Sunteți pe pagina 1din 24

SITUATIA SUCURILOR NATURALE LA NIVEL MONDIAL

Sucurile naturale din fructe si legume sunt produse cu o


valoare psihosenzoriala si biologica ridicata, deoarece in copozitia lor
se regasesc aproape in intregime compusii solubili ai fructelor si ai
legumelor din care se obtin .
In ultimii ani, si fac referire acum la perioda de dupa
1980, industria sucurilor de fructe s-a extins intr-un mod foarte rapid
la nivelul intregii lumi, si pe acest fond s-au produs o serie de
modificari importante atat in ceea ce priveste tehnologia de obtinere a
acestor produse cat si in cea ce priveste stategiile de marketing
utilizate in lansarea si publicitatea noilor produse. Succesul pe care si
l-au asigurat producatorii de sucuri de fructe pe anumite piete a
depins indeosebi de o mai buna informare in ceea ce priveste piata
de desfacere. Tendinta de acum a pietii sucurilor de fructe este
aceea de a incerca sa raspunda multitudinii de solicitari aparute din
partea consumatorilor de pe pietele cercetate.
Cu o valoare totala a productiei de sucuri de fructe si
legume de 4000 mil.$ in 1989 care a depasit dublul acestei valori
zece ani mai tarziu, acest tip de industrie a devenit una dintre cele
mai importante afaceri din domeniul agro-alimentar. S-au desprins
cateva tari mari producatoare de fructe si legume proaspete si implicit
si de sucuri naturale ale caror exporturi de astfel de produse
depaseste putin 50% la nivel mondial. Liderul incontestabil este
Brazilia (exporturi de sucuri de fructe si de pulpe in principal) fiind
urmata de o serie de alte tari tot din America de Sud si din Asia de
SE ( Argentina, Mexic, Filipine, Thailanda, Grecia, Egipt, Potugalia ).
In ceea ce priveste consumul la nivel mondial de sucuri
de fructe si nectaruri sunt motive sa se creada ca va inregistra o
continua crestere pentru o perioada destul de indelungata. Consumul
pe cap de locuitor a sucurilor si nectarelor sunt inca nu foarte ridicate
in unele din cele mai importante piete de desfacere. In Europa, in
1989 consumul pe cap de locuitor a ajuns la 36,2 litri in Germania, 34
litri in Elvetia fata de Austria unde s-au inregistrat 24 litri pe cap de
locuitor, apoi 22 litri in Olanda, 18 litri in Marea Britanie si chiar mai
putin in tari ca Belgia si Norvegia (14 litri de fiecare) si Franta (7 litri).
Dar asta se intampla la inceputul anilor `90. Acum prin intoducerea
unor noi arome si gusturi, prin forme ale ambalajelor de
comercializare inovatoare si impreuna cu o mai accentuata a
publiciatate si promovare produselor, printr-un marketing agresiv s-a
ajuns la valori mult mai mari in ceea ce priveste consumul pe cap de
locuitor al sucurilor de fructe in aceste tari, dar si in tarile fost
comuniste din Europa Centrala si de Est care au venit cu o cerere
mare de produse chiar daca aceasta regiune este atat politic cat si
economic nesigura. Prin dezvoltarea acestor tari de dupa 1990, marii
producatori au tebuit sa vina (pe langa clasicele sucuri din citrice si
din alte fructe tropicale) cu produse care sa le asiguare piata de
desfacere, si ma refer aici la sucuri pe baza de fructe din zonele
temperate - suc de mere, de fructe de padure, de pere, piersici,
caise, struguri, iar din legume indeosebi sucul de rosii si de telina, dar
si altele. Asa s-a ajuns ca in Gemania si in majoritatea tarilor est-
europene sucul de mere sa junga in scurt timp foarte popular. Daca
ar fi sa facem o ierarhie a principalelor sucuri consummate ea ar
arata in felul urmator: 1. sucul in citrice (portocale si grefuri in
special); 2. sucul de ananas; 3. sucul din fructe tropicale (banana si
mango).
SITUATIA SUCURILOR NATURALE PE PIATA
ROMANEASCA

Legat de acest lucru as veni mai intai cu o precizare


legata de produsele care fac obiectul studiului. Ele se
comercializeaza in Romania,numai daca acestea corespund
definitiilor si regulilor stabilite de normele guvernamentale si
internationale (Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si
Padurilor si al Ministrului Sanatatii si Familiei, publicat in M.Of.
nr.610 din 27.IX. 2001).
Sucurile de fructe si anumite produse similare, in
intelesul acestei norme, sunt definite si descrise dupa cum urmeaza:
1.a). sucul de fructe este sucul obtinut din fructe prin
procese mecanice, fermentabil, dar nefermentat, avand
caracteristicile de culoare, aroma si savoare tipice fructului din care
provine, in cazul citricelor sucul provine din endocarp; zeama de
citrice se poate obtine totusi din fructul intreg, prin procese de
productie corespunzatoare, prin care raportul constituentilor din
partea exterioara a fructului este redus la maximum;
b). produsul obtinut din sucul de fructe concentrate are
caracteristici organoleptice si analitice echivalente celor ale sucului
obtinut din fructul de acelasi tip descris la lit. a)., daca este fabricat
in urmatoarele moduri:
- reconstituirea raportului de apa extrasa in sucul
concentrat, apa care este adaugat avand proprietati organoleptice,
fizico-chimice si microbiologice corespunzatoare prevederilor legale
in vigoare pentru garantarea calitatii esentiale a sucului;
- reconstituirea aromei prin intermediul substantelor
volatile colectate pe parcursul concentrarii sucului din fructul
respectiv din sucul de fructe din acelasi tip.
2. sucul din fructe concentrat este produsul obtinut din suc
de fructe prin eliminrea unei anumite poportii din continutul de apa;
daca produsul este destinat consumului direct, reducerea volumului
nu va fi mai mica de 50%.

3.a).nectarul din fructe este produsul fermentabil, dar


nefermentat, obtinut prin adaugarea de apa si zaharuri sucului din
fructe sau sucului din fructe concentrat ori piureului din fructe
concentrat sau unui amestec al acestor produse care respecta
prevederile anexei care este parte integranta din prezenta norma;
b). fructele stabilite in realizarea sucului ( prezentate in
anexa si caisele ) pot fi utilizate separate sau in amestec pentru
fabricarea necatarurilor, fara a adauga zaharuri sau miere atunci
cand continutul lor natural de zahar justifica acest procedeu;
4. sucul din fructe deshidratat este produsul obtinut prin
eliminarea a aproape intregului continut de apa.
Specificare: produsul provenit dintr-o singura varietate
de fructe poarta denuirea acestuia, inlocuind cuvantul “FRUCTE”,
sau insoteste toate descrierile la care s-a facut referire mai sus.
 Consumate fie pentru a alina setea in zilelecalduroase, fie
pentru gustul placut, bauturile racoritoare ocupa un loc important in
cosul consumatorilor romani. Din aceasta categorie, cele neacidulate,
desi ocupa o cota mai mica de piata fata de cele carbonatate, au
inceput sa castige tot mai multi adepti. Piata racoritoarelor
neacidulate, cu cele trei componente: nectarurile (26-99% continut de
fructe), sucurile de fructe (100% continut de fructe) si bauturile
necarbonatate (0-25% continut de fructe) va face obiectul analizei.
Un studiu realizat de catre compania ACNielsen
plaseaza bauturile necarbonatate in topul bauturilor racoritoare
neacidulate, atat ca volum - 39.253 mii litri, cat si ca valoare - 612,91
miliarde lei in perioada aprilie/mai 2001 - februarie/martie 2002.
Aceasta categorie a inregistrat o crestere in valoare puternica
(aproape o dublare) fata de perioada aprilie/mai 2000 -
februarie/martie 2001 in conditiile in care volumul a crescut doar cu
9048 mii litri. Piata este deocamdata condusa, si ca volum, si ca
valoare, de catre productia locala, iar ca modalitate de ambalare este
preferat PET-ul. Principalii producatori de bauturi necarbonatate ce
insumeaza 98% din volumul si valoarea pietei sunt : Quadrant
Amroq, Coca Cola, European Drinks, Sioeks si Parmalat. In
continuare, locul doi in categoria racoritoarelor neacidulate este
ocupat de nectaruri. Si aici a fost inregistrata crestere valorica -
22,5% si volumetrica - 2,45%, mai mica insa de decat in cazul
bauturilor necarbonatate. Nectarurile produse local detin cel mai
mare volum de vanzari - 56,4%, insa importurile sunt cele care aduc
cele mai mari incasari - 51,5% din total. In ceea ce priveste
modalitatea de ambalare, nectarurile in cutii de carton reprezinta
58,2% din volumul vanzarilor, urmate indeaproape de NRG (sticle
nereturnabile) cu 40,7%. Principalii cinci producatori pe acest
segment ce acopera 87% din volumul si valoarea pietei sunt:
European Drinks, Quadrant Amroq, Maspex Poland, Parmalat si
Coca Cola. Cea de-a treia categorie, a sucurilor de fructe, a avut si
ea o evolutie ascendenta in ultimii doi ani. Cresterea in volum a fost
de 71.000 litri, iar cea valorica a fost de 8.577 milioane lei. Productia
locala conduce in topul volumului vanzarilor, cu 58,7%, iar cea
importata in topul valoric, cu 58,3% din total in februarie/martie 2002.
Ambalajul preferat este de departe cartonul, pentru 94,7% din
volumul de sucuri de fructe. Cei mai importanti cinci producatori pe
acest segment sunt: European Drinks, Parmalat, Pfanner, Topway si
Susanne si acopera 83% din volumul vanzarilor in februarie/martie
2002 si 77% din valoarea lor in aceeasi perioada. In continuare vom
incerca o prezentare a ofertei companiilor care actioneaza pe acest
segment de piata.
European Drinks este compania romana cu cea
mai puternica prezenta pe piata bauturilor racoritoare neacidulate, cu
o oferta care acopera toate cele trei componente pe care deja le-am
amintit. Frutti Nectar este, asa dupa cum ii spune si numele, un
nectar din fructe disponibil in urmatoarele varietati - piersici,
portocale, ananas, pere, caise, tutti frutti, portocale+piersici.
Produsele sunt ambalate la cutie Tetra Pak de 1 l sau de 200 ml cu
pai. Frutti Juice este un suc de fructe ce se comercializeaza in
variantele portocale, tomate si tutti frutti in acelasi tip de ambalaj.
Sucul de fructe Aloha, in variantele tutti frutti, ananas, portocale,
fragute, piersici este disponibila la flacon PET de 0,2, 0,25, 0,5, 1 si 2
litri sau la cutie Tetra Pack de 1 l sau de 0,2 l cu pai.
Compania italiana Parmalat este un alt jucator
important de pe piata romaneasca de bauturi racoritoare. Parmalat
distribuie la noi puternica marca internationala Santal, in diverse
sortimente. Santal Sucuri de fructe 100% are patru variante de
comercializare - grapefruit, portocala, mar si exotic ambalate in cutii
de 1000 ml sau la sticle de 270 ml. Santal Nectar de caise, pere sau
piersici este cea de-a doua categorie de bauturi racoritoare
necarbonatate. Santal Red line, cu un continut minim de 15% de fruct
reuneste trei varietati - portocale rosii de Sicilia, cirese si
zmeura+struguri. Ultimul sortiment, Bauturi racoritoare Santal, are fie
minim 12% fruct - Maracuja+Portocala, Piersica+Lamaie,
Portocala+Mango, fie minim 20% fruct - Portocala+Morcov,
Tropical+Morcov. Mai poate fi amintit aici noua gama de sucuri
naturale, deocamdata unica pe piata romanesca lansate de catre
companie in aceasta iarna si anume Santal Plus 20% (ananas, mar,
mango) cu un plus de vitamine C si E. Dar ceea ce surprinde este
adaugarea unei cantitati de lapte degresat ceea ce ii da u gust unic,
destul de apreciat pana acum de catre cumparatori.
Dupa o experienta de mai bine de zece ani pe piata
romaneasca, compania Coca-Cola, unul dintre gigantii mondiali ai
bauturilor racoritoare, vine cu o oferta diversificata si pentru
consumatorii romani. Pe partea de produse necarbonatate Coca Cola
detine brandul Cappy: Tempo in variantele portocale, grapefruit,
ananas, piersici si tropical si Nectar in variantele portocale, grapefruit,
multifruct, visine, piersici si caise. Cappy Nectar a avut parte de mai
multe lansari: anul trecut in ambalaj nou de 250 ml pentru consumul
in restaurante baruri, terase si anul acesta in februarie, in ambalaj
Tetra Pak de 1 l destinat consumului in familie. Cappy Nectar este
singura marca de nectar din Romania care foloseste ambalajul Tetra
Pak de 1 litru cu capac filetat, ce permite inchiderea ermetica a cutiei
si, astfel, utilizarea repetata in conditii igienice a produsului. In ceea
ce priveste comportamentul consumatorilor, Alexandru Nita new
product project manager la Coca Cola, considera ca acestia devin din
ce in ce mai sofisticati. Datorita acestui fapt noi incercam sa le oferim
cat mai multe produse in ambalaje atragatoare, care sa se
potriveasca cu stilul de viata al fiecaruia. Cererea pietei este cea care
determina cantitatea de produse fabricate in cele cinci unitati de
productie pe care le detinem. Satisfacem in totalitate cererea pietei,
iar prin sistemul nostru de distributie reusim sa adjungem in cele mai
indepartate locuri. Cat despre dinamica acestei piete, Alexandru Nita
spune ca este in continua dezvoltare si ca este cel mai dinamic
segment al pietei de bauturi non alcoolice din Romania.
Rocon Distribution comercializeaza in Romania
gama de sucuri Chiquita produse de compania italiana Chiquita
P.G.D S.R.L. Gama cuprinde zece sortimente Chiquita Banana (22%
fruct), Chiquita Mango (28% fruct), Chiquita Portocala rosie (30%
fruct), Chiquita Pere (50% fruct), Chiquita Piersici (45% fruct),
Chiquita Caise (40% fruct), Chiquita Melone (30% fruct), Chiquita
ACE : Orange&Lemon&Carrot (30% fruct), Chiquita Portocala (100%
fruct, fara zahar) si Chiquita Pink Grapefruit (100% fruct, fara zahar).
Varietatile mentionate mai sus sunt ambalate in Tetra Pak la 1 l, iar
cele de Banana, Pink Grapefruit, Mango si Portocala Rosie sunt
disponibile si la 200 ml. In viziunea lui Teodor Zamfir, director general
la Rocon Distribution, piata sucurilor naturale arata o tendinta de
crestere pentru ca tot mai multi romani se indreapta spre produse
naturale, mai sanatoase. Se cauta produse cu un continut ridicat de
pulpa de fructe si cu un continut scazut de zahar. De asemenea, se
remarca interesul crescut al consumatorilor spre arome / sortimente
unice : mango, pepene galben sau chiar combinatii de sucuri de
fructe. Datorita ofertei bogate, piata sucurilor de fructe este puternic
concurentiala. In acelasi este greu de penetrat din cauza puterii
scazute de cumparare si a nivelului redus al preturilor impus de
competitia locala.
Firma Susanne Import Export SRL a inceput
din 1996 productia de sucuri naturale Susanne in Romania. In acest
moment, ea comercializeaza trei tipuri de sucuri de fructe : din
portocale, grapefruit, fructe exotice (fara adaos de zahar) si cinci
tipuri de nectaruri : portocala, piersica, caise, mere cu cirese si mere
cu afine. Acestora li se mai adauga si sucul de rosii. In afara de
productia propriu-zisa, Firma Susanne mai este procesator si pentru
alte firme din domeniu.
Rauch Romania SRL ofera un nomenclator
variat de produse, structurat pe mai multe game. Prima, Happy Day,
include produse de inalta calitate 100% naturale, ce se adreseaza
consumatorilor cu un venit mediu. Ce-a de-a doua, Bravo, pentru
acelasi segment de consumatori are produse de buna calitate la
preturi accesibile, cu o concentratie de fruct ce variaza intre 12-50%.
Tiberiu Tulba, director general la Rauch Romania apreciaza ca oferta
de produse racoritoare este variata si capabila sa acopere cererea
efectiva, dar consumatorii au o putere de cumparare redusa, sucurile
si nectarurile fiind considerate produse de lux. Piata pe care activam
are o dinamica nu foarte mare, cu o crestere anuala de 10-15%.
Piata JNSD (juice, nectars, still drinks) are o pondere de 20% din
totalul bauturilor racoritoare. Cateva elemente sunt demne de luat in
considerare: portocala este considerat produsul reprezentativ, cea
mai populara forma de ambalare este Tetra Pack, iar nectarurile
ocupa 25-40% din piata bauturilor necarbonatate. Pe piata mai exista
produsele Prigat ale companiei Sigat Beverage Company si
produsele Tedi ale firmei Matra Alexandru Cernat.
CONCLUZII

S-ar putea spune ca piata sucurilor naturale si a nectarurilor


este bine reprezenatata si intr-o continua dezvoltare, urmand aceeasi
tendinta care are loc la nivel mondial si mai ales european si anume
cea de crestere continua a consumului. Aceasta schimbare s-a
produs in primul rand, dupa cum reiese din cele de mai sus gratie
cresterii numarului distribuitorilor de sucuri din import, apreciate
pentru calitate si implicit a accentului pus pe o promovare tot mai
puternica prin intermediul instrumentelor media (reclame TV si afise
publicitare in principal). Astfel producatorii autohtoni, pentru a rezista
pe piata s-au aliniat la aceste tendinte marind astfel calitatea
produselor pe care le comercializau, iar preturile ceva mai mici
practicate de ei au dus la aceasta dezvoltare a pietei bauturilor
neacidualate. Asadar avem in fata o situatie buna a pietei romanesti
si care speram ca va urma in continuare aceasta tendinta pozitiva,
pentru a reusi cat mai bine sa acopere cerera efectiva, insa, si acum
sucurile de fructe sunt percepute pentru o prea mare parte din
populatie ca un produs de lux, ca ceva pe care se poate da bani, dar
numai, sa zicem o data pe luna, de pofta. Prin diferitele programele
incheiate de catre tara noastra cu parteneri starini, in special cu U.E.,
si printr-o evolutie din ce in ce mai buna a economiei noastre putem
sa ajungem la un consum optim de sucuri naturale din fructe/legume
(cativa litri pe cap de locuitor pe an – asa cum inregistreaza Franta –
cca. 7 litri cap loc./an). Daca la bauturile carbogazoase suntem in
primele 10 tari europene si prima din Europa Centrala si de Est, de
ce sa nu inregistram in urmatorii ani o revigorare mult mai profunda a
acestui sector aflat in plina ascensiune; san u mai fie in special
persoanele de sex feminine cele care consume astfel de produse (in
special in retete de slabit). Aceste lucruri pot fi realizate foarte usor
daca se are in vedere potentialul ridicat de materie prima pe care
poate sa-l ofere Romania, dar si posibilitatea ridicata de consum a
popultiei tarii noastre. S-au vazut care sunt utilitatile, avantajele
obtinute prin consumul sucurilor si ar fi pacat sa nu le fructificam din
plin.
IMPORTANTA IN CONSUM A SUCURILOR NATURALE DE
FRUCTE SI LEGUME

Atat fructele cat si zarzavaturile sunt suportate cu


dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale
tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia. Ca atare
se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor
complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma
de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o
larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la
maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor
celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai
sofisticate,constand in mixere etc.
Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare
proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea
lor.
Cand, din diverse motive, aceste sucuri nu sint
consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa
aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia
alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a
diverselor ciuperci, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De
unde se impune asigurarea stabilitatii lor. Aceste lucruri se intampla
indeosebi cu sucurile din comert care sunt realizate pentru un
consum ulterior. Sucurile necesita astfel o conservare care se poate
face prin urmatoarele cai: pasteurizare, termosterilizare, filtrare cu
substante antiseptice (dioxid de sulf, acid sorbic), prin refrigerare si
chiar congelare. Alte metode: concentrare sau deshidratare.
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de
legume, acestea ar fi cam urmatoarele:

-Actiunea nutritiva si energetica, asadar calorica, care este cu atit mai


mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml
suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de
calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99
calorii;

-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati


in organism in saruri alcaline;
-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care
acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in
regimurile hiposodate;

-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.

-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in


substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor
si gutuilor;

-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in


balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;

-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si


glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.

-Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice

-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat,


valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si
hipercalorice, reducand astfel substantial nivelul energetic al ratiei
alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct
de vedere, ca daca 100 g de paine ne dau in jur de 230-250 calorii, o
aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40
calorii. Daca 100 g smantana ne dau in jur de 200-300 calorii, o
aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre
71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o
cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau
abia in jur de 90-100 calorii.

-Sucurile de fructe si legume o constituie ateromatoza si


dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea
grasimilor din sange ca si a colesterolului, ca si prin depunerea
acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii
biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu
tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a
grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor
atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din
colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind
bine tolerate.

-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite,


pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza
absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule
rosii.

-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din
bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub
frma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume
dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea
calculilor renali, pe baza de urati.

-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in


acelea cu retentie de substante azotate in sange (uree si acid uric),
aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest
inconvenient.

-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se


influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata
vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele
zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-I astfel puterea de
contractie.

-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de


vitamina

Fie ele din fructe sau din legume, atat sucurile cat si nactarurile
reprezinta deci produse care incurajeaza tot mai mult consumul
avand in vedere certa lor valoare nutritiva fiind un adevarat izvor de
sanatate. Consumul lor regulat nu face altceva decat sa aduca o
protectie mai mare a organismului fata de unele boli. Sa speram ca
bariera facuta de preturile destul de ridicate va fi trecuta si la noi si
vom ajunge la un consum mult mai mare de sucuri, daca se poate
peste cel al bauturilor carbogazoase pentru ca suportul proteic si
vitaminic este cert superior acesora din urma.
BIBLIOGRAFIE

DIACONESCU MIhai “Marketing agroalimentar”


Editura URANUS, Bucuresti, 2002.

DIMA Dumitru “Marfuri alimentare in comertul


PAMFILIE Rodica international” , Editura ECONOMICA,
PROCOPIE Roxana Bucuresti, 2001.

*** “Fruit juice – study, with special reference to citrus juice” , CCI,
CNUCED/GATT, Geneva, 1991.

*** www.fao.org – “Fruit and vegetables processing”/AGSI Bulletins/


1995.

*** www.inoan-press.com/UNTILTLED/ “Sucul de fructe”.

*** www.magazinulprogresiv.ro ,”Magazinul progresiv”, nr.10,an 2002


PIATA BAUTURILOR RACORITOARE.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE COMERT
CATEDRA DE MERCEOLOGIE SI MANAGEMENTUL CALITATII

REFERAT STIINTIFIC

Coordonator: Autor: TATU MARIUS


Conf.prof.dr. ION DIACONESCU Grupa: 507
Anul: IV
Specializarea: MERCEOLOGIE

- SESIUNEA DE COMUNICARI STIINTIFICE -


BUCURESTI
2003
CUPRINS

I. Introducere…………………………………………….3

II. Importanta in consum a sucurilor din fructe si


din
legume………………………………………………….4

II.1. Efectele teraputice ale unor sortimente de suc


de fructe/legume si posibile combinatii pentru
alcatuirea unor noi arome…………………………….7

III. Situatia sucurilor naturale la nivel mondial…….11

IV. Situatia sucurilor naturale pe piata


romaneasca……………………………………....15

V. Concluzii……………………………………………...19

VI. Anexa………………………………………………….20

VII. Bibliografie……………………………………………
21
Anexa la ordinul guv. Nr. 610 din 27.09.2001

Prevederi speciale cu privire la sucurile si nectarurile de fructe

Nectaruri si sucuri din fructe Continutul minim de suc( % din


obtinute din: greutatea produsului finit )
1. Fructe fade in stare proaspata
cu adios de suc
Coacaze 30
Prune 30
Cirese 40
Soc 50
Zmeura 40
Caise 40
Capsuni 40
Mure/Dude 40
Gutui 30
Lamai si chitre 25
2. Fructe carnoase sau puternic
aromate
Banane 25
Mango 35
Papaya 25
Rodii 25
Guave 25
3. Fructe cu sucuri consumabile
in stare naturala
Mere 50
Pere 50
Piersici 45
Citrice cu exceptia lamailor si 50
chitrelor
Ananas 50

INTRODUCERE

Ce sunt sucurile naturale? Care sunt principalii mari


producatori de sucuri naturale la nivel mondial? Care este
ritmul de dezvoltare al acestei pieti? Care este situatia
prezenta in ceea ce priveste consumul de sucuri naturale din
fructe si legume?
Prezenta lucrare se doreste a raspunde acestor
chestiuni interesante poate pentru multi, intr-o maniera
destul de succinta, dar cat mai placuta si mai atractiva.
Sunt stiute inca din timpuri stravechi efectele
benefice care se obtin in urma consumului acestor produse.
In acest proiect s-a incercat a se surprinde si cateva din
aceste proprietati pentru anumite categorii de sucuri, si
aceasta pentru a-i motiva pe oameni sa consume in cantitati
optime sucurile naturale. Consumatorul nu trebuie dacat sa
consume ceea ce lui ii place pentru ca exista atat de multe
astfel de produse (obtinute fie dintr-un singur fruct, fie din
combinatii ale aromelor acestora), incat sa satisfaca aproape
fiecare consumator in parte. Bineinteles ca exista si
reglementari in producerea lor (norme prevazute de autoritati
la nivel international – FAO, CCI si de ministere la nivel
national), tocmai pentru a corespunde intr-o cat mai mare
masura dorintelor de alimentatie naturista. De exemplu in
Europa sunt preferate sucurile de portocale, mere si struguri.
In SUA si Canada consumatorii prefera sucurile concentrate
pe care le dilueaza dupa dorinta .
Mai multe despre aceste lucruri in cele ce urmeaza.
 Sucurile de legume, dar mai ales cele de fructe daca acum 20 de ani se consumau doar la micul
dejun, in prezent s-a ajuns sa fie consumate si apreciate pe tot parcursul zilei. Si aceasta cu atat mai
mult cu cat corespund dorintelor da alimentatie naturista. Deci ele pot fi considerate un adearat
aliment santos si revigorant daca este natural si fara aditivi. Unul din cercetatorii proprietatilor curative
ale legumelor a fost Jean Valnet. Pe baza acestor cercetari si pe baza altor materiale scrise am
gandit noi produse prin combinatii optime de diferite tipuri de sucuri ca in cele ce urmeaza:

Tabelul 2. “ Efecte terapeutice ale sucurilor naturale din legume”

Denumire produs
(suc natural de legume)
Indicatii spre consum Combinatii posibile

Anemii, ulcere gastrice si Sucul de morcovi este fad. Vom


duodenale, colite, enterite, diarei sau putea sa-l facem mai placut cu suc
dimpotriva constipatie, afectiuni de telina, de rosii, de patrunjel sau
hepatobiliare, intoxicatii, dermatoze de lamaie sau chiar cu intreg acest
– iata citeva din multiplele indicatii ansamblu care ne va furniza unul
ale acestui suc care ar trebui folosit dintre cocteilurile de sanatate cele
zilnic. Contine fier, calciu, fosfor, mai active
magneziu, necesare elementelor
Suc de morcovi sanguine si tesuturilor organice in
genere, vitamine multiple, mai ales
provitamina A, pectine. Toti batrinii
vor avea de pe urma lui un
neasemuit folos, ca si cei bintre cele
doua varste, adultii care, prin
utilizarea lui, isi vor intarzia
imbatrinirea.
Drenor hepatic si renal, tonic al Se va folosi pur sau amestecat
sistemului nervos si al suprare- cu cel de morcovi, de lamaie sau in
Suc de telina nalelor, depurativ, antireumatismal si alte
antigutos, proprietati antiseptice combinatii.

Dizolvant al acidului uric, Sucul de castravete – fad sau,


depurativ, dezintoxicant pentru unii, chiar gretos – va fi
Suc de castravete amestecat cu altele (morcov,
struguri, mar, telina).

Regenerator sanguin prin Il adaugam unor amestecuri


clorofila sa si prin fierul pe care il diverse. Asociatiile: spanac-
contine, remineralizant, se intrebuin- morcovi, spanac-morcovi-telina,
Suc de spanac teaza cufolos in cazurile de anemie, spanac-creson, in cantitati egale,
de convalescenta, oboseli fizice si poseda mari virtuti.
intelectuale, la copii si la persoanele
in virsta.
Numeroasele lui proprietati il Folosirea lui a devenit curenta,
recomanda demineralizatilor, ca si iar asocierea cu cel de telina este
Suc de rosii pletoricilor,reumaticilor, intoxicatilor, de acum clasica.
arterioscleroticilor, tuturor celor care
doresc sa preintimpine imbatrinirea
precoce.
Este extrem de util in procesele Se bea suc proaspat de
de asimilare a oxigenului, precum si patrunjel, amestecat cu suc de
Suc de patrunjel in mentinerea starii si functiilor morcov, telina si cicoare.
normale ale glandei tiroide si asupra
renalelor. Sucul de patrunjel-diuretic.
Tabelul 3. “Efecte terapeutice ale sucurilor naturale din fructe”

Denumire produs
Indicatii spre consum Combinatii posibile
(suc natural de fructe)

Aduce servcii prin proprietatile


Suc de coacaze negre sale antireumatismale, antiar-tritice,
antigutoase si datorita actiunii lui
stimulante hepatice.
Bautura catalogata printre cele Amestecul de suc de zmeura si de
Suc de zmeura mai placute, indicate pura sau suc de coacaze, foarte racoritor
diluata cu apa, in reumatisme, guta,
dermatoze si in stari febrile
Suc aperitiv si digestiv, diuretic si Diluat cu apa este o excelenta
depurativ. Actiunea lui se manifesta bautura pentru cei cu stari febrile.
asupra circulatiei singelui (stari
Suc de coacaze rosii
pletorice), asupra ficatului
(insuficienta si congestie hepatica),
asupra inflamatiilor tubului digestiv
si ale cailor urinare, asupra
reumatismelor si gutei
Diluat de apa este un racoritor si
Suc de dude un laxativ. Se poate folosi in gargara
contra anghinelor, aftelor si
stomatitelor.
Este indicat in mod special in
tratamentul infectiilor intestinale:
enterite, colite, diarei, dizenterii
amibiene sau altele, putrefactii
intestinale, colibaciloza. Are o
Suc de afine actiune selectiva asupra unui anumit
numar de agenti patogeni intestinali
ca bacilul lui Eberth (tifoida),
colibacili. Este, de altfel, un
dizolvant al acidului uric. In sfirsit,
stimuleaza vederea nocturna.

Aperitiv, digestiv, depurativ, Sucul poate fi, ca si sucul de


grepfrutul este deopotriva un morcovi, amestecat cu multe alte
stimulent hepatic si un excelent sucuri, pentru a le oferi savoarea lui.
Suc de grapefruit
drenor al veziculei biliare. Este un
fluidifiant sanguin si un protector
vascular.
Stimulent nervos, energetic,
sucul de prune este,de asemenea,
diuretic, laxativ si dezintoxicant. Se
Suc de prune
recomanda,reumaticilor, arterioscle-
roticilor si astenicilor in general.
 TABELUL 1 Consumul pe cap de locuitor de sucuri naturale si nectaruri in cele mai
importante piete de desfacere intre anii 1975 si 1989 (in litri)
Tara 1975 1980 1985 1989

GERMANIA 13,5 19,4 25,2 36,2


ELVETIA 16,4 19,4 23,3 34,0
U.S.A. 22,0 24,0 25,1 31,0
AUSTRIA 7,7 12,6 16,5 24,0
OLANDA 12,6 18,3 18,3 22,0
SUEDIA 18,9 20,1 19,2 19,0
DANEMARCA 13,0 13,5 15,7 19,0
M. BRITANIE 3,4 7,4 12,0 18,0
BELGIA 4,9 9,3 10,2 14,0
NORVEGIA 3,8 9,1 9,6 14,0
40
GERMANIA
35
ELVETIA
30 U.S.A.
25 AUSTRIA
OLANDA
20
SUEDIA
15 DANEMARCA
10 M.BRITANIE
5 BELGIA
NORVEGIA
0
anul 1975 anul 1989

Sursa : Oficiul de Statistica al Comunitatii Europene (Luxembourg).