Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stiinte sociale
VASLUI 2020
Page | 1
URSA MICA
Page | 2
se distinge „lanțul” care le leagă pe cele două: α UMi, δ UMi, ε UMi, ζ
UMi și Kochab (β UMi).
Page | 3
mai luminoasă decât η UMi, iar acest aliniament de trei stele este mai
ușor vizibil decât restul „carului”.
Stelele care înconjoară Kochab la mai mare distanță formează
constelația Dragonul.
Este steaua cea mai apropiată de polul ceresc, de care o despart doar
44' 9". Din cauza fenomenului precesiei echinocțiilor, acest lucru nu a
fost dintotdeauna: în urmă cu mai mult de 4 milenii, prin anul 2700 î.Hr.,
steaua α Draconis (Thuban) se găsea în această situație. Iar într-un
viitor îndepărtat, această onoare îi va reveni
stelei Vega (α Lyrae). Polaris se apropie, de altfel, în acest moment, de
pol, iar cel mai aproape va fi în 2102, la 27' 31". Steaua Polară este
o supergigantă galbenă, cu o magnitudine aparentă de 1,97. Este cea
de-a 45-a cea mai strălucitoare stea de pe bolta cerească. Ea este
destul de departe de Sistemul nostru Solar, la 430 de ani-lumină. Este
o stea variabilă cefeidă, care evoluează cu o sutime de magnitudine într-
o perioadă de 4 zile. Această amplitudine a descrescut puternic în
ultimele două secole, pentru a deveni aproape nulă în zilele noastre, fără
să se știe cauza. Este ușor să se identifice Polaris urmând dreapta
trasată imaginar, pornind de la Merak (β Ursae Majoris), trecând
prin Dubhe (α Ursae Majoris), cele două stele care formează
spatele Carului Mare, și prelungind acest segment de dreaptă de cinci
ori. Se poate urma și punctul central al lui „W” din Cassiopeia.
Bibliografie
Page | 4
Surse de informare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ursa_Mic%C4%83
https://destepti.ro/constelatii
http://crt-ro.com/39constelatii/carul-mic-ursa-mica/
Page | 5