Sunteți pe pagina 1din 22

CITOLOGIE VEGETALĂ

LP 4
PLASTIDELE
2.3. Leucoplastele
Leucoplastele din celulele anexe ale stomatelor din epiderma
frunzei de telegraf - Zebrina pendula
◼ Materiale necesare: : frunze de telegraf (Zebrina pendula), lame port-obiect,
lamele, trusa de laborator, cutii Petri cu apă, pipetă.
◼ Efectuarea preparatului. Cu pensa, acul spatulat sau cu o lamă de ras se
detaşează un fragment din epiderma inferioară a frunzei de telegraf; fragmentul
obţinut se montează pe lama port-obiect într-o picătură de apă şi se acoperă cu
lamela.
◼ Examinarea microscopică evidenţiază prezenţa stomatelor care sunt
răspândite printre celulele epidermice. Fiecare stomată este formată din două
celule stomatice reniforme înconjurate de patru celule anexe. În jurul nucleelor
celulelor anexe se observă numeroase leucoplaste incolore, strălucitoare, de
formă sferică (fig. 20).
3. INCLUZIUNILE ERGASTICE
3.1. Incluziuni ale plastidelor
3.1.1. Amidonul
Evidenţierea amidonului de asimilaţie
◼Pentru punerea în evidenţă a amidonului de asimilaţie se realizează un
preparat dintr-o frunză de ciuma apelor – Elodea sp. recoltată la 2 ore de la
răsăritul soarelui.
◼Frunza se montează pe lama port-obiect, într-o picătură de soluţie apoasă
Lugol 0,5%.
◼După 2-3 minute în fiecare cloroplast se va putea observa cel puţin un granul
de amidon colorat în albastru.
3. INCLUZIUNILE ERGASTICE
3.1. Incluziuni ale plastidelor
3.1.1. Amidonul
Evidenţierea amidonului secundar
◼Materiale necesare : tuberculi de cartof – Solanum tuberosum, seminţe de
fasole – Phaseolus vulgaris, cariopse de grâu – Triticum aestivum, cariopse de
porumb – Zea mays, cariopse de ovăz – Avena sativa
◼Efectuarea preparatului: tuberculii, seminţele şi cariopsele se secţionează,
iar de pe suprafaţa secţiunii se rade o cantitate mică de material, care se
depune pe lamă într-o picătură de apă. La Zea mays se vor efectua două
preparate: unul din endospermul cornos (de culoare galbenă ) şi altul din
endospermul făinos (de culoare albă). Fiecare preparat va fi colorat cu o
picătură de soluţie Lugol, pe care o punem pe o latură a lamelei, astfel încât în
acelaşi preparat vom avea atât granule colorate cât şi granule necolorate.
Preparatele microscopice se pregătesc succesiv, ustensilele utilizate se spală
bine după fiecare utilizare, astfel încât să nu se amestece granulele de amidon
de la specii diferite.
3. 3. INCLUZIUNILE ERGASTICE
3.1. Incluziuni ale plastidelor
3.1.1. Amidonul
◼ Evidenţierea amidonului secundar
◼ Solanum tuberosum. Granulele de amidon din parenchimul de depozitarea
al tuberculului de cartof sunt simple, ovoidale, cu hilul excentric, rar
semicompuse sau compuse (fig. 21.a,a').
◼ Phaseolus vulgaris. Granulele de amidon din cotiledoanele seminţei de
fasole sunt simple, de formă ovală sau sferică, cu hilul centric alungit şi
ramificat (fig. 21.b).
◼ Triticum aestivum. Granulele de amidon din endospermul cariopsei de grâu
sunt simple, sferice, cu hilul centric (fig. 21.c,c').
◼ Zea mays. Granulele de amidon din endospermul cornos al cariopsei sunt
simple, poliedrice, cu hil centric, stelat. Granulele de amidon din
endospermul făinos sunt simple, sferice, cu hilul centric, stelat (fig. 21.d).
◼ Avena sativa. Granulele de amidon din endospermul cariopsei de ovăz sunt
compuse, alcătuite din ~ 300 granule parţiale (fig. 21.e,e').
Evidenţierea amidonului secundar
3.2. INCLUZIUNI EXTRAPLASTIDIALE
3.2.1. Incluziuni lichide
3.2.1.1. Inulina

◼ Efectuarea preparatului. Pentru evidenţierea inulinei se utilizează rădăcini


recoltate în perioada de deplină maturitate fiziologică. Imediat după
recoltare rădăcinile se conservă în alcool etilic 80%. Se fac secţiuni
transversale prin rădăcinile conservate sau ţinute cel puţin o oră în alcool
etilic 80%. Secţiunile cele mai fine se montează pe lamă într-o picătură de
apă şi se acoperă cu lamela.
◼ Examinarea microscopică. Celulele parenchimului radicular sunt
poliedrice şi prezintă mici spaţii intercelulare. În interiorul celulelor, pe pereţii
laterali, în colţurile sau în centrul acestora se observă sferocristale de
inulină în număr variat (fig. 22). .
Inulina din celulele rădăcinii tuberizate de dalie – Dahlia variabilis
3.2.2. Incluziuni solide
3.2.2.1. Aleurona
◼ Efectuarea preparatului microscopic
◼ Se îndepărtează tegumentul seminal (mai întâi testa tare, apoi tegmenul membranos)
şi cu acul spatulat se rade puţin ţesut endospermal. Materialul obţinut se depune pe
lamă într-o picătură de acid picric. După 2-3 minute acidul picric se îndepărtează cu o
hârtie de filtru, iar peste material se adaugă eosină care colorează cristaloidul proteic
în roz-roşu. Ţesutul endospermal se poate monta şi în ulei de vaselină sau în
glicerină anhidră, imaginile fiind şi în acest caz foarte bune.
◼ Pentru observarea granulelor de aleuronă în spaţiul celular sunt necesare secţiuni
fine executate prin endospermul seminţelor. Secţiunile se ţin 1-2 ore în alcool etilic
90% (timp în care alcoolul se schimbă de două - trei ori), după care se tratează cu o
soluţie alcoolică 1% de acid picric. După 5-10 minute secţiunile se spală din nou cu
alcool şi se montează în glicerină alcoolică.
◼ Aleurona se poate evidenţia şi prin tratarea secţiunilor cu o picătură de acid azotic
concentrat care colorează substanţele proteice în galben. Dacă se aspiră pe sub
lamelă o picătură de amoniac, galbenul trece în portocaliu.
◼ Un alt mod de preparare constă în fixarea secţiunilor cu formol şi colorarea lor cu
albastru de toluidină care colorează matricea în albastru, cristaloidul în albastru
intens şi globoidul în roşu.
◼ Examinarea microscopică. În celulele poliedrice ale endospermului se
observă numeroase granule de aleuronă, precum şi picături de ulei (fig. 23).
Granulele pot avea dimensiuni de până la 50µ în diametru şi ocupă până la
50% din volumul celular
3.2.2. Incluziuni solide
3.2.2.2. Cristalele de oxalat de calciu
Cristalele prismatice şi maclele din catafilele bulbului de ceapă – Allium cepa

◼ Materiale biologice necesare: catafilele (frunzele colorate) care acoperă


bulbul de ceapă.
◼ Efectuarea preparatului:
◼ se fierb catafilele 10-15 minute, într-o soluţie de glicerină apoasă 10-15%,
pentru îndepărtarea aerului din celule;
◼ se decupează cu foarfeca un mic fragment de catafilă;
◼ se montează pe lama port-obiect, într-o picătură de apă sau de glicerină
apoasă.
◼ Examinarea microscopică: În celulele poligonale ale catafilei, delimitate
de pereţi celulari se observă cristale strălucitoare de oxalat de calciu de
formă prismatică sau macle (fig. 24).
https://fineartamerica.com/featured/calcium-oxalate-crystals-in-
onion-tissue-rogelio-morenoscience-photo-library.html
3.2.2. Incluziuni solide
3.2.2.2. Cristalele de oxalat de calciu
Rafidele din frunza de Impatiens sultani
◼ Materiale biologice necesare: frunze de Impatiens sultani.
◼ Efectuarea preparatului: se desprind perii de pe marginea frunzei şi se
pun pe o lamă de sticlă într-o picătură de apă.
◼ Examinarea microscopică. În unele celule mai mari, situate spre baza
acestor peri, se observă prin transparenţă cristale aciculare de oxalat de
calciu – rafidele. În câmpul microscopic se pot observa şi cristale aciculare
izolate, ieşite în afara celulelor.
3.2.2. Incluziuni solide
3.2.2.2. Cristalele de oxalat de calciu
Druzele (ursinii) din peţiolul sau lamina frunzei de Begonia sp.
◼ Materiale biologice necesare: frunze de Begonia.
◼ Efectuarea preparatului: se execută secţiuni transversale fine prin peţiolul
sau prin lamina frunzei şi se pun pe lama port-obiect într-o picătură de apă.
◼ Examinarea microscopică. În celulele din mezofilul frunzei sau în celulele
parenchimului cortical din peţiol se pot observa druze (ursini) care ocupă
uneori tot spaţiul celular
https://www.sciencesource.com/Doc/TR1_WATERMARKED/8/3/4/9/SS210310
79.jpg?d63656660118