Sunteți pe pagina 1din 8

12. Structura organizatorică a companiei medicale a brigăzii.

13. Înzestrarea companiei medicale a brigăzii cu materiale medicale şi


tehnică sanitară.

Dotarea companiei medicale cu mijloace tehnice, corturi, materialemedicale şi


sanitaro-gospodăreşti:
Sala de pansamente auto – 1
Autosanitare - 5
Autocamioane – 2
Remorci cu o osie – 4
Bucătărie de campanie pe remorcă – 1
Staţie radio – 1
Staţie electrică – 1
Corturi de tip UST (UZ-68) – 2
Corturi de tabără – 3
Seturi de materiale medicale:
„Sala de pansament auto”
„Sala mare de pansament”
„Pentru primire şi triaj”
„Ajutor special”
„Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi combustionaţilor nr.l”
„Stomatologic”
„Ambulatoriu - sala de pansament”
„Farmacia punctului medical al brigăzii”
„Utilaj şi remedii pentru dezinfecţie”
„Pansamente sterile”„Aţele”
„Pansamente sterile pentru combustionaţi”
„Antibiotice nr.l”
Trusa medicului de campanie
Trusa felcerului
Trusa medicală de campanie
Trusa medicală de trupe
Alte mijloace şi materiale:
Mijloace de protecţie medicală individuală (pachete individuale de pansament, truse
medicale individuale, pachete individuale antichimice)
Forme medicamentoase din grupul „A” şi „B”
Oxigen medical în butelii
Seringi jetabile I
njector fară ac (BI-3)
Aparate pentru ventilarea artificială a plămânilor „DP 0902”, „DP 1002”
Inhalatoare de oxigen „KI-4”
Bormaşină electrică combinată
Fotoliu stomatologic pliant
Mese de pansament de campanie
Măsuţă pentru instrumente
Brancarde, suporturi pentru brancarde
Suporturi pentru flacoane
Lighene emailate, căldări
Suport pentru bazine
Suport de 3 niveluri pentru 6 brancardiaţi
Mobilă de campanie
Chingi sanitare şi speciale
Lavoar, cuiere
Aparat de cercetare chimică medico-veterinar
Radiometru (ß y-radiometru)
Casolete pentru sterilizare
Semne „Crucea Roşie”
Steagul „Crucea Roşie” etc.

Materialele medicale aflate în dotarea companiei medicale asigură acordarea


primului ajutor medical în volum deplin la 500 de răniţi şi bolnavi saula 350 de răniţi
şi bolnavi în cazul în care se acordă doar măsurile de urgenţăale primului ajutor
medical.
14. Misiunile punctului medical al brigăzii ca etapă medicală.
1. - primirea răniţilor şi bolnavilor, efectuarea triajului medical, înregistrarea lor şi
completarea fişei medicale primare pentru fiecare din cei care au primit ajutorul
medical la etapa dată;
2. - efectuarea controlului dozimetric privind contaminarea răniţilor şi bolnavilor cu
substanţe radioactive;
3. - tratamentul sanitar parţial al răniţilor şi bolnavilor, dezactivarea, degazarea şi
dezinfecţia echipamentului şi transportului sanitar;
4. - acordarea primului ajutor medical răniţilor şi bolnavilor în volumul stabilit;
5. - izolarea temporară a bolnavilor infecţioşi şi suspecţilor de boală infecţioasă;
6. - pregătirea răniţilor şi bolnavilor spre evacuarea ulterioară;- tratamentul de
ambulatoriu al răniţilor şi bolnavilor;
7. - controlul perfecţiunii primului ajutor şi ajutorului premedical deja acordat răniţilor
şi bolnavilor pe câmpul de luptă sau la punctele medicale ale batalioanelor.
8. Este necesar de a constata că misiunile numite sunt direct legate cu misiunile
(şi denumirea) secţiilor funcţionale ale punctului medical al brigăzii.

15. Organizarea triajului medical la punctul medical al brigăzii.

Organizarea triajului medical în cazul în care soseşte transportul cu


răniţi şi bolnavi, instructorul sanitar de la postul de îndrumare şi control
dozimetric informează personalul punctului medical prin semnale de
alarmă, opreşte automobilul, se apropie de şofer şi se interesează din ce
focar au fost evacuaţi lezaţii. în continuare (la necesitate) măsoară nivelul
de iradiere a automobilului, îndeosebi a roţilor şi uşilor, deschide uşa şi dă
comandă celor care pot să se deplaseze de sine stătător, să coboare din
automobil şi face triajul medical acestor răniţi şi bolnavi de gravitate medie
şi uşoară. Măsurând nivelul de iradiere a echipamentului, ascultând
plângerile, măsurând temperatura (la necesitate), aceşti răniţi şi bolnavi
sunt repartizaţi în două grupuri:
a) răniţii şi bolnavii ce prezintă pericol pentru cei din jur (contaminaţii cu
substanţe radioactive, lezaţii prin substanţe toxice de luptă persistente, prin
forme bacteriene se trimit la terenul de tratare specială, bolnavii infecţioşi
se trimit în izolator);
b) restul răniţilor şi bolnavilor care nu prezintă pericol pentru cei din jur se
trimit la terenul de triaj.
Ulterior instructorul sanitar se urcă în salonul automobilului şi,
procedând în aceeaşi ordine, răniţii şi bolnavii brancardiaţi se separă în
aceleaşi două grupuri. în cazul în care vor fi depistaţi răniţi şi bolnavi ce
poartă pericol pentru cei din jur, ei vor fi transportaţi (cu acelaşi transport)
la terenul de tratare specială sau în izolator. Restul răniţilor şi bolnavilor
brancardiaţi vor fi transportaţi la terenul de triaj (cortul de primire şi triaj).
La terenul de triaj, deja în timpul debarcării răniţilor şi bolnavilor din
mijloacele de transport, medicul, examinându-i fără a le scoate
pansamentul, ascultând acuzele lor şi evaluând gravitatea acestora, separă
lezaţii care necesită măsuri de urgenţă ale primului ajutor medical şi îi
trimite în sala de pansament (sala de pansament auto). Aceşti răniţi şi
bolnavi vor constitui primul grup de triaj.
Restul răniţilor şi bolnavilor cu aceleaşi brancarde vor fi aranjaţi pe
suporturi pentru brancarde în rânduri şi li se va face triajul medical de
plan.Medicul cu un instructor sanitar şi cu un registrator (din brigada de
triaj) se apropie de primul lezat, ascultă plângerile acestuia, efectuează
examenul medical fără a scoate pansamentul de pe plagă, apreciază
starea de sănătate, stabileşte diagnosticul şi ia o decizie de triaj pentru
rănitul (bolnavul) concret. Concomitent medicul dă indicaţii instructorului
sanitar privind acordarea ajutorului medical pe loc, iar registratorului îi
indică datele necesare pentru îndeplinirea fişei medicale primare.
Instructorul sanitar şi registratorul rămân cu primul rănit (bolnav), iar
medicul cu a doua pereche (al doilea instructor sanitar şi al doilea
registrator) trece la următorul lezat şi procedează în acelaşi mod. în acest
timp prima pereche (primul instructor sanitar şi primul registrator) se
eliberează şi se apropie împreună142
cu medicul de următorul lezat şi aşa mai departe. Procedând în aşa mod,
esenţial se reduce timpul de efectuare a triajului medical. Rezultatele
triajului medical se stabilesc pentru fiecare rănit (bolnav) prin mărci de triaj,
care se fixează pe echipamentul lezatului la un loc bine văzut şi care
servesc pentru brancardieri ca indicatoare privind secţia funcţională şi
ordinea (în ce rând) în care să fie transportat rănitul (bolnavul) concret.Se
interzice de a aşeza lezaţii noi sosiţi pe suporturile eliberate, menţinând
astfel o continuitate a triajului medical.în urma triajului medical pe terenul
de triaj (în cortul de primire şi triaj) toţi răniţii şi bolnavii sunt repartizaţi în 4
grupuri:
1. Răniţii şi bolnavii care necesită măsuri de urgenţă a primului ajutor
medical (menţionat mai sus).
2. Răniţii şi bolnavii, cărora li se va acorda ajutorul medical în rândul
II (sau va fi temporar amânat).
3. Răniţii şi bolnavii, care vor fi evacuaţi la etapa următoare, fară
acordarea ajutorului medical la etapa dată.
4. Răniţii şi bolnavii în stare de agonie (vor avea nevoie doar de
asistenţă medicală simptomatică).De menţionat că lezaţii brancadiaţi nu se
scot de pe brancarde. Ei vor fi evacuaţi la etapele medicale cu aceleaşi
brancarde. De aceea automobilele care au transportat lezaţii la punctul
medical al brigăzii vor fi completate cu brancarde din rezerva de brancarde,
care se păstrează la terenul de triaj.în sala de pansament răniţii şi bolnavii
sosiţi se aşază cu aceleaşi brancarde pe mesele de pansament. Aici la o
masă de pansament lucrează un medic generalist, la alta - medicul
stomatolog, fiecare din ei având în pereche câte un instructor sanitar.
Felcerul are grijă de asigurarea medicilor cu instrumentar steril, materiale
de pansament, forme medicamentoase etc. Răniţilor şi bolnavilor li se
acordă în primul rând măsurile de urgenţă ale primului ajutor medical
(hemosta- za, combaterea asfixiei, măsurile anti-şoc etc.). Medicul
stomatolog acordă ajutorul medical răniţilor în regiunea oro-maxilo-facială,
iar în lipsa acestora - acordă primul ajutor medical şi altor categorii de răniţi
şi bolnavi. Răniţii şi bolnavii de gravitate medie şi uşoară vor primi ajutorul
medical în al doilea rând. în mai multe cazuri în sala de pansament ajutorul
medical se acordă fără a scoate pansamentul de pe plagă.
După acordarea primului ajutor medical în volumul stabilit şi după
completarea documentelor de evidenţă răniţii şi bolnavii sunt trimişi la
cortul (terenul) de evacuare pentru pregătirea lor spre evacuarea ulterioară.
Direcţia evacuării, mijlocul de transport, poziţia rănitului şi ordinea de
evacuare (în ce rând) se stabileşte de către medicul care a acordat ajutorul
medical şi se indică prin mărci de triaj, care se vor scoate de pe
echipamentul lezaţilor doar când ei vor fi îmbarcaţi în mijloacele de
transport pentru evacuarea ulterioară.
Pregătirea răniţilor şi bolnavilor spre evacuarea ulterioară se
efectuează în cortul (terenul) de evacuare de către un felcer. Aici ei
primesc hrană, ajutorul medicamentos pentru a suporta evacuarea la etapa
următoare de tratament şi evacuare, îngrijiri medicale, se odihnesc în
aşteptarea evacuării medicale. Toţi lezaţii sunt înregistraţi în registrul de
evidenţă a răniţilor şi bolnavilor şi repartizaţi în grupuri după ordinea de
evacuare în conformitate cu indicaţiile medicului prin mărcile de triaj.
Bolnavii infecţioşi vor fi temporar izolaţi în izolator. Izolatorul e destinat
pentru două infecţii (maladii infecţioase ale sistemului respirator şi infecţiile
intestinale). La necesitate felcerul (medicul) intră în izolator, îşi scoate
halatul, îmbracă halatul de schimb din izolator, boneta, masca de tifon şi
vată, mănuşile de cauciuc, examinează bolnavul, acordă îngrijirile medicale
necesare şi supraveghere medicală periodică bolnavilor. înainte de a
părăsi izolatorul medicul (felcerul) scoate boneta, halatul, masca, mănuşile,
se spală pe mâini cu soluţie dezinfectantă din la- voarul izolatorului şi
îmbracă halatul său.
Fiecare bolnav în izolator primeşte hrana şi ceaiul, folosind strict doar
vesela numerotată, numărul căreia corespunde cu numărul locului ocupat.
Toate eliminările (secreţiile) bolnavilor se supun dezinfecţiei, în unele
cazuri - şi lenjeria de corp, şi echipamentul.Din izolator bolnavii infecţioşi se
evacuează cu mijloace de transport separate la etapa de tratament şi
evacuare ulterioară, de regulă, la spitalul boli infecţioase, după ce izolatorul
se supune dezinfecţiei totale.
Farmacia este destinată pentru primirea, evidenţa, păstrarea şi
emiterea materialelor medicale. Materialele medicale se primesc în forme
oficiale, de aceea în farmacia punctului medical al brigăzii, de regulă,
formele medicamentoase nu se prepară. Emiterea materialelor medicale se
face la cererea şefilor subunităţilor medicale ale brigăzii în conformitate cu
decizia şefului serviciului medical al brigăzii (comandantului companiei
medicale a brigăzii).
Şeful farmaciei efectuează evidenţa strictă şi darea de seamă cu
privire la dinamica materialelor medicale. Materialele medicale, destinate
unei brigăzi de infanterie motorizată pentru timp de campanie, conform
Normelor de aprovizionare aprobate de Ministerul Apărării al R.M.,
facilitează acordarea primului ajutor medical în volum deplin la 500 de răniţi
şi bolnavi, sau la 350 - în volum redus.Ţinând cont de numărul de medici
(trei), care sunt antrenaţi în acordarea primului ajutor medical, de
experienţa asigurării medicale în războaiele şi conflictele militare, dar şi de
datele ştiinţifice, s-a conchis că posibilităţile punctului medical al brigăzii de
a acorda primul ajutor medical într-o zi de luptă sunt: în volum deplin - 144,
în volum redus - 108 răniţi şi bolnavi. Cu forţe proprii se acordă primul
ajutor medical la 60-72 de lezaţi prin substanţe toxice de luptă în primele
două ore după sosirea acestora. Datele numite se utilizează în planificarea
asigurării medicale a brigăzii pentru o zi de luptă

16. Înzestrarea şi organizarea lucrului sălii de pansamente a punctului


medical al brigăzii.
In sala de pansament lucrează un medic generalist, un medic stomatolog,
un felcer, doi instructori sanitari şi un sanitar.în sala de pansament auto
activează un medic generalist, un felcer, un instructor sanitar, un şofer
sanitar.

Sala de pansament este o secţie funcţională de bază care, ca şi cortul de


primire şi triaj, se instalează în cortul UST-51 (UZ-68). Se înzestrează cu
mese (pentru registrator, medicamente, materiale de pansament), o
măsuţă pentru instrumentar steril, două mese de pansament, scaune,
lavoar, cuier, lighene emailate pe suporturi pentru prelucrarea mâinilor
medicilor, suporturi pentru flacoane, lighene pentru lavoar şi pentru
acumularea materialelor folosite (seringi, sisteme, flacoane, pansamente
etc.), mijloace de îngrijire a răniţilor şi bolnavilor. Se folosesc seturile: „Sala
mare de pansament”, „Stomatologic”, „Pansamente sterile”, „Aţele”,
„Pansamente sterile pentru combustionaţi” „Ajutorul special”, „Medicamente
pentru tratamentul răniţilor şi combustionaţilor nr.l”, „Antibiotice nr.l”,
bormaşină şi fotoliu stomatologic, aparate de ventilare artificială a
plămânilor, inhalatoarele de oxigen. în sala de pansament se completează
documentele de evidenţă medicală: fişa medicală primară, registrul de
evidenţă a răniţilor şi bolnavilor, registrul de evidenţă a pansamentelor,
registrul de evidenţă a transfuziilor, registrul de evidenţă a lucrului
cabinetului stomatologic. Aici trebuie să fie mărci de triaj.
Sala de pansament auto. Este o subdiviziune mobilă ce reprezintă un salon
montat pe şasiul automobilului GAZ-66, care poate fi folosit în acordarea
primului ajutor medical în cadrul punctului medical al brigăzii (fig. 1), sau de
sine stătător. Suplimentar are două corturi, care se fixează la bordurile
laterale ale salonului. Instalându-se, sala de pansament auto are o imagine
de „fluture” (vezi fig, 1). în acest caz primul cort se foloseşte pentru primire
şi triaj, cel de-al doilea - pentru pregătirea răniţilor şi bolnavilor spre
evacuare ulterioară.în salon este o masă de pansament cu un dispozitiv
mecanic, prin care masa îşi poate schimba poziţia în toate direcţiile (pe
verticală, orizontală, de rotaţie, liniară). Salonul e înzestrat cu sertare,
dulap, lavoar, seturi: „Sala de pansament auto”, „Pansamente sterile”,
„Aţele”, „Pansamente sterile pentru combustionaţi”, „Medicamente pentru
tratamentul răniţilor şi combustionaţilor nr. 1 ’’„Antibiotice nr.l”, trusa pentru
felcer, truse medicale de campanie, aparate de ventilare artificială a
plămânilor, inhalatoare de oxigen, mese pentru pansamente şi instru-
mentar steril pentru medicamente, mijloace de îngrijire a răniţilor şi
bolnavilor. Cortul de primire şi cel de evacuare practic sunt amenajate ca şi
terenul de triaj şi cortul de evacuare ale punctului medical. Se îndeplinesc
aceleaşi documente de evidenţă medicală.

17. Înzestrarea şi organizarea lucrului postului de îndrumare şi control


dozimetric, terenului de triaj şi cortului de primire şi triaj al punctului
medical al brigăzii.

Postul de îndrumare şi control dozimetric se amplasează la


intrarea pe terenul punctului medical. El are un adăpost în formă de
ciupercă-umbrelă, o bară cu semnul „STOP”, un radiometru, un aparat de
cercetare chimică medico-ve- terinar, un mijloc de semnalizare a alarmei
(clopot, o bucată de şină feroviară etc.), un tabel cu indicarea nivelului
permis de iradiere a pielii, echipamentului răniţilor şi bolnavilor în caz de
contaminare cu substanţe radioactive, a mijloacelor de transport,
brancardeior, apei şi produselor alimentare etc., cât şi tabelul cu semnalele
de alarmă în caz de atac aerian, atomic sau chimic. Aici trebuie să fie
lansat steagul „Crucea Roşie”.
Terenul de triaj se amenajează cu: suporturi pentru brancarde, o
măsuţă portativă pentru registrator, o măsuţă cu remedii medicale, o
rezervă de brancarde, o ladă pentru colectarea armelor răniţilor şi
bolnavilor, mărci de triaj şi fişe medicale primare.
Cortul de primire şi triaj se înzestrează cu: o masă pentru
registrator, o masă pentru medicamente, scaune, suport de trei niveluri
pentru şase brancar- diaţi, o masă pentru alimente, mijloace pentru
îngrijirea răniţilor şi bolnavilor, lavoar, lighean, dar şi truse „Pentru primire şi
triaj”, „Pansamente sterile”, „Aţele”, „Antibiotice n r.l”, „Medicamente pentru
tratamentul răniţilor şi combus- tionaţilor n r.l” (parţial), „Ajutorul special”
(parţial), aparate de ventilare artificială a plămânilor, de inhalare cu oxigen,
injector hidraulic fară ac BI-3 ş.a. Aici trebuie să fie registrul pentru
evidenţa răniţilor şi bolnavilor, fişe medicale primare, mărci de triaj.
Pe terenul de triaj şi în cortul de primire şi triaj, care îndeplinesc
aceleaşi misiuni, activează o brigadă de triaj în componenţa unui medic
(cel mai experimentat în efectuarea triajului medical), doi instructori sanitari
şi doi registratori (sanitari sau din rândul celor răniţi uşor). Aici vor lucra şi
2-3 echipe de brancardieri pentru transportul răniţilor şi bolnavilor la alte
secţii funcţionale. Echipele de brancardieri nu sunt incluse în componenţa
brigăzii de triaj şi, de regulă, sunt numite din cadrul răniţilor de gravitate
uşoară.