2.2: Organizarea şi coordonarea unei activităţi antreprenoriale.

Are in viziunea sa :
1. Organizarea timpuluid
2. Organizarea personalului si a conditiilor de munca
3. Contractul individual de muncă
4. Planifcarea necesarului de resurse umane
5. Rerutarea si procesul de recrutare
6. Comutarea – instrument eficient de gestionare a activitatilor antreprenoriale
În greacă „organon” înseamnă armonie.
Organizarea reprezintă un ansamblu de acţiuni întreprinse în vederea utilizării cu maximum
de eficienţă a resurselor materiale, umane şi financiare pe care le are la dispoziţie întreprinderea, dar
şi a timpului pentru a se reuşit totul.
Nu în zadar englezii au spusa proverbială: „Timpul este bani” (Time is money). Orice pierdere
de timp se poate reflecta în mod negativ asupra resurselor antreprenorului. Timpul este limitat şi de
aceea el trebuie foarte bine organizat.
Antreprenorul urmează să aloce timp suficient pentru următoarele sarcini:
- Perioada, timpul livrării produsului/ predării serviciului prestat;
- Timpul necesar pentru procesul tehnologic de producere a bunului / prestare a serviciului;
- Coordonarea angajaţilor care execută lucrările de producere sau prestare a serviciului;
- Importanţa legăturii dintre produs /serviciu şi client, ce urmează a fi concepute ca un tot întreg
pentru orice afacere.
De multe ori antreprenorul trebuie să realizeze o serie de sarcini concomitent pentru a-şi putea
îndeplini munca eficient şi în timp util. Acest lucru se poate realiza prin estimarea timpului şi resurselor
necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini, respectiv organizarea în mod corespunzător a procesului de
lucru.
De exemplu: e ca şi cum ai prepara mai multe feluri de mâncare odată: mărunţim, fierbem, amestecăm
toate produsele în aşa fel ca să obţinem bucatele în timpul stabilit.
Organizarea personalului si a conditiilor de munca

O altă parte importantă a activităţii unui antreprenor este organizarea angajaţilor.

Personalul este unica sursă în cadrul unei firme care are capacitatea de a se valorfica o data cu trecerea
timpului. Managementul resurselor umane este funcțiunea care permite unei organizații să-și atingă
obiectivele prin obținerea și menținerea unei forte de muncă eficiente. Managementul resurselor umane
implică toate deciziile și proiectele manageriale care afectează sau influențează direct oameni sau
resursele umane care muncesc pentru organizație. Personalul unei firme are următoarele necesități :
1. Pregătire și dezvoltare
2. Consiliere privind problemele personale ale angajaților
3. Planificarea resurselor umane
4. Condiții bune de lucru
5. Moral înbunătățit etc.
Calitatea personalului firmei se concetrează pe :
1. Organizare și dezoltare
2. Organizare și proiectarea postului de muncă
3. Nivelul mare de instruire
4. Comportament etc.
5. Atitudini;
6. Sisteme de valori;
7. Credinţe;
Principalele responsabilități ale departamentului resurse umane sunt :
1. Recrutarea și angajarea personalului de bază
2. Elaborarea programelor de calificare și performanță
 3. Elaborarea programului de stimulare , prin salarizare îndestulată
4. Elaborarea programelor de stimulare nefinanciară
5. Elaborarea programelor de cariera pentru toți managerii întreprinderii

Îndestularea unei firme cu necesarul de angajați repreintă un punct forte pentru activitatea firmei.
Recrutarea personalului este un proces de selectare și asigurare cu număr suficinet de candidați din care
să fie selectați cei care corespund cel mai bine pentru ocuparea funcțiilor necesare în cadrul une firme.

Planificarea necesarului de personal.

1. Prima sarcină a antreprenorului este de a determina numărul necesar de angajaţi şi funcţiile lor. În
cadrul acestui proces urmează să se clarifice următoarele aspecte:
2. - Analiza lucrului – O analiză a lucrului va determina necesităţile companiei în ceea ce priveşte
angajarea. Care sarcini trebuie completate? De câţi angajaţi este nevoie pentru a îndeplini aceste sarcini?
Cum pot fi combinate câteva sarcini într-un singur post? Această combinaţie va fi prea mult lucru pentru
o singură persoană?
3. - Schema de organizare – O schemă de organizare va arata care angajaţi vor supraveghea pe alţii.
4. -Descrierea sarcinilor de muncă/obligaţiunilor/responsabilităţilor în fişa de post – Aici se vor
specifica sarcinile zilnice al fiecărui angajat, programul de lucrul şi salariul.
5. - Specificarea lucrului – La acest capitol sunt menţionate deprinderi speciale care vor fi posedate
de fiecare angajat. De exemplu, câteva posturi vor necesita studii universitare sau, probabil, un post
presupune experienţă de lucru cu un anumit program computerizat.
6. Odată finalizate, aceste elemente vor permite selectarea şi angajarea lucrătorilor. Pentru a angaja
un personal califi cat, trebuie să se selecteze persoanele cele mai potrivite.

Modelul de recrutare și dezvoltare a personalului

Există o mulțime de modalități de recrutare a personalului. Scopul principal este de a alege corect sursa din
care vom recruta personalul potrivit.
Procesul de recrutare: este procesul de asigurare a unui număr suficient de mare de candidaţi
calificaţi din care să fie posibilă selectarea celor care corespund cel mai bine pentru ocuparea posturilor
vacante la întreprindere.
Pentru a găsi candidaţii potriviţi, se pot utiliza mai multe metode, si anume prin:

Modalități de reclamare a unui post de muncă vacant:

1. Publicitatea în ziare (avantaj : un contingent foarte mare de cititori / publicitate rapidă în curs de
48 ore . dez : oferă puțină informație despre postul vacant / cheltuieli suplimentare / mulți dintre cititori
nu își caută un post de muncă / anunțul poate să nu-l vadă cei ce isi caută de lucru / are viață scurtă /
ziarul se citește și se aruncă odată cu anunțul )
2. Publicitatea la radio ( avantaj: cuprinde un teritoriu mare deoarece anumite posturi sunt
ascultate în diferite zone / transmiterea rapidă / anunțul poate fi transmis peste 5 ore de la momentul
inaintării / dez: e costisitor în comparație cu alte surse de recrutare / neatenția ascultătorilor / anunț
trecător /greu de memorat )
3. Publictatea la oficiile fortelor de munca ( avantaje: anunțurile centrulu sunt destinate pentru toți
care iți caută un post de muncă / susținere din partea personalului pregătit și calificat . dez: numai ce si
caută un post de muncă pot să vadă anunțul și să depună o cerere pe cînd postul de muncă iar interesa și
pe alții / calitatea celor ce vor despune de cereri poate să scadă, dar cantitate să se mărească)
4. Publictate în instituții de învățămînt ( avantaje: cheltuieli minime, deoare există permanent
tineri care își caută de lucru / această sursă e bine-venită pentru recrutarea personalului temporar sau
sezonier / dez: tinerii deseori nu au experiență și pot cu greu să se acomodeze cu viața de servciu )

5. Publicitatea orală ( avantaje: este fără plată , comodă și rapidă / starea moralului poate să se
înbunătățească dacă vor lucre împreună prietenii și rudele dez: prietenii și rudele nu întodeauna sunt
personale potrivite / se pot crea grupe de conflict )
 Conținutul unui anunț
Un anunț se va schimba de la caz la caz, însă întodeuna trebuie inclus în el următoarele caracteristici:
1. Titlul postului
2. Locul de muncă
3. Informații referitoare la întreprindere , produsele sau serviciile care le prestează
4. Informație referitoare la funcție, scopul și sarcinile de bază
5. Superioritate sau privilegiile funcțiilor
6. Remunerarea care trebuie să arate salariul precis sau limitele posibile
7. Tipul persoanei necesare , deprinderile și calificarea pe care trebuie să o dețină
8. Pe numele cui trebuie depusă cererea
9. Unde trebuie dusă cererea
10. Cum trebuie să se adreseze
11. CV-ul
12. Stilul și structura anunțului va fi întodeauna diferit.
Anunțul trebuie să fie :
1. Atrăgător
2. Scurt
3. Precis
4. Lămurit
5. Veridic
6. Legal
Surse de recrutare a resurselor umane

Exista 2 modalități de recrutare a personalului :

1. Recturare internă
2. Recrutare externă
Prima presupune schimbarea de la un post de muncă la altul, fie pe plan orizontal la același rang , fie pe
plan vertical. De obicei, prin promovare într-un post de rang mai superior . Aceasta permite managerilor să observe
angajații pe o anumită perioadă de timp să evalueze potențialul fiecărei persoane și performanțele specifice funcției
sale. În al doilea rând, o organizație care promovează propriii angajați permite angajaților să obțină o sursă nouă de
venit și poate produce o motivare suplimentară pentru aceștia.
Recrutarea externă : dacă din interiorul unei organizații nu se poate asigura un candidat, pentru un anumit
post se poate apela la sursele externe : școli, colegii, univere, agenții specializate, piața forței de muncă, etc..
Avantajele surselor interne :
1. Se cunoaște capacitatea persoanei
2. O mai bună evaluare a abilităților
3. Costuri mai reduse
4. Motivație
5. Determinarea unei succesiuni normale a promovării
6. Angajarea numai la nivelul nevoilor
Dezavantaje :
1. în cazul unei expansiuni rapide cu introducere de tehnologii este posibil ca angajații actuali să nu facă
față
2. Posibilitatea apariției unei probleme psihologice și morale ale celorlalți angajați
3. Apariția unor lupte politice
4. O promovare din interior provoacă de posturi vacante în lanț, respectiv, nevoia de recrutare din
sursele externe poate să fie o soluție bună
Surse externe : avantaje :
1. Favorizează aportul de idei noi, încurajând progresul întreprinderii
2. Se realizează econom în costurile de pregătiri pentru întreprindere
3. Persoanele venite din exterior sunt fără nici o obligație față de cele din interior
Dezavantaje :
 1. Este posibil a nu se selecta pe cel ce este mai potrivit.
2. Timp mai mare de acomodare sau orientare a angajatului
3. Costuri mai ridicate determinate de căutarea pe piața muncii

Procesul de selecţie: reprezintă procesul de alegere a persoanelor care au calificările şi

deprinderile necesare pentru a ocupa un anumit post de muncă vacant în cadrul unei întreprinderi.
O metodă de selecţie este interviul de angajare. Pentru aceasta este necesar de timp pentru
intervievarea candidaţilor.
Mai jos sunt câteva întrebări obişnuite care se folosesc într-un interviu de angajare:
De ce aţi părăsit ultimul post de muncă?
Care sunt punctele dvs. forte şi cele slabe?
De ce credeţi că sunteţi calificat pentru postul dat?
Ce aşteptaţi de la patron / antreprenor/companie?
Cine vreţi să deveniţi/ să ajungeţi în 3 sau 5 ani?
Descrieţi unul din şefii dvs.
De asemenea, candidatul ar trebui să citească o descriere a postului (fişa de post) înainte de interviu
ca să poată întreba despre punctele neclare în timpul interviului.
O altă modalitate de selecţie ar fi testarea candidaţilor, după interviul de angajare.
Contractul individual de muncă Relaţiile cu angajaţii în cadrul oricărei firme, indiferent de
mărimea şi de forma ei de proprietate sunt reglementate de Codul Muncii. Codul Muncii prevede ca orice
angajator să încheie în mod obligatoriu un contract individual de muncă cu angajaţii săi (Art. 56)
Contractul individual de muncă este un acord între salariat şi angajator, prin care salariatul se
obligă să preseze o muncă după o anumită specialitate, calificare sau la un anumit post, subordonîndu-
se ordinii interioare de muncă, stabilită de angajator. Angajatorul, la rândul său, se obligă să plătească
lucrătorului salariul indicat în contract şi să asigure condiţiile de muncă, care nu contravin legii.
Contractul individual poate fi încheiat doar în formă scrisă semnat de părţi în 2 exemplare: un
exemplar se păstrează la salariat şi celălalt la angajator.
Clauzele principale ale unui contract individual de muncă:
Obiectul contractului;
Drepturile şi obligaţiile părţilor;
Mărimea salariului;
Termenul de acţiune (valabilitate) a contractului;
Condiţii de reziliere (desfacere) a contractului;
Garanţiile lucrătorului.
Procedura de angajare a persoanei care a trecut procesul de selecţie este următoarea:
1. Persoana depune o cerere de angajare pe numele antreprenorului;
2. Se încheie contractul individual de muncă între angajator ca persoană juridică şi angajat ca
persoană fizică. Art. 57 din Codul Muncii prevede, că la încheierea contractului individual de muncă,
persoana care se angajează prezintă angajatorului următoarele documente:
- buletinul de identitate sau un alt act de identitate;
- carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor cînd persoana se încadrează în câmpul muncii pentru
prima dată sau se angajează la o muncă prin cumul;
- documentele de evidenţă militară – pentru recruţi şi rezervişti;
- diploma de studii, certificatul de calificare ce confirmă pregătirea specială– pentru profesiile care
cer cunoştinţe sau calităţi speciale;
- certificatul medical, în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare.
3. Antreprenorul după încheierea contractului, semnarea cererii de angajare, emite ordin de
angajare.
4. După care are loc întocmirea dosarului personal al angajatului şi a fişei personale.