentru a crea altceva?
• Ce pot adapta la agrafă?
• Cum pot modifica agrafa?
• Ce pot mări sau adăuga la agrafă?
• Ce alte utilizări pot găsi pentru agrafă?
• Ce poate fi eliminat din agrafă?
• Care este reversul prinderii cu agrafe?
• Ce rearanjare a agrafei ar fi mai bună?

Un producător a substituit metalul cu plasticul, a adăugat culoare şi a produs agrafe de birou în

diferite culori pentru ca documentele prinse cu acestea să poată fi puse în ordine după un cod al
culorilor, creând, prin urmare, o altă utilizare a agrafelor de birou.
Sursa: Jocurile minţii, Michael Michalko, Editura Amaltea, 2008
 12
MOMENTUL 7, PASUL 1

Cum evaluăm ideile?

O metodă de a evalua ideile este să le judecăm pe baza a trei criterii: eficacitate, originalitate,
fezabilitate. Ideea respectivă este judecată pe baza fiecărui criteriu şi primeşte note de la 1 la 4
din partea participanţilor.

SELECTAREA IDEILOR
Note 1 2 3 4
Criteriul
Rezolvă într-o Rezolvă o parte a Rezolvă o mare Rezolvă perfect
Eficacitate mică măsură sau problemei parte a problemei problema formulată.
deloc problema formulate. formulate.
formulată.
Originalitate Propunere clasică, Propunere inspirată Propunere în parte Propunere complet
evidentă. din soluţii curente. inovatoare. inedită.
Fezabilitate Dificil de pus în Greu de Realizabilă în mare Complet realizabilă.
aplicare. concretizat. parte.
 13
MOMENTUL 7, PASUL 2

Cum evaluăm ideile?

De exemplu, avem cinci participanţi la procesul de evaluare care dau următoarele note pentru
fiecare criteriu.

Titlul ideii Eficacitate Originalitate Fezabilitate Total

Nota P1 4 Nota P1 2 Nota P1 1

Nota P2 3 Nota P2 4 Nota P2 2
Nota P3 2 Nota P3 3 Nota P3 3 ∑=40
Enunţ idee Nota P4 2 Nota P4 4 Nota P4 2
Nota P5 3 Nota P5 4 Nota P5 1
∑ =14 ∑=17 ∑=9

După ce au votat toate cele cinci persoane, valoarea maximă este de 5 x 4 =20 pentru fiecare
criteriu. Vom obţine astfel cele trei totaluri de mai jos:

Eficacitate = 14/20; Originalitate = 17/20; Fezabilitate = 9/20. Total: 40/60.

Ideea este aşadar în primul rând originală, înainte de a fi eficace sau fezabilă. Este important să o
păstrăm în această stare întrucât scorul său în materie de originalitate pare a fi interesant. Ideea
rezolvă o mare parte a problemei formulate (eficacitate), dar pare, la prima vedere, mai greu de
realizat (fezabilitate).

La sfârşitul examinării tuturor ideilor, este uşor să clasificăm ideile în funcţie de scorul global
obţinut, putând de asemenea să desprindem ideile cele mai originale, cele mai fezabile sau, de
exemplu, cele peste medie în ceea ce priveşte două criterii etc.
 14
MOMENTUL 8

Ce este managementul ideii?


Inspirarea și implicarea angajaților de către management

Generarea ideilor

Capturarea ideilor

Confirmarea primirii

Oferirea de feedback de încurajare

Stabilirea și comunicarea calendarului cu etapele ce vor fi parcurse

Construirea portofoliului de tehnologii

Conturarea portofoliului de proiecte

Clasificarea ideilor

Construirea portofoliului de idei

Rafinarea ideilor

Evaluarea ideilor

Selectarea ideilor

Prioritizarea ideilor

Dezvoltarea ideilor

Implementarea ideilor

Postimplementarea, învățarea și oferirea de feedback continuu de-a lungul întregului proces
 15
MOMENTUL 9, PASUL 1

Care sunt factori care inhibă creativitatea?

Factori inhibatori ai creativităţii la locul de muncă

- teama de a fi ridicoli;
- teama de a face greşeli;
- teama de critică;
Restricţii - teama de asumare a riscurilor;
personale - timiditatea în exprimarea ideilor;
- nevoia patologică de siguranţă;
- înclinaţia spre conformism;
- greutatea în a observa relaţii îndepărtate.
- structurile ierarhice rigide;
- birocraţia;
Procesul adaptării - conformismul;
- accentuarea controlului managerial;
individului la
- gândirea pe termen scurt;
societate.
- analiza excesivă a ideilor;
- gândirea de tipul un singur răspuns corect;
- presiunea de a obţine mai mult cu resurse puţine;
 16
MOMENTUL 9, PASUL 2

Care sunt factori care inhibă creativitatea?

Exerciţiu

Vă rugăm să recunoaşteţi şi să bifaţi frazele cu care v-aţi întâlnit deseori şi care de multe ori v-au
frânat iniţiativa.


Nu mă impresionează ideea. - N-am mai auzit aşa ceva.

Chiar aşa ceva vrei să spui ? - Te-ai gândit bine ?

Pur şi simplu, ideea nu îmi place. - Ce o să spună lumea ?

A mai venit cineva cu ideea asta - Ideea asta nu o să placă nimănui.

Hai să fim realişti. - Nu o să fie niciodată acceptat aşa ceva

Nu este treaba noastră. - Nu este problema noastră.

Nu este momentul. - Nu o să se vândă.

Noi facem mai bine decât atât. - Ne trebuie altceva.

Este de-a dreptul fantastic, dar…- Nimeni nu o să înţeleagă ce vrei să spui.

O să coste o avere. - A mai făcut cineva vreodată aşa ceva ?

O să formăm o comisie care să studieze. - Este fascinant, dar..