Colegiul Economic Anghel Rugina

Stiinte sociale

Legenda unei stele

Gheorghe Cristian

VASLUI 2020

Page | 1
 URSA MICA

Ursa Mică sau Carul Mic (lat. Ursa Minor) este o constelație, destul

de mică și slab luminoasă, situată în emisfera nordică a cerului. Își
datorează celebritatea celei mai strălucitoare dintre stelele
sale, α Ursae Minoris, steaua care marchează Polul Nord
ceresc, Polaris.
Constelația Ursa Mică, deși este de origine antică (Ptolemeu o cataloga
în Almageste), nu prezenta, în acea epocă, marele interes pe care îl
prezintă acum întrucât ceea ce denumim acum Polaris nu indica Polul
Nord ceresc. Făcând parte, după toate aparențele, la origine, dintr-o
constelație dispărută de mult timp, denumită Aripa Dragonului, se spune
că Ursa Mare a fost creată de filosoful și matematicianul grec Thales din
Milet, în secolul al VI-lea î.Hr. Este una dintre cele 48 de constelații
notate și inventate de astronomul Ptolemeu în secolul al II-lea și a rămas
una dintre cele 88 de constelații moderne.
Mitologia greacă are legătură cu această constelație: Nimfa Callisto era
iubită de Zeus. Când Hera, soția acestuia, le-a descoperit relația, Zeus i-
a transformat pe Callisto și pe fiul lor, Arcas, în Ursa Mare și Ursa Mică,
ca să-i protejeze. Hera, simțindu-și onoarea ofensată, i-a cerut
lui Oceanus să facă dreptate, iar ursele au fost condamnate să se
rotească perpetuu în jurul Polului Nord, fără să li se permită să se
odihnească sub mare.
Cuvântul arctic provine din cuvântul grecesc arktos, „urs”.
Un alt mit, potrivit căruia constelația nu ar fi reprezentând un urs ci
un câine, a condus ca Steaua Polară să fie denumită, în engleză,
uneori, cynosure, „coada câinelui”, termen împrumutat din greacă:
Κυνοσούρα, transliterat: kunosoura, care semnifică, în engleză, și
„obiect de interes”.
Constelația Ursa Mică este destul de săracă și puțin luminoasă. Inițial nu
se văd (Mag 2) decât cele două extreme, (α Ursae Minoris, Steaua
Polară) și Kochab (β UMi). Când condițiile sunt un pic mai bune (Mag 4),

Page | 2
se distinge „lanțul” care le leagă pe cele două: α UMi, δ UMi, ε UMi, ζ
UMi și Kochab (β UMi).

Steaua Polară se poate identifica cu ușurință utilizând stelele Carului Mare.

Constelația Ursa Mică văzută cu ochiul liber.

Pentru identificarea mai ușoară au fost trasate linii
între stele. Mai jos, se disting, cu ușurință, cele
șapte stele ale asterismului Carul Mare. Între
constelația Ursa Mică și Carul Mic se pot distinge
stele care formează coada Dragonului.

În mod tradițional, Ursa Mică se vede sub forma unui „car

mic”, lanțul fiind completat după Kochab, rotind la dreapta, cu γ UMi și η
UMi. În fapt, steaua simetrică a γ UMi în raport cu Kochab, 5 UMi, este

Page | 3
mai luminoasă decât η UMi, iar acest aliniament de trei stele este mai
ușor vizibil decât restul „carului”.
Stelele care înconjoară Kochab la mai mare distanță formează
constelația Dragonul.
Este steaua cea mai apropiată de polul ceresc, de care o despart doar
44' 9". Din cauza fenomenului precesiei echinocțiilor, acest lucru nu a
fost dintotdeauna: în urmă cu mai mult de 4 milenii, prin anul 2700 î.Hr.,
steaua α Draconis (Thuban) se găsea în această situație. Iar într-un
viitor îndepărtat, această onoare îi va reveni
stelei Vega (α Lyrae). Polaris se apropie, de altfel, în acest moment, de
pol, iar cel mai aproape va fi în 2102, la 27' 31". Steaua Polară este
o supergigantă galbenă, cu o magnitudine aparentă de 1,97. Este cea
de-a 45-a cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească. Ea este
destul de departe de Sistemul nostru Solar, la 430 de ani-lumină. Este
o stea variabilă cefeidă, care evoluează cu o sutime de magnitudine într-
o perioadă de 4 zile. Această amplitudine a descrescut puternic în
ultimele două secole, pentru a deveni aproape nulă în zilele noastre, fără
să se știe cauza. Este ușor să se identifice Polaris urmând dreapta
trasată imaginar, pornind de la Merak (β Ursae Majoris), trecând
prin Dubhe (α Ursae Majoris), cele două stele care formează
spatele Carului Mare, și prelungind acest segment de dreaptă de cinci
ori. Se poate urma și punctul central al lui „W” din Cassiopeia.

Bibliografie

Page | 4
Surse de informare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ursa_Mic%C4%83
https://destepti.ro/constelatii
http://crt-ro.com/39constelatii/carul-mic-ursa-mica/

Page | 5