Elita politica și liderismul politic

1 . Noțiunea și geneza elitei politice

2 . Tipologia elitei politice
3 . Funcțiile principale ale elitei politice
4 . Elita politica din md
1 Termenul de elita politica provine din latina ( eligere - a alege ) din francezul
elite-ales . Acest termen se folosește pentru a identifica acel grup de oameni din
societate care prin statutul și rolul sau constituie structura de putere , exercitând o
influența majoră sau controlând direct elaborarea deciziilor politice , economice -
sociale . Termenul de elita in sensul cel mai larg desemnează oamenii deosebiți
prin pregătire și talent in domeniul lor de activitate ( economie , politica , cultura ,
știință ) . Care obțin performanțe remarcabile , joaca un rol esențial in procesele
social-politice și economice . Ideile elitismului politic au apărut încă in antichitate
și într-un mod consecvent aceste idei divizau societatea in minoritate activa și
majoritate pasiva. Aceste idei politice noi le observam la autorii antici :
Confucius ; Platon; Aristotel ; Montesque și alții . Primele doctrine elitiste au
apărut la sfârșitul sec. 19 fiind strâns legate de numele savanților italieni : Il Fredo
Pareto - sociolog și ecologist italian a încercat pentru prima data o teoritizare a
elitismului fiind care a oferit elitei un conținut bine determinat . Concepția lui este
expusă in lucrarea sa “ ascensiunea și decăderea elitelor “ ideea principala fiind ca
nici o societate nu poate exista fără clasa politica (dominanta )prezenta căreia este
un factor activ al evoluției societății .Gaetano Mosca - sociolog, jurist Italian, este
considerat fondatorul intologiei și teoria elitei politice este pusă in lucrările , : clasa
guvernanta , bazele științei politice ; istoria doctrinelor politice . El a încercat prin
aceste lucrări sa demonstreze INEVITABILITATEA societății in 2 clase : 1 clasa
conducătoare ( puțin numeroasa ) dar care se folosește de prevelegiile puterii 2
clasa condusă care este numeroasa și controlată de prima clasa . Clasa elitara după
părerea lui Mosca se distinge prin organizare ; capacitați și calități deosebite .
2 . In cadrul științelor politice sunt desemnate mai multe tipuri de elite politice
1 elitele tradiționale - care se bucura de autoritate sau influență ce decurg din ideile
, credințele sau structurile sociale ale căror surse se afla departe in trecut și care se
întăresc prin tradiții îndelungate ex: elitele aristocratice și elitele religioase .
2elitele economice care sunt investite cu autoritate ori exercita influența asupra
celorlalte elite ca urmare a veniturilor pe care le poseda și a capacităților pe care le
deține ex: Marii latifundiare , industriași și bancheri .
3 elitele democratice- sunt cele care dețin autoritate sau exercita influența și sunt
compuse din categoria superioară a administratorilor din guvern - procurate Trans
naționale , industriale sau financiare , respectiv înalți funcționari .
4 elitele carismatice - sunt acele care li se atribuie calități de excepție , însușiri
magice , autoritatea și influența sunt legate de persoane precise și nu de posturi sau
de bunuri .
5 elitele ideologice - sunt persoane și grupuri care participa la definirea unei
ideologii pe care o prezintă sau o difuzează .
6 elitele simbolice - neglijate in general au funcții importante in societate dar cu
caracter simbolic , persoane care prezintă unele moduri de viața sau cele care
întruchipează unele valori și calități ( artiștii populari ,sportivii profesioniști ) .

3 . Funcțiile :
1 Funcția strategica , conținutul ei cuprinde elaborarea strategica și tactica a
dezvoltării societății , determinarea ideologiei politice de acțiuni .
2 Funcția comunicativă , ea prevede reflectarea opiniei publice din societate , in
deciziile politice adoptate , avându-se in vedere exprimarea in programele politice
a intereselor și necesităților ( politice ; economice ; culturale ; sociale ) și realizarea
lor in practica , pentru realizarea perpectivelor in cadrul societății .
3 Funcția organizatorica , preconizează realizarea in practica a cursului realizat și
traducerea in viața a deciziilor politice .
4 Funcția integrativă consta in consolidarea stabilității in societate , întărirea
sistemului politic și economic , preîntâmpinarea deciziilor social - politice .

Tema :Cultura politica

1 Noțiunea și geneza culturii politice
2 Dimensiunile , tipurile și formele culturii politice
3 Cultura Politica din RM
1 Termenul de cultura politica a fost introdus nu demult in Știință politica fiind
întrebuințată pentru prima data de către savantul american Gabriel Almond in anul
1956 . Cultura Politica are de îndeplinit un rol imens in formarea gândirii politice ,
a convingerilor , a atitudinilor și a comportamentelor democratice . Nici o alta
cultura nu poate sa își asume acest rol . Contribuții la elucidarea Conținutului ,
conceptului de cultura politica au adus-o savanții in domeniu precum : Gabriel
Almond , Siddney Verba , George Coster , Politologul Francez Maurice Douverge
și savantul rus Feodor Bulaschii . Potrivit specialiștilor in domeniul politologie
exista peste 250 de definiții la cultura politica : 1 Cultura politica poate fi definita
drept ansamblu teoriilor, ideilor , reprezentărilor , sentimentelor , atitudinilor și
stărilor de spirit privitor la conducerea și organizarea societății , la natura și rolul
puterii , la raporturile dintre grupuri sociale și partide , la formele prin care acestea
își promovează interesele proprii . Pe lângă idei , cultura politica mai cuprinde și
Concepții despre modul de organizare a statului , căile de participare la putere a
diferitor grupuri de indivizi . Despre rolul partidelor in conducerea societății și
prefigurarea acțiunilor politice viitoare .
2 Cultura politica este o categorie complexa care cuprinde intr-o unitate și
interdependență 3 dimensiuni : 1 Dimensiunea Cognitivă - cuprinde ansamblul de
cunoștințe și teorii despre politica ceea ce asigura cunoașterea componentelor și
mecanismelor de organizare și funcționare a sistemului politic îndeplinind și
cerințelor explicative .
2 Dimensiunea Afectiva - a culturii politice explica stările de spirit cu caracter
politic , sentimentele politice , mentalității politice apărute in contactele
nemijlocite cu viața politica și exprimând atașamentul față de partidele politice ,
personalități cultural politice care au un rol de îndeplinit in desfășurarea
activităților politice .
3 Dimensiunea Apreciativă - a culturii politice presupune determinarea unui sistem
de valori politice , care îndeplinește pe lângă funcțiile de cunoaștere și explicativa
și o funcție valorizatoare .
Formele și tipurile de cultura politica :
Din combinarea celor 3 dimensiuni ale culturii politice rezulta 3 forme de culturi
politice : 1 1Cultura parohiala ( provinciala ) -este caracteristica unor societăți in
care nu se poate vorbi in sens propriu e o cultura politica naționala . In cadrul
acestea nu exista o conștientizare a politicii naționale și nici un interes pentru
sistemul politic , are loc o simpla justapunere a culturii politice locale a statului , a
etniei , a regiunei .
2Cultura de supunere ( subordonare )- este o cultura la nivel național , in acest caz
oamenii sunt conștienți de existența sistemului politic dar rămân pasivi deoarece ei
nu cred ca au vre un rol de jucat sau ca pot și ar trebui sa influențeze deciziile
politice
3Cultura de participare . - cetățenii știu ca pot influența mersul sistemului politic
prin diferite mijloace de care dispun. De regula culturile politice de participare sunt
rezultatul gradului 1 de organizare și educație din anumite țări și reflecta expresiile
politico istorice specifice acestora .
3. In dependentă de caracterul culturii politice Gabriel Almond a evidențiat 4 tipuri
de sisteme politice care dețin următoarele culturi politice : 1 Sisteme politice
Anglo-americane , caracterizate printr-o cultura politica secularizată . 2 Sisteme
politice continental estice cu o cultura politica fragmentară alcătuită din subculturi
politice mixte . 3 sisteme politice preindustriale sau parțial industrializate cu o
cultura politica diferențiată , 4 sisteme politice totalitare cu o cultura politica
artificial omogenă . Savantul american Rosé Baun evidențiază alte 2 culturi
politice : 1 cultura politica fragmentară - se caracterizează prin lipsa consensului
privind principiile de baza ale mecanismului politic al societății , cu o fragmentare
culturală , confesionala sau național etnica a societății . 2 Cultura politica de
integrare - se caracterizează printr-un înalt nivel al consensului pe întrebările de
baza ale sistemului politic, nivel scăzut al violentei politice , existența
pluralismului politic.
4. Cultura politica a RM
Societatea moldoveneasca se caracterizează printr-o cultura politica fragmentata,
mozaică și conflictuală. Pentru o astfel de cultura este specific starea de sciziune,
lipsa unui acord între purtătorii diferitor subculturi . In RM atestăm existența unor
grupuri dușmănoasă cu orientări politice necoincidente ce formează subculturi
izolate cu propriile valori care manifesta autonomie , fata de cultura dominanta .
Aceste subculturi sunt in special etno lingvistice ( ruse , găgăuze , ucrainene )
socio-economice ( diverse grupuri sociale cu statut diferit ( muncitori , țărani ,
buissines MAN ) regionale ( zona de sud , centru , nord ) fiecare având orientările
sale specifice deci principalele caracteristici ale culturii politice moldovenești este
caracterizat printr-un caracter fragmentar conflictual predominat autoritar și
paternist .

Tema : Democrația ca forma de organizare a societății

1 Conținutul și semnificațiile democrației
2 Etapele democrației (fazele)
3 Principiile și normele fundamentale ale democrației
4 Democrația in societățile de tranziție ( Republica Moldova )
1 Etimologic denumirea de democrație vine de la cuv grecești Demos popor și
cratos putere , semnificând puterea poporului in actuala concepție democrația
reprezintă (), de a se guverna pe sine însuși .
Nucleul democrației este principiul suveranității poporului ceea ce inseamana ca
guvernarea poate fi legitima doar prin voința celor guvernați principala noțiune
fiind alegerile . Democrația reprezintă un sistem de relații prin care membrii
societății acționează fie direct ca autoritate elaboratoare de politice ( democrația
directa ) , fie prin reprezentanți care elaborează politica in numele celor care iau
ales. ( Democrația reprezentativă .) Democrațiile sunt preferate pentru că sistemul
de guvernare se întemeiază pe un maxim de consens și pe un minim de
constrângere . Sensul profund al democrației , constă in asigurarea egalității
condițiilor pentru toți cetățenii de a participa la viața politică . Democrația ca
formă a orânduirii social-politice apare și se dezvoltă in strânsă legătura cu statul ,
primele ei forme au apărut in urma destrămării orânduirii primitive . Forma
democratica de conducere a statului se deosebește de celelalte forme ale orânduirii
de stat prin aceea ca ea recunoaște oficial legi , declarații , puterea majorității ,
egalitatea in drepturi a cetățenilor , supremația legii . Principalele organe in stat in
democrație se formează in urma alegerilor generale . Din punct de vedere istoric
sau constituit mai multe tipuri Partide politice și sisteme de partide
1 Conceptul , funcțiile și trăsăturile partidului politic . In ceea ce privește geneza
partidelor politice putem menționa despre existența unor mișcări sau tabere politice
care luptau pentru cucerirea puterii istoricii ne relatează încă din antichitate . In
perioada Greciei antice in Atena lupta pentru putere in polis la o anumită etapa
istorică se dădea între “ partidul Democraților “ și “ partidul aristocraților “ in
Roma antica in perioada Republicii erau cunoscute frecvente ciocniri frecvente
între partidele” optimates” și “populares” Majoritatea autorilor considera ca aceste
structuri organizatorice instabile și care nu pot fi considerate partide in sensul
modern al cuvântului însă ele pot fi numite “prepartide” sau “ protopartide “.
Primele partide politice moderne apar in sec 17-18 in sens geografic ele apar in
Europa occidentala și America de nord . In cazul Marei Britanii este vorba de
Mișcarea Tores ( conservatorii actuali ) vicii ( liberalii actuali ) . In SUA la
momentul înființării sau cunoscut lupta dintre 2 curente social - politice “
federalistii ( republicanii actuali ) și “ republicanii “( democrații actuali ) . In
Franța organizarea politica avea loc in baza așa ziselor cluburi politice , cele mai
cunoscute au fost in perioada revoluției franceze . Cluburilor iacubonilor și
cluburile gerondinelor . Pentru a înțelege rolul partidului intr-o societate este
necesar sa identificam și sa analizam funcțiile partidului politic .
Funcțiile : funcția de mediere - între cetățeni și stat , prin intermediul partidelor
oamenii pot nu doar sa influențeze puterea ci sa și participe la exercitarea acesteia .
funcția de exercitare a puterii politice - partidele politice sunt principalii actori ai
procesului electoral , prin obținerea majorității la alegeri , ele controlează puterile
legislative și executivă
funcția de control și critica asupra puterii executive Și legislative ( opoziția )
partidele politice sunt in stare nu doar sa exercite puterea ci și sa o monitorizeze in
calitatea lor de opoziție . Puterea politica are nevoie de opoziție pentru a o face mai
responsabila și mai motivata in acțiunile sale . Mobilizarea socială - partidele
politice sunt structuri organizatorice , sunt actori politici care au un mare potențial
de mobilizarea a cetățenilor . Funcția de recrutare și selectate a personalului -
partidele politice sunt structuri care promovează liderii politici intr-o societate
democratica contemporană , pentru a te afirma ca politician in majoritatea cazurilor
trebuie sa fii membru a unui partid sau sa fii susținătorii acestui partid . Funcția de
elaborare de tipologii doctrine și programe - funcționarea partidelor este imposibila
fără adoptarea unui program și fără aderarea la o doctrina .
2 Tipologia partidelor politice
Principale tipuri de partide politice : a) conform Genezei ( Maurice guverge) 1
partidele de creație interna ( format in interiorul parlamentului ex partidul
conservator din Marea Britanie apărut in baza grupului parlamentar Tores . 2
partide de creație externa ( format in afara parlamentului ex partidul social
democrat din Germania , format in a doua jumat a sec 19 cu scopul de a precede in
parlament interesele clasei muncitoare . B) conform criteriului orgazition 1 partide
de cadre - sunt formațiuni politice formate dintr-un număr relativ mic de membri
activi , dar care excelează prin prestigiu , carisma , posibilități financiare ,
aptitudini manageriale . Forța unui astfel de partid se organizează in personalitatea
militanților și nu in nr acestora aceste partide sunt flexibile și ideologia lor cedează
in fata pragmatismului ex partidul republican sua
2 partide de masa - organizații social - politice care se bazează pe un nr mare de
membri activi , ei acționează ca un tot intreb și se supun unor cerințe .
Partidele de masa sunt puternic centralizate și ideologizarea , ele se bazează mai
mukt pe cantitate decât pe calitate ex partidele sociale și comuniste . C) confirm
doctrinei ideologia împărtășite 1) partide liberale - formațiuni de dreapta care au
apărut in urnă modernizarii politice și al dezvoltării capitaliste 18-19 liberalii au
fost primii care au pus bazele democrației . Partidele liberale au in program valori
ca pluralismul politic , individualismul , libertatea economică , toleranta culturală
ex: partidele liberale . 2 partidele conservatoare - ele sunt orhanizstii social politice
contemporane , sunt de dreapta și pledează pt valori ca : tradiția , ordinea ,
autoritatea statului in prezent sau păstrat mai putine partide de acest fel ex: partidul
conservator din Marea Britanie . 3 partide creștin - democrate - sunt formațiuni de
natura conservatorista , la moment nu au nimic comun cu biserica dar in programul
lor se conțin valori ale eticii creștine : personalitatea , solidaritatea , familia ,
tradiția , ele au apărut după al doilea Război Mondial înlocuind partidele de
extrema dreapta . Ex uniunea creștin democrata din Germania . 4 partidele social
democrate - sunt partide socialiste de matur reformista care au apărut la sf sec 19
prin desprinderea de ideile socialiste marcsiste . Social democrația neagă
necesitatea schimbării puterii prin revoluție , considerând ca alegerile sunt
principalul mecanism de legitate a puterii politice. Fundamentul ideologic a
acestor partide este constituit pe următoarele principii : Democrația , solidaritatea ,
echitatea socială , economie mixtă și altele de ex : partidul laburist din marea
Britanie și partidul social democrat din Germania . D ) potrivit criteriul exercitării
funcției de conducere .1 Partide de Guvernare - sunt acele partide care exercita sau
participa la exercitarea puterii politice. 2 Partide de opoziție ( parlamentara sau
extraparlamentare - partide care nu participa la Guvernare și nici nu susțin
guvernarea ) E) Potrivit criteriul teritorial -administrativ 1 partide cu reprezentare
naționala- care dispun de organizație teritoriale și sprijin electoral cu tot teritoriul
țării . 2 partide regionale - sunt partide care activează doar intr-o regiune a țării .
3 Sisteme de partide : Definirea și clasificarea
Esența sistemului de partide se dezvăluie prin prezentarea principalelor tipologii și
clasificărea a acestuia . Cea mai răspândită și chiar tradiționala clasificare a
sistemelor de partide este in 3 categorii distincte : 1 Monopartidism ( indica la
existența unui singur partid . Este specific sistemelor politice in care activează o
singura asociație politica , aceste sisteme politice mai sunt numite și neconpetitive .
Partidul din cadrul acestui sistem este foarte bine organizat , monolit ,
supracentralizat și de regula puternic ideologizat , care se suprapune cu structurile
din stat , transformându-se într-un partid - stat . In politologie exista 2 modele de
monopartidism : 1 Monopartidismul din regimurile autoritare unde in anumite
cazuri legislația mai poate permite activitatea și a altor organizații politice dar
defapt