Arhive Personale, Vol I

Arhive
personale şi familiale
Vol. 1
Repertoriu arhivistic
2
ISBN 973-8308-04-6
3
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Arhive
personale şi familiale
Vol. I
Repertoriu arhivistic
Autor: Filofteia Rînziş
Bucureşti
2001
4
• Redactor: Ioana Alexandra Negreanu
• Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir
• Indici de arhive, antroponimic,

toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici
• Traducere: Margareta Mihaela Chiva

• Culegere computerizată: Filofteia Rînziş
• Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton
• Coperta: Filofteia Rînziş
• Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica

Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino
• Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga

Sinaia, iulie 1931
Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi

Cultelor
5
CUPRINS
Introducere……………………………….7
Résumé …………………………………..24
Lista abrevierilor ……………………….29
Arhive personale şi familiale……………30
Bibliografie…………………………….298
Indice de arhive………………………...304
Indice antroponimic……………………313
Indice toponimic……………………….356
6
INTRODUCERE
„…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor

noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să
organizăm pentru posteritate toate categoriile de
material arhivistic, care pot să lămurească
generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român
în toată deplinătatea lui.”
Constantin Moisil
Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie

esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia.
Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată în măsura în
care adevărul istoric este cunoscut, înţeles şi însuşit, iar învăţămintele desprinse
devin realitate şi nu doar ilustrări episodice risipite de-a lungul timpului.
La început de mileniu şi secol, Arhivele Naţionale ale României,
instituţie de stat creată în urmă cu 170 de ani, având menirea de a aduna şi
proteja documentele, se află în faţa unor transformări de structură legate de
exercitarea atribuţiilor majore ce îi revin în crearea, administrarea, conservarea şi
folosirea Fondului Arhivistic Naţional, de modernizarea întregului său sistem, de
reevaluare a dialogului cu lumea ştiinţifică şi publicul larg, precum şi a
mijloacelor de comunicare şi acces rapid la fondurile şi colecţiile arhivistice pe
care le păstrează.
Trăinicia peste veacuri a Arhivelor Naţionale ale României se explică
prin valoarea istorico-documentară a tezaurului arhivistic pe care îl
administrează, numărul mare de fonduri şi colecţii arhivistice pe care le conservă
(peste 30000 de fonduri şi colecţii ce însumează circa 280000 metri liniari de
arhivă), interesul tot mai larg, greu de estimat, faţă de documentul de arhivă ca
izvor istoric şi probă juridică, manifestat de către cetăţeni români şi străini, dar şi
prin dăruirea şi strădania cu care generaţii de arhivişti au organizat, prelucrat şi
publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic Naţional.
In Arhivele Naţionale documentele sunt organizate în fonduri şi colecţii
arhivistice, respectându-se principiile de fondare şi ordonare a documentelor, de
clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unităţilor de păstrare şi de
prelucrare de specialitate a acestora.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă cu predilecţie
arhive create de instituţii centrale, fonduri personale, familiale şi colecţii de
documente de mare importanţă. La direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale
sunt gestionate fondurile arhivistice create de instituţii, întreprinderi şi bănci
zonale, personalităţi şi familii de interes local (unele dintre acestea deţin şi
fonduri sau fragmente de fonduri create de mari personalităţi şi familii), precum
8
şi numeroase colecţii de documente. Semnalăm faptul că la unele direcţii
judeţene sunt păstrate şi fonduri arhivistice create de instituţii centrale 1 cu
atribuţii la nivelul provinciilor istorice româneşti.
Între cele mai valoroase şi interesante tipuri de fonduri existente în
Arhivele Naţionale ale României se numără şi fondurile personale şi familiale.
Peste 1500 de asemenea arhive create de personalităţi româneşti şi străine, de
familii importante sau mai puţin importante în istoria poporului român sunt
prelucrate şi protejate cu grijă în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice
Centrale, Direcţiei Municipiului Bucureşti şi la cele 40 de direcţii judeţene ale
Arhivelor Naţionale.
Lucrarea Arhive personale şi familiale este un repertoriu al arhivelor de
această categorie, achiziţionate şi introduse în circuitul ştiinţific de Arhivele
Naţionale ale României până în anul 2000. Piesele documentare ce intră în
componenţa unor astfel de fonduri fac cunoscut rolul personalităţilor în societate,
dezvăluie viaţa particulară a creatorilor de arhive, conturează zbaterile, succesele
şi neîmplinirile acestora, dorinţele înfăptuite sau neatinse niciodată, descriu
complexitatea relaţiilor dintre membrii unor familii, prieteniile şi duşmăniile,
faptele importante şi măruntele crâmpeie din viaţa oamenilor importanţi, a celor
simpli sau a marilor şi micilor familii.
Istoria nu s-a scris şi nu va fi scrisă numai pe baza documentelor
administrative, oficiale, alături de acestea este vital să fie semnalate şi fructificate
arhivele personale, create de cei care fac istoria pas cu pas. Desigur că cele două
tipuri de arhive – oficiale şi particulare – se completează reciproc, dar cele din
urmă dau originalitatea, culoarea, spiritul şi mentalităţile unei epoci. Arhivele
personale şi familiale sunt în aceeaşi măsură viaţă şi istorie.
Importanţa şi numărul considerabil al unor astfel de fonduri păstrate în
depozitele Arhivelor Naţionale ne-au determinat să elaborăm repertoriul în două
volume. Primul cuprinde descrierea arhivelor personale şi familiale conservate la
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, Direcţia Municipiului Bucureşti a
Arhivelor Naţionale şi direcţiile judeţene Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi,
Constanţa şi Covasna. Cel de-al doilea volum va fi constituit din prezentările
arhivelor personale şi familiale existente în depozitele celorlalte direcţii judeţene.
Repertoriul este constituit din fişe complexe de prezentare a documentelor
fondurilor personale şi familiale şi a unor colecţii de documente clasate alfabetic,
pentru fiecare deţinător de arhivă şi concepute potrivit cerinţelor şi uzanţelor de
1
La Iaşi – Divanul Domnesc (1786-1862); Ministerul de Finanţe al Moldovei (1763-
1862); Ministerul de Justiţie al Moldovei (1832-1862); Ministerul de Interne al Moldovei
(1831-1862); Secretariatul de Stat al Moldovei (1832-1862); la Cluj – Directoratul Fiscal
(1722-1918); Tezaurariatul Minier al Transilvaniei (1694-1848); la Alba Iulia – Tezaurariatul
Montanistic al Transilvaniei (1772-1848); la Sibiu – Dieta Transilvaniei (1520-1900) şi
Tezaurariatul Transilvaniei (1690-1864); vezi şi la Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente
în depozitele Arhivelor Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1978, p. 429-
443.
9
elaborare a unui repertoriu arhivistic: 1– denumirea fondului, date generale despre
fond: anii extremi ai documentelor, numărul unităţilor arhivistice, numerele de
inventare arhivistice şi limbile în care sunt scrise documentele; 2 – informaţii generale
despre creatorul fondului; 3 – descrierea conţinutului şi genului documentelor
arhivelor personale şi familiale; 4 – referinţe despre locurile de depozitare a diferitelor
fragmente de fond aparţinând aceluiaşi creator şi 5 – bibliografia fondului sau
colecţiei, acolo unde aceasta a putut fi depistată şi studiată.
Menţionăm că, pentru unele direcţii judeţene au fost repertorizate şi colecţii
de arhive personale sau familiale, precum şi fragmente din colecţiile de documente
provenite din achiziţii compacte, prelucrate în inventare separate sau evidenţiate în
acestea şi definite ca aparţinând unor persoane sau familii 2 . O asemenea opţiune are
ca bază argumente ce ţin de oportunitatea şi operativitatea intrării în circuitul
ştiinţific a unor surse istorice care întregesc baza documentară referitoare la
creatorii arhivelor personale şi familiale păstrate la unele direcţii judeţene şi de
faptul că în multe cazuri acestea deţin o cantitate mică de astfel de arhive.
Unele precizări trebuie făcute şi pentru Direcţia Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale. La acest mare deţinător de fonduri şi colecţii extrem de
importante, au fost prezentate arhivele ce se încadrează în categoria fondurilor
personale şi familiale, excepţie de la acest criteriu făcând-o colecţiile constituite
pentru unele dintre marile personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, cum sunt
Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Take Ionescu, Nicolae Iorga şi pentru
unele personalităţi străine, cum ar fi Paul Bataillard.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă documente
referitoare la personalităţi şi familii şi în colecţia „Achiziţii Noi” 3 , în multe alte
colecţii de documente 4 şi manuscrise 5 , în Colecţia Personalităţi 6 din domeniile
2
Este cazul direcţiilor judeţene Arad, Bacău, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş-Severin
şi Covasna.
3
Bellu Barbu, Apostoiu P., Bolintineanu C. Şt. şi Bolintineanu Al., Brătăşanu D., Brescan
I., Cachi Alexandru Ene, Călinoiu Ioniţă, Cantacuzino I. A., inventar nr. 86; Cioculescu Şt.,
Ciorănescu, Ciuceanu Ştefan, Cocărăscu I., Colibăşeanu, Cosmescu, Depărăţeanu Teodor, Diţulescu
Florea, Dubău A., Filipescu G. Em., Filişanu Smaranda, Filitis Procopie, Frunzescu Iancu,
Gribinicea Iosif, Gurănescu, Ivanovici Gh., inventar nr. 87; Krupenschi, inventar nr. 88, Hurmuzaki,
Mălureanu, Mihăiescu I., Mihăilă Lungu Dorea, Iosif Monnier, Nădejde N. C., Năsturel P. V.,
Negoescu I., Simionescu Râmniceanu, Telescu Ioan D., inventar nr. 88; Olănescu C., Petrino A.,
Piloiu Niţă I., Popescu I. N., Popescu N., Papazoglu, Vârnav Sofronie, inventar nr. 89; Nectarie
Moraitul, inventar nr. 90; Roznovanu, inventar nr. 91, 92; Cantacuzino, inventar nr. 93.
4
Colecţiile: Cantacuzino, inventar nr. 2308, Constantinescu-Mirceşti, inventar nr.
1724, Bălăianu Mihail Diosti, inventar nr. 2242, Buzdugan Gheorghe, inventar nr. 1497, Ion
Ionaşcu, inventar nr. 1499, Marinescu-Sârbulescu, inventar nr. 1500, Nicolaeasa Gheorghe,
inventar nr. 1746, Potra George, inventar nr. 1501, Vineş Vasile, inventar nr. 906 şi alte colecţii
de documente: Diplomatice, inventar nr. 77, Istorice, inventarele nr. 2244, 2245, 2267-2270,
2301, 2371, 2391, Moldoveneşti, inventarele nr. 716-718, 753, 1299, 1931, Munteneşti,
inventarele nr. 748-752, 1081,1329, 1498, 1930, privind Transilvania,inventar nr. 1853, Peceţi I,
10
economic, politic, juridic, militar, tehnic ş.a., Colecţia Scriitori şi artişti români şi
străini 7 , în unele fonduri create de instituţii şi organisme de stat, precum şi în
fondul Casa Regală la structurile de fond 8 constituite pentru membrii familiei
regale.
Nu au format obiectul repertoriului arhivele „caselor comerciale”
conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.
Documentele fondurilor şi colecţiilor arhivistice incluse în repertoriu au
fost create de politicieni şi oameni de ştiinţă, nobili şi boieri, diplomaţi, profesori,
medici, avocaţi, economişti, arhitecţi, ofiţeri, preoţi, ziarişti şi redactori, cineaşti
şi regizori, istorici, arhivişti, scriitori şi artişti plastici de renume sau mai puţin
cunoscuţi, din ţară şi din afara graniţelor României.
Deosebita valoare a pieselor documentare ce compun asemenea arhive nu
poate fi discutată, ele oferind o paletă extrem de complexă de informaţii, puţin
cunoscute şi studiate sau cercetate cu predilecţie ca izvor al vieţii politice. Arhivele
personale şi familiale prezintă la un moment dat mai mult interes decât arhivele
administrative sau politice, de exemplu. Ele favorizează aprofundarea vechilor studii,
lămurirea unor fenomene istorice şi evenimente politice controversate, precum şi
extinderea domeniilor de investigare prin abordarea unora noi, specializate.
Cercetarea şi scrierea istoriei devin mai atractive şi mai apropiate de realitatea vieţii
cotidiene, fenomenele importante vor îmbrăca haina epocii, cu tradiţiile şi specificul
transmis de creatorii arhivelor personale şi familiale.
Deşi nu ne-am propus o analiză a conţinutului documentelor fondurilor
familiale şi personale, dat fiind faptul că acesta poate fi parcurs în paginile
lucrării noastre, în cele ce urmează dorim să menţionăm totuşi importanţa câtorva
genuri de documente conţinute de astfel de arhive.
De la început, apreciem valoarea deosebită a scrisorilor personale şi de
familie, a ilustratelor şi chiar a cărţilor de vizită ce scot la lumină momente inedite
din viaţa marilor personalităţi şi a oamenilor obişnuiţi. Remarcăm scrisorile păstrate
în fondurile familiale Balş, Bălăceanu, Bengescu, Brâncoveanu, Cantacuzino,
Cicio-Pop, Chrissoveloni, Ghica, Greceanu, Haller, Hasnaş, Kemény, Mavrocordat,
Simu, Porcia, Suţu, Sturdza, Ugray-Bölönyi şi Űrményi, în fondurile personale ale
politicienilor, diplomaţilor, istoricilor, juriştilor, scriitorilor sau artiştilor: Anton
Alexandrescu, Constantin Argetoianu, George Bariţiu, Nicolae Bagdasar,
inventar nr. 75 şi II, inventar nr. 2246, Secţia Istorică, inventar nr. 1330, Suluri I, inventar nr. 76 şi
II inventar nr. 2366.
5
Hasdeu Iulia, inventarele nr. 1427-1461, Moscu, vol. I-IV, inventarele nr. 1483-
1485, 1512-1515.
6
Inventar nr. 1875.
7
Inventar nr. 1864.
8
Regele Carol II, inventar nr. 1336, regele Ferdinand, inventar nr. 1337, regina
Maria, vol. I-IV, inventarele nr.1338-1341, regina Elena, inventar nr. 1342, principesa
Elisabeta, inventar nr.1343, principesa Ileana, inventar nr. 1344, principesa Marioara,
inventar nr. 1345, regele Mihai, inventar nr. 1346, principele Nicolae, inventar nr. 1347,
regina Elisabeta, inventar nr. 1457.
11
Alexandru Beldiman, Ion C. Cantacuzino, Petre P. Carp, Timotei Cipariu, Elena
Davila-Perticari, George Enescu, Onisifor Ghibu, Solomon Haliţa, Octavian Lupaş,
Iuliu Maniu, Alexandru Marghiloman, Iuliu Marţian, Paolo Mercuri, Jean Mihail,
Gheorghe Moroianu, Ioan Raţiu, Vasile Stoica, Aida Vrioni.
Deosebit de importante sunt caietele cu însemnări zilnice, amintirile sau
memoriile unora dintre creatorii de arhivă. Acestea pot fi cercetate în fondurile:
Acterian, Constantin Argetoianu, Lazăr Stan Belcin, Bengescu, Henri Berthelot,
Cantacuzino, Caradja, Armand Călinescu, Emil Cerkez, Goga, Pavel Jumanca,
Ludovic Kónya, Octavian Lupaş, George Nenişior, Nicolae Nitrean, Ion Pelivan,
Savel Rădulescu, Alexandru Serescu, Vasile Tănăsescu, Nistor Teodorescu şi
mulţi alţii.
Fondurile personale şi familiale abundă de manuscrise ale lucrărilor
ştiinţifice şi literare, de cursuri şi note de curs sau de caiete cu notiţe luate în anii
de studiu. Asemenea genuri de documente se regăsesc în fondurile şi colecţiile
George Bacovia, Camil Baltazar, Paul Bataillard, Teodor Bălan, Damian Bogdan,
Alexandru Boldur, Vincenţiu Bunyitay, George Catană, Emil Chifa, George
Coşbuc, Nichifor Crainic, Bucura Dumbravă, Virginia Grivase, Hasnaş, Titus
Hotnog, Sigismund Justh, Nicolae Leonăchescu-Nandraşu, Gheorghe Lipovan,
Alexandru Macedonski, Traian Mager, Jean Mihail, Vasile Petri, Aurel Goian
Poenariu, Ion Podea, Ion Pelivan, Vasile Popeangă, Florian Porcius, Emil Precup,
Petru Râmneanţu, Marcel Romanescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Marin Tohăneanu
şi Petre Vintilă.
La toate acestea se adaugă o multitudine de brevete pentru acordarea unor
ordine sau distincţii militare şi ştiinţifice, schiţe şi arbori genealogici, plicuri cu
valoare filatelică, amprente sigilare, sigilii poştale, partituri muzicale, desene,
gravuri, stampe şi timbre, colecţii de ziare şi reviste.
Documentele fotografice – albume şi fotografii – conservate în mai toate
arhivele incluse în repertoriu aduc în faţa cititorilor portretele celor care au creat
sau colecţionat asemenea mărturii istorice, ale rudelor şi prietenilor acestora, în
multe situaţii personalităţi marcante în diferite domenii de activitate, proiectează
siluetele oraşelor şi clădirilor de altădată, interioarele unor case boiereşti,
vestimentaţia şi coafurile de epocă.
Informaţiile oferite de asemenea documente întregesc aria de cunoaştere a
unui domeniu sau a altuia, oferă posibilitatea înţelegerii sistemelor de educaţie prin
familie şi şcoală a tinerilor din generaţiile trecute, a influenţelor primite de aceştia
şi, în cele din urmă, de societatea românească. Studiind izvoarele documentare
incluse în arhivele personale şi familiale, învăţăm că nimic din ceea ce există astăzi
făurit de mintea şi mâna omului nu a fost creat fără zbatere, implicare şi dăruire,
fără renunţări şi sacrificii, marcate oră de oră şi zi de zi, clădirea oricărui lucru sau
fapt fiind rostul şi puterea vieţii unei persoane, a unei societăţi.
Ca genuri de documente întâlnim în această categorie de fonduri şi
colecţii, pe lângă cele amintite mai sus, cărţi domneşti, diplome şi privilegii
princiare, regale şi imperiale, confirmări de proprietăţi, diplome de nobilitate,
certificate de stare civilă şi de studii, testamente, invitaţii la manifestări ştiinţifice
şi mondene, programe ale acestora, decrete de numiri în funcţii, sentinţe
12
judecătoreşti, hotărnicii, jalbe, contracte de vânzare-cumpărare, de moştenire, de
arendare, de zălogire, inventare de bunuri şi biblioteci, registre de socoteli,
conscripţii, catagrafii şi urbarii.
Documentele ce intră în componenţa fondurilor personale şi familiale se
păstrează sub formă de originale, concepte şi copii de diferite tipuri, au fost scrise,
în cea mai mare parte, pe hârtie, extrem de puţine au ca suport pergamentul şi mai
puţine dintre ele, în special diplomele medievale poartă reprezentări ale stemelor de
stat, de familie sau personale, precum şi sigilii de diferite tipuri.
Din punct de vedere al limbii în care au fost scrise documentele
subliniem că, în funcţie de zona geografică şi locurile de emitere, predominantă
este limba română 9 , în unele cazuri maghiara şi germana, nelipsind fireşte nici
documentele redactate în limbile clasice, latină şi greacă, precum şi cele scrise în
limbile de circulaţie internaţională ca franceza, engleza, italiana, spaniola şi chiar
în ebraică şi chineză.
Toate aceste sublinieri demonstrează, o dată în plus, procesul continuu de
angrenare a românilor în lumea europeană, de asimilare a valorilor culturale şi
ştiinţifice europene. Mulţi români au tradus din operele unor scriitori clasici,
moderni şi contemporani, de asemenea, valorile culturale naţionale s-au bucurat
de interesul şi aprecierea oamenilor de cultură şi ştiinţă de peste hotare. Dovada
elocventă în acest sens este schimbul de scrisori purtat de membrii unor familii
şi de personalităţile româneşti cu personalităţi străine, interesul manifestat de
acestea din urmă faţă de istoria şi cultura poporului român, exprimat şi prin
acordarea de titluri ştiinţifice şi academice sau prin dreptul de a purta ordine şi
medalii emise de alte state.
Repertoriul arhivelor personale şi familiale are şi calitatea de a semnala
diferitele locuri de depozitare a unor fragmente de fonduri arhivistice create de
acelaşi autor, persoană sau familie. Astfel că întregirea unor importante arhive prin
copierea documentelor pe microfilm şi suporţi informatici sau cel puţin studierea
tuturor inventarelor arhivistice elaborate pentru diferitele fragmente de fonduri,
devin mijloace de orientare rapidă, exactă şi completă a cercetătorilor şi publicului
în multitudinea de fonduri şi colecţii pe care Arhivele le deţin.
Referitor la acest aspect, ne-am propus să prezentăm câteva exemple de
arhive personale şi familiale aparţinând aceluiaşi creator, dar păstrate
(fragmentar) în mai multe depozite ale Arhivelor Naţionale.
O parte din arhiva familiei Bacovia se află în depozitele D.A.N.I.C. şi la
Iaşi, arhiva creată de George Bariţiu este păstrată la Alba şi la Cluj, fragmente ale
fondului personal Teodor Bălan sunt conservate la D.A.N.I.C. şi la Suceava,
documente aparţinând membrilor familiei Cantacuzino se păstrează atât la
D.A.N.I.C., cât şi la Vâlcea, arhiva lui George Coşbuc este depozitată la Bistriţa-
Năsăud şi la Cluj, arhiva membrilor familiei Davila şi a lui I. G. Duca poate fi
studiată la D.A.N.I.C şi la Dolj; documente create de George Enescu sunt
9
Pentru fondurile arhivistice cu documente scrise numai în limba română, această
semnalare nu a mai fost menţionată.
13
conservate la D.A.N.I.C. şi la Direcţia Municipiului Bucureşti, fragmente ale
fondurilor Emil Haţieganu şi Onisifor Ghibu sunt păstrate la D.A.N.I.C. şi la
Cluj, fondul familiei Hurmuzaki se află la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, al familiei
Kemény la Alba şi la Cluj. Documente create de Alexandru Lapedatu sunt
depozitate la D.A.N.I.C. şi la Cluj, părţi din arhiva generalului Gheorghe
Magheru le regăsim la Dolj şi la D.A.N.I.C., arhiva omului politic Iuliu Maniu se
păstreză la D.A.N.I.C. şi la Cluj, fragmente din arhiva lui Iuliu Marţian pot fi
cercetate la Bistriţa-Năsăud şi la Cluj, fragmente ale fondurilor Dimitrie Moldovan
şi Ioan Micu Moldovan sunt depozitate la Alba şi la Cluj, părţi ale arhivei familiei
Sturdza sunt conservate în depozitele D.A.N.I.C., la Argeş şi la Iaşi, arhiva lui
Alexandru Vaida-Voevod este păstrată la D.A.N.I.C. şi la Sibiu, iar cea creată de
Sever Zotta este depozitată la D.A.N.I.C. şi la Iaşi.
Considerăm util să facem unele aprecieri în legătură cu primele intrări de
arhive personale şi familiale în depozitele Arhivelor Naţionale şi cu preocupările
conducătorilor acestei instituţii pentru îmbogăţirea tezaurului arhivistic naţional.
Dacă la înfiinţarea lor, Arhivele Statului au avut atribuţia de a „…ţine în
bună păstrare hârtiile cele vechi, diplomaticeşti, administrative, miliţieneşti şi
cele judecătoreşti”, treptat, an după an, îşi vor găsi locul în depozitele instituţiei
şi alte genuri de arhive, la fel de preţioase, aşa cum sunt arhivele create de
diferite persoane şi familii.
Astfel a procedat Cezar Bolliac, director al Arhivelor Statului în perioada
1864-1866, prin apelul său din 26 august 1864 în care arăta că Arhivele au
menirea „..de a aduna din orişice parte se vor afla toate actele atingătoare de
dreptăţile şi pronomiele ţării…” 10 . Rezultatele s-au arătat curând, persoane
particulare începând să depună la Arhive documentele pe care le deţineau.
Constantin D. Aricescu, director al Arhivelor Statului între anii 1869-
1870, 1871-1876 a avut deosebite preocupări pentru îmbogăţirea fondului
arhivistic prin achiziţionarea documentelor păstrate la particulari, solicitând
pentru aceasta Ministerului Instrucţiunii ca în bugetul Arhivelor să fie incluse şi
sume de bani pentru cumpărarea de documente. 11
Sever Zotta, director la Arhivele din Iaşi între anii 1912-1934, deşi nu avea,
în bugetul instituţiei, bani destinaţi achiziţionării de documente, a convins
particularii să depună la Arhive documentele pe care le păstrau. În acest mod, au
ajuns în depozite documente de la prietenul său, Pavel Gore 12 . De asemenea,
bogata arhivă particulară creată de Nicolae Rosetti-Roznovanu 13 a ajuns, pentru un
timp, în depozitele Arhivelor Iaşi. Sever Zotta a mers la palatul Stânca, judeţul Iaşi,
i-a determinat pe urmaşii acestuia să ofere documentele pentru achiziţionare, de aici
fiind cumpărate abia în anul 1944 de Arhivele Statului din Bucureşti.
10
Figuri de arhivişti, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1971, p.
118.
11
Ibidem, p. 162.
12
Ibidem, p. 234.
13
Ibidem, p. 235, astăzi în colecţia „Achiziţii Noi”.
14
Un rol important în strângerea de arhive particulare l-a avut şi Franz
Zimmermann, arhivar şef la Sibiu între anii 1875-1906. Acesta a cerut foştilor
funcţionari ai oraşului şi Universităţii săseşti să cedeze Arhivei Sibiului
documentele proprii.
Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului în perioada
1923-1939, considera că „…una dintre îndatoririle principale ale Arhivelor
Statului este de a colecţiona documentele şi manuscrisele vechi ce se găsesc în
comerţ sau la particulari şi sunt astfel expuse, de cele mai multe ori, să fie
distruse sau înstrăinate” 14 . În acest sens, pornind de la convingerea că particularii
„…nu sunt în realitate proprietari ai acestui material, ci au numai calitatea de a fi
deţinătorii unei părţi din avuţia naţională…” 15 , va trimite salariaţi ai Arhivelor să
caute şi să cumpere documente în toată ţara. Grija pentru creşterea fondului
documentar s-a exprimat la Constantin Moisil şi prin strădania de a înfiinţa noi
direcţii ale Arhivelor Statului la Târgu Mureş şi Craiova şi subdirecţii la
Timişoara şi Năsăud.
Iuliu Moisil, director al noului Muzeu al Năsăudului (1931) şi al
Subdirecţiei Arhivelor Statului din Năsăud, înfiinţată în anul 1937, s-a remarcat
şi prin eforturile depuse pentru aducerea arhivelor particulare atât de bogate ale
Năsăudului în depozitele Arhivelor Statului. În anul 1937, Iuliu Moisil publica în
revista „Arhiva Someşană” un apel adresat românilor „…iubitori de trecutul
nostru să dăruiască acestui muzeu naţional orice acte de naştere, de studii, de
serviciu ale diferitelor persoane, familii, monografii de sate ” 16 . În Arhivele
Năsăudului au ajuns mai întâi arhivele colecţionate şi create de Virgil Şotropa,
Alexa David, Iuliu Moisil şi Artene Mureşan, artizanii muzeului năsăudean. De
altfel, aceste arhive personale precum şi ale lui Ioan Ciocan, Florian Porcius,
Artemie Publiu Alessi sunt înregistrate în Inventarul Arhivelor Statului17 publicat
în 1939, sub titlul „Arhiva Muzeului Grăniceresc al Năsăudului”.
La Cluj, la scurt timp după înfiinţarea Direcţiei Regionale a Arhivelor
Statului (1920) se preiau şi arhive vechi particulare ale unor familii 18 ca Barcsay,
Kemény, Csató, Doboly şi Récsey, care se aflau în sediul Prefecturii Alba.
La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a existat o preocupare
constantă pentru achiziţionarea, prin donaţie sau cumpărare, a documentelor
create de personalităţi şi familii. Cu siguranţă, acestea au ajuns de timpuriu în
depozitele sale (avem deja exemplul pentru arhiva Nicolae Rosetti-Roznovanu),
prima menţiune este cunoscută pentru anul 1904, dată la care sunt înregistrate
intrări de documente în Colecţia Donaţii, viitoarea colecţie „Achiziţii Noi”,
14
Ibidem, p. 273.
15
Ibidem.
16
Ibidem, p. 305.
17
Inventarul Arhivelor Statului-Bucureşti-Cernăuţi-Chişinău-Cluj-Craiova-Iaşi-
Năsăud-Timişoara-Braşov, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Monitorul Oficial şi
Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 398 p.
18
Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, Direcţia Generală a
Arhivelor Statului, Bucureşti, 1957, p. 133.
15
arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu a fost înregistrată la intrări în anul 1950, a
lui Victor Slăvescu în 1953, cea a lui Vasile G. Morţun a fost depusă în anul
următor, documentele familiei Stârcea au fost preluate în anul 1955, iar ale familiei
Cantacuzino în anul 1956. După acest an, numărul intrărilor de documente create
de personalităţi şi familii a început să crească constant.
Prin stăruinţele şi abnegaţia mai multor generaţii de arhivişti, pe care ne
permitem să-i omagiem cu aceast prilej, şi-au găsit, în depozitele Arhivelor
Naţionale Istorice Centrale, adăpostul şi preţuirea un număr de 315 fonduri
personale, familiale şi colecţii, iar la direcţiile judeţene un număr de 451.
Numeroase fonduri personale şi familiale au fost preluate în depozitele
Arhivelor Statului şi în anii ce au urmat reorganizărilor administrativ-teritoriale ale
României, de exemplu, după desfiinţarea regiunilor şi a raioanelor, precum şi ca
urmare a aplicării prevederilor legislative special dedicate Fondului Arhivistic
Naţional (Decretul nr. 353 din 1957 pentru înfiinţarea Fondului Arhivistic de Stat,
Decretul nr. 472 din 1971 şi Legea Arhivelor Naţionale nr. 16 din 1996 ).
La Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale o parte dintre arhivele
create de personalităţi au fost depistate în fondul Mitropoliei Greco-Catolice din
Blaj. Aşa este cazul arhivei lui George Anghel, care, probabil după pensionare, în
anul 1869, şi-a depus arhiva proprie spre păstrare la Mitropolie, precum şi a
fragmentelor de fond aparţinând lui Timotei Cipariu, Dimitrie Moldovan şi Ioan
Micu Moldovan.
Pentru Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale putem sublinia că
arhiva creată de Octavian Lupaş a fost donată de moştenitorii acestuia în anul
1976.
La Arhivele Argeş, de exemplu, documentele aparţinând lui Nicolae
Leonăchescu-Nandraşu au fost donate în anul 1981.
Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale a achiziţionat prin
donaţie mai multe colecţii personale, printre care amintim colecţia Constantin I.
M. Făiniţă, preluată în anul 1972, şi colecţia Dumitru Andone, intrată în depozite
în anul 1975.
Pentru Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale reţin atenţia, în
această problemă, donaţiile făcute de creatorii unor colecţii. Astfel, Alexandru D.
Faliboga a donat documente în anii 1968, 1971 şi 1975, iar Eugen G. Nicolau în
anul 1986.
Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale se remarcă prin valoroase
intrări de documente. Astfel, documente aparţinând lui Ion N. Dianescu au fost
donate de fiica sa, Doina Sabian Dianescu, în anul 1996; fondul Aricescu a fost
iniţial constituit ca fond personal, dar preluările ulterioare, din anii 1978 şi 1983
au dus la transformarea acestuia într-un fond familial; documentele familiei
Hasnaş au fost depuse de Victoria Elena Paulopol, fiica lui Gh. Hasnaş, în anul
1976, iar colecţia Panait Istrati a fost constituită în anul 1990 ca urmare a
desprinderii unor piese documentare din colecţia Lucian Enescu şi din Colecţia
Documente.
16
Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale a preluat în anii 1960 şi
1975 Colecţia de Documente a Bibliotecii ASTRA Braşov, formată la rândul său
din donaţii de arhive create de unele personalităţi şi familii.
Pentru Arhivele din Constanţa amintim că fondul familial Mastero a fost
donat de Rose Marie Mastero în anul 1978.
La Arhivele din Caraş-Severin colecţia George Catană a fost donată în
anul 1975 de profesorul Vasile Nemiş, care depistase documentele în clădirea
Liceului Pedagogic din Caransebeş, fondul Dragalina a fost donat în anul 1972
de locotenent-colonel Liviu Groza, un pasionat istoric şi colecţionar.
*
*
*
Se apreciază că cele mai vechi arhive familiale de pe teritoriul României
sunt cunoscute în Transilvania, constituirea lor începând cu secolul al XIII-lea,
iar în Ţara Românească şi Moldova de la sfârşitul secolului al XIV-lea 19 .
Fondurile arhivistice repertorizate în lucrarea de faţă nu conţin informaţii foarte
exacte în legătură cu acest subiect, dar existenţa unor documente foarte vechi, în
astfel de arhive, precum şi a unora extrem de noi, ne determină să apreciem că,
procesul de creare a arhivelor familiale şi personale este continuu şi de durată,
practic acesta neîncheindu-se atâta vreme cât omenirea va avea ceva de
comunicat şi consemnat în scris, indiferent pe ce suport.
Arhiva familiei Ugray-Bölönyi păstrată la Direcţia Judeţeană Bihor a
Arhivelor Naţionale conţine un document emis în anul 1295, iar în fondul
personal Nicolae Nitreanu de la Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale au
fost incluse documente emise în anii 1999 şi 2000.
Documente foarte vechi se află şi la Direcţia Judeţeană Covasna a
Arhivelor Naţionale, în fondul familiei Apor din Turia de Jos, judeţul Covasna
(1325), la Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale, în donaţia D. Z.
Furnică, este păstrată o poruncă din anul 1435 a domnului Moldovei, Ştefan al II-
lea, referitoare la comerţul cu negustorii braşoveni; la Direcţia Arhivelor
Naţionale Istorice Centrale, în fondul personal Alexandru Cernat (1448), la
Direcţia Judeţeană Alba, în fondul familial Haller (1455), la Argeş, în fondul
Nicolae Leonăchescu-Nandraşu (1515), la Bistriţa-Năsăud, în colecţia Iulian
Marţian (1515) şi la Bacău, în fondul Gheorghe Cristea (1546).
Arhivele personale şi familiale conţin documente extrem de valoroase,
cercetarea lor sprijinind nu numai dezvoltarea istoriei şi a ştiinţelor speciale ale
istoriei, dar şi a arhivisticii, mai ales, în domeniul extinderii şi modernizării
metodelor şi mijloacelor de folosire a tezaurului arhivistic naţional. Genurile şi
tematicile publicaţiilor arhivistice pot fi diversificate prin abordarea unor
categorii de documente speciale, existente în asemenea fonduri. Interesante ar
19
Marcel-Dumitru Ciucă, Arhivele existente, în loc.cit., p. 435-436.
17
putea fi repertoriile sau cataloagele elaborate pentru desene, stampe şi gravuri,
hărţi sau manuscrise 20 ale operelor literare sau ştiinţifice.
Piesele documentare ce intră în structura fondurilor personale şi familiale
au fost create în epoci istorice diferite, fie în evul mediu, fie în perioada modernă
sau în cea contemporană. Indiferent de anul emiterii acestora, de limite istorice
sau politice, fondarea documentelor a avut ca bază principiul respectului faţă de
creatorul acestora.
Organizarea documentelor în funcţie de apartenenţa acestora la un anume
creator este una dintre cele mai utilizate tipuri de clasificare atât în arhivistica
românească, cât şi în cea internaţională, ea putând fi apreciată şi ca o clasificare
după conţinut, caracteristică oferită chiar de structura arhivelor personale şi
familiale, care grupează documentele şi pe criteriul conţinutului acestora.
În cele ce urmează vom defini noţiunile de fond personal, familial şi
colecţie de documente.
Fondul personal este format din totalitatea documentelor create în
decursul vieţii şi activităţii unei persoane, sau care au aparţinut persoanei
respective. Numele de familie, iniţialele prenumelui tatălui, prenumele
creatorului şi pseudonimul sau un alt element al numelui care îl individualizează
pe creatorul de fond constituie denumirea fondului respectiv.
Fondul familial este format din totalitatea documentelor create de
membrii unei familii sau de membrii mai multor familii înrudite, care provin
dintr-un strămoş comun, sau înrudite prin alianţă. Numele de familie, la care, în
unele cazuri, se adaugă şi denumirea localităţii de reşedinţă reprezintă denumirea
fondului.
Prin colecţie arhivistică se înţelege totalitatea documentelor grupate de o
instituţie, familie, persoană, conform unui anumit criteriu (tematic, cronologic,
particularităţi externe), fără a se ţine seama de provenienţa lor sau de existenţa
unor legături organice. Colecţia de documente constituită de o persoană sau o
familie face parte din fondul persoanei sau familiei respective, doar în situaţia în
care cantitatea acestora este redusă.
Mai trebuie să menţionăm faptul că la unele direcţii judeţene, micile
arhive familiale au fost adunate într-o singură colecţie de arhive familiale, aşa
este cazul colecţiei de arhive familiale de la D.J.A.N. Bihor şi a colecţiei de
acelaşi tip de la D.J.A.N. Covasna.
În Transilvania, arhiva familială s-a născut o dată cu obţinerea primului
privilegiu de proprietate în favoarea unui membru al familiei sau de către
întreaga familie şi se va îmbogăţi prin noi acte de donaţie sau înglobate prin
căsătorii. Arhiva familială 21 a fost supusă unui proces continuu de compunere,
descompunere şi reintegrare. Căsătoriile, moştenirile şi divorţurile au dus fie la
dezvoltarea arhivei unei familii, fie la înghiţirea unora de către altele. Aceasta se
20
Este în curs de elaborare un catalog al manuscriselor depozitate la Direcţia
Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.
21
Maria Ursuţiu, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale feudale
transilvănene, în „Revista Arhivelor”, 2, 1973, p. 187-192.
18
păstra, de regulă, la reşedinţa familiei, era transmisă din generaţie în generaţie o
dată cu proprietăţile şi prerogativele familiale şi se bucura de o atenţie deosebită,
documentele din arhiva familiei fiind des uzitate în procese de proprietate,
împărţiri de avere şi succesiuni.
Arhivele familiale create în epoca medievală au avut diverse forme de
evidenţă, de la simple liste până la registre realizate de arhivari calificaţi 22 ,
întâlniţi, în Transilvania, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, păstrarea cu
grijă a diplomelor şi privilegiilor de danie sau de confirmare a dreptului de
proprietate şi a nobilităţii familiei sau a unora dintre membrii acesteia, rămânând
de cea mai mare importanţă.
Cu trecerea timpului, asemenea arhive au dispus de sisteme de ordonare
şi evidenţă, cel puţin în Transilvania, asemănătoare cu cel folosit în cancelariile
instituţiilor administrative şi judecătoreşti. Astfel, actele ce se referă la un
domeniu au fost grupate într-o fascicolă, ele fiind ordonate potrivit numărului de
înregistrare, numărului de bază sau după alte criterii. Restul actelor, care nu
aveau legătură cu domeniile familiei, având un caracter general sau special, erau
grupate în alte fascicole, după conţinut, denumite potrivit acestuia. După
ordonare, documentele erau trecute în registre şi regestate. Pentru unele fonduri
familiale transilvănene s-au păstrat registrele contemporane de evidenţă a
documentelor, acestea fiind o dovadă a ordonărilor succesive suferite de arhiva
unei familii, pentru altele nu s-au păstrat decât documente care poartă pe verso
vechile cote sau numere de regest 23 .
Pentru arhivele personale, momentul apariţiei şi procesul de dezvoltare
ale acestora sunt mai puţin cunoscute, dar cu siguranţă formarea şi îmbogăţirea
lor cu noi documente au parcurs un flux asemănător cu cel al arhivelor familiale.
Constituirea arhivelor personale a avut ca punct de pornire, probabil tot
emiterea vechilor acte de danie sau confirmare a stăpânirii unor proprietăţi. La
acestea se vor adăuga treptat actele provenite din administrarea moşiilor şi a altor
bunuri imobile, cele rezultate din exercitarea unor dregătorii, funcţii sau profesii,
condicile de socoteli şi venituri şi actele personale. Corespondenţa este şi ea
nelipsită din arhiva personală şi s-a bucurat de atenţie specială din partea
creatorilor care au ordonat-o pe emitenţi şi destinatari. Tot astfel vor fi tratate şi
manuscrisele operelor literare şi artistice, care prin valoarea lor culturală sporeau
importanţa unei arhive personale.
Nu cunoaştem cu exactitate momentul constituirii primelor arhive personale, dar
vechimea documentelor care intră în componenţa lor şi numărul considerabil de
asemenea arhive conservate până astăzi ne determină să apreciem că acestea au
apărut de timpuriu, în secolul al XVIII-lea fiind deja formate. De asemenea, nu
putem face precizări în legătură cu formele incipiente de evidenţă a documentelor
incluse în arhivele personale, cu siguranţă că cei care deţineau asemenea arhive
22
L. Ursuţiu, Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale feudale,
în „Revista Arhivelor”, 4, 1972, p. 589-593.
23
D.J.A.N.Covasna, fond Hamar, din Alungeni.
19
şi-au întocmit o simplă listă, iar mai târziu un registru unde erau numerotate şi
rezumate actele ce compuneau respectiva arhivă.
Păstrarea arhivelor familiale şi personale la destinatar, războaiele,
tulburările interne, calamităţile naturale sunt tot atâtea cauze care au dus la
răvăşirea lor, la dispariţia sau împuţinarea acestora şi la pierderea instrumentelor
de evidenţă.
După cum am văzut, arhivele personale şi familiale au fost create de
persoane şi familii diverse, în epoci istorice diferite şi au intrat în depozitele
Arhivelor Naţionale, de asemenea, la intervale de timp diferite. În general, astfel
de arhive nu se mai păstrează astăzi potrivit sistemelor de ordonare utilizate de
creator (cu excepţia celor create în Transilvania), după intrarea lor în depozitele
Arhivelor de Stat, documentele fondurilor familiale şi personale fiind în mare
parte supuse ordonării şi inventarierii pe baza principiilor arhivistice ştiinţifice
moderne, menţinându-se în forma iniţială doar cele care au intrat astfel în
circuitul ştiinţific.
În Arhivele Naţionale preocupările pentru organizarea fondurilor
personale şi familiale, potrivit unor metodologii speciale, sunt destul de recente.
Acestea apar în anul 1959 24 şi s-au concretizat în publicarea şi aplicarea
Instrucţiunilor pentru ordonarea, inventarierea şi expertiza materialelor
documentare din depozitele Arhivelor Statului 25 , din anul 1965, care la capitolul
IV tratează şi problema ordonării şi inventarierii fondurilor personale şi familiale.
Metodologia de prelucrare a documentelor clasate în asemenea tip de
fonduri a fost reluată în Normele tehnice privind desfăşurarea activităţii în
Arhive, elaborate de specialiştii instituţiei în anii 1976, 1984 şi 1996. În principiu,
acestea au rămas stabile şi nu au impus modificări majore la capitolul privind
ordonarea şi inventarierea fondurilor personale şi familiale, fapt ce a determinat
aplicarea unei metode unitare de tratare şi prelucrare arhivistică a unor astfel de
arhive, Normele tehnice fiind acceptate ca standard de lucru.
În cele ce urmează vom face o succintă prezentare a unor forme de
aplicare a metodologiilor de lucru abordate pentru ordonarea şi inventarierea
fondurilor personale şi familiale, prin folosirea schemei de ordonare devenită
clasică (ce va fi expusă mai jos) şi a unor metode mixte care îmbină forma
iniţială de ordonare dată de creator cu nevoia de a gestiona şi regăsi corect astăzi
documentele în depozite .
La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, documentele fondului
familial Hurmuzaki au fost ordonate în XIII grupe, pentru fiecare membru al
familiei câte una, iar în cadrul grupei, clasate cronologic pe probleme. De
exemplu, documentele aparţinând lui Eudoxiu Hurmuzaki (grupa I) sunt
organizate în subgrupe: documente personale, documente rezultate din activitatea
politică şi obştească, manuscrise şi corespondenţă, cotarea unităţilor arhivistice
24
Marcel Ciucă, Ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile personale
şi familiale, capitol în Tratat de Arhivistică, vol. I, p. 559-566.
25
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, fond Direcţia Generală a
Arhivelor Statului, dosar 2/1964, f. 132-137.
20
fiind realizată în ordine crescătoare pentru întregul fond, peste grupele de acte.
Documentele fondului familial Oteteleşanu au fost ordonate în patru grupe:
primele două se referă la moşiile familiei, în a III-a grupă sunt cuprinse
documentele privind afacerile familiei şi în cea de a IV-a a fost clasată
corespondenţa, cotarea unităţilor arhivistice începând cu numărul unu la fiecare
grupă de documente.
Fondul personal Constantin Diamandi a fost structurat în VI grupe:
documente personale, privind proprietăţile, rezultate din îndeplinirea unor funcţii
(grupă subdivizată în corespondenţă diplomatică, discursuri şi cupuri de ziare),
manuscrise ale lucrărilor personale, corespondenţă cu personalităţi şi diverse.
Arhiva lui Aurelian Sacerdoţeanu, foarte bogată şi valoroasă, a fost ordonată în
10 grupe (de la A la M 26 ) şi numeroase subgrupe stabilite pentru categorii
speciale de documente, cotarea unităţilor de păstrare fiind crescătoare pe întregul
fond arhivistic.
Fondul familial Apor, conservat la Direcţia Judeţeană Covasna a
Arhivelor Naţionale, inventariat în anul 1897 de arhivarul Barabas Samuel, a fost
păstrat, potrivit ordonării de la acea dată, pe fascicole şi probleme, documentele
fiind integrate în acestea şi ordonate cronologic şi alfabetic: A. acte, B. posesiuni,
în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese succesorale, E. socoteli
privind veniturile posesiunilor, F. date privind istoricul familiei Apor, G. acte
financiare, H. istorie, I. cultură 27 , L. date privind arhiva familiei Apor, M.
manuscrise, N. corespondenţă particulară. Unele serii de acte se întind pe mai
multe fascicole, aşa este cazul seriei E. posesiuni, care are XXVIII de fascicole
cu documente aşezate alfabetic pe proprietăţi şi cronologic în cadrul acestora şi
cel al seriei F., istoricul familiei Apor care are XXVII de fascicole.
În schimb pentru arhiva familiei Hamar din Alungeni, scaunul Trei
Scaune, documentele au fost reordonate pe criteriul cronologic de la nr. 1 la
nr.1412, la rubrica numărul vechi al unităţii de păstrare, inclusă în tipizatul
specific inventarelor acestui gen de arhivă fiind semnalate şi vechile cote:
numere de fascicole, numărul documentelor în fascicole şi numărul regestului
documentelor atribuit într-un registru, care cu siguranţă a existat, dar s-a pierdut.
La Direcţia Judeţeană Alba documentele fondului personal George
Bariţiu sunt ordonate cronologic, la fel şi cele din fondul personal Aurel Mitrea,
dar în cazul fondului personal Ştefan Pop, avocat din Alba Iulia, documentele
sunt ordonate pe serii. În prima serie A. sunt trecute registrele de evidenţă
contemporană a cauzelor de judecată, în două volume şi indexul alfabetic al
cauzelor, apoi în grupa B. dosarele de cauze existente, la C. registrele diverse
(registre de cauze grupate pe localităţi şi registrul de intrare-ieşire al Societăţii
Vânătorilor şi Pescarilor din Alba Iulia, la D. acte de studii, la E. acte rezultate
din profesia de avocat, F. lucrări ştiinţifice, G. corespondenţă particulară, H. note
personale, I. acte financiare, J. fotografii şi albume: I. de familie, II. cu conţinut
26
Pentru grupa K. nu există documente.
27
Pentru grupele J. şi K. nu există documente.
21
militar, III. ale persoanelor care au făcut parte din Societatea Vânătorilor şi
Pescarilor din Alba Iulia şi IV. ilustrate.
Spre deosebire de arhivele create de instituţii pentru care, în general, s-a
folosit ca schemă de ordonare a documentelor însăşi structura respectivei
instituţii, pentru arhivele personale şi familiale stabilirea locului unei piese
documentare este un proces mai complex.
Schemele de ordonare propuse prin Normele tehnice, pentru asemenea
fonduri, trebuie aplicate elastic, ţinându-se cont de mai multe elemente, cum ar fi
cantitatea documentelor, conţinutul acestora şi încadrarea lor în grupele
prestabilite, tendinţa de a folosi sisteme de cotare mai simple, care să determine
circulaţia rapidă a documentelor din depozite la sălile de studiu şi, nu în ultimul
rând, de necesitatea aplicării informaticii în practica arhivistică.
Fondurile personale se ordonează astăzi în Arhivele Naţionale avându-se
în vedere elementele următoarei scheme generale:
a. documente personale ale creatorului de fond, ca: actele de stare civilă,
de studii, diplomele nobiliare, actele de numire în diferite funcţii, actele
donaţionale, testamentele, actele proceselor (altele decât cele de proprietate),
genealogiile, invitaţiile la congrese şi conferinţe, manifestări politice, ştiinţifice,
culturale, artistice, banchete, programele diferitelor manifestări, necrologuri,
albume de amintiri etc;
b. documente rezultate din îndeplinirea de către creatorul fondului a unor
funcţii de răspundere sau misiuni în stat, din activitatea desfăşurată în viaţa
politică, militară, socială, economică, ştiinţifică, culturală, artistică, de cult etc., şi
documente provenite din fondurile unor instituţii sau asociaţii, care nu pot fi
integrate la fondurile respective;
c. documentele originale şi copii rezultate din administrarea şi
exploatarea posesiunilor şi referitoare la evoluţia lor, ca: acte de proprietate, acte
de vânzare-cumpărare, de moştenire, de arendare, de zălogire, de ipotecare,
procesele de succesiune şi de proprietate, de administrare a averii, inventarele de
bunuri mobile şi imobile, registre de socoteli, conscripţii, catagrafii, urbarii,
recensăminte, hotărnicii, regulamente de organizare a domeniilor, dările de
seamă ale administratorilor, procese-verbale de inspecţie a posesiunilor, acte
privind drepturile şi obligaţiile ţăranilor şi ale personalului angajat, copiile de
documente emise de locurile de adeverire şi de alte instituţii care deţin sau au
deţinut originalele etc. Dacă pentru moşii sau domenii există un mare număr de
documente, acestea se pot grupa separat, în ordine alfabetică şi cronologică;
d. manuscrise şi copii ale lucrărilor ştiinţifice, literare şi artistice ale
creatorului de fond sau ale altor persoane; în cadrul acestei grupe se ordonează şi
jurnalele, memoriile, carnetele cu însemnări etc.;
e. corespondenţa personală cuprinde: scrisorile primite de creatorul de
fond de la diverse persoane sau organizaţii (cu excepţia celor încadrate la
punctele b. şi c.), inclusiv plicurile cu valoare artistică şi cele cu timbre de
valoare deosebită, precum şi conceptele scrisorilor trimise de creator şi registrele
de concepte. Corespondenţa primită de creatorul de fond se clasează alfabetic,
după numele emitenţilor, iar cea expediată de creatorul de fond, se ordonează
22
alfabetic pe destinatari şi în cadrul acestora în ordine cronologică. Anexele
scrisorilor – fotografii, acte etc. – nu se separă de acestea;
f. documente despre creatorul de fond: articole, note, memorii,
monografii, studii privind viaţa şi activitatea, precum şi recenzii la lucrările
acestuia;
g. instrumentele contemporane de evidenţă: registrele de intrare-ieşire,
elencusurile, inventarele etc.;
h. documente ale unor persoane şi familii, altele decât creatorul de fond
sau familia acestuia sau ale unor instituţii sau asociaţii;
i. lucrări artistice şi reproduceri de opere de artă ca: desene, stampe,
gravuri, reproduceri de pe opere de artă etc.; tot în această grupă se ordonează şi
cărţile poştale ilustrate care nu sunt cuprinse în corespondenţa altei grupe;
j. documentele fotografice (plăci şi filme fotografice, diapozitive,
fotografii, precum şi albume), altele decât cele prevăzute la litera e. se includ la
colecţia de documente fotografice, se ordonează şi se inventariază potrivit
metodelor speciale pentru aceste genuri de documente.
Lista documentelor care se trec la colecţia documente fotografice se
depune la grupa de la litera k.;
k. evidenţele documentelor care se ordonează la colecţii.
În mod obişnuit la ordonarea şi inventarierea documentelor din fondurile
familiale se aplică următoarele principii:
- la începutul fondului se vor ordona documentele referitoare la întreaga
familie: privilegiile şi înscrisurile din care decurg drepturile familiale, protocoale
de şedinţe familiale, actele de proprietate rezultate din administrarea bunurilor în
indiviziune, genealogiile şi actele proceselor susţinute de familie, care vor fi
ordonate pe procese, în mod cronologic;
- documentele membrilor familiei se vor ordona separat pentru fiecare
persoană, conform metodei şi schemei utilizate la fondurile personale.
* *
*
În încheiere, considerăm că este necesar să ne îndreptăm gândurile şi spre
viitorul arhivelor personale şi familiale care se mai găsesc încă în posesia unor
particulari, depozitate probabil în condiţii improprii şi, desigur, inaccesibile
cercetării.
Arhiviştii din România au, în prezent, o sarcină extrem de importantă, şi
anume, aceea de a milita pentru ca documentele aflate încă la organizaţii
particulare sau persoane fizice să fie depuse spre păstrare permanentă în
depozitele Arhivelor Naţionale, unde există certitudinea protejării, conservării şi
cercetării acestora. Instituţia va trebui să abordeze o politică de depistare şi
colectare generală a unor astfel de arhive. În acest sens, cunoaşterea reciprocă a
intereselor deţinătorilor privaţi şi a Arhivelor Naţionale ni se pare esenţială.
Aceştia trebuie să fie informaţi în legătură cu reglementările Legii Arhivelor
Naţionale şi condiţiile de conservare oferite de Arhivele Naţionale pentru
documentele aflate deja în depozitele ei, să fie convinşi că păstrarea acestora în
23
depozite publice reprezintă singurul mijloc de protejare a valorilor documentare
pe care le deţin şi că studierea lor este total deschisă, cercetarea acestora fiind
limitată doar de reglementările legale sau de clauzele impuse de foştii deţinători.
Nu ni se pare lipsit de importanţă să remarcăm faptul că, astăzi,
preocuparea pentru trecut este mai puternică, particularii îşi constituie tot felul de
colecţii de autografe, de scrisori, de plicuri cu valoare, de fotografii, de
manuscrise etc. Acestea circulă de la un colecţionar la altul, fapt ce îngreunează
procesul de cunoaştere şi protejare a unor astfel de izvoare istorice.
Dar nu numai particularii sunt deţinători de arhive personale, ci şi unele
institute şi laboratoare de cercetare ştiinţifică unde se păstrează originale şi copii
ale lucrărilor de specialitate sau corespondenţa unor oameni de ştiinţă. Mai
„produc arhivă personală” şi uniunile scriitorilor, ale artiştilor plastici, ale
fotografilor, ale avocaţilor, fundaţiile, asociaţiile, cenaclurile literare şi cluburile.
Arhivele create de persoane particulare, instituţiile şi societăţile amintite
vor ajunge, cu siguranţă, într-un viitor apropiat în depozitele Arhivelor Naţionale,
conservarea acestora fiind una dintre atribuţiile majore ale instituţiei ce
administrează Fondul Arhivistic Naţional al României.
Editarea repertoriului arhivelor personale şi familiale existente în
Arhivele Naţionale se doreşte a fi un apel de suflet transmis acelora care nu s-au
decis încă să depună documentele pe care le deţin spre păstrare permanentă la
Arhivele Naţionale, o formă de a convinge publicul să facă acest lucru şi un prilej
de a le mulţumi acelora care au făcut-o deja, oferind arhivelor proprii siguranţă,
metode ştiinţifice de prelucrare şi folosire.
Convinşi fiind că aceste gânduri au stârnit interesul specialiştilor şi
publicului larg, dorim să adresăm mulţumiri direcţiilor judeţene ale Arhivelor
Naţionale, doamnei Crisanta Ilie şi colectivului Sălii de studiu din Direcţia
Arhivelor Naţionale Istorice Centrale, pentru modul în care au sprijinit elaborarea
acestei lucrări.
Filofteia Rînziş
10.10.2001
24
RESUMÉ
„…nous aussi, nous avons la noble tâche de

donner à nos archives l’attention qu’elles méritent
de ramasser et d’organiser pour la postérité toutes
les catégories de documents archivistiques qui
puissent éclaircir aux générations futures la vie
présente du peuple roumain en son entier.”
Constantin Moisil
Á ce début de millénaire et de siècle les Archives nationales de la

Roumanie, crées il y a 170 années pour ramasser et préserver les documents,
se trouvent devant des modifications de structure liées à l’exercice des
attributions qui leurs reviennent en ce qui concerne la création,
l’administration, la conservation et la valorisation du Fonds Archivistique
National, la modernisation de leur système tout entier, la réévaluation du
dialogue avec le monde scientifique et le grand public ainsi que des moyens
de communication et d’accès rapide aux fonds et collections archivistiques
qu’elles conservent.
La continuité des Archives nationales de Roumanie est prouvée par la
valeur historique documentaire du trésor archivistique qu’elles administrent,
le grand nombre de fonds et de collections archivistiques qu’elles conservent
(plus de 30.000 fonds et collections qui comptent 280.000 mètres d’archives
environ), l’intérêt poussé des Roumains et des étrangers aussi, pour le
document d’archives conçu comme source historique et preuve juridique, ainsi
que le travail assidu par lequel les générations d’archivistes ont organisé, traité
et publié des documents qui font partie du Fonds Archivistique National.
Les fonds privés et familiaux sont parmi les plus intéressants et
importants qui se trouvent aux Archives nationales. Plus de 1500 de telles
archives créées par des personnalités roumaines et étrangères, des familles
plus ou moins importantes pour l’histoire du peuple roumain sont traitées et
soigneusement conservées dans les dépôts de la Direction des Archives
Nationales Historiques Centrales, de la Direction du Municipe Bucarest et des
40 autres directions départementales des Archives nationales.
Le présent travail „Archives privées et familiales” est un repertoire
des archives du même type, dont on a fait l’acquisition et la valorisation dans
le circuit scientifique des Archives nationales roumaines avant l’an 2000.
Les documents compris dans ces fonds témoignent du rôle des
personnalités dans la société, dévoilent la vie privée des créateurs d’archives,
retracent les tourments, les réussites et les insuccès de ceux-ci, leurs souhaits
réalisés, ou jamais atteints, témoignent de la complexité des relations entre les
membres de famille, l’amitié et l’inimitié, les faits importants et les moments
de la vie des hommes importants, des plus simples aux plus grandes familles
25
L’histoire, on ne l’écrit pas seulement d’après les documents

administratifs, officiels; il reste aussi à signaler et à mettre en valeur les
archives privées, créées par ceux qui suivent l’histoire pas à pas. Les deux
types d’archives – publiques et privées – pourraient se compléter
réciproquement, les dernières accentuant encore plus l’originalité, la couleur,
l’esprit et les mentalités d’une époque. Les archives privées et familiales sont
donc en même temps vie et histoire.
L’importance et le grand nombre de tels fonds conservés dans les dépôts
des Archives nationales ont déterminé l’élaboration de ce répertoire en deux
volumes. Le premier renferme la description des archives privées et familiales
conservées à la Direction des Archives Nationales Historiques Centrales, la
Direction du Municipe Bucarest et aux directions départementales d’Alba, Arad,
Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-
Severin, Călăraşi, Constanţa et Covasna. Le deuxième volume comprendra la
présentation des archives privées et familiales des autres directions
départementales des Archives nationales.
Le repertoire comprend des fiches complexes qui présentent les fonds
privés et familiaux et les collections de documents ordonnés alphabétiquement
pour chaque détenteur d’archives et conçus conformément aux exigences
d’élaboration archivistique: 1 – dénomination du fonds, données générales (les
années extrêmes des documents, le numéro des inventaires archivistiques, les
langues dans lesquelles ont été écrites les documents); 2 – informations
générales relatives au créateur du fonds; 3 – description du contenu et du type
des documents; 4 – références sur les places de dépôt des différents fragments
de fonds appartenent au même créateur; 5 – bibliographie du fonds ou de la
collection, là où on l’avait dépistée et étudiée.
L’importance des documents compris dans ces archives est évidente:
ils fournissent plusieurs renseignements peu connus et étudiés ou bien
recherchés surtout comme source pour la vie politique. Les archives privées et
familiales présentent à un moment donnée beaucoup plus d’intérêt que les
archives administratives ou politiques, par exemple. Elles favorisent la reprise
des vieilles études, l’éclaircissement des événements politiques controversés
ainsi que l’élargissement du domaine d’investigation tout en abordant un
nouveau domaine particulier. La recherche et l’écriture des faits de l’histoire
deviennent de plus en plus attractives et proches de la réalité quotidienne, les
phénomènes revêtant l’habit de l’époque, avec les traditions et le specifique
transmis par les créateurs des archives privées et familiales.
Quoique l’auteur ne s’est pas proposé de faire une analyse du contenu
des documents existents dans les fonds familiaux et privés, contenu que
chaque lecteur peut consulter, on a mentionné pourtant l’importance de
quelques types de documents renfermés dans ces archives.
Le repertoire des archives privées et familiales signale aussi les
différentes places de dépôt pour les fragments de fonds archivistiques ayant le
même auteur, personne ou famille. On peut donc remarquer que le copiage des
documents sur microfilm ou la numérisation des documents mènent vers
26
l’étude de tous les inventaires archivistiques élaborés pour les différents

fragments de fonds et deviennent ainsi les meilleurs moyens d’orientation
rapide, exacte et complète des chercheurs et du public dans la multitude des
fonds et des collections détenus dans les dépôts des Archives nationales.
On estime que les plus anciennes archives familiales qu’on ait connu
sur le territoire de la Roumanie sont celles de Transylvanie, leur constitution
remontant vers le début du XIIIe siècle, pendant qu’en Valachie et en
Moldavie on les retrouve vers la fin du XIVe siècle.
En Transylvanie les archives familiales commencent à se constituer
dès l’apparition du premier privilège donné en faveur d’un membre de la
famille ou de toute la famille et s’enrichissent continuellement par les
nouveaux actes de donnation ou à l’occasion des mariages. Les archives
familiales furent soumises à un perpetuel processus de composition,
décomposition ou de réintégration. Les mariages, les héritages et les divorces
menèrent ou à leur développement ou à leur agglutination par les autres
archives. Les archives étaient alors conservées en général là où il y avait la
résidence de la famille et on leur prêtait une attention particulière car les
documents inclus étaient souvent présentés dans les procès visant la propriété,
le partage de l’héritage et les successions.
Les archives familiales créées au Moyen Age avaient diverses formes
d’enregistrement, à partir de simples listes jusqu’aux registres rédigés par des
archivistes professionnels qu’on rencontrait en Transylvanie encore vers la fin
du XVIIIe siècle. La conservation des diplômes et des privilèges de donnation
ou de confirmation du droit de propriété ou de noblesse de la famille ou de
quelques-uns de ses membres était alors de la plus grande importance.
Ces archives disposèrent, au fil du temps, de systèmes de classement, du
moins en Transylvanie, semblables à celui qu’on utilisait dans les chancelleries
des institutions administratives ou judiciaires. Les documents d’un domaine
étaient regroupés alors pour former un fascicule; ils seront ordonnés selon le
numéro d’enregistrement, le numéro de base ou d’après autres critères. Le reste
des actes, qui n’avaient d’autres liaisons avec les domaines de la famille, ayant
un caratère général ou spécial, étaient groupés dans d’autres fascicules, d’après
leur contenu qui déterminait aussi leur dénomination.
Après avoir été ordonnés, les documents étaient enregistrés dans des
registres et en même temps copiés. Pour quelques fonds familiaux
transylvains on avait conservé les registres qui témoignent des classements
successifs opérés dans les archives d’une famille tandis que pour d’autres
fonds on n’a que des documents qui portent au verso les vieux nombres des
anciens registres.
La constitution des archives privées eût comme point de départ
probablement les anciens actes de donnation ou de confirmation des terres. À
ceux-ci viennent de s’ajouter aussi les actes d’administration des domaines ou
des autres biens, comme l’exercice d’une fonction ou profession, les registres
de comptes et revenus et les actes personnelles. La correspondance est, elle
aussi, présente dans les archives privées, ses créateurs l’ayant ordonnée selon
27
les émetteurs et les destinataires. De la même manière on a traîté les

manuscrits des oeuvres littéraires et artistiques qui agrandissaient encore
l’importance des archives privées.
On ne connait pas exactement le moment de la constitution des
archives privées mais vu l’ancienneté des documents qu’on y trouve et le
nombre considérable d’archives qu’on a conservées jusqu’à nos jours, on peut
estimer qu’elles avaient apparu assez tôt, au XVIIIe siècle étant déjà
constituées. On ne peut non plus faire des précisions en ce qui concerne les
manières d’enregistrement des documents inclus dans les archives privées;
ceux qui détenaient de tels documents ont redigé sûrement une liste pour
remplir, plus tard, un registre où on mentionnait le numéro et le résumé des
actes qui composaient leurs archives privées.
La conservation des archives familiales et privées chez le destinataire,
les guerres, les troubles internes et les calamités naturelles sont autant de
causes qui contribuèrent à leur éparpillement, disparition et diminution ainsi
qu’à la perte des registres.
Les archives privées et familiales ont été créées par diverses personnes
et familles, à des époques historiques différentes et ont été versées aux
Archives nationales à des intervalles de temps différents. Ce genre d’archives
ne sont plus généralement conservées aujourd’hui dans l’ordre donnée par leur
créateur (sauf celles de Transylvanie); une fois dans les dépôts des archives, les
documents des fonds familiaux et privés ont été classés et inventoriés
conformément aux principes archivistiques modernes tout en maintenant dans la
forme initiale ceux qui étaient déjà entrés dans le circuit scientifique.
Les préoccupations des Archives nationales pour organiser les fonds
privés et familiaux conformément à une méthodologie spéciale sont assez
récentes. Elles datent de l’année 1959 et on les a concrétisées en publiant en
1965 les „Instructions pour ordonner, inventorier et expertiser les documents
des dépôts des Archives de l’Etat”; le chapitre IV traîte aussi le classement et
l’inventaire des fonds privés et familiaux.
La méthodologie de traîtement des documents classés dans ce type de
fond fut reprise dans les „Normes techniques concernant l’activité dans les
Archives”, élaborées par les archivistes en 1976, 1984 et 1996. Ces normes
restèrent en principe stables; on n’avait pas fait des modifications majeures en
ce qui concerne le classement et l’inventaire des fonds privés et familiaux, fait
qui détermina l’application d’une méthode unitaire de traîtement
archivistique, les Normes techniques étant acceptées comme standard.
Les archivistes de Roumanie doivent à présent remplir une tâche très
importante: militer pour que les documents qui existent encore chez des
organisations privés ou des personnes physiques soient versés en vue de leur
conservation dans les dépôts des Archives nationales, où on pourraît les
traîter, les préserver et les faire valoir.
Notre institution doit aborder désormais une politique de dépistage et
de collecte générale de ces archives. La connaissance réciproque des intérêts
des détenteurs privés et aussi des Archives nationales nous parraît en ce sens
28
essentielle. Les détenteurs doivent être informés sur les derniers règlements de
la Loi des Archives nationales et les conditions de conservation des
documents qui s’y trouvent déjà; ils doivent être convaincus que la
conservation dans les dépôts des Archives nationales représente le meilleur
moyen de préserver les valeurs documentaires qu’ils détiennent, leur étude
étant tout à fait ouverte à la recherche et limitée seulement conformément aux
règlements en vigueur ou aux clauses imposées par les anciens détenteurs.
Cette édition du répertoire des archives privées et familiales existentes
aux Archives nationales s’avère un appel pour ceux qui n’ont pas encore
décidé de remettre les documents qu’ils détiennent pour une conservation
permanente aux Archives nationales, un appel au grand public pour le
convaincre et en même temps une occasion de remercier tous ceux qui l’ont
déjà fait, choisissant pour leurs propres archives la sûreté et la possibilité de
les mettre en valeur.
29
LISTA ABREVIERILOR
A. N. R. - Arhivele Naţionale ale României
D. A. N. I. C. - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale
D. G. A. S. - Direcţia Generală a Arhivelor Statului
D. J. A. N. - Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale
D. M. A. N. - Direcţia Municipiului (Bucureşti) a Arhivelor

Naţionale
I. A. R. - Întreprinderile Aeronautice Române
O. N. T. - Oficiul Naţional de Turism
O. S. I. M. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

30 Arhive personale şi familiale
► Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

Bucureşti, Bdul Regina Elisabeta nr. 49, sector 5;
tel.: 3152505
fax: 3125841
e-mail: ArhNat@mi.ro
1. ACTERIAN
●Anii extremi: 1904-1973, 87 u.a., inventar nr. 1824.
Familia Acterian a locuit la Constanţa, soţii Aram şi Haiganuş
Acterian au avut trei copii: Haig, Arşavir şi Eugenia Jeni.
Haig Acterian a urmat Facultatea de Filosofie şi Conservatorul de
Artă Dramatică, a devenit actor şi s-a ocupat de literatură şi publicistică.
A fost căsătorit cu actriţa Marietta Sadova.
Au fost incluse în acest fond documente personale şi lucrări
literare aparţinând lui Haig Acterian, corespondenţa purtată cu mama şi
soţia sa, precum şi caiete cu însemnări zilnice ale Eugeniei Jeni Acterian.
2. ADAMACHI Vasile (1830-1896)
●Anii extremi: 1830-1896, 148 u.a., inventar nr. 1516,
limbile: română, greacă, franceză şi armeană.
Vasile Adamachi, om politic şi filantrop român, este cunoscut şi
prin faptul că a lăsat, prin testament, averea sa Academiei Române,
pentru acordarea de premii ştiinţifice şi burse de studii.
Fondul arhivistic creat de Vasile Adamachi a fost ordonat în cinci
părţi structurale: documente personale; relative la activitatea social-
politică a lui Vasile Adamachi; acte rezultate din administrarea şi
exploatarea posesiunilor, moşiile Călimăneşti, judeţul Tutova şi Roşiori,
judeţul Suceava; corespondenţă (expediată şi primită) şi diverse.
Reţin atenţia documentele referitoare la activitatea lui Vasile
Adamachi ca membru în Consiliul Partidului Naţional Liberal şi în
„Societatea de Navigaţie”, precum şi corespondenţa purtată cu D.
Basarabescu, Dumitru Brătianu, Alexandru Hrisoscoleu, Ion Ionescu de
la Brad, Alexandru Sihleanu şi membrii familiei.
Bibliografie:
Ion Vitan, Colecţia „Vasile Adamachi”, în „Revista Arhivelor”,
nr. 4, 1992, p. 449-458.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 31
3. ALEXANDRESCU Anton (1905-1984)

Anton Alexandrescu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc,
licenţiat în ştiinţe economice, a funcţionat la Banca Naţională şi Institutul
Naţional al Cooperaţiei, iar în 1946 a devenit ministru al Cooperaţiei.
După acest an, a fost deputat în Marea Adunare Naţională, vicepreşedinte
al Băncii Agricole, rector al Institutului de Ştiinţe Economice şi
Planificare, director general adjunct la A.D.A.S.
Fondul arhivistic creat de Anton Alexandrescu este constituit din
documente deosebit de valoroase referitoare la istoria Partidului Naţional
Ţărănesc – programele partidului din anii 1921, 1926, 1935, liste cu
candidaţii Partidului Naţional Ţărănesc la alegerile locale din 1936 – la
activitatea politică desfăşurată de acesta după anul 1945 în cadrul
Partidului Naţional Ţărănesc şi Frontului Plugarilor. Corespondenţa
purtată cu Victor Eftimiu, Victor Jinga, Ion Mihalache, Iuliu Maniu,
I. V. Popescu-Mehedinţi, secretarul lui Ion Mihalache, reflectă şi ea
aspecte ale vieţii politice.
De asemenea, fondul mai conţine şi un impresionant număr de
memorii păstrate în manuscris, broşuri, reviste şi ziare.
Bibliografie:
Narcis-Dorin Ion, Partidul Naţional Ţărănesc-Anton Alexandrescu.
Scurtă istorie. I şi II în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1997, p. 101-156,
nr. 1-2, 1998, p. 35-80.
4. ALEXANDRESCU Niculae
limbile: română, greacă şi franceză.
Niculae Alexandrescu a ocupat în anul 1846 dregătoria de
paharnic, a fost judecător la Tribunalul judeţului Ilfov, Secţia I,
proprietar al unor imobile din Bucureşti şi moşii în judeţele Dâmboviţa,
Prahova, Vlaşca şi Buzău.
Fondul arhivistic cuprinde documente privitoare la familia
Alexandrescu şi rudele apropiate, la soţia lui Niculae Alexandrescu,
Sevastiţa Cătuneanu, la familiile Gherman şi Dociu, înrudite prin alianţă.
Documentele oferă date despre situaţia Bucureştilor în anii
războiului Crimeii, viaţa şi activitatea lui Ion N. Alexandrescu, unul
dintre fiii lui Niculae Alexandrescu, asociat la Fabrica de chibrituri
„Filaret”, delimitările rurale din anul 1864, vânzări, schimburi şi
hotărnicii de moşii şi despre călătoriile membrilor familiei Alexandrescu
în străinătate.
În fond sunt păstrate şi scrisori de la generalul H. Arion,
Constantin Bilciurescu, Constantin Cuţarida, Iancu Golescu, prinţul
Miloš Obrenović, Ioan Oteteleşanu, Alexandru Vilara.
5. ALEXIANU George (1882-1946)
George Alexianu, profesor de drept constituţional comparat la
Universitatea din Cernăuţi, a fost rezident regal al ţinuturilor Suceava
(august 1938 - februarie 1939) şi Bucegi (februarie 1938), iar în perioada
1941-1944, guvernator al Transnistriei.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează un mic
fragment din arhiva Alexianu. Este de remarcat corespondenţa cu
„Monitorul Oficial” şi Imprimeriile Statului privind tipărirea şi corecturile
la Codul de legi, vol. IV şi V şi la Indexul General Alfabetic al colecţiilor
de legi, precum şi cea cu Creditul Agricol Ipotecar şi Banca Ilfov.
6. ANDRICU J. Mihail (1894-1974)
limbile: română şi franceză.
Deşi a fost licenţiat în drept la Universitatea din Bucureşti din
anul 1919, Mihail Andricu a devenit un cunoscut compozitor şi profesor
la Conservatorul din Bucureşti. A fost vicepreşedinte al Uniunii
Compozitorilor din R. S. România şi membru corespondent al Academiei
Române.
Documentele fondului personal Mihail Andricu au fost ordonate
pe trei secţiuni: documente personale, documente rezultate din activitatea
creatorului şi corespondenţă.
Menţionăm scrisorile primite de creatorul fondului de la Nadia
Boulanger, Viorel Cosma, Charles Delaunay, redactor şef la „Revista
Internaţională de Muzică de Jaz”, editată la Paris şi de la Monica
Lovinescu. Sunt inventariate, de asemenea, în fond compoziţii proprii şi
diverse partituri.
7. ANGELESCU Constantin
●Anii extremi: 1907-1949, 16 u.a., inventar nr.1691.
Constantin Angelescu este cunoscut prin activitatea sa de guvernator
al Băncii Urbane şi al Creditului Funciar din Bucureşti (1919-1949).
Fragmentul de fond păstrat la Direcţia Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale conţine printre alte documente şi corespondenţă primită
de Constantin Angelescu de la prieteni din ţară şi străinătate. Menţionăm
scrisorile trimise de S. G. Mironescu în care este descrisă o întrevedere

avută cu Nicolae Titulescu şi sunt expuse mijloacele de redresare
financiară a ţării, precum şi pe cele ale salariaţilor Băncii Urbane prin
care cer demisia lui Constantin Angelescu (1945).
◊ Numeroase informaţii despre acesta se mai regăsesc în fondurile
arhivistice ale Băncii Urbane Bucureşti şi ale Creditului Funciar
Bucureşti, depozitate la Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor
Naţionale.
8. ANTONESCU Ion (1882-1946)
Mareşalul Ion Antonescu s-a născut la Piteşti, într-o familie de
militari. Este cunoscut pentru strălucita carieră militară, devotamentul
faţă de patrie, onoarea şi disciplina militară desăvârşită pe care le-a
respectat şi aplicat cu consecvenţă.
Ion Antonescu a ocupat importante funcţii: şef al Biroului operaţii
din Marele Cartier General, în primul război mondial, comandant al
Şcolii Superioare de Război, şef al Statului Major General Român,
ministrul Apărării Naţionale şi al Afacerilor Străine, preşedinte al
Consiliului de Miniştri.
La 23 August 1944 a fost arestat, predat autorităţilor sovietice,
apoi judecat în faţa unui „Tribunal al poporului”, care l-a condamnat la
moarte, fiind executat la 1 iunie 1946.
Fondul arhivistic Ion Antonescu este constituit din: documente
personale şi de proprietate (imobilele din Bucureşti şi Predeal);
corespondenţă oficială şi particulară purtată cu Vintilă Brătianu, ministru
de Finanţe, cu Dimitrie N. Ciotori, generalul Henri Philippe Pétain,
Stelian Popescu, Constantin Prezan şi Nicolae Titulescu; decrete de
numiri în funcţii diplomatice, memorii şi cereri adresate lui Ion
Antonescu de persoane particulare, hărţi ale unor regiuni în care s-au
desfăşurat manevre, precum şi din scrisori ale Mariei Antonescu primite
de la diferite persoane, printre care şi Elena Davila Perticari.
9. ARGETOIANU Constantin (1871-1955)
limbile: română, franceză şi maghiară.
Constantin Argetoianu, descendent al unei vechi familii din
Oltenia, doctor în medicină, licenţiat în drept şi litere la Paris (1888-
1896), este cunoscut ca un marcant om politic. A făcut parte din Partidul
Conservator, după război l-a sprijinit pe Alexandru Averescu la
constituirea Partidului Poporului, a intrat în Partidul Naţional Liberal

fiind ministru, a făcut parte din cabinetul de tehnicieni al lui Nicolae
Iorga. În anul 1932 a creat Uniunea Agrară şi în 1936 o transformă în
Partidul Agrar, a fost ministru şi preşedinte al Consiliului de Miniştri în
lunile septembrie-noiembrie 1938, a fost arestat de legionari, dar a reuşit
să scape. În primăvara anului 1944 se afla în Elveţia, se întoarce în ţară
în 1946 şi constituie Uniunea Naţională-Muncă şi Refacere. A fost
arestat în noaptea de 5-6 mai 1950 şi moare întemniţat la Sighet.
Documentele fondului conţin, în cea mai mare parte, informaţii
despre participarea lui Constantin Argetoianu în consiliile de
administraţie ale marilor societăţi şi fabrici: Banca Ardeleană, Banca
Ţărănească, Fabrica şi Rafinăria de Zahăr şi Spirt Ripiceni, Societatea
Petrol-Block, Societatea Steaua Română ş.a. La acestea se adaugă acte
economico-financiare: facturi, poliţe, conturi, bugete, acţiuni bancare,
dări de seamă şi corespondenţa personală (o carte de vizită de la pictorul
George Petraşcu şi o scrisoare de la Nicolae Titulescu).
Deosebit de valoroase sunt cele 14 caiete de memorii şi însemnări
zilnice.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Dolj.
Bibliografie:
Constantin Argetoianu, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din
vremea celor de ieri, ediţie cu prefaţă şi indice de Stelian Neagoe, vol. I-XI,
Editura Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998.
10. ARSACHI Apostol (1789-1874)
Apostol Arsachi, grec de origine, cu studii de medicină la Halle,
om politic, a fost consilier al domnilor români în anii 1830-1860, secretar
particular al generalului A. O. Duhamel, membru în Comisia Centrală de
la Focşani, ministru de Externe în guvernarea Barbu Catargi şi
prim-ministru (1862). S-a căsătorit cu Ana Darvari, verişoară primară a
mamei lui Nicolae Bălcescu.
După anul 1850, Apostol Arsachi a făcut parte, împreună cu
Petrache Poenaru, Simion Marcovici şi alţii din Comisia Eforiei
Şcoalelor, desemnată pentru a stabili modalităţile de înlocuire a
alfabetului chirilic cu cel latin.
Documentele fondului se referă în primul rând la administrarea
averii acestuia, la proprietăţile din Paraipan, Cucuruzu, Buteneşti, judeţul
Giurgiu, Călineşti, judeţul <Muscel>, la luarea în antrepriză, în asociere
cu Alexandru Vilara, Gheorghe Oteteleşanu şi firma „Fraţii Ghermanii” a

exploatării ocnelor de sare din Ţara Românească şi Moldova.
Într-o altă grupă de documente au fost ordonate bilanţuri, socoteli,
poliţe şi scrisori primite de la unii membri ai familiilor Costa-Foru,
Lahovari, Mavrocordat, Oteteleşanu, Suţu, Văcăreşti şi de la George
Bibescu, relative la afacerile lui Apostol Arsachi, la relaţiile comerciale
cu Hagi Constantin Pop din Sibiu şi cu Ştefan Moscu.
De asemenea, au fost incluse în fond testamentele lui Alexandru
Vilara şi actele proceselor de moştenire a averii acestuia, documente
referitoare la mănăstirile româneşti închinate la Sfântul munte Athos, la
ajutorul acordat compatrioţilor greci pentru construirea unui institut de
fete la Atena, denumit „Arsakion”, la situaţia casei Nicolae Creţulescu,
precum şi poezii patriotice care privesc Grecia.
Bibliografie:
Natalia Trandafirescu, Fondul personal „Doctor Apostol
Arsachi”, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1984, p. 333-338.
11. AUŞNIT Max (1888-?)
limbile: română, franceză şi germană.
Max Auşnit a absolvit studiile comerciale şi de export la Viena, a
devenit unul dintre marii industriaşi ai României, administrator delegat al
Uzinelor Reşiţa, Titan, Nădrag, Călan, preşedintele Uniunii Generale a
Industriaşilor din România, al Societăţii de Telefoane şi al Băncii
„Chrisoveloni” etc.
Documentele fondului se referă, în special, la afacerile lui Max
Auşnit, la convenţiile şi înţelegerile încheiate de acesta cu diferite bănci
şi firme industriale, la procesele avute în anii 1944-1946 cu Ministerul
Economiei Naţionale şi Ministerul Finanţelor.
12. AVERESCU Alexandru (1859-1938)
Militar de carieră, general şi mareşal în armata română,
comandant al trupelor în războiul cu Bulgaria şi al Armatei a II-a în anii
1916-1918, Alexandru Averescu a fost şi un marcant om politic al
timpului său. A înfiinţat Partidul Poporului, devenind prim-ministru în
anii 1920-1921 şi 1925-1927.
Fondul personal creat de Alexandru Averescu conţine documente
rezultate din activitatea politică şi publicistică a acestuia, precum şi
corespondenţă.
Un număr însemnat de unităţi arhivistice se referă la eforturile

depuse de Alexandru Averescu pentru organizarea Partidului Poporului
(campanii şi alegeri electorale, tabele cu rezultatele alegerilor, editarea
ziarului „Îndreptarea”), la proclamarea generalului ca cetăţean de onoare
al unor judeţe (Bălţi, Cahul, Cetatea Albă, Hotin, Orhei, Soroca).
Din corespondenţa lui Alexandru Averescu semnalăm schimbul
de scrisori cu Martha Bibescu, Ion Brătianu, Gheorghe Brătianu, Miron
Cristea, principesa Elena, regele Ferdinand, Ioan Jianu, Mihail
Manoilescu, regina Marioara a Iugoslaviei, Ion Mihalache, Ion Moţa,
Grigore L. Trancu-Iaşi, Alexandru Vaida-Voevod.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Mareşal Alexandru
Averescu, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1993, p. 478-484.
13. BABEŞ Vincenţiu (1821-1907)
Vincenţiu Babeş, reprezentant al românilor din Transilvania, a
fost preşedinte al Partidului Naţional Român, avocat şi publicist.
Deşi fondul conţine puţine documente, acestea sunt extrem de
importante, ele caracterizând eforturile depuse pentru redactarea
Memorandumului. Amintim memoriul adresat de Vincenţiu Babeş, în
1890, lui Gheorghe Pop de Băseşti şi notiţele redactate în legătură cu
acesta.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj.
14. BACOVIA
Poetul George Bacovia (George Vasiliu) (1881-1957) s-a născut
la Bacău şi a absolvit Facultatea de Drept la Iaşi. A fost redactor şi
bibliotecar la Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, a lucrat la
Teatrul Poporului, la Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, a fost membru
al Societăţii Scriitorilor Români.
Fondul familial Bacovia cuprinde acte de stare civilă şi de studii
pentru George Bacovia, documente rezultate din activitatea profesională
a acestuia, manuscrise şi lucrări despre poet. În partea a doua a fondului
au fost ordonate manuscrise aparţinând Agathei Bacovia Grigorescu,
soţia lui George Bacovia, versuri, jurnalul acesteia, precum şi fotografii
reprezentându-i pe George, Agatha şi Gabriel Bacovia, Cicerone
Teodorescu şi Miliţa Petraşcu.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Iaşi.
15. BAGDAT D. Dumitru

●Anii extremi: 1890-1955, 28 u.a., inventar nr.1826,
Fondul conţine documente relative la Dumitru Bagdat, agricultor
din Iaşi şi la fiii săi, Ion şi George, la administrarea moşiei Băbeanca,
judeţul Buzău şi corespondenţă de familie. Semnalăm o scrisoare a
Marthei Bibescu din anul 1911, adresată verişoarei sale, născută Bellio.
16. BAGDASAR
Fondul arhivistic Bagdasar a fost creat de Dumitru Bagdasar
(1893-1946), născut în comuna Roşieşti, judeţul Fălciu, părintele
neurochirurgiei româneşti, ministru al Sănătăţii în guvernul Petru Groza
şi de soţia acestuia, Florica Bagdasar (1901-1978), originară din Bitolia,
Macedonia, specialistă în neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru
din istoria României şi singura femeie delegată la Conferinţa de Pace de
la Paris din anul 1947.
Dumitru şi Florica Bagdasar (Ciumetti) au avut o fiică,
Alexandra, căsătorită cu scriitorul american Saul Bellow.
Între structurile fondului, deosebit de bogată este seria
corespondenţă. Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu oameni de
ştiinţă, savanţi şi literaţi din ţară şi străinătate: dr. Virgil Angelescu,
Tudor Arghezi, Constantin Arseni, Emil Bodnăraş, Alexandru Brătescu-
Voineşti, Valeriu Bologa, Otilia Cazimir, George Călinescu, Petre
Constantinescu-Iaşi, Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. Victor Gomoiu, Petru
Groza, Gheorge Marinescu, Ion Gheorghe Maurer, dr. D. Mezincescu,
Ştefan Milcu, Constantin I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Nicolae Ionescu
Siseşti, John Fulton, istoriograf american, Percival Boiley, R. C.
Buckley, Harvey Cushing, Walter Dendy, Louise Eisenhardt, Walter
Freeman, B. M. Fried, A. Mac Leon, neurochirurgi americani, Clovis
Vincent, neorochirurg francez, Otto Marburg şi Hubert Urban,
neurochirurgi vienezi, Henry Viets, istoric al medicinei americane şi alţii.
17. BAGDASAR Nicolae (1896-1971)
Pedagog de prestigiu, Nicolae Bagdasar s-a remarcat şi prin
cercetările şi lucrările sale în domeniul istoriei filosofiei, teoriei culturii
şi gnoseologiei. A fost membru corespondent al Academiei Române,
secretar al Societăţii Române de Filosofie, coordonator ştiinţific al
Dicţionarului Enciclopedic.
Fondul arhivistic creat de Nicolae Bagdasar cuprinde manuscrise
ale lucrărilor publicate şi nepublicate, studii, articole, recenzii,
corespondenţă cu oameni de ştiinţă şi cultură şi un număr de 31 de
fotografii reprezentându-l pe creatorul fondului, prieteni şi cunoscuţi.
Din bogata corespondenţă păstrată în fond, amintim schimbul de
scrisori cu: Ion Agârbiceanu, Iorgu Alexa, C. Baimuş, Nicolae Balca, Ion
A. Bassarabescu, Raimond Bayer, preşedinte al Institutului Internaţional
de Colaborare Filosofică din Franţa, Dan Bădărău, Vasile Băncilă, Ştefan
Bârsănescu, Lucian Blaga, George Bontilă, Constantin I. Botez, Mihai
Beniuc, Ion Biberi, Otilia Cazimir, Şerban Cioculescu, Alexandru
Claudian, Ion Clopoţel, C. Georgiade, Iorgu Iordan, Eugen Lovinescu,
Constantin Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Constantin Noica, P. P.
Panaitescu, Edgar Papu, Alexandru Rosetti, D. D. Roşca, Tudor Vianu,
Vasile Pavelcu, Ion Petrovici, Liviu Rusu, Vincenzo de Tuvo, Giorgio
Del Vecchio etc.
18. BALŞ
Familia Balş, una dintre cele mai de seamă familii ale Moldovei,
cunoscută încă din secolul al XV-lea, a avut de-a lungul timpului mai
multe ramuri. Cea care stă la originea Bălşeştilor de astăzi este aceea
care se trage din Lupu Balş (fiul lui Ionaşcu Balş), căsătorit cu Safta
Cantacuzino cu care a avut şase copii din care trei băieţi, George,
Teodor şi Constantin, fiecare dintre ei formând câte o ramură a familiei.
Fondul familial este constituit din documente create de membrii
ramurii lui Alexandru Balş, vistier, fiul lui George (Iordache) Balş, mare
logofăt şi al Mariei Mavrocordat, căsătorit cu Smaranda Sturdza. Din
căsătoria acestora au rezultat doi fii: Constantin şi George. Constantin
Balş a avut un singur fiu, Demetru Balş, iar George pe Alexandru,
Caterina şi Olga.
Pentru Alexandru Balş, logofăt, amintim două scrisori, una
adresată unui prieten căruia îi cere să intervină pentru obţinerea arendării
moşiei Cucuteni, cealaltă emisă de Vasile Pogor, pentru Aristia Balş,
căsătorită Panagalos (înrudită pe linie maternă cu familia Hangerli),
priveşte rolul lui Alexandru Balş într-o afacere bănească.
De la Constantin Balş s-au păstrat scrisori primite de la mama sa,
fratele său, George, de la Catinca Sturdza şi Constantin Rosetti.
Corespondenţă particulară s-a conservat şi pentru Dimitrie Balş (de la
soţia sa, Liky), Grigore Balş (de la tutorele său, Vasile Pogor şi de la
mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache), Ion (Iancu) Balş şi

Smaranda Balş. Dintr-o preluare ulterioară de documente provin acte
dotale, cărţi de hotărnicie şi scrisori aparţinând Caterinei, lui Victor,
Mihail, Nataliei şi lui Teodor Balş.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 84 şi 900.
Bibliografie:
Maria Soveja, Iulia Gheorghiev, Valentina Costache, Îndrumător
în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 131-132.
19. BALTAZAR
Fondul familial Baltazar conţine documente create de Camil
Baltazar, poet şi prozator, absolvent al Facultăţii de Litere şi Filosofie din
Bucureşti şi de soţia acestuia, Iosefina Baltazar, de asemenea scriitoare.
Din activitatea desfăşurată de Camil Baltazar s-au păstrat
manuscrise ale operelor literare, studii despre scriitori români şi străini,
jurnalul său pentru anii 1919-1947 şi corespondenţă primită de la
Alexandru Andriţoiu, Tudor Arghezi, Aristide Blank, Otilia Cazimir,
Dimitrie Gusti, Ion Jalea, Perpessicius, Valeriu Râpeanu, Alexandru
Rosetti, Zaharia Stancu, Petru Vintilă.
De la Iosefina Baltazar au fost clasate în fond manuscrise literare
şi corespondenţă purtată cu surorile sale, Mina şi Eugenia.
20. BATAILLARD Paul (1816-1894)
Ziaristul francez Paul Bataillard, susţinător al intereselor
poporului român, a publicat studii şi lucrări privind istoria Principatelor
Române, a fost membru al Academiei Române.
Materialele documentare cuprinse în fond sunt scrisori emise şi
primite de Paul Bataillard, manuscrise şi concepte ale unor lucrări
referitoare la Prusia şi problema Orientului, naţionalităţile din Austro-
Ungaria, note cu privire la naţionalităţile din România şi însemnări luate
la Congresul de la Berlin din anul 1878.
Semnalăm scrisorile primite de la Francesco Bilbao, revoluţionar
chilian, Dimitrie Brătianu, Constantin Gr. Cantacuzino, A. Dessus,
Ed. Gioia, fraţii Golescu, Edgar şi Maria Quinet, C. A. Rosetti.
Bibliografie:

21. BĂDESCU Constantin Dinu
limbile: română şi germană.
În arhiva lui Constantin Bădescu, cântăreţ de operă, au fost
ordonate memorii, partituri, diplome, medalii, versuri, fotografii ale
acestuia şi ale unor personalităţi ale muzicii româneşti.
22. BĂJAN I. Dumitru
Fondul personal Dumitru I. Băjan cuprinde documente rezultate
din activitatea de cercetare istorică, etnografică şi lingvistică a creatorului de
fond.
Cea mai mare parte dintre unităţile arhivistice sunt constituite din
transcrieri de documente, note, însemnări, studii, fişe cu referire la
Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Vlad Călugărul, la
istoricul judeţului Muscel, mănăstirile Câmpulung, Tismana, Horezu,
precum şi la etimologia unor cuvinte: Transalpino, altino, Strunga etc.
23. BĂLAN Teodor (1885-1972)
Istoricul Teodor Bălan s-a născut în anul 1885, la Gura
Humorului, a urmat studiile superioare la Cernăuţi şi Viena. A fost
profesor şi doctor în istorie, directorul Arhivelor Statului de la Cernăuţi
între anii 1929-1940 şi conferenţiar la Universitatea din acelaşi oraş, în
perioada 1932-1940.
În fondul arhivistic Teodor Bălan s-au păstrat în special manuscrisele
lucrărilor şi studiilor publicate: Valahia maior et minor, Gărzile naţionale
din Bucovina 1848, Conflictul pentru tricolor – un capitol din istoria
Bucovinei, Istoria teatrului românesc din Bucovina, Bucovina în anul 1848,
Documentele mănăstirilor din Bucovina, documente aparţinând unor
persoane din familia Flondor, o declaraţie a lui Iancu Flondor din anul 1918
şi cinci fotografii reprezentându-l pe acesta.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Suceava.
24. BĂLĂCEANU
Pentru familia Bălăceanu, vechi neam de boieri din Ţara Românească,
a fost constituit un fond arhivistic ce cuprinde documente create de unii

dintre membrii acesteia.
Astfel, un document din 1690, aflat în copie, se referă la
Constantin Bălăceanu, numit de împăratul Leopold I în funcţia de
general de trupe în „Valahia”, iar altele două la Constantin-Costache
Bălăceanu, mare ban, mort în anul 1850, căsătorit cu Maria C.
Bălăceanu, fiica poetului Alecu Văcărescu.
Regăsim în fond şi documente pentru Ioan Bălăceanu, fiul lui
Constantin-Costache Bălăceanu, ministru de Externe, ministru
plenipotenţiar la Paris şi de la soţia acestuia, Maria du Mont Beaufort, de
la cei trei fii ai lor, Constantin, Ştefan şi Ioan, precum şi de la Ştefania
Gr. Bălăceanu, soţia lui Constantin şi de la fiul acestora, Grigore C.
Bălăceanu.
De asemenea, au fost ordonate în fond şi documente create de
Janna Rosetti-Roznovanu, verişoară cu Grigore C. Bălăceanu.
25. BĂLCESCU Nicolae (1819-1852)
Nicolae Bălcescu, descendent al unei vechi familii boiereşti, a fost
unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848, membru al Guvernului
Provizoriu, editorul revistei „Magazin Istoric pentru Dacia”, remarcabil
istoric, patriot român şi vizionar politic.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează extrem de
puţine documente rezultate din activitatea marelui revoluţionar român,
Nicolae Bălcescu. Printre acestea amintim Proclamaţia de la Islaz,
Apelul Guvernului Provizoriu din 16 iunie 1848, o scrisoare a lui
Bălcescu adresată de la Palermo nepoatei sale, fiica Mariei Bălcescu.
26. BENGESCU
Fondul arhivistic al familiei Bengescu, originară din Oltenia,
întemeietoare a satului Bengeşti din judeţul Gorj, cuprinde documente
provenind de la mai mulţi membri ai familiei: soţii Zoe Bengescu
(Rosetti) şi Alexandru Bengescu, fiica lor Zozo Bengescu, de la Dimitrie
Bengescu, fratele Zoei Bengescu, Noemi D. Rosetti, nepoata Zoei
Bengescu şi de la Hortensia Papadat-Bengescu, fiica căpitanului Dimitrie
Bengescu, fratele dramaturgului George Bengescu-Dabija.
De la Zoe Bengescu Rosetti se păstrează un jurnal cu însemnări,
corespondenţă cu Ion I. C. Brătianu, principesa Elisabeta, George Enescu

şi Netty Maiorescu, iar de la Alexandru Bengescu amintim un jurnal cu
însemnări şi corespondenţa cu Henry Catargi, mareşalul Casei Regale.
Pentru Zozo Bengescu reţin atenţia jurnalul personal pe anii 1909-1936,
scrisorile primite de la principesa Elisabeta şi de la Noemi D. Rosetti,
corespondenţa cu Martha Bibescu şi L. C. Negruzzi.
Un loc important în fond îl ocupă scrisorile primite de Hortensia
Papadat-Bengescu de la Alexandrina Suţu şi Eugen Lovinescu.
27. BERCEANU Mihail (1882-1957)
Mihail Berceanu, fiul lui Gheorghe Berceanu (mare proprietar, fost
primar al Brăilei), a urmat studii juridice la Bucureşti şi Paris, devenind
profesor de drept roman la Universitatea din Iaşi. A activat în Partidul
Naţional Liberal, fiind şef de cabinet al lui Ion I. C. Brătianu, preşedinte al
Consiliului de Miniştri în anii 1909-1910, prefect de Vaslui, Ialomiţa şi
Roman, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi la
Ministerul Industriei şi Comerţului. La sfârşitul războiului a fost întemniţat
la închisoarea din Sighet fiind eliberat în anul 1955.
Fondul arhivistic creat de Mihail Berceanu cuprinde o cantitate
importantă de documente, ordonate potrivit principiilor de organizare a
arhivelor personale. Majoritatea unităţilor arhivistice se referă la aspecte
legate de exercitarea activităţilor profesionale, a funcţiilor administrative
şi politice avute şi la bunurile familiei.
În grupa „corespondenţă” regăsim scrisori primite de la membrii
familiei Berceanu, de la Sever Bocu, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu,
Alexandru C. Carianopol, I. G. Duca, Mircea Eliade, C. Filipescu, Spiru
Haret, Ion Manolescu, director al Teatrului Naţional şi de la Elena Pastia.
De asemenea, au fost clasate în arhiva Berceanu documente
aparţinând lui Barbu şi Ion Berceanu.
Bibliografie:
28. BERDAN Gheorghe (1894-1971)
Gheorghe Berdan, militar de carieră, s-a născut în localitatea
Fundătura, judeţul Bacău, în anul 1894. A participat la cel de-al doilea
război mondial, pe frontul de Est, în Crimeea.
Reţin atenţia documentele referitoare la bătălia pentru Sevastopol
din 2 iunie-2 iulie 1942 şi luptele de la „Bastion II” purtate de Divizia 4

Vânători de munte.
29. BERTHELOT Henri (1861-1931)
limba franceză.
De la generalul francez Henri Mathias Berthelot, şef al misiunii
militare franceze în România (1916-1918) s-a păstrat jurnalul acestuia cu
însemnări din perioada 1916-1919.
30. BIBESCU
Boierii Bibeşti, originari din Oltenia, sunt menţionaţi în
documente încă din secolul al XVIII-lea.
Arhiva familiei Bibescu conţine scrisori ale Marthei Bibescu
primite de la soţul ei, George Valentin Bibescu, preşedinte al Federaţiei
Internaţionale Aeronautice, aflat pe front în primul război mondial şi de
la Alexandru Rosetti, precum şi pe cele aparţinând lui George Bibescu,
fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, în legătură cu o proprietate a
fostului domn, situată în apropierea Bosforului, procesul pentru fabrica
de zahăr Chitila şi administrarea moşiei Chitila-Mogoşoaia.
De asemenea, au fost ordonate în fond o scrisoare a lui Nicolae G.
Bibescu referitoare la procesul „Casei Bibescu” cu municipalitatea Bucureşti
şi o notă biografică asupra vieţii şi activităţii lui Emanuel Epureanu.
◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti.
Bibliografie:
31. BIJU
Alexandru Biju s-a născut la Caransebeş în anul 1847, a studiat la
Politehnica din Viena, a participat la organizarea Expoziţiei Naţionale
din 1906. A fost căsătorit cu Elena, născută Niezinski şi a avut patru
copii: Alexandrina, pictoriţă, Leon Dumitru, pictor, Aurel, marinar şi
aviator, deschizător de drumuri în arta paraşutismului, decedat în anul
1925, în urma unui salt nereuşit cu paraşuta şi Traian, profesor.
Fondul familial include acte personale şi scrisori ale lui
Alexandru Biju, certificatul Elenei Biju de trecere de la religia romano-
catolică la religia ortodoxă, inventarul bibiliotecii Mihail Biju şi o hartă
hidrografică a României din anul 1893.

◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin.
32. BOBULESCU Constantin
Preotul Constantin Bobulescu, subdirector la Seminarul
„Veniamin Costache” din Iaşi, paroh al Bisericii Tabacu din Bucureşti,
este cunoscut pentru activitatea sa literară şi preocupările pentru
studierea istoriei.
Între documentele pe care le cuprinde acest fond, semnalăm ca
deosebit de valoroase scrisorile primite de Constantin Bobulescu de la
Ion Bianu, Vasile Bogrea, Mihai Costăchescu, Gala Galaction, Nae Popa,
profesor universitar şi academician, Constantin Turcu, şeful Arhivelor
Statului Iaşi. O mare parte a corespondenţei a fost purtată cu Gheorghe
T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale.
33. BOERESCU Mihai şi Vasile
Cele nouă unităţi arhivistice ale fondului sunt formate din scrisori
particulare şi brevete de acordare a unor decoraţii lui Mihai Boerescu
(1877-?), fost ministru plenipotenţiar şi şef al Departamentului Politic de
la Ministerul de Externe, din scrisori aparţinând lui Vasile Boerescu
(1830-1883), profesor de drept comercial (a înfiinţat Facultatea de Drept
din Bucureşti) şi schiţe genealogice ale familiilor: Prisăceanu,
Strâmbeanu, Şoimescu, Tigveanu din judeţul Neamţ şi Boerescu,
originară din Lugoj.
34. BOERESCU Neagu
limbile: română, germană şi engleză.
Neagu Boerescu a fost ofiţer în armata română, participant la
primul război mondial, cu Divizia a XI-a.
În fond s-au păstrat printre alte documente, hărţi militare,
corespondenţă de familie şi un expozeu asupra zăcămintelor de
chihlimbar din judeţul Buzău, elaborat de George V. Cruglicov.
35. BOGA T. Leon
Leon Boga, istoric român, macedonean de origine, fost director al
Arhivelor Statului din Chişinău, este cunoscut pentru volumele de
documente basarabene pe care le-a publicat şi scrierile sale literare.
Din fragmentul de fond donat de creator, menţionăm Pomelnicul

martirilor aromâni căzuţi în lupta de apărare a graiului strămoşesc,
Cartea Liceului românesc din Bitolia şi caietele cu versuri aparţinând lui
Leon T. Boga.
36. BOGDAN Damian (1907-?)
limbile: română şi rusă.
Istoricul, slavistul şi paleograful Damian Bogdan s-a născut la
Buteşti, azi Republica Moldova, a urmat Facultatea de Filosofie şi Litere,
Şcoala Superioară de Arhivistică, a fost doctor în istorie, membru
fondator al Asociaţiei Slaviştilor şi al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă.
Arhiva donată în anul 1983 de profesorul Damian Bogdan este
formată din manuscrisele unor lucrări de istorie, fişe şi note pentru
acestea, fotocopii, transcrieri şi traduceri de documente, corespondenţă
cu membrii familiei rămaşi în Basarabia.
37. BOGDAN Nicolae (1903-?)

Ziaristul basarabean Nicolae Bogdan este cunoscut pentru studiile
şi lucrările sale din domeniul istoriei şi culturii.
În fond sunt conservate caietele în manuscris ale unora dintre
lucrările lui Nicolae Bogdan: Sensul experienţei napoleoniene, Tragedia
Brâncovenilor, Miracolul Creangă-Eminescu, Adevărata poziţie a
chestiunii păcii etc. şi corespondenţă cu diverse personalităţi, printre care
Traian Vuia, Henry Catargi şi Mihail Manoilescu.
38. BOLDUR Alexandru (1886-1982)
limbile: română, franceză, rusă şi engleză.
Alexandru Boldur s-a născut în Chişinău la 9 martie 1886, a urmat
Facultatea de Drept şi Institutul Superior de Arheologie de la Petersburg, a
fost profesor la Institutul Superior Juridic din Sevastopol, la Facultatea de
Teologie din Chişinău şi la cea de Litere din Iaşi, fiind unul dintre marii
cunoscători ai istoriei Basarabiei şi Moldovei şi a izvoarelor narative slave.
În fondul personal creat de Alexandru Boldur, s-au păstrat
manuscrise, note şi recenzii ale lucrărilor şi studiilor acestuia,
corespondenţă cu personalităţi şi instituţii, o listă cu profesorii şi
conferenţiarii Universităţii din Iaşi, din perioada 1941-1944 etc.
39. BOSIE Vasile (1855-1939)

limbile: română, italiană, engleză şi germană.
Documentele fondul sunt organizate pe mai multe pachete.
Primele şase pachete constituite din: porunci şi cărţi domneşti, zapise,
jalbe, învoieli şi hotărnicii oferă informaţii relative la diverşi membri ai
familiei (slugerul Ioan Bosie, Vasile Bosie, comis, spătar, căminar şi agă,
Costache Bosie şi Răducanu Bosie), la moşiile acestora, la litigii pentru
hotare şi case.
Pachetele VII şi VIII cuprind documente despre Raoul V. Bosie
(Bossy), fiul lui Vasile Bosie, ce reflectă activitatea acestuia ca şef de
cabinet în Ministerul de Externe, ataşat şi secretar de legaţie la Roma,
ministru al României la Viena şi Helsinki, consilier tehnic la Societatea
Naţiunilor şi scriitor.
Menţionăm, pentru conţinutul lor, scrisorile şi telegramele primite
de Raoul V. Bossy de la Constantin Diamandi, K. Nelson Gay, Vasile M.
Kogălniceanu, A. Lapedatu, Savel Rădulescu şi Nicolae Titulescu.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 122.
Bibliografie:
40. BOTEANU
limbile: franceză, germană, rusă şi portugheză.
Botenii, familie boierească din Ţara Românească, şi-au luat
numele de la moşia Boteni din judeţul Muscel.
Ramura care a creat documentele fondului familial conservat la
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale este cea a lui Emanoil
Constantin Boteanu, născut la Bucureşti în anul 1812, militar de carieră,
participant la Revoluţia de la 1848, căsătorit cu Zoe Panaitescu din Ploieşti
cu care a avut 16 copii (Emanoil, Romulus, Remus, Gheorghe etc.).
În fond se păstrează documente create de Emanoil Constantin
Boteanu, de fiul acestuia Remus, colonel, participant la luptele pentru
Griviţa din timpul Războiului de Independenţă, de medicii Emanoil R.
Boteanu şi Gheorghe Panaitescu, precum şi de inginerul agonom,
Solomon Sofonea.
41. BRĂTĂNESCU Mircea (1893-?)

Mircea Brătănescu, general şi profesor la Academia Militară, ataşat
militar la Lisabona şi Madrid, s-a născut la Giurgiu, la 3 noiembrie 1893.
Arhiva creată de Mircea Brătănescu a fost ordonată în trei grupe:
documente de proprietate, documente rezultate din activitatea creatorului
de fond, material didactic de la Şcoala Superioară de Război de la Paris
şi de la Bucureşti: planuri, crochiuri, manuale de istorie şi tactică
militară.
Între documentele fondului menţionăm brevetul de conferire a
ordinului militar „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, acordat în anul 1942 lui
Mircea Brătănescu pentru merite militare în bătăliile de la Bug, Balaki,
Malaja Belosjorka, Tarmak şi satul Zara.
42. BRĂTIANU
●Anii extremi: 1850-1948, 648 u.a., inventar nr.1286, 1287.
Familia Brătianu este cunoscută ca una dintre familiile care a dat
României importanţi oameni politici şi de cultură.
Fondul familial Brătianu este constituit din documente create de
unii dintre cei mai importanţi membrii ai acesteia, genealogiile şi actele
unor familii boiereşti ca Bucşanu, Ceparu, Balotă, Greceanu, Lerescu,
Rudeanu, Şuica şi Vlădescu-Tigveanu.
Pentru Ion C. Brătianu (1821-1891), fiul stolnicului Constantin
Brătianu şi al Anastasiei Tigveanu se păstrează documente privind
activitatea sa politică şi scrisori primite de la Ion Bălăceanu, Vasile
Boerescu, Dimitrie Brătianu, Eugen Carada, guvernatorul Băncii
Naţionale, Nicolae Creţulescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Gheorghe
Vârnav-Liteanu, C. A. Rosetti, Dimitrie Sturdza. Mai există câteva scrisori
şi note de la Dimitrie Brătianu (1864-1892), fratele lui Ion C. Brătianu şi
Constantin I. C. Brătianu (1866-1953), fiul lui Ion C. Brătianu.
Însemnate momente ale vieţii lui Ion I. C. Brătianu (1864-1927),
fiul lui Ion C. Brătianu sunt redate de telegrame şi scrisori primite de la
Victor Antonescu, Constantin Argetoianu, Nicolae Bianu, regele Carol
II, Constantin H. Cesianu, generalul Cihovschi, Lucia Cosma, Constantin
Diamandi, Iancu Flondor, Vasile Goldiş, Emil Lahovari, Constantin
Moisil, Sextil Puşcariu, Iuliu Roşca, Anghel Saligny, precum şi de
corespondenţa politică şi administrativă purtată cu C. N. Alimănişteanu,
Ion Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu, Alexandru Djuvara, Ion
Mitilineu, Petre G. Papacostea, Petru Poni.
Unele documente incluse în fond aparţin lui Vintilă Brătianu

(1867-1930), frate cu Ion I. C. Brătianu. Amintim schimbul de scrisori cu
Constantin Argetoianu, G. N. Gologan, prinţul Nicolae şi Nicolae
Titulescu.
Pentru Gheorghe I. Brătianu (1898-1953), fiul lui Ion I. C.
Brătianu, istoric şi şef al Partidului Naţional Liberal, închis în anul 1948
la Sighetu Marmaţiei, se conservă documente rezultate din activitatea sa
administrativă, politică, ştiinţifică şi didactică.
În seria de acte „alţi corespondenţi” pot fi cercetate scrisori
expediate de Ion Barnea, Victor Eftimiu, Emile Hubain, Armand Lévi,
Jules Michelet, Gheorghe Panu, Edgar Quinet şi de Dimitrie Brătianu
către Edgar Quinet, note manuscris de la Cornelia Bodea, rapoarte
referitoare la regele Carol II, o scrisoare a lui Gheorghe Tătărescu
adesată lui Vintilă Brătianu, inventarul imobilelor din Bucureşti donate
de Eliza Brătianu, precum şi însemnări aparţinând lui Dimitrie Sturdza.
Bibliografie:
Crisanta Ilie, Fondul familial Brătianu, în „Revista Arhivelor”, nr.
1-2, 1999, p. 202-204.
43. BRATU
Fondul arhivistic Bratu a fost creat de Anton I. Bratu şi
Constantin Lupescu şi cuprinde lucrări ştiinţifice şi literare aparţinând lui
Anton I. Bratu (Dicţionar al lumii antice), corespondenţa lui Constantin
Lupescu, fotografii cu Ion şi Maria Antonescu şi Mihai Antonescu.
44. BROCINER Joseph (1858-1916)
Publicistul Joseph Brociner s-a născut la Iaşi, a urmat studii juridice,
apoi s-a stabilit la Galaţi unde s-a ocupat de problemele şi istoria
comunităţii israelite din România.
În fond sunt conservate câteva scrisori primite de Joseph Brociner
între anii 1878-1879, broşuri, articole din presă şi lucrări referitoare la
protecţia evreilor în lume şi în România.
45. BROŞTEANU Ernest (1869-1932)

limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană.
Generalul Ernest Broşteanu s-a născut la Roman, a participat la
luptele de pe frontul dobrogean, în 1917 şi la cele de la Mărăşeşti, iar în
1918 cu Divizia a XI-a intră în Basarabia.
În arhiva generalului Ernest Broşteanu se regăsesc scrisori prin
care Clubul Nobilimii Basarabene din Chişinău şi societăţi culturale
basarabene mulţumesc generalului pentru acţiunile sale din Basarabia,
scrisori adresate lui Radu Broşteanu, fiul generalului Ernest Broşteanu şi
fotografii. De asemenea, sunt inventariate în acest fond scrisori adresate
lui Charles Eisenecker, inginer la Şcoala de Poduri şi Şosele din
Bucureşti.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Ernest Broşteanu,
în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1997, p. 198-199.
46. BUCŞAN Constantin (1883-?)
Din activitatea lui Constantin Bucşan, avocat şi membru al
Partidului Poporului s-au păstrat doar câteva scrisori primite de la Petru
Groza şi una de la Alexandru Averescu.
47. BUNESCU Mihail
●Anii extremi: <1905-1935>, 8 u.a., inventar nr. 1748,
Fondul arhivistic creat de Mihail Bunescu cuprinde câteva
documente rezultate din activitatea sa de critic de teatru: articole în
manuscris, nedatate, intitulate Chestiuni de teatru şi Scrisori din Paris.
Impresiuni de teatru, referitoare la teatrul românesc condus de Alexandru
Davila şi Constantin Nottara, la spectacolele pariziene cu piese de teatru
ale lui Paul Hervien, Robert de Flers, G. A. de Caillavet, Eugène Brieux
şi Pierre Berton.
48. BUSUIOCEANU Alexandru (1896-1963)
limbile: română, spaniolă, franceză, engleză, germană şi italiană.
În decursul vieţii sale, Alexandru Busuioceanu a fost specialist în
istoria artei, publicist şi poet, profesor la Academia de Arte Frumoase din
Bucureşti, consilier cultural la Legaţia Română din Madrid (1942-1945).
După anul 1945, a activat ca profesor de limba şi literatura română la

Universitatea din Madrid, director al Institutului Român de Cultură de la
Madrid, a devenit membru corespondent al Academiei de Istorie a Artei din
Toledo şi al Academiei Internaţionale Libere de Ştiinţă şi Litere din Paris.
Documentele provenite de la Alexandru Busuioceanu sunt în mare
parte studii, bibliografii ale pictorilor spanioli, conferinţe, discursuri,
interviuri, volume de poezii şi fotografii ale unor opere de artă.
Putem parcurge, de asemenea, şi o interesantă corespondenţă care
reflectă preocupările literare şi activitatea editorială a lui Alexandru
Busuioceanu. Menţionăm scrisorile de la Alexandru Ciorănescu,
Dimitrie N. Ciotori, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, pictorul Alexis
Macedonski, poetului Carlos Edmundo d’Ory, Valeriu Papahagi, Fanny
Rebreanu, Horia Surianu şi Horia Vintilă.
În fond sunt ordonate şi documentele provenite din activitatea
desfăşurată de Alexandru Busuioceanu la Legaţia Română de la Madrid
şi un important număr de hărţi.
49. BUTCULESCU
1138, 2234.
Butculeştii, mari proprietari de pământ şi oameni politici, îşi au
originea în judeţul Teleorman.
Documentele aparţinând membrilor acestei familii au fost
organizate în mai multe grupe, potrivit schemei de ordonare a fondurilor
familiale.
În prima grupă a fondului au fost cuprinse documente personale,
cele care reflectă modul de viaţă şi bunurile familiei Butculescu. Tot aici
au fost incluse şi actele create de serdarul Marin Butculescu, ispravnic de
Olt, mort pe la 1830, pitarul Costache M. Butculescu, de Dimitrie C.
Butculescu, fiul mai mare al lui Costache M. Butculescu, de Nicolae
Butculescu, fiul cel mic al serdarului Marin Butculescu (diplome de
acordare a unor ordine româneşti şi străine) şi de alţi membri ai familiei.
În cea de a doua grupă au fost inventariate documente provenind
din activitatea socială şi politică a lui Dimitrie C. Butculescu (studii de
drept şi arheologie, promotor al cooperaţiei române, iniţiator al multor
societăţi economice, organizator al unor expoziţii industriale), scrisori
expediate de Constantin Bacalbaşa, Georges Barrel, fratele
exploratorului Leon Barrel, George Bibescu, Ion C. Brătianu, Luigi
Cazzavilan, G. de Coutouly, ministrul Franţei la Bucureşti, Elena Cuza,
Frédéric Dame, ziarist francez, D. D. Gerota, Maria I. Glogoveanu
(născută Butculescu), Vasile Lucaciu, Vasile Popan, teolog transilvănean,

Maria C. A. Rosetti, V. A. Urechia, generalul Vlădoianu şi Societatea
Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, precum şi unele referitoare la
Conferinţa Interparlamentară de la Berna (1887-1899).
La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisori aparţinând: Mariei
Butculescu, mama lui Dimitrie C. Butculescu, Elenei Butculescu,
Marinei Brătianu, lui Nicolae şi Irinei Butculescu, guvernantei fiilor lui
Dimitrie C. Butculescu, A. Colin, precum şi testamentul Elenei Ch.
Pherekyde, cu menţiuni pentru fiica sa, Irina N. Butculescu.
În inventare separate au fost grupate documentele preluate ulterior
constituirii fondului: zapise, anaforale, cărţi de judecată, hotărnicii,
porunci de la domnii Mihai Suţu şi Alexandru Moruzi, condici de
socoteli pentru bunurile imobile ale familiei Butculescu.
Bibliografie:
50. BUTEANU Aurel (1904-?)
Aurel Buteanu, ziarist de profesie, a ocupat funcţia de
reprezentant de presă la Bruxelles, a fost director al ziarului „Patria” din
Cluj şi director general al Teatrului Naţional din Cluj.
Fondul arhivistic creat de acesta conservă o parte din corespondenţa
purtată cu compozitorul român Stan Golestan, referitoare la: concursuri şi
concerte, succesele muzicii româneşti la Paris şi Bruxelles, activitatea lui
George Enescu, relaţiile cu Viorel V. Tillea şi opiniile autorităţilor
franceze faţă de schimbarea guvernului Vaida-Voevod.
51. CANTACUZINO
Familia Cantacuzino, de origine bizantină, este menţionată în
Ţările Române la începutul secolului al XVII-lea. Cantacuzinii se trag
din Mihai Cantacuzino, mare negustor din Constantinopol, urmaşul
acestuia, Andronic, îl va ajuta pe Mihai Vitezul să devină domn al Ţării
Româneşti.
Întemeietorul ramurii acestei familii în Ţara Românească
este postelnicul Constantin Cantacuzino, căsătorit cu Ilinca, fiica
domnului muntean, Radu Şerban. Ramura din Moldova este dată de
George Cantacuzino şi el fiu al lui Andronic Cantacuzino.
La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se păstrează în

fondul familial Cantacuzino documente create de Constantin
Cantacuzino (1800-1875), om politic român, caimacam al Ţării
Româneşti, fiul lui Iordache Cantacuzino şi al Mariei Pârşcoveanu,
referitoare la Revoluţia de la 1848.
Se mai află în fondul familiei şi corespondenţa Alexandrinei
Cantacuzino, fiica lui Constantin Cantacuzino (căsătorită cu generalul
George Manu), primită de la Alexandrina Blaremberg, născută Ghica,
pentru anii 1848-1869.
De la Ioan A. Cantacuzino (Zizine) (1829-1897), ministru de
Finanţe, agent diplomatic la Belgrad, director general al Teatrelor din
România s-a păstrat o parte a corespondenţei purtată cu Zoe Bagration,
Alfred Ballif, Vasile Boerescu, Zoe Cantacuzino (soţie), Petre P. Carp,
Lascăr Catargi, Ion Câmpineanu, M. Costa-Foru, N. Goilav, Titu
Maiorescu, P. Mavrogheni, A. Mikuli, Mihail Mitilineu, Marie Negruzzi,
Frederik Peytavain, Victor Place, Dimitrie Sturdza, Maria Suţu, C.
Vogel, Caterina Zotta (nepoată) şi cu N. Zotta.
Au fost ordonate în fond scrisori aparţinând Elizei şi Ecaterinei
(Jarka) Cantacuzino (1840, 1882-1883), Mariei Cantacuzino (1882-
1889), lui G. Cantacuzino (1870-1896), relative la moşia Măgureni,
comuna Edera, judeţul Prahova, medicului Mihai Cantacuzino (1916-
1917), lui M. G. Cantacuzino (1911-1922), precum şi corespondenţa lui
Nicolae B. Cantacuzino (1898-1902), ginerele prinţului Gh. Bibescu şi a
colonelului Nicolae G. Cantacuzino (1909-1940).
Se adaugă la documentele membrilor familiei planuri şi inventare
ale moşiilor Cantacuzinilor, scrisori relative la averea lui Paul Greceanu
şi un testament al Lucreţiei Cantacuzino.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 93, pentru
Gheorghe Grigore Cantacuzino şi D.J.A.N. Vâlcea.
Bibliografie:
în Arhivele Centrale, vol. I, partea II-a, Bucureşti, 1974, p. 148-151.
52. CANTACUZINO (Grigore Gh. şi Alexandrina Gr.)
limbile: română, franceză, germană, engleză, chineză, japoneză ş.a.
Cea mai mare parte a documentelor fondului a fost creată de
Grigore Gh. Cantacuzino (1873-1930), ministru secretar de stat, senator,
director al ziarului „Voinţa Naţională”, fiul lui Gheorghe Gr.
Cantacuzino 1 şi al Ecaterinei Băleanu şi de soţia acestuia, Alexandrina

(1876-1944), născută Pallady, militantă pentru apărarea drepturilor
femeii şi copilului, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor Române,
a Micii Antante a Femeilor, delegată a României la Societatea Naţiunilor.
Grigore Gh. şi Alexandrina Cantacuzino au avut trei copii:
Gheorghe, arheolog şi profesor universitar, Constantin şi Alexandru,
avocat. Gheorghe Cantacuzino a fost căsătorit cu Zoe Greceanu, cu care
a avut doi copii: Ileana şi Ioana Cantacuzino.
Deosebit de valoroase sunt documentele aparţinând Alexandrinei
Gr. Cantacuzino: testamente, brevete ale medaliilor primite, memorii
adresate unor societăţi, note şi rapoarte rezultate din activitatea depusă în
cadrul asociaţiilor şi organismelor internaţionale, ca membră sau
preşedintă a acestora, discursuri, articole, apeluri şi documentaţie tehnică
pentru ridicarea Mausoleului Eroilor Neamului de la Mărăşeşti. Se
adaugă la acestea albumele cu fotografii, invitaţiile şi ilustratele ce
reflectă intensa activitate desfăşurată de Alexandrina la congrese
internaţionale şi Societatea Naţiunilor, precum şi un album cu desene
realizate de Oscar Lazăr.
Corespondenţa Alexandrinei Cantacuzino purtată cu membrii
familiei, personalităţi din ţară şi străinătate ocupă şi ea un loc special în
acest fond arhivistic. Scrisorile provin de la tatăl său, Theodor Pallady,
de la surorile sale, Maria şi Georgeta, de la fiii săi (Alexandru, Gheorghe
şi Constantin) şi soţul său, de la prinţul Carol, scriitorul Petre Cătunaru,
Miron Cristea, I. G. Duca, D. I. Ghica, consul general la Salonic, de la
Vladimir Ghica, Olga Grigorovici, Victor Mihaly, mitropolit de Alba
Iulia, Vespasian V. Pella, Maria Pelivan, Aglaie Rosetti, născută Moruzi,
Tudor Vianu, de la soldaţii din lagărul Hehustedt din Germania, de la
prieteni, organisme internaţionale şi societăţi culturale.
Pentru Grigore Gh. Cantacuzino se păstrează documente din anii
1888-1931, printre care testamentul acestuia şi corespondenţă de la
Alexandrina Cantacuzino şi I. Mirea. Un număr redus de acte aparţin
fiilor acestora, Constantin Gr. şi Gheorghe Gr.Cantacuzino.
Alte serii de documente se referă la Jean A. Cantacuzino (1859-
1898), agent dipolmatic al României în Serbia (scrisori de la Nicolae
Golescu, Alexandru şi I. Ghica, Matilda Groulier, Eliza şi I. Marghiloman),
1
Gheorghe Gr. Cantacuzino este fiul lui Grigore Cantacuzino,
vornic, mort la 1849, căsătorit cu Luxiţa Creţulescu; au avut doi copii:
Nicolae şi Mihail Cantacuzino.
la Mihail Cantacuzino (1927-1931), Ştefania Cantacuzino (1836-1948),

Theodor Pallady (1853-1915), participant cu Regimentul 2 Roşiori la
Războiul de Independenţă, la Vladimir Ghica (1866-1912), soţul Elizei
Ghica (scrisori de la Maria Blaremberg, George Cantacuzino),
Luxiţa Cantacuzino (1855-1858) şi la Zoe Cantacuzino (1870).
O importantă cantitate de acte a fost colecţionată de familia
Cantacuzino: hărţi, corespondenţa lui Iosif Mildner din Braşov, de pe front
(1944) şi din Viena; desene şi schiţe executate de Ion Heliade Rădulescu,
student la Arhitectură la Paris (1867-1868), memoriile familiei Ion Heliade
Rădulescu, volume cu amintiri, atlase cu imagini din primul război
mondial, ilustrate, reproduceri după opere de artă şi fotografii.
De asemenea, se regăsesc în fond numeroase documente rezultate
din administrarea şi exploatarea proprietăţilor deţinute de familie în
judeţele Ialomiţa, Ilfov, Dâmboviţa şi Prahova.
53. CANTACUZINO C. Ion (1825-1878)
limbile: română, franceză, greacă, rusă şi sârbă.
Ion C. Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino, caimacam al
Ţării Româneşti (1848-1849) şi al Zoei Slătineanu, nepotul lui Ion Ghica,
a fost de mai multe ori deputat, ministru de justiţie între anii 1866-1867.
A fost căsătorit cu Maria Mavros, fiica generalului Nicolae Mavros şi a
Sevastiţei Suţu.
Fondul personal Ion C. Cantacuzino este constituit din cărţi
domneşti de la domnii Alexandru Ipsilanti, Constantin Mavrocordat,
Constantin Moruzi, Mihai Suţu, Ion Caradgea, Alexandru Ghica, Grigore
Ghica IV, hotărnicii, catagrafii, catastihe, învoieli, jalbe, foi de zestre,
testamente, zapise, chitanţe, contracte de arendare referitoare la moşiile
Pătârlagele, judeţul Buzău, Călineşti, Căzăneşti, Corbeanca, Piteasca,
judeţul Ilfov, Bordeni, Fântânele, Fulga, Mugureni, Mărgineni, judeţul
Prahova şi Cătina, judeţul Muscel, aparţinând acestuia.
O altă grupă de documente se referă la familia Mavros, la
proprietăţile acesteia, la aspecte privind războiul Crimeii, la testamentul
Mariei Cantacuzino, al Alexandrei Mavros, la Sevastiţa Suţu, la prinţul Gr.
Gagarin Sturdza, la membri ai familiilor Mavrocordat, Kotzebue şi Rizu.
54. CANTACUZINO Gr. Gheorghe (1900-1977)
limbile: română, franceză, germană şi engleză.
Gheorghe Gr. Cantacuzino, profesor universitar, doctor docent,
membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, arheolog de renume,

s-a născut în Bucureşti la 21 februarie 1900, ca fiu al Alexandrinei şi al
lui Grigore Gh. Cantacuzino.
Fondul personal creat de acesta a fost ordonat pe mai multe
structuri: documente personale; rezultate din activitatea ştiinţifică (1939-
1977): comunicări ştiinţifice, studii, rapoarte, note, schiţe, participări la
congrese de istorie şi arheologie, fotografii privind şantierele arheologice
pe care le-a condus în localităţile Băneasa, judeţul Teleorman, Cernica,
judeţul Ilfov, Mănăstirea Mihai Vodă etc. Reţin atenţia şi documentele
privind administrarea proprietăţilor, precum şi corespondenţa purtată cu
F. Van Bellingen, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Alexe Cantacuzino,
Maria Bălaşa Cantacuzino, Zoe Cantacuzino, C. Creţianu, Constantin
Daicoviciu, S. Donici, Gertrud Fischer din Viena, Harald Hauptmann din
Istanbul, Maria Gimbutas de la Universitatea din California, Nicolae
Iorga, Constantin Moisil, Paul Laptev, nepot, V. Milojcic de la
Universitatea din Heidelberg, Miron Constantinescu, Ion Nestor, Lois H.
Smith, de la Universitatea Harvard, S.U.A.
Se mai pot studia în acest fond documente aparţinând soţiei lui
Gheorghe Gr. Cantacuzino, Zoe Florica, născută Greceanu şi fiicelor
Ileana şi Ioana Cantacuzino.
55. CANTACUZINO M. Constantin (Bâzu) (1905-?)
limbile: română, engleză şi franceză.
Aviatorul şi inventatorul Constantin M. Cantacuzino (Bâzu) s-a
născut la Bucureşti în anul 1905, din părinţii Mihai G. Cantacuzino şi
Maria Rosetti Tescanu, recăsătorită după moartea lui Mihai G.
Cantacuzino cu George Enescu.
Acest fond cuprinde documente personale aparţinând lui
Constantin M.Cantacuzino (Bâzu), (căsătorit cu Georgeta Diamandi şi
Ana Diamandi cu care a avut o fiică, Maria Ioana Cantacuzino),
corespondenţă referitoare la construirea avionului Tyfon, la raiduri şi
mitinguri aviatice (Paris-Saigon, Londra-Capetown, Paris-New York,
Paris-Bucureşti), documente rezultate din administrarea proprietăţilor,
corespondenţă personală (scrisori de la Alice Sturdza, Maria
Cantacuzino, George Enescu, pilotul Keisser), documente provenind de
la rudele creatorului de fond: Irina Băleanu, Mihai G. Cantacuzino,
Maria Cantacuzino Enescu, Ecaterina Gr. Cantacuzino, Gheorghe Gr.
Cantacuzino, Nicolae Gr. Cantacuzino şi Mihai D. Sturdza.
56. CANTACUZINO-RÂFOV-CAZIMIR
În fondul familial Cantacuzino-Râfov-Cazimir au fost inventariate
documente create de membrii acestei ramuri a neamului Cantacuzino.
Constantin Gh. Cantacuzino a fost căsătorit cu Elena C.
Mavrocordat. A avut cinci copii: Elena, căsătorită cu Ioan G. Ghica, Ion,
Gheorghe, Constantin şi Marica, căsătorită cu chimistul Emil E. Cazimir,
care la rândul lor au avut doi copii, Costache şi Irina, căsătorită cu
Mircea Moschuna-Sion.
Pentru Gheorghe C. Cantacuzino (1845-1989), care şi-a petrecut
copilăria la moşia Râfov, judeţul Prahova (moştenire de la bunica Anca
Râfoveanu) şi Bucureşti, matematician, ministru de Finanţe în anii 1896-
1898, reţin atenţia notele şi un caiet de însemnări cu date biografice,
scrisorile de la domnitorul Carol I şi George Murgescu, discursurile rostite
în Adunarea Deputaţilor între anii 1889-1898 şi o scrisoare din 1878
(numele emitentului indescifrabil) adresată inginerului Anghel Saligny.
De la Elena G. Cantacuzino (1860-<1936>) există documente din
anii 1898-1946, în special corespondenţă de la copii, nepoţi şi de la
mama sa, Ana Caţeleanu, de la diverse persoane (ordonată alfabetic, pe
expeditori) şi de la unele bănci din Bucureşti. În ceea ce îl priveşte pe
fratele acesteia, Ioan G. Cantacuzino (1888-?), inginer, remarcăm
corespondenţa de la rude, unele societăţi industriale şi un istoric al
relaţiilor economice cu firma „Sandoz” din Elveţia.
Documentele aparţinând lui Gheorghe G. Cantacuzino, avocat, şef
de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în anul 1917, director al
Băncii „Româneşti”, sunt reprezentate de scrisori primite de la Emil
Cazimir, Mitiţă Constantinescu, Dimitrie Cuclin, Barbu Ştefănescu
Delavrancea, Ion Ghica şi acte personale pentru anii 1871-1947.
Pentru Marica E. Cazimir s-au păstrat documente din anii 1906-
1979, mai ales, corespondenţa primită de la soţ, copii, fraţi şi ginerele
său, Mircea Moschuna Sion, de la Ana Haret, Alexandru Rosetti şi
membrii familiilor Băicoianu, Davila şi Odobescu. Aceleaşi categorii de
documente se conservă şi pentru Emil E. Cazimir pentru anii 1920-1976
şi copiii acestuia, Costache şi Irina.
Un număr mic de acte, ziare străine, un carnet cu însemnări şi
corespondenţă cu prietena sa, Elena Greceanu (Băicoianu) se păstrează şi
pentru Elena I. Ghica, născută Cantacuzino-Râfov.
57. CANTILI George P. (1838-1908)

Din arhiva creată de George P. Cantili, doctor în drept la Paris,
membru fondator al Partidului Naţional Liberal, ministrul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice în anii 1878-1879, reţin atenţia diplomele de licenţă
şi doctor în drept, precum şi brevetele de acordare a unor ordine.
58. CARADGEA
limbile: română, franceză, suedeză, turcă, poloneză, germană, slavă,
latină, engleză şi greacă.
Fondul arhivistic al familiei Caradgea (Caradja, Karadja), familie
de origine greacă stabilită în Muntenia încă din vremea lui Matei Basarab
voievod, cuprinde mai multe serii de acte: documente personale
provenite de la diferiţi membri ai familiei Caradja, corespondenţa unor
reprezentanţi ai acesteia, printre care Eufrosina Caradja-Capodistria-
Souffi şi fiii acesteia, Constantin Jean Karadja, ministru plenipotenţiar al
Turciei la Haga şi Felix Capodistria-Souffi.
Separat au fost grupate documente aparţinând lui Mihalache
Caradja, serdar, fiul lui Constantin, mare postelnic în vremea lui Vasile
Lupu, lui Constantin Karadja, dragoman al Turciei în Suedia (1714-
1735), precum şi cele emise de Ioan Gheorghe Caradgea, domn al Ţării
Româneşti (1812-1818).
La acestea se adaugă şi grupele cu scrisori primite de Aristide
Karadja (1913), născut la Dresda în 1861, fiul dragomanului Constantin
Karadja; de Constantin Ion Karadja, ambasador al Greciei la Paris şi
Londra (1824-1861); de Constantin Ion Karadja, trimis otoman la Berlin,
Hanovra şi Haga, tatăl lui Ioan Alexandru Karadja, pentru anii 1834-
1860 (semnalăm o scrisoare de la naturalistul Alexander von Humboldt);
de Ion Alexandru Karadja, ministru otoman la Stockholm, la Haga şi
Berlin (mort în 1894), (1861-1894) şi de Maria Karadja (1890-1923),
soţia lui Ioan Alexandru Karadja (între acestea remarcăm o scrisoare de
la dramaturgul suedez, August Strindberg). Menţionăm şi documentele
aparţinând lui Constantin Ion Caradja (1889-1948), istoric, membru al
Academiei Române, fiul lui Ioan Alexandru Karadja (scrisori de la von
Metternich Klemens şi Nicolae Iorga), precum şi pe cele ale Marcelei
Karadja, Elenei Karadja (1834-1839), Despinei Karadja şi ale lui
Alexandru Karadja-Grumăzeşti (1923-1924). Au fost incluse în fond
schiţe şi arbori genealogici ai familiei.
În seria „Colecţia Caradja” au fost clasate foi de zestre, plicuri, o

carte domnească de la Petru Şchiopul, scrisori de la Ion Bianu, domnul
Alexandru Ghica, Victor Hugo, Alexandru şi Saşa Odobescu.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Karadja, în „Revista
Arhivelor”, nr. 3, 1994, p. 299-301.
59. CARANFIL G. Nicolae (1893-?)
limbile: română, franceză, engleză şi germană.
Inginerul Nicolae G. Caranfil a urmat studiile superioare la Gand-
Belgia şi la Universitatea Cambridge. A ocupat funcţii importante:
director general al Societăţii Generale de Gaz şi Electricitate, al Uzinelor
Comunale Bucureşti, membru în Consiliul de administraţie al Societăţii
Române de Radiodifuziune, vicepreşedinte al Consiliului Superior al
Apelor, preşedintele Iaht-Clubului Regal, al Federaţiei Române de
Scrimă, ministrul Aerului şi al Marinei.
Fondul arhivistic cuprinde documente valoroase: studii, planuri
(planul canalului navigabil Bucureşti-Argeş-Dunăre), schiţe, memorii,
proiecte de legi, fotografii cu referire la activitatea de inginerie şi creaţie
a lui Nicolae Caranfil, la cea de conducător de întreprinderi, precum şi
corespondenţă particulară şi de familie, primită de la mama sa, Maria,
soţia sa, Eufrosina şi fiul său, Andrei, pentru anii 1890-1944.
Prezintă un interes deosebit materialele documentare referitoare la
construirea aeroporturilor din Timişoara, Cluj, Oradea, Craiova, Satu
Mare, situaţia societăţilor I.A.R. Braşov, LARES-Liniile Aeriene
Române, exploatate de stat, precum şi cele păstrate de la George Atanase
Caranfil, tatăl lui George Caranfil, care a avut un rol important în
dezvoltarea relaţiilor comerciale ale României cu Franţa şi înfiinţarea
Societăţii de Navigaţie pe Dunăre şi Prut.
Bibliografie:
60. CARP P. Petre (1837-1918)
Petre P. Carp, membru al unei vechi familii de boieri moldoveni,
a urmat Facultatea de Litere şi cea de Drept la Berlin. A avut o
fructuoasă carieră politică, a fost ministrul Cultelor, de Externe, de

Finanţe şi prim-ministru, filo-german convins, a rămas în Bucureşti în
timpul primului război mondial.
Materialul documentar provenit de la familia Carp este fragmentar
şi eterogen. Astfel, s-au păstrat acte ale spătarului Niculai I. Carp, de la
stolnicul Petre Carp şi Smaranda Carp, părinţii lui Petre P. Carp.
De asemenea, regăsim în fond documente referitoare la
administrarea proprietăţilor familiei şi corespondenţă personală
(schimburi de scrisori dintre fraţii Neculai şi Petre P. Carp, scrisori de la
Smaranda Carp, mama lui Petre P. Carp şi primite de acesta de la
I. Radowitz, ataşat la Constantinopol şi Gheorghe Costa-Foru).
Deosebit de importante, pentru istoria României, sunt
documentele din seria a treia, ce oglindesc situaţia Principatelor Române
înainte de Unirea de la 1859, procesul de reorganizare administrativă şi
politică, alegerile pentru divanurile ad-hoc.
Bibliografie:
61. CASTRIŞOAIA Safta
Documentele fondului Safta Castrişoaia au, în general, un
conţinut economic, se referă la administrarea averii acesteia de către
epitropia constituită după moartea Saftei Castrişoaia. Ca genuri de
documente întâlnim condici cu jurnale ale epitropilor „Casei
Castrişoaia”, acte justificative pentru veniturile şi cheltuielile casei,
contracte de arendare a moşiilor Călineşti şi Slătineanca, judeţul Muscel,
Măgura din Buzău, Părul Rotund şi Plosca de Jos din Teleorman, Grosu
şi Guruieni din judeţul Vlaşca.
Bibliografie:
în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 157.
62. CATARGI
În fondul familial Catargi au fost grupate scrisori aparţinând lui
Lascăr Catargi (1823-1899), om politic conservator, preşedinte al
Consiliului de Miniştri, corespondenţa Elenei Catargi (1906-1913), soţia
lui Lascăr Catargi, acte personale şi scrisori ale fiicelor acestora, Elena
şi Margareta Catargi (1876-1958), ale lui Henry Catargi, precum şi
scrisori ale lui George Valentin Bibescu, Mariei Cantacuzino şi Mariei
Mavrocordat.
63. CAZIMIR
limbile: română, germană şi franceză.
Familia Cazimir (Kazimir) provine dintr-o veche familie
boierească originară din Polonia, unii dintre membrii acesteia au emigrat
în Moldova în vremea lui Eustratie Dabija voievod (1622).
Safta, fiica lui Costache Cazimir a fost căsătorită cu stolnicul
Constantin Kogălniceanu (străbunii lui Mihail Kogălniceanu). Teodor
Cazimir, colonel, a fost căsătorit cu Elena, sora lui Mihail Kogălniceanu,
decedată la Paris în 1849, din această căsătorie au rezultat doi copii,
Neculai şi Emil. Cel din urmă a fost căsătorit cu Maria Vârnav-Liteanu,
de la care a avut trei copii: Elena, Alexandru şi Emil.
În fondul familial Cazimir sunt ordonate documente provenind de
la colonelul Teodor Cazimir (1839-1878), Neculai Cazimir (1856-1866),
doctor în ştiinţe juridice la Heidelberg, Emil T. Cazimir, lt. colonel
(1858-1918), precum şi de la fraţii Elena, Alexandru şi Emil E. Cazimir,
inginer chimist (1886-1970).
64 CĂLINESCU Armand (1893-1939)
●Anii extremi 1905-1948, 29 u.a., inventar nr. 1692,
limbile: română, franceză şi latină.
Din arhiva creată de Armand Călinescu, om politic, unul dintre
membrii marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc, prim-ministru,
asasinat de legionari în septembrie 1939, s-au păstrat puţine documente.
Unele dintre ele sunt acte personale: ordine, brevete şi distincţii
primite de Armand Călinescu de la şefi de state şi organisme
internaţionale. Se adaugă corespondenţa relativă la Adela Călinescu,
născută Baranga, la naşterea lui Barbu (fiul lui Armand şi al Adelei
Călinescu) şi diferite registre privind moşia Ciupa din judeţul Argeş.
În copie xerox, se păstreză memoriile lui Armand Călinescu.
65. CĂLUGĂRU Ion (1902-1956)
Scriitorul Ion Călugăru, pe numele adevărat Croitoru Buium a
Ţiprei, s-a născut la Dorohoi, în anul 1902.
Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond ilustrează
activitatea de prozator, dramaturg şi publicist a lui Ion Călugăru:

manuscrise originale şi copii ale lucrărilor literare, jurnale şi note,
referate şi articole.
Corespondenţa creatorului fondului a fost ordonată alfabetic,
menţionăm scrisorile primite de la Camil Baltazar, Eusebiu Camilar,
Oscar Walter Cisek, Henri de Kerielis, membru în Camera Deputaţilor
din Franţa, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Leonte
Răutu, Ilarie Voronca, Perpessicius.
Semnalăm, de asemenea, existenţa unei scrisori de la Martha
Bibescu către Preşedinţia Consiliului de Miniştri şi copia unui ordin al
Cabinetului Militar Ion Antonescu din anul 1944, referitor la trecerile
frauduloase peste frontieră ale evreilor din Ungaria în România.
66. CÂMPINEANU
Câmpinenii, veche familie munteană, au dat doi reprezentanţi de
seamă pentru istoria României: colonelul Ion Câmpineanu (1798-1863),
participant la Revoluţia de la 1848 şi pe fiul său mai mare, Ion
Câmpineanu (1841-1888), căsătorit cu Irina Bellu (Bellio), lider al
Partidului Naţional Liberal, ministru de Justiţie, de Externe şi guvernator
al Băncii Naţionale a României.
Pentru Ion Câmpineanu, fostul ministru liberal, Direcţia Arhivelor
Naţionale Istorice Centrale deţine un număr important de scrisori primite
de la Alecu Balş, Basarab Brâncoveanu, N. Bălăceanu, Constantin
Bellio, George Bibescu, Dimitrie Brătianu, Ion C. Brătianu, G.
Cantacuzino, E. Costinescu, Nicolae Creţulescu, Fréderic Debains,
consul al Franţei la Bucureşti, T. G. Djuvara, <Nicolae> Fleva, Dimitrie
Ghica, A. G. Golescu, mitropolitul Moldovei, Iosif, Ion Kalinderu,
Mihail Kogălniceanu, V. Liteanu, M. Mitilineu, Alexandru Papiu-Ilarian,
Petru conte de Roma, Dimitrie Sturdza, Eliza Ştirbei, Elica Ştirbei,
Grigore Tocilescu, G. Tornielli, N. Voinov şi trimise soţiei, Irina.
De la Irina Câmpineanu menţionăm scrisorile primite de la
Alexandru şi Martha Beldiman, avocatul A. C. Constantinescu, T. G.
Djuvara şi G. Roznovanu.
Bibliografie:
67. CERNAT Alexandru (1828-1893)

Alexandru Cernat, născut la Galaţi în anul 1828, personalitate
marcantă a istoriei României, este cunoscut ca general, ministru de
război şi comandant al Armatei Române de Operaţii în timpul Războiului
pentru Independenţă.
La grupa documente de familie şi personale au fost incluse actele
de proprietate ale familiei Cernat pentru moşiile: Miceşti, Purcăreni,
Ruginoasa, Movila Turcului, Gura Vadului, imobilele din Galaţi şi
Bucureşti, actele de numire în diferite funcţii, de acordare a decoraţiilor
şi ordinelor, precum şi certificate de deces.
Documentele rezultate din activitatea de militar a lui Alexandru
Cernat – ordine, instrucţiuni, dispoziţiuni, corespondenţă, amintirile
generalului (1877-1878) – se referă în principal la desfăşurarea
Războiului pentru Independenţă şi anume la bombardarea Islazului,
retragerea inamicului la Nicopole, evacuarea Vidinului, victoria de la
Plevna, starea sanitară a trupelor, efectivele şi armamentul armatei turce.
Corespondenţa a fost ordonată pe criteriul oficial şi de familie.
Astfel, pot fi studiate scrisori primite de la generalul Ştefan Fălcoianu,
colonelul Pastia, M. Kogălniceanu, C. A. Rosetti, Gh. Lapedatu, precum şi
cele de la soţia sa, Sevastia, născută Budişteanu, de la copii şi alte rude.
La cele semnalate se adaugă fotografiile generalului Alexandru
Cernat, prietenilor şi familiei Cernat.
Bibliografie:
68. CHEMALE Anton
Fondul arhivistic creat de Anton Chemale, de profesie avocat,
conţine scrisori de la Nicolae Iorga şi trimise de Ion Pelivan lui Teofil
Iancu. De asemenea, cuprinde Actul constitutiv al Institutului de Studii
Sud-Est Europene.
69. CIHOVSCHI Alexandru
Fondul este constituit din brevete de înaintare în grade militare, de
acordare a unor ordine militare lui Alexandru Cihovschi, printre care şi
ordinul „Steaua României”, conferit pentru destoinicia cu care a condus
Regimentul 8 Călăraşi în luptele din anul 1917 şi de autorizare a purtării

unor ordine străine.
70. CIUGUREANU Daniil
●Anii exremi: 1902-1949, 3 u.a., inventar nr. 2227,
Daniil Ciugureanu, preot şi absolvent al Facultăţii de Medicină
din Kiev, este cunoscut ca susţinător al unirii Basarabiei cu România, a
fost deputat în Sfatul Ţării, ministru şi parlamentar.
Cele trei unităţi arhivistice sunt singurele recuperate din locuinţa
lui Daniil Ciugureanu, multe documente importante, printre care şi
corespondenţa cu Winston Churchill, s-au distrus.
Dintre documentele păstrate reţin atenţia notele telefonice
referitoare la Basarabia (1917-1918) şi fotografiile unor personalităţi
politice (1934-1938).
71. COANDĂ Henri (1886-1972)
Din activitatea lui Henri Coandă, inginer român, om de ştiinţă,
academician şi inventator s-au păstrat puţine documente la Arhivele
Naţionale. Menţionăm existenţa corespondenţei purtate cu inginerul
Constantin Gheorghiu în scopul editării de către acesta a unor lucrări de
istorie a aviaţiei.
72. CONSTANTINESCU Ion (1903-?)
Din arhiva lui Ion Constantinescu, teolog, director al revistei
„Slova Ortodoxă”, semnalăm manuscrisul unor însemnări despre
personalitatea şi opera lui Tudor Arghezi.
73. CONSTANTINESCU Miron (1917-1974)
Miron Constantinescu, licenţiat şi doctor în filosofie, profesor
universitar, director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei
R. P. R., deputat al Marii Adunări Naţionale, a desfăşurat o intensă
activitate didactică, ştiinţifică şi politică.
Dintre documentele conservate în fond menţionăm acte personale,
ordine de numire în funcţii didactice, comunicări ştiinţifice, articole,
diferite cuvântări ţinute la plenare ale C.C. al Partidului Comunist
Român, corespondenţă relativă la congrese şi întruniri internaţionale,

memoriile lui Alexandru Vaida-Voevod (1906-1917), vizita unei
delegaţii a Partidului Comunist Român în Elveţia şi o rolă cu filmul
„Excursie în Macedonia” (1911).
74. CORBU C. Adrian (1901-?)
Adrian C. Corbu, doctor în drept la Paris şi pictor scenograf, a
contribuit la crearea şi dezvoltarea Organizaţiei Naţionale de Turism, în
special a birourilor de la Paris, Berlin, Varşovia şi Praga. După anul 1955
a lucrat la Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române.
Cea mai mare parte a documentelor din fond, rapoarte, note de
serviciu, planuri şi itinerarii pentru excursii, acte constitutive şi statute
ale societăţii de turism „România”, legi şi proiecte de legi, se referă la
organizarea turismului în România, Federaţia Societăţilor de Turism din
România, reorganizarea turismului în Bucovina, înfiinţarea Oficiului
Naţional al Cinematografiei şi la activitatea O. N. T. (1936-1944).
În acest fond arhivistic au fost incluse schiţe şi acuarele originale
ale creatorului fondului, reproduceri ale operelor unor pictori străini,
corespondenţă privind omologarea aparatului de mărit foto alb-negru,
inovat de Adrian C. Corbu în colaborare cu inginerul Ion Constantinescu
şi documente referitoare la agronomul Constantin I. Corbu, tatăl lui
Adrian Corbu.
75. COSTACHE
●Anii extremi: 1865-1941, 25 u.a., inventar. nr. 1529.
Fondul arhivistic al familiei Costache a fost creat de Nicolae
(Niki) Costache (1888-?), fiul lui Lupu Costache şi al Clemenţei Juvara-
Costache, prefect de Argeş, şef de cabinet în Ministerul de Interne şi de
soţia acestuia, Florica, născută Rosetti.
Dintre documente reţin atenţia scrisorile lui Lupu Costache şi
Nicolae Lupu Costache, primite de la Cella Delevrancea, Constantin
Meissner, N. Missir şi cărţile poştale primite de Florica Costache.
76. COSTESCU George (1881-?)
George Costescu, avocat, poet şi ziarist, a scris articole despre
începuturile aviaţiei, turismului şi automobilismului în România, a
publicat lucrări de psihologie şi istorie.
În fond se regăsesc manuscrise ale lucrărilor lui George Costescu,
comunicări la radio, proiecte de lege şi regulamente pentru organizarea
educaţiei fizice a naţiunii, actele constitutive şi de organizare a

administraţiei Epitropiei Bisericii Colentina, aşezământul Ghica Voievod
(1833-1918).
77. CRAINIC Nichifor (1889-1972)
Nichifor Crainic (pseudonim al lui Ion Dobre), poet şi eseist,
membru al Academiei Române, s-a născut la Bulbucata, judeţul Giurgiu.
A urmat seminarul teologic, iar la Universitatea din Bucureşti şi cea din
Viena a studiat filosofia şi teologia, a fost directorul revistei „Gândirea”,
a colaborat la revistele „Ramuri”, „Neamul Românesc”, „Curentul” şi
„Viaţa Românească”.
A fost profesor universitar la Chişinău şi Bucureşti, deputat, iar în
anul 1941 ministrul Propagandei Naţionale. În anul 1947 a fost arestat şi
închis la Aiud, de unde va fi eliberat în 1962.
În fondul personal Nichifor Crainic sunt inventariate memoriile
sale Zile albe, zile negre - amintiri din viaţa mea, 1889-1947, articole şi
versuri în manuscris, însemnări despre mişcarea legionară.
Bibliografie:
Nedic Lemnaru, Zile albe, zile negre, Bucureşti, 1991, 389 p.
78. CREMER Isidor
Isidor Cremer a fost redactor al ziarului „Vreme Nouă”, organ al
Frontului Naţional Democrat din Vaslui.
Semnalăm existenţa în fondul personal Isidor Cremer a unor
referate semnate de Alexandru Vlahuţă, angajat al Casei Şcoalelor şi a
unei scrisori de la Cezar Petrescu.
79. CREŢULESCU
limbile: română, franceză, rusă, greacă, germană, engleză ş.a.
Documentele ce au intrat în fondul Creţulescu aparţin familiilor
înrudite Creţulescu, Lahovari, Arsachi, Plagino, Slătineanu şi Rudeanu.
Cea mai mare parte dintre acestea aparţin membrilor familiilor
Creţulescu şi Lahovari.
Alexandru Creţulescu (1779-?), mare postelnic şi mare vornic de
poliţie, soţia lui Anica Câmpineanu şi copiii lor Scarlat, Constantin,
Dimitrie, Nicolae, Ralu, Smaranda, Lina, Maria, Zinca Dudescu şi
Alexandrina Irimescu au creat numeroase şi importante documente.
Pentru Nicolae Creţulescu (1812-1900), medic, fruntaş al

Revoluţiei de la 1848, ministru şi prim-ministru există documente din
anii 1837-1944, pentru soţia acestuia Sofia Creţulescu documentele
acoperă anii 1854-1913. Pentru ceilalţi fraţi Creţulescu, înscrierile au fost
create astfel: Smaranda (pentru anii 1850-1904), Alexandrina Irimescu
(în perioada 1846-1869), Constantin (pentru anii 1862-1882), Dimitrie
(în perioada 1859-1884) şi Scarlat-Carol (în perioada 1837-1874), iar
pentru alte rude ale familiei actele acoperă anii 1787-1900.
Documentele familiei Arsachi, reprezentată prin Apostol, Gheorghe
şi Elena Arsachi (Mănescu), au fost emise între anii 1746-1940.
Familia Lahovari, de asemenea, veche familie de boieri greci,
venită în Ţara Românească, este reprezentată de Emanoil Lahovari,
preşedinte al Curţii Apelative Civile din Bucureşti la 1862, căsătorit cu
Olimpia Arsachi, fiica medicului Apostol Arsachi şi de copiii acestora:
George, Alexandru, Maria, Grigore şi Zoe.
Alexandru Emanoil Lahovari (1855-?), ministrul României la
Roma, Constantinopol, Viena şi Paris, a fost căsătorit cu Ana, fiica
medicului Nicolae Creţulescu, cu care a avut şase copii: Nicolae, Ana-
Maria, Maria-Nicole, căsătorită Plagino, Maria Sofia-Micutza, căsătorită
Panaitescu, Tatiana, căsătorită Rudeanu şi Alexandra-Pici, căsătorită
Slătineanu. Documentele pentru aceştia, inclusiv pentru George Al.
Plagino, acoperă anii 1830-1968.
Familia Slătineanu este cunoscută prin membrii săi: Smaranda,
Iordache şi Alexandru, Alexandru Al., Barbu Al., Alexandra B., născută
Lahovari şi Nicolae Al. Slătineanu şi prin alte rude ale familiilor Creţulescu
şi Lahovari, documentele pentru aceştia acoperă anii <1814>-1944.
Marea cantitate de documente ordonate în acest fond nu ne-a
permis să descriem seria „corespondenţă”, organizată pentru aproape toţi
membrii acestor familii, aşa cum am procedat pentru arhivele familiale şi
personale de mai mică întindere.
Menţionăm şi faptul că au fost ordonate în această arhivă
numeroase documente referitoare la administrarea şi exploatarea moşiilor,
precum şi manuscrise şi acte achiziţionate de familiile amintite mai sus.
80. CRISTEA Miron (1868-1939)

limbile: română, franceză, germană, engleză şi poloneză.
Miron Cristea, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a fost
membru al regenţei regale (1927-1930) şi prim-ministru în anul 1938.
În fond au fost incluse documente privind activitatea lui Elie

Cristea ca episcop al Caransebeşului şi ca participant la Unirea de la
1918, scrisori primite de Miron Cristea de la Mihai G. Cantacuzino,
mareşalul Palatului Regal, regele Carol II, A. C. Cuza, regele Ferdinand,
Octavian Goga, Nicolae Iorga, Ion Mihalache; circulare adresate clerului
şi poporului, pastorale şi cuvântări; comunicate, referate, rapoarte şi
discursuri rezultate din activitatea de prim-ministru a lui Miron Cristea;
imnul patriarhal compus de Gheorghe Cucu, imnul încoronării regelui
Ferdinand şi a reginei Maria, cu text al patriarhului; manuscrisele unor
studii; condici de audienţe, indicii acestora şi fotografii.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 93-97.
81. CUMPĂNAŞU I. Dumitru
limbile: română, slavonă, rusă şi turcă.
Problematica principală ilustrată de fondul de documente este
obştea moşnenilor din Grădiştea, judeţul Vâlcea. Astfel, au fost ordonate
cronologic danii şi porunci domneşti, contracte de vânzare-cumpărare,
arendare, schimb de moşii şi împrumuturi, scutiri de dări, foi de zestre şi
acte de proprietate aparţinând unor membrii ai familiei Cumpănaşu.
82. CUŢARIDA
În fondul familiei Cuţarida au fost incluse un studiu genealogic
asupra familiei, mai multe scrisori primite de Radu Cuţarida, însărcinat
cu afaceri în Egipt, de la principesa Ileana, principele Nicolae, membrii
familiei, precum şi scrisori ale Marthei Bibescu adresate Anei Cuţarida.
83. CUZA Alexandru C. (1857-1946)
limbile: română, franceză, germană, engleză şi italiană.
Alexandru C. Cuza, profesor universitar de economie politică la
Iaşi, om politic şi publicist, a fost unul dintre întemeietorii Partidului
Naţional Democrat şi ai Ligii Apărării Naţional Creştine (L.A.N.C.). A
fost ministru de stat la Ministerul Muncii, în timpul guvernului Octavian
Goga (decembrie 1937 - februarie 1938).
Materialul documentar provenit de la Alexandru C. Cuza a fost
ordonat în trei grupe, dintre acestea, seria actelor rezultate din activitatea
politică şi corespondenţa prezintă un interes deosebit.

Procesele-verbale ale unor şedinţe ale Partidului Naţional
Democrat şi L.A.N.C., corespondenţa cu şefii comitetelor judeţene
L.A.N.C., telegramele, cupurile de ziare, discursurile lui Alexandru C.
Cuza reflectă activitatea politică desfăşurată de creatorul fondului
arhivistic.
Dintre scrisorile primite de Alexandru C. Cuza le menţionăm pe
cele de la Corneliu Zelea Codreanu, A. C. Cusin, Ion Delateişani, Mircea
Djuvara, Octavian Goga, V. Grămadă, Nae Ionescu, Nicolae Iorga, Ion
Kalinderu, Constantin Kiriţescu, Ion Moţa, Alexandru Tzigara-Samurcaş
şi A. D. Xenopol.
84. CUZA Alexandru Ioan (1820-1873)
limbile: română, franceză, germană şi turcă.
Alexandru Ioan Cuza, primul domn al Principatelor Unite şi
domnitor al României, mare patriot şi om politic, este cunoscut ca
promotor al unor schimbări de fond în planul vieţii interne şi externe a
României, stat modern, ce păşea sigur pe drumul independenţei naţionale.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale a constituit pentru
această mare personalitate a României o colecţie de documente.
Dintre documentele colecţiei, reţin atenţia cele câteva note,
apeluri şi cupuri din ziare privind lucrările Comitetului pentru Unire din
districtul Buzău şi ale Comitetului Central al Unirii din Bucureşti,
precum şi corespondenţă oficială referitoare la problema insulelor
Dunării, la tariful vamal al Porţii Otomane şi la conflictele de frontieră.
Un loc aparte în cadrul colecţiei îl au scrisorile primite de
Alexandru Ioan Cuza de la Iancu Alexandru, agentul Principatelor Unite la
Paris, Alexandrina Cantacuzino, A. Cantacuzino, Elena Cuza (Rosetti),
Nicolae Giers, consulul Rusiei la Bucureşti, Ion Gr. Ghica, Victor Place,
M. Suţu şi Eduard Thouvenel, ministru de Externe al Franţei.
Menţionăm, de asemenea, existenţa a două scrisori adresate de
Mihail Kogălniceanu lui Manuel Kostaki, a diplomelor de încetăţenire
acordate de Alexandru Ioan Cuza unor locuitori din Principate, precum şi
cererile inginerilor francezi F. Henry şi E. Foucaul pentru obţinerea
dreptului de prospectare geologică şi concesionări de terenuri petrolifere.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 121, 127.
Bibliografie:

85. DAMASCHIN Maria
limbile: română, franceză, latină şi germană.
Fondul personal Maria Damaschin este format, în mare parte, din
fotocopiile unor scrisori, apeluri, memorii şi fotografii, referitoare la anul
revoluţionar 1821, activitatea Ligii Drepturilor Omului din România
(date despre Elena Văcărescu, membră a Federaţiei Internaţionale a Ligii
pentru Apărarea Drepturilor Omului) şi Congresul Mondial al Luptei
contra Războiului Imperialist.
Dintre scrisorile existente în fond menţionăm pe cele adresate de
Ecaterina Arbore, Petre Constantinescu-Iaşi, Constantin Dobrogeanu
Gherea, Ion Pas, Victor Ion Popa şi Emil Vârtosu lui Gheorghe Costa-
Foru, secretar general al Ligii Drepturilor Omului din România. Una din
fotografiile incluse în fond îl reprezintă pe Henri Coandă în anul 1972.
86. DARCLÉE Hariclea (1860-1939)
limbile: română, franceză, italiană.
Artista lirică română Hariclea Darclée s-a născut la Brăila, din
părinţii Ion Haricli şi Maria Aslan, a studiat canto cu profesoara La Kerré
la Bucureşti şi apoi la Paris. S-a căsătorit cu Iorgu Hartulari, erou al
Războiului de Independenţă, cu care a avut un fiu Ion, compozitor.
Fondul cuprinde documente aparţinând Haricleei Darclée, unor
rude şi prieteni cu care a stabilit legături în decursul vieţii.
Menţionăm corespondenţa purtată de Hariclea Darclée cu Eugen
Aslan (văr), Aristide Blank, Alexandru Catargi, Coco, fiul artistei,
Trandafir Djuvara, ministru plenipotenţiar la Paris, Nicolae Fleva, Iorgu
Hartulari, Take Ionescu, generalul Jaques Lahovari, N. Mavrocordat,
Alexandru Marghiloman, Nathaly Paciurea, cumnată, avocatul Victor
Raţiu, soţii Sihleanu, I. Tanoviceanu şi Elena Văcărescu.
Bibliografie:
87. DAVIDESCU Şt. Nicolae (?-1941)
De la avocatul, procurorul şi judecătorul Nicolae Şt. Davidescu s-
au arhivat decizii de numire ale acestuia în funcţia de judecător la
tribunalele din Brăila, Galaţi şi un istoric al Şcolii Centrale de Fete din

Bucureşti.
88. DAVILA
Carol Davila, medic de origine franceză, s-a stabilit în Ţara
Românească în anul 1853, aici s-a căsătorit cu Anica Racoviţă Davila, cu
care a avut doi copii, Elena şi Alexandru. Familia Davila s-a înrudit prin
căsătorii cu familiile Golescu şi Racoviţă.
Medicul Carol Davila este cunoscut, în special, pentru activitatea
intensă depusă la înfiinţarea Serviciului Sanitar al Armatei.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează în acest
fond câteva scrisori primite de Carol Davila de la profesori şi medici din
Franţa, acte aparţinând Elenei Davila-Perticari, piese de teatru şi scrisori
aparţinând lui Alexandru Davila, corespondenţa lui Carol A. Davila,
ministru plenipotenţiar la Washington.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş.
89. DIAMANDI Constantin (1880-1931)
limbile: română, franceză şi engleză.
Diplomatul Constantin Diamandi s-a născut la Bârlad în anul 1880,
a urmat studii de drept la Paris. A fost ministru plenipotenţiar la Paris,
semnatar din partea României al mai multor documente internaţionale,
doctor Honoris Causa al Universităţilor din Toulouse şi Lille.
O mare parte dintre documentele fondului: rapoarte, telegrame,
discursuri, alocuţiuni reflectă intensa activitate de diplomat a lui
Constantin Diamandi. La acestea se adaugă manuscrise ale lucrărilor şi
articolelor diplomatului român, precum şi corespondenţa acestuia cu
Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Martha Bibescu, Raoul V.
Bossy, Ion I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu, George Budişteanu, George
Buzdugan, A. C. Cuza, I. G. Duca, Iancu Flondor, Constantin C.
Giurescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Lapedatu, G. G. Mironescu,
Raymond Poincaré, preşedintele Franţei, generalul Constantin Prezan,
Barbu Ştirbei, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, Elena Văcărescu
şi Arthur Văitoianu.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Constantin Diamandi, în
„Revista Arhivelor”, nr. 1, 1994, p. 123-127.
90. DIMA-DRĂGAN Corneliu (1936-1985)

●Anii extremi: 1936-1985, 86 u. a., inventar nr. 2102,
limbile: română, engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă.
Corneliu Dima-Drăgan s-a născut în anul 1936 la Bacău, a
absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, a fost lector şi
asistent universitar, a publicat lucrări şi studii. In anul 1979 a emigrat în
Canada, unde şi-a continuat activitatea publicistică.
Fondul personal cuprinde lucrări, studii, articole şi comunicări
aparţinând lui Corneliu Dima-Drăgan şi altor autori. La acestea se
adaugă un bogat material documentar format din fişe bibliografice,
însemnări, fotocopii ale unor cărţi şi documente vechi, corespondenţă,
precum şi statutul Societăţii Canadiene pentru Studii Româneşti.
91. DINU Paul
Din activitatea desfăşurată de Paul Dinu s-au conservat în
depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrise cu
poezii, carnete cu însemnări zilnice pentru anii 1937-1939, cînd a fost
închis la Penitenciarul Central Craiova, din cauza activităţii legionare,
precum şi scrisori personale.
92. DJUVARA
limbile: română, franceză şi latină.
În fondul familial Djuvara au fost incluse documente ce reflectă
viaţa şi activitatea diplomatului Trandafir Djuvara (1856-1935), născut la
Brăila, secretar de legaţie la Bruxelles, însărcinat cu afaceri la Belgrad,
consul general la Sofia şi a fiului acestuia, Radu Djuvara (1881-1968),
consilier de legaţie la Londra, ministru la Washington şi la Berlin,
ambasador la Atena, a demisionat în timpul regimului Antonescu şi s-a
pensionat în anul 1941.
Remarcăm bogata corespondenţă aparţinând reprezentanţilor
familiei Djuvara, ce cuprinde ample referiri la activitatea diplomatică şi
viaţa personală a acestora: scrisori de la Maria Chabadian, mama lui
Trandafir Djuvara, (informaţii despre Războiul pentru Independenţă), de
la Vasile Alecsandri, Martha Bibescu, Raoul V. Bossy, Petre P. Carp,
George Creţeanu, Alexandru Djuvara, Take Ionescu, Dimitrie Ghica,
ministru de Externe, contesa Nauteuil-Halgouet, Alexandru Emanoil
Lahovari, ministrul României la Roma şi Duiliu Zamfirescu.
De asemenea, au fost clasate în fond memorii, note, rapoarte,
cupuri de ziare şi discursuri ce reflectă politica externă a României şi

tabele cu membrii corpului diplomatic.
93. DOBRESCU Ion
limbile: română, rusă şi greacă.
De la Ion Dobrescu, cartograf şi arhivist la Direcţia Generală a
Arhivelor Statului s-au păstrat puţine documente, dintre acestea amintim:
hărţi şi nomenclatoare pentru hărţi, note, transcrieri de documente şi
planşe ale unor documente greceşti.
94. DOGARU Ion
Farmacistul Ion Dogaru a activat în cadrul Oficiului Farmaceutic
al Capitalei, împreună cu alţi colegi, a propus spre omologare articole şi
aparate farmaceutice. Dosarele de inovaţii au fost respinse, produsele
existând deja în industria farmaceutică, dar au fost donate Arhivelor
Naţionale pentru studiu şi astfel s-a constituit fondul personal.
95. DRĂGHICESCU Dumitru (1875-1945)
Dumitru Drăghicescu, sociolog, doctor în filosofie la Paris, s-a
născut în comuna Zăvoeni, judeţul Vâlcea. În anul 1917 a încercat să
organizeze o legiune de prizonieri transilvăneni, apoi a înfiinţat
Comitetul Naţional Român de la Paris şi revista „Transilvania”. A fost un
antifascist convins şi în 1940 a devenit membru al asociaţiei secrete
„Ardealul”, care a luat atitudine împotriva Dictatului de la Viena.
Deşi fondul este extrem de redus cantitativ, merită semnalate
documentele personale, lucrările şi articolele lui Dumitru Drăghicescu,
ale lui Amadeus Bădescu despre societatea „Ardealul” şi manuscrisul
monografiei localităţii Copăceni, judeţul Vâlcea, elaborată de Vasile
Veţeleanu.
96. DRĂGHICI Al. George (1858-?)
George Al. Drăghici, procuror general la Curtea de Apel din
Bucureşti, s-a născut în anul 1858, în localitatea Găşteni, judeţul Bacău.
Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde câteva documente
personale şi corespondenţă primită de la Iuliu Coroianu (în legătură cu
procesul pentru pădurile de la Topliţa), Iuliu Maniu şi Iuliu Pordea.
97. DUCA Ion Gheorghe (1879-1933)

I. G. Duca, unul dintre marii politicieni ai României este cunoscut
ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal, deputat, ministru şi
prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933). A fost asasinat de legionari
la 29 decembrie 1933.
Un loc important în cadrul fondului personal îl ocupă
documentele rezultate din activitatea politică a lui I. G. Duca: discursuri,
rapoarte, ordine circulare, manifeste, moţiuni, precum şi manuscrisele
lucrărilor acestuia.
Corespondenţa personală şi politică purtată de I. G. Duca cu
diferite personalităţi, reprezintă o importantă sursă pentru cunoaşterea vieţii
acestuia. Semnalăm scrisorile primite de la: Alexandrina Cantacuzino, Luigi
Cazzavillan, Cecilia Cruţescu Storck, Cella Delavrancea, Robert de Flers,
ministru plenipotenţiar al Franţei în România, membrii ai familiei Ghica,
Radu N. Mandrea, avocat şi prieten, Mihail Seulescu, Constantin Stere,
Nicolae Titulescu, Maria Ventura. La fel de valoroase sunt şi scrisorile
adresate Nadiei Duca, soţia lui I. G. Duca.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista
Arhivelor”, nr. 3, 1993, p. 342-347.
98. DUDU Velicu (1905-?)
●Anii extremi: 1709; 1846-1977, 1481 u.a., inventar nr.
1617, limbile: română, franceză, engleză, germană, latină, poloneză şi rusă.
Velicu Dudu s-a născut în comuna Ciocăneşti, judeţul Ilfov, a
urmat cursurile Facultăţii de Teologie a Universităţii „Jozef Pilsudski”
din Varşovia şi studii de specializare la Facultatea de Teologie Romano-
Catolică din Strasbourg.
Întreaga activitate profesională şi-a desfăşurat-o în domeniul
cultelor religioase, ocupând diferite funcţii: secretar particular al
patriarhului Miron Cristea, secretar la cabinetul patriarhului Nicodim
Munteanu, şef de secţie la Centrul Eparhial Iaşi, cântăreţ bisericesc la
unele parohii din Bucureşti şi Ilfov, şef al Serviciului relaţii externe
bisericeşti din cadrul Patriarhiei Române. În anii 1951-1956 a fost
deţinut în închisoare.
A scris numeroase studii şi lucrări, a copiat şi transcris condici de
documente şi registre, a tradus opere din literatura universală.

Velicu Dudu a creat în timpul vieţii sale un important şi voluminos
fond arhivistic, care a fost organizat în 13 grupe de documente.
Se detaşează corespondenţa purtată cu Gheorghe Adoc, Eugen
Barbu, Viorel Cosma, Paul D. Goma, rezident regal al ţinutului Dunărea
de Jos, Ioan Lupaş, Simion Mehedinţi, Emanoil Hagi Moscu, Victor Ion
Popa, R. Raszynski, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Constantin
Vasiliu-Răşcanu, preoţi, înalţi prelaţi şi profesori de teologie. La fel de
importante sunt şi scrisorile aparţinând patriarhului Justinian Marina, unor
membri ai familiei Cantacuzino, lui Gala Galaction, Pantelimon Halippa,
Alexandru Ionescu, vicar al Patriarhiei, deputat în Marea Adunare
Naţională, Nicolae Iorga, Gheorghe T. Kirileanu, preotului şi
muzicologului I. D. Petrescu, Ceciliei Cruţescu Storck, lui Andrei Şaguna
(cu Gyerd Ştefan, administratorul moşiei Micăsasa, din comitatul Sibiu,
proprietate a Mitropoliei Ortodoxe Române) şi lui Gheorghe Tătărescu.
La sfârşitul fondului au fost ordonate scrisorile Vasilicăi Dudu
(soţia lui Velicu Dudu), cele ale Mariei Dudu (mama creatorului de fond)
şi ale lui Vasile Velicu, fratele acestuia.
Un mare număr de unităţi arhivistice conţin date despre preoţi,
diaconi, cântăreţi bisericeşti (grupaţi alfabetic), pictori şi zugravi grupaţi
în „Enciclopedia ad-hoc”, biserici şi mitropolii, inventare, indici de
arhivă şi condici. Menţionăm existenţa a numeroase manuscrise şi
transcrieri de documente, a unor fotografii, sigilii, cărţi poştale şi
ilustrate, autografe, dedicaţii, desene şi reproduceri după lucrări de artă.
99. DUILIU N. Marcu
De la pitarul, avocatul şi deputatul în Divanul ad-hoc, Marcu N.
Duiliu se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice
Centrale două volume cu procuri, sentinţe judecătoreşti şi un număr mare
de scrisori expediate de Ion Heliade Rădulescu.
Bibliografie:
100. DUMBRAVĂ Bucura (1868-1926)
limbile: română, engleză şi germană.
Fanny Seculici, scriitoare, cu pseudonimul Bucura Dumbravă, s-a
născut la Bratislava, dar a trăit în România până la sfârşitul vieţii.
Cea mai mare parte a documentelor fondului o reprezintă

manuscrisele lucrărilor literare ale scriitoarei Bucura Dumbravă, dar au
fost incluse în fond şi texte ale unor conferinţe, prelegeri, însemnări,
articole, un jurnal pentru anii 1917-1919 şi fotografii.
101. ELEFTERESCU
Luca Elefterescu a fost prefect al judeţului Prahova, preşedintele
Clubului Conservator din Prahova.
În arhiva creată de Luca Elefterescu se află scrisori de la
Gheorghe Gr. Cantacuzino, Petre P. Carp, Take Ionescu, Alexandru
Marghiloman, generalul T. Văcărescu şi documente relative la George
Elefterescu, absolvent al studiilor de drept la Paris.
102. EMINESCU Mihai (1850-1889)
Pentru Mihai Eminescu, poet, prozator, dramaturg, geniul şi
luceafărul poeziei româneşti, liric universal, născut în Botoşani la
15 ianuarie 1850 şi decedat la 15 iunie 1889 în Bucureşti, s-au păstrat în
depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale extrem de
puţine documente. Mare parte dintre ele se află la Biblioteca Academiei
Române, biblioteci şi muzee din ţară şi de peste hotare, dar şi în
depozitele unor direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Colecţia creată pentru Mihai Eminescu cuprinde două serii de
documente: scrisori adresate de marele poet lui Iacob Negruzzi,
Henriettei, sora poetului şi lui Titu Maiorescu, chitanţe, poezii în
manuscris şi fotografii pentru anii 1871-1888.
În a doua serie au fost incluse documente aparţinând lui Gheorghe
Eminovici, tatăl poetului, scrisori din perioada 1876-1889 ale Veronicăi
Micle, Henriettei Eminovici, lui Ioan Slavici, Matei Eminovici, fratele
lui Eminescu, F.A. Brocghaus, Petru Missir, jurist şi junimist, ale Emiliei
Humpel, C. Popasu, Ion Bianu, Al. Chibici-Râvneanu, Alexandru D.
Xenopol şi Nicolae Iorga (studenţi).
Bibliografie:
103. ENESCU George (1881-1955)

Din activitatea şi viaţa compozitorului, violonistului şi dirijorului
George Enescu s-au păstrat, în arhivele româneşti puţine documente.

Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui George Enescu
adresate mareşalului Ion Antonescu şi lui D. Buchenthal, Comisiei
pentru asimilarea evreilor, în scopul protejării evreului A. H. Cohen,
impresar artistic, partitura muzicală „Poema Română” (semnată de
George Enescu) şi fotografii reprezentându-i pe Enescu, Yehudi
Menuhin şi membrii familiei lui Vasile Enescu, unchiul compozitorului.
◊ Vezi şi: D.M.A.N. Bucureşti.
104. FARRA
În fondul familiei Farra au fost ordonate documente referitoare la
Alexandru Farra, consul al României la Constantinopol şi la Budapesta
(1879, 1881), prefect de Mehedinţi şi senator, scrisori primite de la
fiicele acestuia, Rose şi Cathérine, precum şi acte privind succesiunea
Mariei Farra, născută Simmons.
105. FĂLCOIANU
Familia Fălcoianu, originară din judeţul Romanaţi, este cunoscută
încă din secolul al XVI-lea prin Badea, logofătul din Fălcoi.
Documentele fondului se referă la mai mulţi membri ai ramurii
familiei, dezvoltată din Ştefan Fălcoianu, născut în anul 1835 şi căsătorit
cu Alexandrina Brâncoveanu. Din această căsătorie au rezultat doi copii:
Elena-Lucia şi Ştefan Fălcoianu, viitorul general.
Ştefan I. Fălcoianu (1835-1905) a urmat studii militare şi Şcoala
Politehnică din Paris. În anul 1877 revine la cariera militară, participă la
Războiul de Independenţă, remarcându-se în luptele de la Smârdan, apoi
a devenit ministru de Război şi şef al Statului Major General al Armatei.
A fost membru şi preşedinte al Academiei Române.
Fondul arhivistic Fălcoianu conţine documente de familie, schiţe
genealogice, scrisori de la C. Barozzi, D. Desliu, Octav George Lecca
adresate generalului Ştefan Fălcoianu, scrisori şi documente personale
ale Mariei Şt. Fălcoianu (1863-1919), ale Alexandrinei Şt. Fălcoianu
(1836-1942), printre care şi manuscrisul lucrării Din zile grele, precum şi
scrisori adresate lui Corneliu Zelea Codreanu, Nicolae Iorga şi Simion
Mehedinţi.
106. FILALITI George (1864-?)

Diplomatul George Filaliti s-a născut la Ploieşti în 1864, a urmat
studii juridice la Bucureşti şi Paris şi a ocupat funcţia de secretar
plenipotenţiar al României la Constantinopol.
În arhiva George Filaliti au fost inventariate acte şcolare,
documente rezultate din activitatea diplomatică a creatorului de fond şi
brevete de acordare a unor ordine de către şefi de state din Belgia,
Turcia, Italia, Portugalia, Iugoslavia.
107. FILIPESCU
De la vechea familie de boieri munteni Filipescu, originară din
judeţul Prahova, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine o
serie de documente create de Iordache George Filipescu (1765-1855),
Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863), ministru de Externe, Ioana Filipescu
(1915), Lidia Filipescu (1925) şi Maria Filipescu (1916).
Cele mai multe documente ale fondului sunt create de Gheorghe
(George) Constantin Filipescu (1840-1902), numit „mareşalul” (fiul lui
Constantin Filipescu), mareşal al Palatului între anii 1866-1874. Acesta a
fost căsătorit cu Natalia Filipescu, născută Ghica şi cu Lidia Hangerli.
Din grupa actelor lui Gheorghe Constantin Filipescu remarcăm
scrisorile expediate de A. Balş, Ion C. Brătianu, Ioan Cantacuzino, Constance
Dumas,Vasile Florescu, Alexandru I. Ghica, Dimitrie Ghica, Nicolae Golescu,
Maria Gorceakov, Dimitrie Gusti, Alexandru Laptev, P. Mavrogheni, G.
Racoviţă, M. Roznovanu, Constantin de Skinas, George B. Ştirbei, profesorul
J. Trippenbach şi de Natalia Filipescu, precum şi acte de succesiune ale
prinţesei Elena Hangerli, soacra lui Gheorghe Constantin Filipescu.
Pentru Ioan (Iancu) Filipescu (1811-1863) reţin atenţia scrisorile
transmise de Zoe Bagration, E. Crowe, Zoe Grant şi de baronul Eder,
consulul Austriei în Principate.
Activitatea lui Nicolae Filipescu (1861-1916), fruntaş al Partidului
Conservator, fondatorul ziarului „Epoca” este ilustrată de câteva scrisori,
între care una de la N. Coandă, referitoare la alegerile din 1901.
Bibliografie:

108. FILIPESCU Gheorghe (1811-1889)
limba greacă.
Gheorghe Filipescu, militar de carieră, a participat la războiul
Crimeii, în armata rusă, iar în timpul Războiului de Independenţă a fost
adjutant al marelui duce Nicolae.
În acest fond sunt conservate scrisorile lui Gheorghe Filipescu
adresate fiicei sale, Alexandrina Lenş, în legătură cu probleme de familie
şi de sănătate. Sunt amintite şi aspecte privind încartiruirea trupelor
ruseşti, a prinţului Alexandru Mihailovici Gorcekov în 1853, la Craiova.
109. FILITTI
Familia Filitti (Filittis) este o veche familie greacă împământenită
de Alexandru Ioan Cuza.
Constantin Filitti s-a născut la Bucureşti în anul 1863, a fost
căsătorit cu Elena Barbu Slătineanu cu care a avut trei copii: Constantin,
Alexandru şi Ioan C. Filitti.
În fond au fost incluse acte personale ale membrilor familiei şi
scrisori primite de Ion C. Filitti de la I. Argetoianu, Vladimir Ghica, Titu
Maiorescu şi Alexandru Rosetti.
110. FILOTTI
O parte din documentele incluse în acest fond se referă la Puiu şi
Flori Filotti, aflaţi la Legaţia României din Budapesta, în anul 1944. La
acestea se adaugă scrisori de familie, acte personale ale lui Constantin A.
Filotti şi testamentul Elizei Filotti.
111. FINKELSTEIN Gustav (1889-?)
Gustav Finkelstein s-a născut la Bârlad. A fost funcţionar şi în
această calitate a întreţinut corespondenţă cu diferite personalităţi, muzee
şi librării din ţară şi străinătate, a achiziţionat şi vândut documente,
manuscrise şi cărţi.
112. FLONDOR Iancu (1865-1924)
limbile: română, germană, franceză şi latină.
Iancu Flondor şi-a făcut studiile la Cernăuţi şi Viena. Se numără
printre cei care pun bazele Partidului Naţional Român din Bucovina şi se
impune ca principal lider al mişcării naţionale a românilor bucovineni; va
conduce lucrările Congresului General al Bucovinei (28 noiembrie) care
a hotărât Unirea cu România.
Fondul personal Iancu Flondor este constituit din documente
referitoare la creatorul acestuia: acte personale, rezultate din viaţa politică,
corespondenţă purtată cu Alexandru Averescu, Valeriu şi Victor Branişte,
Ion I. C. Brătianu, Ion Bogdan-Duică, Matei Eminovici, Iuliu Maniu, Ion
Nistor, Aurel Onciul, M. Pherekyde şi Sever Zotta, memorii adresate de
Iancu Flondor regelui Ferdinand şi lui Ion I. C. Brătianu şi expuneri ale lui
Vespasian V. Pella în problema aplicării Tratatului de la Craiova.
O serie de documente aparţin Elenei Flondor, soţia lui Iancu
Flondor, fiului acestora Şerban, Nadèjei Flondor, născută Ştirbei, soţia
lui Şerban Flondor şi lui Nicolae Flondor, fratele lui Iancu Flondor.
Bibliografie:
Dragoş Şesan, Fondul personal Iancu Flondor, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p. 198-201.
113. FLORESCU Florea Bobu
limbile: română, germană, engleză şi italiană.
În arhiva lui Florea Bobu Florescu, doctor în litere şi filosofie la
Bucureşti şi Berlin, se regăsesc documente privind lucrarea acestuia,
Monumentul de la Adam Klisi–Tropaeum Traiani, transportarea copiei
Columnei lui Traian, articole referitoare la arta populară românească,
scrisori primite de la Mihai Beniuc şi adresate unor institute şi societăţi
în probleme de arheologie.
114. FLORESCU Th. Jean (1871-?)
Magistratul şi omul politic Jean Th. Florescu s-a născut la
Râmnicu Vâlcea, a studiat dreptul la Bucureşti şi Paris. A devenit
membru al Partidului Naţional Liberal, vicepreşedinte al Camerei
Deputaţilor, ministru de Justiţie, ministru plenipotenţiar la Madrid şi
preşedinte al Partidului Liberal Democrat. A editat revista „Roumanie
Nouvelle”.
În cadrul fondului un loc aparte îl ocupă scrisorile primite de Jean
Th. Florescu de la G. Bienainé, I. Grey de la Bosse, Dinu Brătianu, I. G.
Duca, George Enescu, Take Ionescu, Marius Ary Leblond, Paul
Negulescu, Constantin Nottara, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat, Grigore

Tocilescu şi Elena Văcărescu.
Bibliografie:
115. GĂLĂŞESCU Gr. Dumitru
Dumitru Gr. Gălăşescu, doctor în drept la Paris, a îmbrăţişat
cariera didactică, a fost profesor universitar la Facultatea de Drept din
Bucureşti.
Diplome de absolvire a liceului, de licenţă, de doctor în drept,
memorii privind activitatea didactică a lui Dumitru Gălăşescu, sunt
câteva dintre documentele conservate în acest fond.
Semnalăm, de asemenea, existenţa unor documente aparţinând
filologului bucovinean, Constantin Gheorghian.
116. GĂRDESCU
Familia Gărdescu este cunoscută prin Nicolae Gărdescu, mare
actor, artist emerit, născut în anul 1905.
Regăsim în fondul familiei documente personale aparţinând lui
Alexandru şi Constantin Gărdescu, bunicul şi tatăl actorului, lui Nicolae
Gărdescu, precum şi acte din secolul al XIX-lea privitoare la familiile
Papadat şi Titeanu, rudele dinspre mamă ale lui Nicolae Gărdescu.
117. GHENZUL Vasile (1885-1969)
Vasile Ghenzul s-a născut la Chişinău, a fost deputat în Sfatul Ţării
şi preşedinte al Centralei Uniunii Basarabene. Şi-a dedicat viaţa activităţii
cooperatiste la sate, ridicării economice şi culturale a satului românesc.
Între documentele păstrate în fond menţionăm notele
autobiografice, reflecţiile filosofice, unele acte referitoare la Sfatul Ţării
şi unirea Basarabiei cu România, articolele publicate în diferite reviste,
printre care „Furnica” şi, în special, lucrările dedicate activităţii
cooperatiste şi de credit: 50 de ani ai cooperaţiei de credit în Basarabia
1874-1924, Statul şi cooperaţia.
118. GHEORGHIAN
Fondul este constituit din documente create de Vasile Gheorghian
(1844-1901), prefect de Iaşi, ministru al Agriculturii, Domeniilor,

Comerţului şi Industriilor în cabinetul Ion C. Brătianu (1886-1888), printre
care semnalăm telegrame trimise de Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu
şi D. Lecca, referitoare la Războiul de Independenţă. Se adaugă şi
documente create în perioada 1893-1917 de Nicolae Gheorghian, medic
veterinar: (scrisori din perioada retragerii în Moldova, în primul război
mondial), de Gheorghe Gheorghian, pentru anii 1917-1930 şi de Iosif
Kalinderu, mitropolit al României, emise în anii 1898-1909.
119. GHERASI
În arhiva Gherasi au fost reunite documente create de Lazăr
Gherasi şi de fiii acestuia: Nicolae, Elisabeta şi Anastasia Zissu.
Nicolae L. Gherasi, jurist, consilier la Curtea de Casaţie, ministru
de Justiţie, a avut din prima căsătorie doi copii, Constantin şi Maria,
măritată cu Constantin Filipescu. Din a doua căsătorie cu Athena a avut
două fiice, Eugenia şi Elena, căsătorită cu Aurel Procopiu.
În marea lor majoritate, documentele fondului se referă la
membrii familiei, la administrarea moşiei Dudeasca din judeţul
<Ialomiţa> şi la împărţirea averii între moştenitori.
120. GHIBU Onisifor (1883-1972)
limbile: română, latină, germană, franceză şi maghiară.
Pedagogul român Onisifor Ghibu s-a născut în comuna Sălişte,
judeţul Sibiu. După studii la Institutul de Teologie din Sibiu, de Istorie,
Filosofie şi Pedagogie la Universitatea din Bucureşti, continuă aprofundarea
pedagogiei la Universităţile din Budapesta, Jena şi Strasbourg.
În timpul primului război mondial a fost profesor de pedagogie la
Focşani, Chişinău şi Soroca. După Marea Unire, profesorul Ghibu este
ales în Consiliul Dirigent ca secretar general al resortului Educaţiei şi
Instrucţiunii Publice. Din 1919 până în anul 1943, Onisifor Ghibu a fost
profesor de pedagogie la Universitatea din Cluj, iar în 1957 a fost
condamnat. A fost membru corespondent al Academiei Române.
Fondul arhivistic cuprinde 1079 de unităţi de păstrare şi a fost
organizat pe grupe de documente: documente personale, rezultate din
activitatea didactică, ştiinţifică şi culturală, actele familiei, procesele
deschise de şi lui Onisifor Ghibu, acte provenite din administrarea
proprietăţilor, documente referitoare la biblioteca şi arhiva creată de
Ghibu, la activitatea Consiliului Dirigent şi a ASTREI, manuscrise ale
lucrărilor proprii şi ale altor autori, corespondenţă, precum şi documente

aparţinând Veturiei Ghibu şi sigilii ale Consiliului Dirigent.
Menţionăm existenţa în fondul Onisifor Ghibu a unor documente
deosebite: o diplomă de la Ştefan Bathory, scrisori de la Inochentie
Micu-Klein, memoriul lui Gyalui Farkaş, profesor universitar la Cluj,
scrisori de la Gheorghe Bogdan-Duică, Ion Ciolan, academicienii
Constantin Motaş şi Emil Pop, profesor Dumitru Stăniloaia, Mihail Jora,
Viorel Cosma, Ioan Lupaş, Marţian Negrea, George Sbârcea, Henri
Coandă şi manuscrise ale poeziilor lui Horia Petra-Petrescu.
Bibliografie:
Lidia Brânceanu, Fondul personal Onisifor Ghibu, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1-2, 1999, p.205-210.
121. GHICA
Familia Ghica, originară din Albania, este cunoscută pentru
membrii săi marcanţi, atât în istoria Ţării Româneşti, cât şi a Moldovei.
În fondul familiei au fost ordonate documente provenind de la
prinţul Constantin Ghica, ban (1840-1887), în special, scrisori de la
Omer-Paşa, Reşid-Paşa, mare vizir şi Fuad-Paşa, de la Vladimir Ghica şi
Eufrosina Ghica, a treia soţie a domnitorului Grigore Alexandru Ghica
din Moldova. Semnalăm şi unele acte create de alţi membri ai familiei ca
Natalia şi Aurelia Ghica, (scrisori expediate de Ferdinand Lesseps, I.
Vieru), Matilda Ghica-Comăneşti, Maria Ghica şi Eufrosina Gr. Ghica
(scrisori adresate Alexandrinei Ghica).
Pentru Ion Ghica (1816-1897), ministru de Interne, preşedinte al
Consiliului de Miniştri şi al Academiei Române s-au păstrat mai multe
înscrisuri, printre care corespondenţă de la Vasile Alecsandri, prinţul
Carol, principele Al. I. Cuza, Alexandru Lahovari, Bogdan Petriceicu
Hasdeu, de la fiul său, Alexandru Ghica, Ion Bianu, George Ionescu-
Gion, poezii (o poezie a lui Grégoire Ghica, fiul lui Ion Ghica, arhivist la
Sion), articole şi manuscrisul intitulat Un boier cum a dat Dumnezeu.
Au mai fost integrate în fond şi unele acte emise de Grigore
Alexandru Ghica, voievodul Ţării Româneşti şi o scrisoare a generalului
Pavel Kisseleff, precum şi acte create de Constantin Ghica (1815-1858).
De asemenea, menţionăm că există ordonate în fond şi documente
aparţinând lui Dimitrie Ghica, mare hatman (1776-1857); bănesei
Ecaterina Ghica (1807-1857); lui Dumitrache Ghica (1752-1834), (scrisori

de la Alexandru Marghiloman şi C. A. Rosetti); lui Gheorghe Iorgu Ghica
(1846-1900) – scrisori de la Ion C. Brătianu, N. Creţulescu, C. A.
Rosetti –; logofetesei Maria Ghica (1822-1859); banului Mihail Ghica
(1827-1876); lui Scarlat Ghica (1787-1849); banului Matei Ghica (1849-
1858), preşedintele Eforiei Şcoalelor; şi lui Vladimir Ghica (1859-1888).
Recent au fost incluse în fondul familiei Ghica documente
provenind de la Dimitrie Ion Ghica, absolvent, în 1870, al Facultăţii de
Ştiinţe Morale a Universităţii din Cambridge, printre care şi manuscrisul
unui curs de psihologie pe care l-a susţinut la Universitatea din Bucureşti
şi traducerea lucrării The British Constitution a lordului Braugham.
Bibliografie:
122. GHICA Alexandru Dimitrie (1796-1862)
●Anii extremi: 1825-1885; 1904, 763 u.a., inventar nr.
1226, limbile: franceză şi greacă.
Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti (1834-1842)
şi caimacam al Ţării Româneşti (1856-1858), a fost fiul lui Dimitrie Al.
Ghica, mare ban, susţinător al Unirii Principatelor Române.
Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde documente cu
problematică extrem de variată, multe dintre ele reflectă starea materială
a prinţului Alexandru Dimitrie Ghica: situaţia moşiilor Paşcani, litigiile
cu familia Şerbăneştilor, afacerea Moscu, împrumutul de la prinţul Miloš
Obrenović.
Predominantă în fond este corespondenţa. Cea oficială este
purtată cu: Adolphe Billecocq, consul al Franţei la Bucureşti şi Iaşi,
contele Cronin-Cronberg, guvernator al Banatului, patriarhul
Constantinopolului, <Chirillos>, contele Demidoff, generalul A. O.
Duhamel, Fuad Efendi, ministru de Externe al Porţii, Pavel Kiseleff, Ch.
Kotzebue, generalul A. Lüders, Reşid-Paşa, mare vizir, Ali-Paşa, Savet-
Paşa, comisar al Porţii Otomane în Valahia, Wenzel von Metternich,
Mincisky şi Daschkooff, consuli ruşi la Bucureşti, contele Karl Robert
von Nesselrode, lordul Henry John Temple Palmerston, Conachi
Vogoride, caimacamul Moldovei.
Corespondenţa de familie provine de la Alexandrina Blaremberg,
nepoată, Elena Blaremberg, Vladimir Blaremberg, cumnatul prinţului,
Pulcheria Blaremberg, sora prinţului, Constantin Ghica, frate, prinţesa
Hélène Massalsky, născută Ghica (scriitoarea Dora D’Istria), Carol

Ghica, nepot, I. A. Vaillant, baronul d’Allègre şi reflectă situaţia politică
a anilor 1848, 1856 şi 1859 din ţară şi din alte state, printre care şi Italia.
O parte dintre scrisori sunt primite de la Dimitrie Bolintineanu,
Elena Ghica, Iordachi Ghica, vistier, Constantin Ghica, fratele prinţului,
Nicolae Golescu, Ştefan Golescu, prinţesa Safta din Italia, Alexandrina
Magheru, generalul Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu şi fac
referire la situaţia politică din ţară.
În afara documentelor menţionate se regăsesc în fond şi un istoric
al primei biserici luterane din Bucureşti (1836), acte ce reflectă viaţa
mondenă, bilanţul casei domneşti pe anii 1853-1856, cheltuielile casei
Alexandru Dimitrie Ghica, lista cu numele marilor proprietari, cu
menţiunea poziţiei acestora faţă de Unirea Principatelor şi un memoriu
adresat Puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris, privind dorinţa
românilor de a uni cele două Principate într-o singură ţară.
123. GHICA Dimitrie (1816-1897)
limbile: română, greacă, rusă şi franceză.
Dimitrie Ghica, Beizadea Mitică, fiul lui Grigore Ghica IV, domn
al Munteniei, a făcut studii în Germania, a fost ofiţer în armata rusă, apoi
un susţinător al Unirii Principatelor. A fost preşedinte al Consiliului de
Miniştri, ministrul Lucrărilor Publice, al Afacerilor Străine, al Justiţiei, al
Industriei şi de Interne.
În plan politic, Dimitrie Ghica a fost un conservator moderat, apoi din
1881 a trecut la liberali. Viaţa politică intensă nu l-a împiedicat pe acesta să
sprijine activitatea spitalelor din Bucureşti şi a azilului „Elena Doamna”.
Fondul cuprinde documente oficiale provenite de la diferite
instituţii (corespondenţă de la Prefectura Poliţiei Capitalei, referitoare la
venirea lui Mircea Mălăieru în Bucureşti), proiecte de legi (1858-1864),
o serie de acte ale familiei Ghica, corespondenţă diplomatică şi personală
primită de Dimitrie Ghica de la A. N. Filipescu, Alexandru Ghica, Ion
Ghica, Maria Ghica (mama lui Dimitrie Ghica), Alexandru Laptev,
George Scaramanga, bancher din Viena, Alexandru şi George Ştirbei.
Se mai regăsesc în fond şi scrisori ale Ecaterinei Ghica trimise lui
A. D. Ghica şi ale reginei Elisabeta adresate Charlotei Ghica, un
memoriu al inginerului Carol Caracioni şi mesajul lui Alexandru Ioan
Cuza din 1862 prezentat în şedinţa Adunării Elective.
◊ Documente referitoare la Dimitrie Ghica se află şi în fondul
arhivistic Ministerul de Interne, structura Cabinet Dimitrie Ghica (1852-
1866), 30 u.a., inventar nr. 1177. Din cadrul acestuia semnalăm

corespondenţa primită de la C. A. Rosetti, D. Sturdza, Ştefan Rosetti,
Petre P. Carp şi Ion Ghica, referitoare la anul 1866, scrisorile de la Maria
Ghica, mamă, Zoe Ghica şi Maria Filipescu, surori, memoriul delegaţilor
Vasile Boerescu, C. Fălcoianu şi I. Steege în problema alegerii unui
principe străin în Principatele Unite şi un memoriu semnat de Victor
Babeş relativ la înfiinţarea unui ziar în limba română la Viena.
124. GHICA Grigore Alexandru (1807-1857)
Grigore Alexandru Ghica, domn al Moldovei între anii 1849-
1856, fiul lui Alexandru G. Ghica, s-a remarcat prin „aşezământul
agricol” ce reglementa raporturile dintre proprietari şi ţărani şi
organizarea învăţământului public, cu limba de predare română, în cele
trei grade de învăţământ şi înfiinţarea Facultăţilor de Filosofie şi Drept la
Academia Mihăileană.
Dintre documentele incluse în fond semnalăm rapoartele
consulare şi scrisorile primite de domnul Grigore Alexandru Ghica de la
Ana Balş, B. Burger, prinţul Callimachi, Fuad Efendi, ministru de
externe al Porţii, prinţul Constantin Gr. Ghica, fiul lui Grigore Alexandru
Ghica, Nicolae Giers, consul rus, prinţul Alexandru Mihailovici
Gorceakov, Mihail Kogălniceanu, Ch. Kotzebue, consulul Rusiei,
generalul A. Lüders, contele Karl Robert von Nesselrode, Ion Odobescu,
regele Othon al Greciei, Ali-Paşa, Mihai Sturdza, domnul Moldovei,
Constantin de Skinas şi Eugen Tastu.
Corespondenţa reflectă relaţiile Moldovei cu Rusia şi Poarta
Otomană, situaţia Moldovei în anul 1848, venirea lui Fuad Efendi şi a
generalului A. O. Duhamel în Principate.
125. GHICA Grigore Dimitrie (?-1834)
Grigore Dimitrie Ghica, domn al Ţării Româneşti, cunoscut cu
titulatura de Grigore IV Ghica (1822-1828), s-a remarcat în istoria
României prin deschiderea Şcolii de la Sfântul Sava şi înfiinţarea
Societăţii Filarmonice.
În fondul arhivistic creat de domnul Grigore Ghica IV au fost
ordonate un număr de 63 de scrisori transmise sau primite, referitoare la
relaţiile Ţării Româneşti cu Austria, starea drumurilor şi a poştei, taxele
vamale plătite de supuşii austrieci, activitatea ienicerilor, protecţia

supuşilor francezi din Bucureşti, decesul mitropolitului Nectarie Moraitul
la Braşov, procesul lui Alexandru Grigore Ghica cu prinţul Miloš
Obrenović.
Printre semnatarii scrisorilor menţionăm pe Apostol Arsachi,
secretarul particular al domnului Grigore Ghica IV, Emmanuel L. Blutte,
agent britanic la Bucureşti, Strattford Canning, ambasadorul Angliei la
Constantinopol, Grigore C. Filipescu, cavalerul Hackenau, agentul
Austriei la Bucureşti, cavalerul Hugo, consulul Franţei în Ţara
Românescă. Menţionăm şi o scrisoare prin care o persoană necunoscută
trimite domnului Grigore IV Ghica Regulamentul <Organic> pentru
Moldova.
126. GIGURTU Ioan (1886-1959)
În arhiva lui Ioan Gigurtu, inginer de mine, cu studii la Freiburg şi
Berlin, director al Societăţii „Mica”, deputat, ministru, prim-ministru în
perioada 4 iulie - 3 septembrie 1940, s-au păstrat cronici politice ale
evenimentelor interne şi externe şi cuvântări rostite în Camera
Deputaţilor, publicate în periodice apărute între anii 1933-1939.
127. GOGA
În fondul familial Goga au fost ordonate documente aparţinând
poetului Octavian Goga (1881-1983) şi soţiei acestuia Veturia Goga.
În grupa documentelor cu caracter politic au fost incluse scrisori de
la Corneliu Zelea Codreanu, discursuri politice, manifeste electorale ale
Partidului Naţional Creştin şi demisii ale unor membri ai acestui partid.
Documentele de creaţie ale poetului Octavian Goga sunt
reprezentate de poezii publicate în diferite reviste, articole, studii politice
şi însemnări „Din zilele războiului”.
Între scrisorile primite de Octavian Goga le menţionăm pe cele de
la Alexandru Averescu, regele Carol II, A. C. Cuza, Pantelimon Halippa,
G. Liţescu, R. M. Nijhoff, colecţionar olandez, Alice Pavelescu, soţia lui
Cincinat Pavelescu, profesorul Aurel Pop din Oradea şi Egbert J.
Sormani, colecţionar din New York.
Pentru Veturia Goga semnalăm existenţa unor scrisori expediate
de Martha Fabricius, soţia fostului ambasador al Germaniei la Bucureşti,
Camil Petrescu şi de Editura „Georgescu-Delafras”, în legătură cu
publicarea unui volum de poezii ale lui Octavian Goga.
128. GOGA Dimitrie

Farmacistul Dimitrie Goga este originar din localitatea Pleniţa,
judeţul Dolj. În fondul arhivistic creat de acesta se regăsesc documente
privind moştenirea lui Dimitrie Goga disputată între copiii acestuia,
George şi Eufrosina.
129. GOLESCU G. Alexandru (1819-1881)
Alexandru G. Golescu „Arăpilă”, inginer de profesie, absolvent al
Politehnicii de la Paris, fiul lui Iordache Golescu, a fost un remarcabil om
politic şi conducător al Revoluţiei române de la 1848. Revenit din exil a
devenit membru al Divanului ad-hoc, ministru şi preşedinte al Consiliului
de Miniştri. A fost căsătorit cu Catinca Vlădoianu şi a avut 11 copii.
Cea mai mare parte din arhiva păstrată de la Alexandru G.
Golescu provine din activitatea acestuia ca ministru al Cultelor (1859-
1860) şi Finanţelor (1868-1870).
Fondul cuprinde dări de seamă financiare, bilanţuri ale Visteriei
Munteniei şi Moldovei, rapoarte ale lui Alexandru G. Golescu privind
dezechilibrul financiar din anii 1863-1864, despre baterea monedei
naţionale, date statistice asupra exploatării şi administraţiei salinelor, un
memoriu relativ la Legea de organizare a Bisericii Ortodoxe din anul
1870, o convenţie încheiată în 1873 cu Austro-Ungaria, privind
joncţiunea de căi ferate pe linia Cernăuţi-Suceava-Iaşi.
Şi-au găsit locul în această arhivă şi scrisori primite de la Nicolae
Bălcescu şi generalul Gheorghe Magheru, aflat la Viena, în legătură cu
dezideratul unirii românilor cu cei din Transilvania, însemnări ale lui
Alexandru G. Golescu privind convorbirile avute cu generalul Ignatiev
asupra mişcării albaneze din Epir şi Tesalia (1866-1867), raportul asupra
unei şedinţe ţinute la prinţul Adam Czartoryski, precum şi caietele
şcolare ale lui C. Golescu, aflat la studii la Bruxelles, hărţi, planuri,
schiţe, decupări din presa franceză din anii 1903-1922.
Bibliografie:
130. GORĂNESCU
●Anii extremi: 1893; 1920-1945, 41 u.a., inventar nr. 1536.
În fondul Gorănescu au fost clasate scrisori aparţinând Ecaterinei
Gorănescu (Finkelstein) şi fiului acesteia, Florian Gheorghiu.

131. GORE Pavel (1875-1927)
limbile: română, rusă, franceză şi germană.
În arhiva creată de Pavel Gore, istoric, publicist şi heraldist,
preşedinte al Comisiei Arhivelor Statului şi a Monumentelor Istorice din
Chişinău (1919), membru al Academiei Române, marcant susţinător al
unirii Basarabiei cu Romania, s-au păstrat acte de studii, diplome
acordate de societăţi de heraldică şi genealogie din Viena şi Berlin, studii
referitoare la modificarea stemei României, judeţelor şi oraşelor din
Basarabia după Unirea din 1918, la partidele politice din Basarabia
(1912-1923), la monumentele istorice ale acestei provincii româneşti şi
un studiu istorico-statistic asupra populaţiei Basarabiei.
Fondul arhivistic mai cuprinde şi documente în legătură cu
activitatea desfăşurată de Pavel Gore în cadrul Crucii Roşii, în perioada
primului război mondial, de Gheorghe Gore, tatăl său şi activitatea
acestuia depusă în cadrul Crucii Roşii în timpul Războiului de
Independenţă, genealogia şi stema familiei, precum şi catalogul cărţilor
din biblioteca lui Pavel Gore, discursuri ale acestuia privind unirea
Basarabiei cu România şi culorile naţionale ale basarabenilor.
De asemenea, semnalăm şi importanţa altor documente cum ar fi:
scrisori de la Alecu Russo, o cerere a nobililor basarabeni adresată
guvernatorului general al Odessei cu privire la neregulile săvârşite în
alegerea şi numirea funcţionarilor din Basarabia, o scrisoare a lui Ioan
Pangal adresată lui Nicolae Alecsandri, venerabil al lojei masonice de
Chişinău şi una de la Constantin G. Cantacuzino, un studiu privind
situaţia evreilor din Rusia (1880), acte de vânzare a unor proprietăţi
aparţinând familiei, două manuscrise chinezeşti şi discursul lui Gala
Galaction cu prilejul morţii lui Pavel Gore.
132. GRECEANU (Grecianu)
limbile: română, franceză, engleză, germană şi rusă.
Cea mai mare parte a documentelor fondului familial Greceanu se
referă la activitatea şi viaţa lui Ştefan D. Greceanu (1825-1908), fiul lui
Dimitrie şi al Elenei Greceanu, născută Bălăceanu, căsătorit cu Elena
Prejbeanu, cu care a avut trei copii: Paul, Saşa şi Zoe. Acestea oglindesc,
în special, munca depusă pentru elaborarea lucrărilor Genealogiile
documentate ale familiilor boiereşti, publicată de fiul său, Paul, Eraldica
Română şi editarea cronicilor Ţării Româneşti.

La cele de mai sus se adaugă şi acte personale aparţinând lui
Ştefan D. Greceanu în legătură cu administrarea proprietăţilor, note şi
transcrieri de documente care au stat la baza întocmirii lucrărilor sale
ştiinţifice, precum şi corespondenţa personală primită de la familie şi
prieteni, printre care Bogdan Petriceicu Hasdeu, Saşa Odobescu (născută
Prejbeanu) şi contele Pavel Kisseleff.
În fond au fost organizate şi acte aparţinând altor membri ai
familiei: Paul Greceanu, căsătorit cu Lisette Ghica (au avut cinci copii:
Radu, Constantin, Ninicu, Zozi, Didi şi Ştefan), Saşa Şt. Greceanu,
căsătorită cu Emil Miclescu, Zoe, căsătorită cu Ion C. Suţu şi apoi cu
Iorgu Vlahuţă-Slătineanu.
Viaţa de familie, călătoriile, studiile urmate de copii etc. sunt
oglindite în corespondenţa Elenei Bălăceanu Greceanu (1846-1882), mama
genealogistului Ştefan D. Greceanu, primită de la noră şi nepoţi (cu referiri la
un local închiriat de aceasta lui Carol Pop de Szathmari), în scrisorile Elenei
Greceanu, soţia lui Ştefan D. Greceanu, primite de la soacră, copii şi bunica
Zoe Bagration şi în manuscrisele literare ale acesteia.
Pe lângă cele menţionate, fondul Greceanu mai conţine
corespondenţa Zoei Bagration (1851), născută Văcărescu (grand maman
de la Rusie), corespondenţa Saşei, Zoei şi a lui Paul Şt. Greceanu (1859-
1923), în special, scrisorile primite de la Valeriu Mussu, secretarul lui
Paul Şt. Greceanu, corespondenţa Lisettei P. Greceanu Ghica (1897-
1948), a lui Radu P. Greceanu (1910-1947), scrisori aparţinând lui
Constantin P. Greceanu (1919-1939), Didi P. Greceanu (1922) şi Ştefan
P. Greceanu (1922), copiii lui Paul şi ai Lisettei Greceanu.
Sunt organizate în fond documente create de Scarlat Greceanu,
subprefect al judeţului Dorohoi şi soţia acestuia, Alina Greceanu (o
scrisoare de la Ion I. C. Brătianu adresată lui Dimitrie Ghica), de Melania
Ghica, mama Alinei Greceanu şi fotografii.
133. GRECESCU Grigore
În fond s-au păstrat registre cu situaţia încasărilor chiriilor şi
vânzărilor de terenuri pentru case aflate în proprietatea lui Grigore
Grecescu şi acte de stare civilă aparţinând unor diferite persoane.
134. GRINŢESCU Ernest
Profesorul Ernest Grinţescu s-a născut la Piatra Neamţ şi a fost
profesor de ştiinţe naturale la Şcoala de Agricultură de la Herăstrău.

Din fondul arhivistic creat de acesta, reţin atenţia manuscrisele
unor lucrări ştiinţifice cu profil agricol, memoriile în trei volume,
referinţele asupra inginerului agronom Ştefan Munteanu, corespondenţa
referitoare la viaţa din Bărăgan, la romanul Ciulinii Bărăganului de
Panait Istrati, unele fotografii reprezentându-l pe Ernest Grinţescu şi un
album cu plante noi din flora României ce a aparţinut fratelui său,
generalul farmacist G. P. Grinţescu.
135. GUBOGLU Mihail (1911-1995)
limbile: română, turcă şi franceză.
Turcologul Mihail Guboglu s-a născut în localitatea Ceadâr-
Lunga, judeţul Tighina, a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din
Cernăuţi, a fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene,
arhivist la Arhivele Statului şi din 1968, conferenţiar la Facultatea de
Istorie din Bucureşti.
Fondul arhivistic este constituit din documente ce reflectă viaţa şi
activitatea neobositului cercetător al arhivelor şi bibliotecilor: diplome şi
distincţii acordate de instituţii ştiinţifice, o autobiografie şi un curriculum
vitae, rapoarte de activitate, lucrări, studii, articole şi recenzii, fişe şi note
pentru lucrările proprii, corespondenţă purtată cu numeroşi turcologi,
orientalişti şi istorici din străinătate şi din ţară.
136. GYALUI Jenö
limbile: română şi maghiară.
De la scenaristul şi regizorul de film Jenö Gyalui s-au păstrat în
depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale manuscrisele
unor scenarii de film, adaptate după diferite opere literare (Frumoasa
ţigancă după opereta lui Schmitzler Ignàcz; Ţiganul după Szigheti;
Medicii cu acţiunea inspirată din evenimentele anului 1918; Şeful
Salvării şi Regele Balului, drame), scrisori adresate lui Szighethy Adolf,
una primită de la dr. Nicolau şi o altă scrisoare de la dr. Levaditi, precum
şi un contract încheiat de Institutul de Medicină Experimentală din Cluj
cu firma „Transilvania”, pentru realizarea unui film de combatere a
bolilor venerice.
Bibliografie:
137. HALFON Abraham

limbile: română, italiană, franceză, engleză, germană şi spaniolă.
Documentele fondului (corespondenţă, chitanţe) aparţin lui
Abraham şi Samuilă Halfon, bancheri din Bucureşti şi fac referire la
probleme financiare şi de familie.
138. HALIPPA Pantelimon (1883-1979)
Pantelimon Halippa s-a născut în comuna Cublota, judeţul Bălţi, ca
fiu al preotului Nicolae Halippa, a urmat studiile liceale la Chişinău, pe
cele de drept la Dorpat, dar a fost exmatriculat pentru participarea la o
grevă studenţească, apoi şi-a finalizat studiile de istorie-geografie la Iaşi.
Activitatea lui Pantelimon Halippa este strâns legată de istoria
Basarabiei dintre cele două războaie mondiale, dar, mai ales, de unirea
acestei provincii româneşti cu România. A fost vicepreşedinte al Sfatului
Ţării şi a participat la Adunarea de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918,
apoi a devenit preşedinte al Partidului Ţărănesc Basarabean, deputat şi
senator, ministru al Sănătăţii şi Lucrărilor Publice, membru al Partidului
Naţional Ţărănesc. În anul 1947 a fost arestat, iar în 1952, predat
autorităţilor U.R.S.S., fiind condamnat la 25 de ani de muncă în Siberia,
readus în ţară şi închis la Gherla până în anul 1957.
Dintre cele mai importante documente incluse în acest fond personal,
menţionăm: Actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării la
27 martie 1918, un memoriu din anul 1971 în legătură cu acest eveniment
istoric, memoriul unui grup de intelectuali prin care cer ca la Conferinţa de
Pace de la Paris din 1947 să fie pusă problema Basarabiei româneşti; scrisori
expediate şi primite de la Ion Antonescu, Y. C. Arbore, George Bezviconi,
Alexandru Boldur, Toma Gh. Bulat, Anton Crihan, Gala Galaction, Gh.
Ghibănescu, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, Arthur Gorovei, Dimitrie
Gusti, Ion Inculeţ, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, G. G. Mironescu, Nicolae
Nitreanu, Ion Pelivan, Constantin Stere, I. Tanoviceanu, Nicolae Titulescu;
scrisori trimise de Iuliu Maniu lui Ion Antonescu şi Valeriu Pop, scrisorile
lui Ivan N. Halippa, fratele lui Pantelimon Halippa; memoriul
mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu adresat lui I. V. Stalin, apelul
adresat de I. Păscăluţă Conferinţei Interaliate de Pace din 1967, memoriul
lui Ghiţă Popp transmis lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, documente
referitoare la Victor Catargi şi Constantin Stere.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Pantelimon Halippa, în
139. HARET Spiru (1851-1912)
Spiru Haret este cunoscut ca pedagog, matematician, sociolog,
ministru al Instrucţiunii Publice, reformator al învăţământului românesc
şi promotor al organizării învăţătorilor din mediul rural. A fost profesor
de mecanică la Universitatea din Bucureşti şi membru al Academiei
Române.
Fondul arhivistic creat de acesta cuprinde rapoarte, memorii,
plângeri, referate privind diferite aspecte din învăţământ, numiri şi
transferări de cadre didactice, caiete cu privire la şcolile profesionale şi
de menaj; corespondenţă expediată de Gustave Eiffel, Octavian Goga,
Alexandru Macedonski, Loris Olivier, directorul „Revistei Generale de
Ştiinţe Pure şi Aplicate” din Paris, Henri Poincaré şi Emile Picard,
matematicieni, Aurel Vlaicu, A. D. Xenopol, precum şi note şi tabele
referitoare la răscoala de la 1907 din judeţele Dorohoi, Râmnicu Sărat şi
oraşul Brăila.
Bibliografie:
Maria Dogaru, Mioara Tudorică, Colecţia „Spiru Haret”, în
140. HASDEU Bogdan Petriceicu (1838-1907)
În arhiva lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, savant, academician,
profesor universitar, director al Arhivelor Statului, fondator al unor
reviste, membru al multor societăţi ştiinţifice străine a fost ordonată
corespondenţa acestuia cu soţia Iulia, fiica Iulia, personalităţi ştiinţifice şi
politice, prieteni, manuscrisele literare ale Iuliei Hasdeu, diplome,
genealogii şi albume cu fotografii.
Dintre scrisorile primite de Bogdan Petriceicu Hasdeu menţionăm
pe cele de la Vasile Alecsandri, Zamfir C. Arbore, P. S. Aurelian, Victor
Babeş, Ioan C. Bacalbaşa, Paul Bataillard, Alexandru Beldiman, George
Bengescu, Marcu Beza, Ion Bianu, Ioan Bogdan, Aureliu Candrea, A. C.
Cuza, Frédéric Dame, Alexandru Davila, Barbu Ştefănescu Delavrancea,
Nicolae Densuşianu, Nicolae Filipescu, C. Fortunescu, Gheorghe
Ghibănescu, Ion Ghica, Alexandru Haţieganu, Nicolae Iorga, Take

Ionescu, Constantin Istrati, Alexandru Lahovari, Octav George Lecca, Titu
Maiorescu, Gr. N. Mano, C. D. Mumuianu, Constantin Nottara, Alexandru
Odobescu, C. A. Rosetti, Ioan Slavici, Lazăr Şeineanu, Alexandru
Ştefulescu, Barbu Ştirbei, Dumitru Teclu, George Tocilescu, V. A.
Urechia, Iosif Vulcan, Duiliu Zamfirescu şi Alexandru D. Xenopol.
◊ Vezi şi: Colecţia Manuscrise, nr. 1427-1461, referitoare la Iulia
Hasdeu.
Bibliografie:
141. HAŢIEGANU Emil (1878-?)
limbile: română, maghiară şi germană.
Emil Haţieganu, personalitate cu rezonanţă în lupta românilor
transilvăneni pentru unirea cu România şi participarea la Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia, este cunoscut şi pentru activitatea depusă în
cadrul Consiliului Dirigent, înfiinţarea Universităţii din Cluj, menţinerea
limbii şi culturii române în Ardealul de Nord prin editarea revistei
„Tribuna Ardealului” şi organizarea cooperaţiei ţărăneşti.
O parte dintre documentele fondului arhivistic creat de acesta se
referă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie
1918, Marele Sfat Naţional, organizarea sfaturilor şi gărzilor săteşti, la
situaţia românilor din Ardealul de Nord, la atrocităţile suportate de
românii din această zonă.
Menţionăm o serie de documente mai deosebite ca: memoriul lui
Sabin Mănuilă asupra tratamentului ce trebuie asigurat românilor din
Ungaria, propunerile Comunităţii naţionale româneşti prezentate
Guvernului regal ungar după Dictatul de la Viena, tabelele nominale cu
funcţionarii români destituiţi după 30 august 1940, actele procesului
intentat lui Ion Constan, Aurel Nedelea şi Macedon Pop pentru că au
strigat „Trăiască România Mare”; observaţiile partidelor politice istorice
faţă de legile din anii 1945-1946, memoriul Partidului Naţional Ţărănesc
adresat lui I. V. Stalin în 1946 şi declaraţia lui Iuliu Maniu asupra
Tratatului de Pace de la Paris.
Unele dintre documentele conservate în fond se referă la Partidul
Naţional Ţărănesc, la fuziunea cu Partidul Ţărănesc dr. Lupu şi la situaţia
din România după anul 1944.

Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Emil Haţieganu, în „Revista
Arhivelor”, nr. 2, 1992, p. 231-234.
142. HÂRLESCU
Fondul arhivistic Hârlescu a fost creat de familia pictorului Dimitrie
Hârlescu (1872-?), familia Rusu din care a făcut parte soţia acestuia, Elena şi
de familiile Moţăş, Dobrovolschi şi Mitre, înrudite cu Hârleştii.
Cele mai multe dintre documente reflectă activitatea artistică a lui
Dimitrie Hârlescu: refacerea picturii Bisericii Sf. Ioan din Tecuci,
împreună cu Nicolae Vermont şi expoziţiile retrospective organizate.
Reţin atenţia şi scrisorile primite de la Lupu C. Costache şi Nicolae
Vermont şi cele ale Elenei Hârlescu primite de la Frederic Storck.
Au fost ordonate în fond scrisori ale Magdalenei şi ale lui Anatol
Hârlescu, copiii pictorului, primite de la Roland Hârlescu, note despre
farmaciştii Ioan Binder, Ion Giorgio, Emeric Haynal, Johann Ziegler,
precum şi documente relative la proprietăţile familiilor amintite.
143. HENING
Fondul familiei Hening este constituit din corespondenţă purtată
între membrii familiei: Friedrich, Melitta şi Suzi şi invitaţii primite de la
organe ale Partidului Comunist Român.
144. HOTNOG Titus (1890-?)
Titus Hotnog, absolvent la Facultăţii de Filologie la Iaşi, a
desfăşurat o intensă activitate didactică în Moldova, a fost directorul
Directoratului Culturii Naţionale şi Cultelor de la Chişinău, iar după anul
1944 a fost profesor la Liceul nr. 1 din Iaşi.
Fondul Titus Hotnog cuprinde documente personale, rezultate din
activitatea didactică a creatorului de fond, manuscrisele unor studii
tratând problemele şcolilor din Basarabia, precum şi rapoarte în legătură
cu evacuarea şcolilor şi cadrelor didactice din Basarabia în anul 1941.
145. HURMUZAKI
limbile: română, germană, greacă şi latină.
Familia Hurmuzaki are rădăcini adânci în pământul Moldovei şi
al Bucovinei. Membrii acesteia au ocupat funcţii administrative

superioare şi s-au remarcat în viaţa ştiinţifică şi culturală românească.
Dintre documentele create de Eudoxiu Hurmuzaki (1812-1874),
om politic şi scriitor ne reţine atenţia corespondenţa primită de la fraţii
săi, Alexandru, George, Nicolae şi Constantin, de la Alexandru Ioan
Cuza, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Costache Negri,
Lascăr Rosetti, N. Roznovanu, Conachi Vogoride şi Alecu Russo.
Pentru Doxache Hurmuzaki (1782-1876), mare agă, tatăl lui
Eudoxiu Hurmuzaki, s-au păstrat mai multe scrisori transmise de fiii săi
Constantin, Alexandru şi Eudoxiu, de George Bariţiu, Safta Cantacuzino,
G. Diaconoviciu, serdarul Ion Jianu, Ion Murguleţ, Teodor Mustaţă
(socru), Petru Petrino, soţul fiicei sale Eufrosina, <Aron> Pumnul, Ioan
Tabără, spătarul Gh. M. Varlaam, corespondenţa dintre M. D. Manu şi
Lascarache <Rosetti>, precum şi cărţi domneşti de la Alexandru Moruzi,
Mihai Suţu şi Ion Sandu Sturdza.
Se mai găseşte în fond şi corespondenţa Elenei, soţia lui Doxache
Hurmuzaki, a fiilor acestora: Alexandru (primită de la N. Ghica,
Costache Negri, P. Petrino, Aron Pumnul, George Sion) şi Constantin
(trimisă lui C. Balş, Lascăr Rosetti, primită de la tatăl său, Doxache),
scrisori aparţinând lui Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Andrei
Şaguna şi caimacamului Vogoride.
De asemenea, a fost inclusă în fond corespondenţa lui George
Hurmuzaki (fratele lui Eudoxiu Hurmuzaki), a soţiei lui, Eufrosina,
născută Flondor (scrisori de la Miron Cristea, Iancu Flondor, Alexandru
Lahovari, Dimitrie C. Sturdza, Andrei Şaguna), a fiului acestora, George
G. Hurmuzaki şi a soţiei acestuia, Ştefania; a lui Nicolae, a Eufrosinei
Petrino şi a Elisabetei Sturdza, fiul şi fiicele lui Doxache şi ai Elenei
Hurmuzaki, scrisori aparţinând lui Mihail Kogălniceanu, precum şi unor
membrii ai familiilor înrudite: Buchental, Grigorcea, Roznovanu şi
Petrovici.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventar nr. 89 şi D.J.A.N. Sibiu.
Bibliografie:
146. IACOBESCU Teodor (1827-1966)
Teodor Iacobescu a fost învăţător în Basarabia, participant la
primul război mondial (căpitan), şef al Partidului Naţional Ţărănesc în
judeţul Cetatea Albă, parlamentar şi revizor şcolar.

Din arhiva creată de Teodor Iacobescu reţin atenţia însemnările şi
jurnalul de front, statisticile privind alegerile din anii 1928 şi 1937,
listele cu membrii Partidul Naţional Ţărănesc din judeţul Cetatea Albă,
hărţile Basarabiei şi ale judeţelor, corespondenţa cu Vasile Goldiş, Titus
Hotnog, Ion Inculeţ, Viorel V. Tillea şi Alexandru Vaida-Voevod.
147. IACOVACHI
Documentele incluse în fond, în mare parte scrisori cu caracter
personal, au fost create de Nicolae Iacovachi, moşier, proprietar la Vadu-
Anei din comuna Brăneşti, judeţul Ilfov, de fiul acestuia Alexandru,
secretar al legaţiilor României la Berlin, Sofia şi Varşovia şi de Meta
Iacovachi, fiică, căsătorită cu Nicu Cerchez.
148. ICONOMU Mircea
Fondul arhivistic creat de Mircea Iconomu cuprinde scrisori de
felicitare primite de la Ion Cămărăşescu şi Nicolae S. Caranfil, prilejuite
de căsătoria acestuia, o adresă a Comitetului Olimpic al României, prin
care creatorul fondului era desemnat delegat la Jocurile Olimpice de la
Paris din anul 1924, actul fundaţional pentru instituirea Cupei de argint la
tenis, „Cupa dr. Gh. Lupu” şi instrucţiuni de organizare a jocurilor
atletice la Cluj în anii 1928-1929.
149. IGIROŞANU Horia
Horia Igiroşanu, sculptor, director al gazetei „Clipa” şi al
Academiei Libere de Pictură, este cunoscut ca fondator al Societăţii de
Industrie Cinematografică „Clipa-film“ şi regizor al filmului „Iancu Jianu”.
Documentele păstrate în fond oglindesc greutăţile întâmpinate de
acesta în timpul filmărilor la mănăstirea Tismana şi problemele legate de
difuzarea filmului „Iancu Jianu” în Germania.
Corespondenţa purtată cu pictorul Ghenes, Petre Ghiaţă, sculptorul
Ioan Iordănescu, Liviu Rebreanu şi Nicolae Vermont se referă în general la
probleme legate de revista „Clipa” şi de saloanele de pictură.
150. ILIESCU Dumitru (1865-?)
Dumitru Iliescu s-a născut la Bucureşti, a urmat Şcoala Superioară
Politehnică la Paris, a fost profesor la Şcoala de Artilerie din Bucureşti, a

condus operaţiunile militare din primul război mondial până în 1917,
apoi a fost reprezentantul misiunii militare române în Franţa.
Fondul personal Dumitru Iliescu este alcătuit din documente ce
reflectă desfăşurarea războiului, operaţiuni şi efective militare, situaţia
frontului în Transilvania, activitatea depusă de general în Franţa, ca şef al
misiunii române, situaţia prizonierilor români din Austria, Franţa, Italia
şi formarea Legiunii străine române.
Generalul Dumitru Iliescu a purtat corespondenţă cu Ion I. C.
Brătianu, dr. Ioan Cantacuzino, lt. col. G. Cantacuzino, prinţul Carol,
Henri Coandă, Constantin Diamandescu, I. G. Duca, Take Ionescu, Paul
Müler, ataşat naval german, N. Neculcea, Carsten Nielsoncol, Cincinat
Pavelescu, Radu Rosetti şi Dimitrie A. Sturdza.
Ciornele unor scrisori şi rapoartele adresate de generalul Dumitru
Iliescu diferitelor persoane au fost clasate după seria corespondenţă.
Menţionăm rapoartele înaintate generalului Ferdinand Foch, şeful Statului
Major General al Armatelor Aliate, preşedintelui Thomas Woodrow
Wilson, primului ministru al Franţei, Georges Clémenceau. Se mai găsesc
în fond şi hărţi cu frontierele României şi ale statelor învecinate.
Bibliografie:
151. ILIEŞIU Iustin (1900-1975)
1447.
Profesorul, redactorul, poetul şi scriitorul Iustin Ilieşiu s-a născut
în comuna Maieru, judeţul Bistriţa-Năsăud, după război a urmat cursurile
Facultăţii de Litere la Cluj, în 1940 s-a refugiat la Bucureşti şi a fost
redactor la ziarul „Ardealul”.
În fondul personal Iustin Ilieşiu au fost ordonate documente
personale, manuscrise ale lucrărilor literare, însemnări, note, memorii, o
autobiografie, corespondenţă cu Tiron Albani, Aurel Buteanu, Ion
Clopoţel, profesorul Teodor Ghiţan, episcopul Iuliu Hossu, Dumitru
Nacu, Emil Precup, fotografii ale unor personalităţii culturale şi ale
foştilor membrii ai Gărzii Naţionale din Ardeal şi Banat, precum şi
publicaţii.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Bistriţa-Năsăud.
152. IONESCU Emilian

Generalul Emilian Ionescu, profesor la Şcoala de Război,
prim-adjutant regal în perioada 1944-1947, a fost condamnat la
închisoare între anii 1948-1954.
Deosebit de importante sunt descrierile operaţiunilor militare de
pe frontul de Est şi Vest din anii 1941-1945, însoţite de declaraţiile
ofiţerilor participanţi, culegerile de documente referitoare la actul de la
23 August 1944, amintirile din închisoare şi manuscrisele lucrărilor Din
culisele Palatului Regal şi Din viaţa lui Ion Antonescu.
153. IONESCU Take (1858-1922)
Take Ionescu, doctor în drept la Paris, avocat şi publicist, a fost
ministru conservator şi conservator democrat, vicepreşedinte şi
preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe guverne.
Este cunoscut ca unul dintre susţinătorii intrării României în
război de partea Antantei şi al intereselor naţionale ale românilor la Paris,
devenind şi preşedinte al Comitetului Naţional pentru Unitatea
Românilor.
Colecţia Take Ionescu a fost constituită prin selecţia unor
documente conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale. Aceasta cuprinde scrisori şi telegrame trimise lui
Papamihailopol, directorul ziarului conservator „La Roumanie” şi fac
referire la conflictele avute cu Dimitrie A. Sturdza şi Nicolae Filipescu,
la tranzacţiile cu Societatea Diskonto, la relaţiile cu Petre P. Carp şi cu
Brătienii, la trimiterea unor articole pentru publicare, precum şi la
articole şi ştiri despre România apărute în ziare străine.
Bibliografie:
154. IONESCU-NIŞCOV Traian (1898-?)
limbile: română, franceză, bulgară, germană, cehă şi rusă.
Slavistul Traian Ionescu-Nişcov s-a născut în satul Grăjdaru,
judeţul Buzău, a fost doctor în filosofie al Universităţii din Praga,
viceconsul la Praga, cercetător şi membru al Asociaţiei Slaviştilor din

România.
Fondul arhivistic creat de Traian Ionescu-Nişcov cuprinde
documente rezultate din activitatea administrativă şi ştiinţifică,
manuscrisele unor lucrări, corespondenţă purtată cu Nicolae Cartojan,
Otilia Cazimir, Emil Condurachi, Ştefan Pascu, Cezar Petrescu, N. Ion
Simache, Constantin Velichi, instituţii de cultură din Cehia şi Slovacia.
155. IORGA Nicolae (1871-1940)
Nicolae Iorga, ilustră personalitate în domeniul istoriei, publicist
şi om politic, s-a născut la Botoşani la 5 iunie 1871. La vârsta de 19 ani
era licenţiat în litere la Iaşi, iar la 23 de ani era profesor suplinitor la
catedra de istorie universală a Universităţii din Bucureşti. În anul 1911,
la vârsta de 40 de ani, Nicolae Iorga devine membru plin al Academiei
Române.
A fost secretarul Ligii Culturale, fondatorul Universităţii Populare
de la Vălenii de Munte şi întemeietor, împreună cu Vasile Pârvan şi
George Murgoci al Institutului de Studii Sud-Est Europene; a fondat, în
1930, Casa Romena din Veneţia, fiind, de asemenea, şi preşedinte al
Comisiei Monumentelor Istorice, decan, rector al Universităţii din
Bucureşti, profesor la Sorbona şi la Cluj, membru al multor academii şi
societăţi de ştiinţe din străinătate.
În viaţa politică a României, Nicolae Iorga a ocupat însemnate
funcţii: deputat, senator de drept, prim-ministru şi ministru al
Instrucţiunii Publice şi Cultelor, ministru de stat şi consilier regal.
Prin poziţia sa faţă de Garda de Fier, Nicolae Iorga şi-a atras ura
şi duşmănia legionarilor, o „echipă a morţii” asasinându-l în comuna
Strejnic, la 27 noiembrie 1940.
Nicolae Iorga a editat şi redactat un mare număr de periodice,
printre care amintim „Floarea Darurilor”, „Neamul Românesc”, „Neamul
Românesc Pentru Popor”, „Ramuri”, „Revista Istorică”, „Universul
Literar”, „Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice” etc.
Opera istorică a savantului Nicolae Iorga însumează numeroase
studii, monografii, sinteze de istorie românească şi universală, precum şi
din alte domenii de activitate umană. Academicianul şi istoricul A. D.
Xenopol se întreba „cum a putut un creier să conceapă atâtea lucrări şi o
mână să le scrie, mai ales dacă adăugăm la această activitate şi aceea a
ziaristicii”.
Din păcate, Arhivele Naţionale ale României deţin doar o colecţie

arhivistică, creată prin selecţia unor documente concepute de Nicolae
Iorga şi a unora care se referă la personalitatea acestuia. Dar, multe
documente aparţinând istoricului român, în special scrisori se află în
fonduri personale şi familiale păstrate de unele direcţii judeţene ale
Arhivelor Naţionale, aşa cum rezultă din repertoriul arhivelor personale
şi familiale.
Documentele colecţiei au fost grupate pe genuri de activităţi.
Unele dintre ele se referă la Universitatea Populară de la Vălenii de
Munte, la Liga Culturală şi la ziarul „Neamul Românesc”, altele sunt
articole de presă cu caracter politic şi manuscrise ale unora dintre ele.
Memoriile (printre ele şi ale unor văduve de război), referatele şi
telegramele oglindesc latura politică a vieţii lui Nicolae Iorga. În acest
sens, semnificativă este corespondenţa purtată cu generalul Nicolae
Petala, Constantin Cesianu, episcopul Iuliu Hossu, Bela Maurer,
politician ungur şi C. P. Gorovei.
Semnalăm existenţa în fond a grupei scrisorilor primite de la
Lucia Leon Bogdan, fiica lui Mihail Kogălniceanu, Constantin şi
Gheorghe Brătianu, principele Nicolae, învăţătorul Ilie Olteanu din
Suceava, Dimitrie A. Sturdza, Elena Sturdza, Uniunea Studenţilor
Armeni din Bucureşti, Biblioteca Armeană, precum şi a maximelor scrise
de savant, a unei epigrame aparţinând lui Păstorel Teodoreanu şi a unor
file din teza de doctorat a lui Nicolae Iorga.
Bibliografie:
156. IOV Dumitru (1888-1959)
Poetul Dumitru Iov s-a născut la Urziceni, judeţul Botoşani şi a
absolvit Şcoala Comercială Superioară din Iaşi. După primul război
mondial a rămas în Basarabia unde a condus unele publicaţii, a înfiinţat
Compania Dramatică Română, a fost deputat şi senator, prefect de
Soroca în 1921, iar în anul 1942 director al Teatrului Naţional din Iaşi.
Au fost ordonate în cadrul fondului documente personale,
manuscrise literare având ca temă Basarabia şi corespondenţă purtată cu
Mihai Antonescu, Otilia Cazimir, Octav Dessila, generalul Virgil
Economu, sculptorul Ioan Iordănescu, Nicolae Kiriţescu, Tudor
Muşatescu, Vasile Stoica şi Ionel Teodoreanu.
157. ISTRATI Constantin I. (1850-1918)

Din arhiva lui Constantin Istrati, om de ştiinţă, profesor la
Universitatea din Bucureşti, doctor în chimie la Paris, membru al Academiei
Române, ministru la Lucrări Publice, la Culte şi Instrucţiunea Publică, la
Industrie şi Comerţ, se păstrează în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale un număr redus de documente: corespondenţă primită de la
baronul Fasciotti, Manuel Multedo, miniştrii Italiei şi Spaniei la Bucureşti,
inginerul Elie Radu, profesorul Orest Tafrali, acte de studii şi caiete de notiţe
aparţinând Eugeniei Istrati, sora chimistului.
Bibliografie:
158. JUSTH Gyula (1850-1917)
limbile: maghiară, latină şi germană.
Gyula Justh a studiat ştiinţele juridice, în scurt timp s-a implicat în
viaţa politică a Ungariei, ajungând preşedintele Partidului Independenţei
48-ist (1893-1895) şi preşedinte al Parlamentului în anii 1905-1909.
Arhiva creată de politicianul Gyula Justh cuprinde o mare cantitate
de documente rezultate din activitatea politică a acestuia, ordonarea lor
urmând schema clasică pentru fondurile personale.
Între documentele fondului se remarcă corespondenţa purtată cu
oameni politici şi prieteni: Emil Babeş, Ferencz Biró, redactor, János
Csernoch, episcop, dr. Pétar Dobroszláv, Antal Dolezsalek, sociolog,
Sándor Gaál, episcopul Cenadului, Nicolae Grozescu, Borda Gyula,
inginer, dr. Glattfeldar Gyula, Werner şi Wessel Gyula, Dániel Haviár,
Jözsef Kiss, redactor, Ferencz Kossuth, preşedinte al Partidului
Independenţei, Jözsef Madarász, deputat, Károly Nagy, Ede Ormos, Gh.
Popovici, Gheorghe Popp, Lajos Posa, ziarist, Tiberiu Raţ, Viktor Rhorer,
avocat din Budapesta, Pétar Szalay, director general P.T.T., Zsombor
Szász, Nicolae Şerban din Braşov, Lászlo Teleki şi Henrik Vámos.
Un număr mic de documente privesc activitatea politică a lui Bela
Kun.
Bibliografie:
Iosif Adam, Justh Gyula (1850-1917), în „Revista Arhivelor”, nr.
2, 1967, p. 309-316.

159. KAROLY Iosif Francisc (1897-?)
Fotoreporterul Iosif Francisc Karoly s-a născut la Timişoara. În
anul 1919 s-a înrolat în Armata Roşie Ungară, a fost membru al
Partidului Socialist şi al Partidului Comunist Român şi deţinut la Târgu
Jiu. După anul 1944 s-a ocupat de mişcarea sindicală a fotografilor,
pensionându-se în anul 1957.
În acest fond sunt ordonate documente personale, diplome şi
brevete de conferire a unor ordine şi scrisori aparţinând lui Iosif Francisc
Karoly, precum şi broşuri, apeluri, afişe, cupuri de ziare, referitoare la
mişcarea muncitorească şi comunistă.
De asemenea, au fost ordonate un caiet cu descrierea insignelor
din colecţia sa, colecţia de timbre, bancnote, vederi şi desene executate
de Iosif Francisc Karoly, reprezentând chipuri de deţinuţi din lagărul de
la Târgu Jiu.
160. KÖBER Hans şi Anny
limba germană.
Fondul este constituit din scrisori primite de soţii Köber Hans şi
Anny de la Kurt Gentrmer, unde sunt descrise pregătirea militară a
acestuia în Germania, viaţa pe frontul de Est, precum şi de Irina şi
Hannes Wagner din Germania, prieteni de familie.
161. KOGĂLNICEANU
limbile: română, franceză, germană şi italiană.
În fondul familial Kogălniceanu se regăsesc documente create de
omul politic, istoricul, ziaristul şi oratorul român, Mihail Kogălniceanu
(1817-1891) şi de fiul acestuia, Vasile Kogălniceanu (1863-1941).
Dintre documentele relative la viaţa şi activitatea lui Mihail
Kogălniceanu, reţin atenţia scrisorile ce relatează diferite probleme
legate de Tratatul de Pace de la Berlin, primite de la Vasile Alecsandri,
Ion C. Brătianu, dr. M. Beck, Nicu Catargi, Th. Cerchez, generalul
George Lecca, de la fiica sa, Maria Leon, generalul N. Lupu, I. Macovei,
generalul George Manu, Alexandru Marghiloman, <Petre> Mavrogheni,
George Mârzescu, Candiano Popescu, de la prefecţi de judeţe, oameni de
afaceri şi prieteni.
Pentru Vasile Kogălniceanu, ziarist şi om politic, semnalăm
corespondenţa purtată cu Vasile Alecsandri, <Constantin> Bacalbaşa,
Maria Leon şi sentinţele judecătoreşti date în procesele deschise acestuia
pentru instigarea ţăranilor împotriva guvernului.
162. LAPEDATU Alexandru (1876-1950)
Alexandru Lapedatu s-a născut în Cenatul Săcelelor, judeţul
Braşov, a fost profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din
Cluj, vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Românilor Refugiaţi din
Austro-Ungaria, expert în probleme etnografice şi geografice al
delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, director
general al Arhivelor Statului la Cluj (1923), preşedinte al Academiei
Române (1935-1937), al Camerei Deputaţilor, deputat şi senator liberal,
ministrul Cultelor şi Artelor. A fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi
întemniţat la Sighet, unde îşi găseşte şi sfârşitul.
Deşi fondul arhivistic este redus ca dimensiune, acesta conţine
scrisori primite de la personalităţile timpului: Nina Arbore, Tudor Arghezi,
Laurenţia Bacalbaşa, Grigorie Botoşăneanu, Otilia Cazimir, Ioan C.
Cătuneanu, Dimitrie N. Ciotori, Corneliu I. Codarcea, A. C. Cuza,
Alexandru Davila, Constantin Daicoviciu, Virgil Drăghiceanu, Eugen
Dunka, Ioan C. Filitti, Petre Ghiaţă, Veturia Ghibu, soţia lui Onisifor
Ghibu, Octavian Goga, muzicianul Stan Golestan, Farkas Gyalui, director
al Bibliotecii Universităţii din Cluj, Nicolae Iorga, Emil Isac, folcloristul
Gheorghe T. Kirileanu, Mica Lapedatu, fiica lui Alexandru Lapedatu, Ioan
Lupaş, Alexandru Marcu, Gabriel Marinescu, Iuliu Marţian, Ion Muşlea,
episcopul Nicodim, Zenovie Pâclişanu, Vasile Pârvan, Camil Petrescu,
Valeriu Pop, Sextil Puşcariu, Mihail Sadoveanu, Octavian Tăslăuanu,
Nicolae Titulescu, Nicolae Tonitza, Ernest Urdăreanu, mareşal al Palatului.
De asemenea, se află în acest fond memorii adresate de Onisifor
Ghibu şi profesorul Drag Demetrescu lui Ion I. C. Brătianu, actul de
renunţare la tron al lui Carol II şi procesele-verbale de constituire a
Regenţei, Calendarul sectorului politic Apahida al Partidul Naţional
Liberal (1937) cu portretele fruntaşilor politici.
163. LARIONESCU Traian (1905-<1978>)
Traian Larionescu s-a născut la Rădăuţi, a fost profesor de istorie
la Cernăuţi, apoi bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară, a fost

membru fondator al Cercului Genealogic Român, al revistei „Arhiva
Genealogică Română” (1943) şi al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi
Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1971).
Documentele ordonate în fond se referă la activitatea ştiinţifică
desfăşurată de Traian Larionescu, la relaţiile cu Comisia Internaţională
de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi cu Institutul „Adler”.
Au fost incluse în fond corespondenţa cu Marcel Sturdza-Săuceşti,
profesorul Hanns Jäger-Sunstenau, fotografii de familie şi desene.
164. LĂMOTESCU Nicolae
Nicolae Lămotescu, ofiţer în armata română, căsătorit cu Elena,
fiica lui Constantin Iovipala, a locuit la Brăila şi Craiova şi a avut trei
copii: Mihai, Maria şi Ecaterina.
Fondul este compus din scrisori de familie, cele mai numeroase
fiind ale Elenei Lămotescu, referitoare la studiile la Paris ale lui Mihai, la
cariera militară a lui Nicolae Lămotescu, la situaţia financiară a familiei,
participarea la activităţile societăţilor „Concordia Română” şi
„Enciclopedică Română” şi succesiunea lui Manolache Califarov. Au
fost incluse, de asemenea, în fond o scrisoare de la Mihail Kogălniceanu
şi una de la Nicolae Blaremberg.
165. LECCA Iunin Ioan (1862-?)
Iunin Ioan Lecca s-a născut la Iaşi, a studiat la Paris, a fost prefect al
judeţului Bacău în mai multe rânduri, începând cu 1891 până în anul 1914.
Fondul arhivistic este alcătuit din opt caiete cu însemnări
aparţinând lui Iunin Ioan Lecca din anii 1906-1921, referitoare la
călătoriile la Bucureşti, Bacău, Iaşi, Paris şi Viena, întâlniri cu oameni de
cultură ai vremii, întruniri politice, alegerile din Bacău în 1914 şi viaţa la
moşia Radomireşti.
166. LIMONA Dumitru (1912-1977)
limbile: română, greacă, franceză şi germană.
Dumitru Limona s-a născut în satul Liveni din Macedonia, a venit
în România şi a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti. A fost mai
întâi învăţător, apoi a lucrat în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, în anii
1949-1974 a fost arhivist la Braşov şi la Direcţia Generală a Arhivelor
Statului. A fost căsătorit cu Elena Moisuc, arhivistă la aceeaşi instituţie.
Fondul personal a fost organizat pe grupe de documente ce

cuprind manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice, corespondenţă primită de cei
doi soţi de la Asociaţia Emigranţilor Politici din Grecia în România,
Biblioteca de Stat din Bulgaria, Institutul de Studii Balcanice din Atena,
profesori şi prieteni din Grecia şi fotografii reprezentăndu-i pe Dumitru
Limona, Mihai Regleanu ş.a.
167. LIPOVAN Gheorghe (1904-1972)
Inginerul Gheorghe Lipovan s-a născut la Sânnicolaul Mare,
judeţul Timiş-Torontal, a urmat liceul la Arad, Şcoala Politehnică din
Timişoara şi Şcoala Superioară de Aeronautică de la Paris.
În anul 1925, aflându-se la Paris, îl cunoaşte pe Traian Vuia, de
activitatea căruia se va ocupa până la sfârşitul vieţii sale, devenind în
acest domeniu unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti. A publicat mai
multe lucrări despre Vuia şi avionul său, printre care amintim: Zborul
fără motor, Pilotajul planoarelor, Planorul, Mărturii, cu ediţii în 1954 şi
1956 şi Traian Vuia, un pionier al aviaţiei moderne.
În acest fond, un spaţiu important îl ocupă manuscrisele lucrărilor
lui Gheorghe Lipovan, studii şi articole ale lui Aurel Vlaicu, Henri Coandă,
Charles Émile Picard, cel care a restaurat avionul lui Vuia şi scrisorile
primite de la Traian Vuia, Simion Burada, Gabriel Brola, Cornelia Mateiaş,
nepoata lui Vuia, Mihai Veliciu şi de la Ion Vlaicu, fratele lui Aurel Vlaicu.
Importante sunt schiţele şi planşele originale ale generatorului de abur şi ale
aeroplanului lui Vuia, documentele referitoare la recunoaşterea meritelor
acestuia şi rolul lui Gheorghe Lipovan şi Petru Groza în această chestiune,
precum şi fotografiile cu Traian Vuia şi Gheorghe Lipovan.
168. LUNGULESCU Gheorghe
limbile: română, franceză şi italiană.
Ziaristul Gheorghe Lungulescu s-a născut în localitatea Vânăta,
judeţul Gorj, a fost redactor la „Universul” şi secretar general al Ligii
Antirevizioniste Române (1933-1940).
Dintre documentele incluse în fondul personal Gheorghe
Lungulescu reţin atenţia actele personale, articolele primite de acesta
pentru a fi publicate în „Universul”, scrisorile adresate acestuia de
Stelian Popescu, preşedinte al Ligii Antirevizioniste şi fotografiile
reprezentând monumente istorice, biserici etc.
169. LUPAŞ Ioan (1880-1967)

Academicianul Ioan Lupaş s-a născut la Sălişte, judeţul Sibiu, a
urmat literele şi filosofia la Budapesta şi Berlin. A militat pentru Unirea
Transilvaniei cu România, a fost secretar general la Resortul Culte şi
Instrucţiune Publică, preşedintele Secţiei istorice a Academiei Române,
ministru al Sănătăţii şi al Instrucţiunii Publice, profesor la Universitatea din
Cluj, apropiat al lui Octavian Goga, membru al Partidului Naţional Creştin.
După anul 1945 este epurat din învăţământ, în 1948 este închis la
Aiud şi Sighet, fiind eliberat în anul 1955.
În fond au fost ordonate documente provenind din activitatea
administrativă a istoricului şi scrisori de la protopopul Romulus Buzilă,
Alexandrina Gr. Cantacuzino, B. Domide, Gheorghe Bogdan-Duică,
arhiepiscopul Gurie, Gh. Ghibănescu, Alexandru Hodoş, Andrei Oţetea,
Ion Pelivan, Valeriu Pop, Ioan Popp, preşedintele Curţii de Apel din
Cluj, Sextil Puşcariu, D. D. Roşca, Ion Tolu, Iuliu Valaori, preşedinte al
Societăţii de Cultură Macedo-Română şi de la profesorul Mety Wilmos,
mentorul lui Lupaş.
Bibliografie:
170. MACEDONSKI Alexandru (1854-1920)
Poetul Alexandru Macedonski, fiul generalului Alexandru D.
Macedonski şi al Mariei Pârâianu, s-a născut la Bucureşti, copilăria
petrecându-şi-o la Pometeşti şi Adâncata, judeţul Dolj.
A fost adeptul luptei antidinastice, fiind judecat pentru acţiunile
sale în mai multe rânduri, dar adevărata sa glorie s-a dovedit a fi pe
tărâmul literaturii. În 1880 fondează revista „Literatorul”, în care îşi fac
debutul Duiliu Zamfirescu, Traian Demetrescu, iar în anul 1883
înfiinţează Societatea Revistei „Literatorul”.
A fost căsătorit cu Ana Rallet Slătineanu şi a avut cinci copii:
George, Alexis, Nichita, Pavel şi Ana, s-a pensionat în 1920 din funcţia
de istoriograf în administraţie la Casa Bisericii.
Fondul arhivistic cuprinde acte personale, corespondenţă oficială
purtată cu Direcţia Generală a Teatrelor, manuscrise ale operelor literare
şi corespondenţă personală primită de la personalităţi din străinătate şi
ţară: George Bacovia, Sarah Bernhardt, V. C. Bilciurescu, Paul Bourget,

Aristide Demetriade, I. G. Duca, Bucura Dumbravă, Emil Faguet, Gala
Galaction, Emil Gârleanu, Louis de Gonzague Frick, Take Ionescu,
Nicolae Iorga, Pierre Loti, Ion Minulescu, Albert Mockel, Marcel
Montundon, Eufrosina Popescu, Adolf Reichman (Alexandru Dominic),
Aristiţa Romanescu, C. A. Rosetti, Alexandru Stamatiad, Ana V. A.
Urechia, V. A. Urechia, Tudor Vianu şi Duiliu Zamfirescu.
171. MAGHERU Gheorghe (1804-1880)
Generalul Gheorghe Magheru a fost o remarcabilă personalitate a
istoriei românilor, cu un rol deosebit în izbucnirea şi desfăşurarea
Revoluţiei române de la 1848, în Oltenia şi organizarea taberei militare
de la Râureni de lângă Râmnicu Vâlcea.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din
arhiva generalului Gheorghe Magheru numai patru scrisori, din care două
sunt autografe, expediate în 1854 de la Viena şi Constantinopol, o
scrisoare este adresată tot în 1854 de colonelul Solomon logofătului
Dimitrie Ioanid, iar alta din 1877 se pare că aparţine lui Gheorghe, fiul
lui Gheorghe Magheru. Din corespondenţă rezultă atitudinea antirusă a
generalului şi informaţii privind poziţia puterilor garante faţă de
Principatele Române şi unirea acestora.
Bibliografie:
Mihai Regleanu, O scrisoare necunoscută de la Gheorghe
Magheru, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 250-254.
172. MANIU Iuliu (1873-1953)
Reputatul om politic român, Iuliu Maniu, fruntaş al luptei pentru
eliberarea Transilvaniei, s-a născut la Şimleu Silvaniei ca fiu al
avocatului Ion Maniu şi al Clarei, fiind strănepot al lui Simion Bărnuţiu
şi nepot al memorandistului Iuliu Coroianu, fratele mamei sale.
Urmează studii de drept la Budapesta şi Viena, devenind doctor în
ştiinţe juridice. În timpul primului război mondial este trimis pe frontul
italian, constituie la Viena Senatul Militar Român, participă la Adunarea
Naţională de la Alba Iulia şi este ales preşedinte al Consiliului Dirigent.
În anii 1926-1933, 1937-1947 a fost preşedinte al Partidului

Naţional Ţărănesc, preşedinte al Consiliului de Miniştri în mai multe
guverne. După anul 1944 s-a opus sovietizării ţării şi comunismului,
fiind arestat şi după un proces politic este condamnat pe viaţă la temniţă
grea. Moare în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale păstrează din
arhiva lui Iuliu Maniu numai zece unităţi arhivistice: broşura cu discursul
„Chestia Basarabiei”, rostit de Maniu în Adunarea Deputaţilor la
27 decembrie 1923, două scrisori de mulţumire adresate lui D. D. Gerota
pentru activitatea depusă în Partidul Naţional Ţărănesc, note informative
ale Securităţii elaborate ca urmare a urmăririi lui Iuliu Maniu şi a
colaboratorilor săi, un protest faţă de bruscarea lui Ion Mihalache şi Emil
Haţieganu, lipsa de libertate şi de drepturi, din anul 1946.
173. MANOLESCU-STRUNGA
Arhiva provenită de la Nicolae Manolescu (1850-1910), medic,
iniţiatorul oftalmologiei moderne româneşti, profesor universitar,
fondator al „Băilor Strunga”, judeţul Iaşi şi editorul „Analelor Medicale
Române”, cuprinde decrete de acordare a unor ordine şi medalii,
corespondenţă de numire în funcţii şi o scrisoare de la medicul Carol
Davila.
Pentru Ion N. Manolescu-Strunga (1889-1951), doctor în
economie la Berlin, subsecretar de stat la Agricultură şi Domenii,
ministru la Industrie şi Comerţ, ministru secretar de stat, arestat în 1950
şi decedat la Sighet în anul 1951, se conservă documente ce reflectă
activitatea acestuia desfăşurată în agricultură şi în cadrul unor societăţi
comerciale şi scrisori de la Ion C. Brătianu, Petru Comarnescu, Mihai
Popovici, ministru de Finanţe, <Gheorghe> Tătărescu, bănci federale şi
societăţi.
La sfârşitul fondului au fost clasate documente create de alte
persoane, dintre acestea semnalăm un discurs al lui Nicolae Titulescu
ţinut la Liga Naţiunilor.
174. MANOLIU Petre
De la Petre Manoliu, redactor la ziarul „Credinţa”, s-au păstrat
scrisori primite de la George Călinescu, Emil Cioran, Sergiu Dan, Victor
Eftimiu, Eugen Ionescu, Dinu Noica şi Horia Roman (aminteşte de un

portret făcut de Nicolae Tonitza, distrus în bombardament).
Au fost incluse în fond şi scrisori aparţinând lui Ion Mirea
adresate familiei Manoliu, referitoare la anii 1958 şi la expoziţiile
organizate la Paris şi Bucureşti.
175. MANU
●Anii extremi: sec.XVI-1948, 249 u.a., inventar nr. 1840.
Familia Manu este originară din Grecia. Mihail Manu, născut în
anul 1650, a avut trei fii: Manuel, George şi Nicolae, care au format trei
ramuri cunoscute ale familiei Manu din Moldova, Ţara Românească şi
Grecia.
Majoritatea documentelor păstrate la Direcţia Arhivelor Naţionale
Istorice Centrale provin de la Ioan M. Manu (1803-1874), mare vornic,
prefect de poliţie şi caimacam al Ţării Româneşti în 1858, căsătorit cu
Ana Ghica, descendentă a familiei Herescu Năsturel, cu care a avut şase
copii: Dimitrie, Iorgu, Constantin, Alexandru, George şi Elena.
Dintre fii, George Manu (1833-1911) a urmat cariera militară,
fiind însărcinat în anul 1858 cu reorganizarea artileriei şi predarea acestui
curs la Şcoala Militară din Bucureşti. În guvernul Lascăr Catargi a fost
ministru de Război, apoi primar al Capitalei, iar în timpul Războiului de
Independenţă a României a participat la luptele de la Plevna şi Vidin, în
calitate de general de brigadă.
George Manu a fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în anii
1890-1891, apoi ministru la Agricultură şi Finanţe. S-a remarcat ca
membru de frunte al Partidului Conservator, după fuziunea cu
„junimiştii” s-a retras din politică. A fost căsătorit cu Alexandrina
Cantacuzino şi a avut cinci copii: Constantin, Ana, Zoe, Ion şi George.
Fondul este organizat pe serii de acte aparţinând diferiţilor
membri ai familiei, la prima grupă au fost ordonate documente
referitoare la familia Manu.
Astfel, se pot cerceta documente aparţinând lui Nicu Manu (1831),
Ioan Mihail Manu (1810-1929), Anica Ioan Manu (sec.XV-1867),
Constantin Manu (1867-1899), Dimitrie Manu (1898-1903), Elena Manu
Cornescu (1895), generalul George Manu (1835-1909), Constantin G.
Manu (1909-1937), însărcinat cu afacerile României la Constantinopol,
Iorgu Manu (1862), Mihail Manu (1901-1931), familiei Mavrodi (1937-
1948), familiei Cantacuzino, ramura Alexandrina George Manu
Cantacuzino (sec. XVII-1893), precum şi documente colecţionate, în
special genealogii ale marilor familii boiereşti.
Corespondenţa este în mare parte adresată lui Ioan M. Manu de

către contele Lallemand, ambasadorul Franţei la Constantinopol,
Fuad-Paşa, ministru de Externe turc, Ali-Paşa, mare vizir şi lordul
Thomas Wentworth Strafford, ambasadorul Angliei la Constantinopol.
Menţionăm scrisorile lui Mihail Kogălniceanu şi o telegramă a
regelui Carol I (prinţ), adresate lui Constantin Manu.
Bibliografie:
176. MARGHILOMAN Alexandru (1854-1925)
Alexandru Marghiloman s-a născut la Bucureşti într-o familie de
mici boieri, şi-a luat doctoratul în drept şi ştiinţe politice la Paris, s-a
remarcat ca parlamentar şi orator. Devine unul dintre liderii Partidului
Conservator şi din 1914 preşedinte al partidului, ministru în mai multe
rânduri şi şef de guvern în anul 1918. În această ultimă calitate susţine
actul Unirii Basarabiei cu România la 27 martie 1918 şi semnează pacea
cu Puterile Centrale.
Prin căsătoria cu Eliza Ştirbei intră în această renumită familie, iar
prin sora sa, Elena s-a înrudit cu familia Pherekyde.
Fondul arhivistic creat de Alexandru Maghiloman este extrem de
important prin cele opt caiete de note politice (1897-1924),
corespondenţa extrem de bogată, discursurile şi interpelările
parlamentare, precum şi prin documentele personale.
Din corespondenţa personală şi politică amintim scrisorile de la:
George Valentin Bibescu, Ion I. C. Brătianu, Gh. Gr. Cantacuzino,
prinţul A. Caradja, Petre P. Carp, Lascăr Catargi, G. de Coutouly,
ambasadorul Franţei, O. Czernin, ambasadorul Austriei, G. Dering,
ambasadorul Angliei, Fasciotti, ministrul Italiei la Bucureşti, regele
Ferdinand, regina Maria, Alexandru şi Nicolae Filipescu, Nicolae Fleva,
A. D. Holban, Lupu C. Kostake, Alexandru Lahovari, Ana Maiorescu,
Simion Mehedinţi, Constantin Meissner, Constantin Olănescu, G.
Roznovanu, Sefat, ministrul Turciei la Bucureşti, Achille Levy Strauss,
Barbu Ştirbei, rabinul A. Taubes, Eleutherios Venizelos, prim-ministru al
Greciei, Ch. Vopicka, ambasador al S.U.A.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”, inventarele nr. 121, 127.
Bibliografie:
177. MĂNUILĂ Sabin
limbile: română, engleză, maghiară, germană, franceză şi italiană.
Sabin Mănuilă s-a născut în Transilvania, a urmat studiile
superioare la Budapesta şi în Statele Unite ale Americii, a fost numit în
funcţia de director al Institutului Central de Statistică şi ministru al
Sănătăţii, ocupându-se în această calitate de organizarea ministerului.
Arhiva creată de Sabin Mănuilă a fost structurată pe mai multe
serii de acte, definite în baza conţinutului şi domeniilor de referinţă ale
documentelor.
În prima serie a fost inventariată corespondenţa personală purtată
cu Fabriţiu Mănuilă, sora sa, Letiţia, fratele său, Camil, cu Veturia
Leucuţia, soţia sa, fiul lor, Sandu, fraţii Veturiei, Traian, Mişu şi Aurel
Leucuţia, prieteni şi personalităţi ca Tudor Arghezi, Ştefan Bidnei din
Cernăuţi, Alexandrina Gr. Cantacuzino, I. Clopoţel, Xenia Costa-Foru,
Dimitrie Gusti, Emil Haţieganu, D.F. Howard, secretar general la Liga
Naţiunilor, Panait Istrati, Alexandru Vârnav-Liteanu, Ioan Lupaş, Vasile
Meruţiu, Constantin Moisil, Zenovie Pâclişanu, Sextil Puşcariu,
N. Râmneanţu, D. K. Solacolu, P. Vlad, medic şef al Clujului.
Următoarele serii de acte sunt legate de activitatea profesională şi
funcţiile îndeplinite de Sabin Mănuilă, între acestea menţionăm
corespondenţa cu Liga Naţiunilor în problema populaţiei şi a statisticii
acesteia, documente de recensământ, statistică şi asistenţă socială,
articole, conferinţe şi studii ştiinţifice.
Bibliografie:
178. MÂRZESCU
Fondul familial Mârzescu a fost creat de arhimandritul Gherasim
Mârzescu (1852-1878), stareţ la mănăstirile Buhalniţa şi Coşula, de George
Mârzescu (1834-1911), avocat, profesor de drept civil şi om politic,
ministrul Cultelor şi Instrucţiunii şi de către George G. Mârzescu (1876-
1926), fiul precedentului om politic, avocat, deputat, ministru liberal la
Agricultură şi Domenii, la Interne, la Ministerul Muncii şi Ocrotirilor
Sociale, primar al oraşului Iaşi.

De la George Mârzescu s-au păstrat acte probatorii, decizii în
unele procese susţinute de acesta şi de biroul său de avocatură din Iaşi,
rapoarte şi note privind activitatea didactică şi ştiinţifică, corespondenţă
purtată cu I. B. Brociner, Iosif Galesowschi, director al Muzeului
Naţional Polonez, mitropolitul Ghenadie ş.a.
Pentru George G. Mârzescu au fost ordonate în fond acte rezultate
din activitatea politică şi juridică, proiecte de legi (în domeniul sănătăţii,
al ocrotirilor sociale şi al justiţiei), scrisori de la Victor Stârcea şi
Manciu, prefectul judeţului Iaşi.
179. MEHEDINŢI Simion (1869-1962)
Academicianul Simion Mehedinţi s-a născut la Soveja, judeţul
Putna, a făcut studii de geografie la Paris, Berlin şi Leipzig, unde îşi va
lua doctoratul.
S-a remarcat în organizarea învăţământului geografic din
România, a fost director la „Convorbiri Literare”, vicepreşedinte al
Societăţii Geografice Române.
Ca politician a făcut parte din Partidul Conservator, Partidul
Ţărănesc, iar după 1930 din Partidul Naţional Liberal. În anul 1948 este
înlăturat din Academia Română.
Fondul arhivistic Simion Mehedinţi cuprinde numeroase scrisori
primite de la: A. Balthazar, Ion Bianu, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan,
Valeriu Branişte, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Augustin Bunea,
Panait Cerna, A. C. Cuza, Şt. O. Iosif, Gheorghe T. Kirileanu, Ştefan G.
Longinescu, Alexandru Macedonski, Titu Maiorescu, Alexandru
Marghiloman, Iacob Mureşianu, A. Naum, Iacob Negruzzi, Alexandru
Odobescu, Saşa Odobescu, soţia lui Odobescu, George G. Orleanu, Ermil
Pangrati, Alexandru Papacostea, Ghiţă Pop şi membrii de familie.
180. MEISSNER Constantin şi Elena
Documentele fondul arhivistic au fost create de Constantin şi
Elena Meissner, fiind organizate pe mai multe serii de documente.
Constantin Meissner (1854-1942) s-a născut la Iaşi, a absolvit
facultăţile de Litere şi Drept din Viena şi Berlin, a fost mult timp
inspector general al învăţământului primar şi normal, secretar general
în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, ministru la Industrie şi
Comerţ şi la Lucrări Publice. Este cunoscut ca un mare proprietar de
moşii şi acţionar la societăţi industriale şi comerciale.

În domeniul cultural s-a remarcat ca „vechi junimist”, casa lui din
Iaşi devenind cenaclu muzical şi prin sprijinirea societăţilor filantropice.
Elena Meissner (1866-1939), profesoară, absolventă a Facultăţii
de Litere şi Ştiinţe, a funcţionat la mai multe şcoli din Iaşi, a activat în
mod susţinut la societăţile „Reuniunea Femeilor Române”, „Crucea
Roşie”, „Asociaţia pentru Emanciparea Civilă şi Politică a Femeilor
Române”, a participat la congrese şi reuniuni din ţară şi străinătate.
Pentru Elena Meissner se păstrează un număr însemnat de
documente rezultate din activitatea sa didactică şi culturală, dar şi
scrisori primite de la George Bacovia, Agatha Bârsescu, Alexandrina
Cantacuzino, Claudia Caudella, regele Carol II, Cella Delavrancea,
Gheorghe T. Kirileanu, Elena Mârzescu, Nicolae Malaxa, Eugenia
Scriban, Nadèje Ştirbei.
Dintre seriile de acte ale fondului, extrem de importantă este
corespondenţa purtată de Constantin Meissner cu Grigore şi Alina Antipa,
Gheorghe Adamescu, C. C. Arion, I. A. Basarabescu, Octav Băncilă, Agatha
Bârsescu, I. Berceanu, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, E. Broşteanu, dr. I.
Cantacuzino, regele Carol II, Victor Cădere, Eduard şi Clara Caudella, Barbu
Ştefănescu Delevrancea, I. Bogdan Duică, N. Gr. Filipescu, D. Furtună, Emil
Gârleanu, Octavian Goga, I. C. Goilav, Vasile Goldiş, scriitorul Eugen
Horoveanu, Take Ionescu, Gheoghe T. Kirileanu, Elena Meissner (soţie),
Titu Maiorescu, Simion Mehedinţi, Vasile G. Morţun, Alexandru
Marghiloman, N. Olănescu, Dimitre Onciul, Ermil Pangrati, C. I. Parhon,
generalul Nicolae Petala, Petru Poni, Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu-
Motru, Mihail Sadoveanu, Nicolae Tonitza, Gr. Trancu-Iaşi, Alexandru
Tzigara-Samurcaş ş.a.
Bibliografie:
181. MELIC Iacob
limbile: română şi armeană.
Din activitatea şi viaţa lui Iacob Melic, probabil armean, bogat,
„finanţator” al revoluţionarilor de la 1848, aflaţi în exil în Turcia şi
Franţa, s-au păstrat câteva scrisori primite de la Alecu, Nicolae şi Ştefan
Golescu şi Cristian Tell, referitoare la exilul acestora şi strângerea de
fonduri necesare propagandei revoluţionare.
182. MELINTE
Familia Melinte este originară din satul Curteni, comuna
Olteneşti, judeţul Huşi. Dintre membrii familiei s-a remarcat Vasile
Melinte, magistrat şi avocat la Buzău şi Bucureşti, căsătorit cu pictoriţa
Adina Paula Moscu.
Cea mai mare parte a documentelor fondului au fost create de
Adina Paula Moscu şi fac referire la studiile şi cariera sa artistică. Se
adaugă şi documentele aparţinând lui George Moscu, tatăl Adinei, avocat
din Buzău, căsătorit cu scriitoarea Constanţa Moscu, lui Alexandru Moscu,
pictor, director al Muzeului Theodor Aman şi Tatianei Moscu, pictoriţă.
Pentru Adina Paula Moscu amintim scrisorile primite de la Alice
Basarab, pictoriţa sovietică Tatiana Iablonscaia, Nicolae şi Ecaterina
Iorga, Nicolae Tonitza.
183. MERCURI Paolo (1804-1884)
limbile: română, italiană, franceză, latină, germană, spaniolă şi rusă.
Gravorul şi profesorul Paolo Mercuri s-a născut la Roma, a studiat
la Paris, a fost cavaler al Legiunii de Onoare a Franţei, membru corespondent
al academiilor de belle-arte din Franţa, Belgia, Rusia şi Brazilia.
În anul 1882 îl găsim în România, unde fiica sa Enrichetta s-a
căsătorit cu un român, Tudor Rădulescu, preşedinte al Casei de Depunere
din Bucureşti, director în Ministerul Agriculturii. Fiica gravorului italian
a avut mai mulţi copii: Ileana, Elena şi Ana Maria, căsătorită cu
Benedetto de Luca.
Documentele conservate în fond oglindesc viaţa lui Paolo Mercuri
în Italia, anii de exil în Franţa, munca depusă pentru realizarea gravurilor
„Jane Gray”, după tabloul lui Paul Delaroche, „Şcoala din Atena” după
Rafael, comenzile de lucrări, iniţierea unor pictori, modul de preparare a
cernelurilor, participarea la expoziţii, întoarcerea la Roma şi numirea ca
director al Calcografiei Camerale din Roma, primirea de ordine, medalii
şi titluri academice.
Au mai fost incluse în acest fond arhivistic liste cu picturile şi
gravurile lui Paolo Mercuri, descrierea şi evaluarea acestora, desene în
peniţă şi creion, gravuri reprezentând câteva costume din lucrarea
Costumes des XIII, XIV et XV siécles de Camille Bonnard, gravuri şi
desene ale lui C. Bonnard.
O altă grupă de documente aparţine lui Tudor Rădulescu, soţul
ficei sale Enrichetta: articole scrise de acesta despre istoria şi situaţia
economică a României, scrisori primite de la Fillipo Agricola, Domenico

Amici, Carlo Bardeschi, Giuseppe Bardi, Rinaldo Belloli, C. Bonnard,
Giambatista Borani, Giovanni Ali Brandi, Ion I. C. Brătianu, Vintilă
Brătianu, Angelo Faberi, Dimitrie Filipescu, Pietro Folo, Felix Fuillet,
Eduard Grasset, Gaetano Guadachini, Spiru Haret, pictorii Henry şi
Rodolph Lehmann, Giuseppe Onofri, B. Pistrucci, Leopold Robert,
Victor Schnetz, Grigore Tocilescu, cardinalul A. Tosi ş.a., corespondenţă
oficială cu Comisia Specială de Cercetări Economice de pe lângă
Ministerul Agriculturii, Industriei şi Comerţului (secretar al Comisiei
fiind Tudor Rădulescu) şi o convenţie comercială a României cu Franţa.
Au fost incluse în fond şi articole scrise de Benedetto de Luca.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Paolo Mercuri, în „Arhiva
Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 1, 1995, p. 186-187.
184. METAXA Toma
De la avocatul Toma Metaxa se păstrează corespondenţă privind
activitatea acestuia ca prefect al judeţelor Fălciu, Ilfov şi Trei Scaune
(1931-1932), ca secretar al Ligii „Vlad Ţepeş” (acordarea de ajutoare,
numiri în posturi de funcţionari), o scrisoare de la Octavian Goga şi una
de la ziaristul Pavel Al. Mecedinski.
185. METZULESCU Stelian
Pentru Stelian Metzulescu, heraldist şi sigilograf, au fost ordonate
în fondul personal studii de specialitate, planşe cu steme, Albumul istoric
heraldică-sigilografie-arte minore-numismatică, culegeri de folclor şi
piese de teatru.
186. MEXIS George
Fondul cuprinde în mare parte corespondenţa lui George Mexis,
proprietar al moşiilor Broşteni şi Uleşti din judeţul Ialomiţa, cu diferite
bănci şi firme pentru obţinerea de credite, procese-verbale de împărţire a
loturilor ca urmare a reformei agrare din 1864, sentinţe privind
reglementarea succesiunii François Leon Mexis şi ordine de rechiziţie.
187. MIHAIL Jean (1896-1963)

Regizorul şi profesorul universitar, Jean Mihail s-a născut în
localitatea Hălăuceşti, judeţul Iaşi.
Din activitatea artistică a acestuia reţinem regia filmelor „Die
Lest” (Povara), realizat la Viena, „Prima dragoste”, filmat la Budapesta,
„Omul fără identitate”, „O scrisoare pierdută”, „Omul cu mârţoaga”şi
documentarul „Rapsodia română” prezentat la Festivalul de la Cannes.
O parte dintre scrisorile ordonate în fond au caracter oficial fiind
primite, în special, de la societăţi cinematografice din Viena, Oficiul
Naţional Cinematografic, o scrisoare provine de la actorul M. Storin. Se
pot cerceta în acest fond însemnările despre istoria filmului românesc,
scenariile filmelor „Omul fără identitate”, „Rapsodia română” şi „România
1945”, fotografii ale regizorului şi reprezentând scene din filme româneşti.
Bibliografie:
188. MIHALACHE Ion (1882-1963)
Politicianul Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni,
judeţul Argeş, a absolvit Şcoala Normală din Câmpulung-Muscel şi a
devenit profesor. A intrat în politică, iar în 1918, fondează Partidul
Ţărănesc, după fuziunea cu Partidul Naţional, Ion Mihalache va fi ales
vicepreşedinte al noului partid. În perioada anilor 1933-1937 a fost
preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, deputat, ministrul Agriculturii
şi al Internelor, în mai multe guverne.
S-a opus comunismului şi puterii sovietice, în anul 1947 a fost
arestat şi întemniţat pe viaţă la Râmnicu Sărat, unde a încetat din viaţă.
Fondul personal Ion Mihalache este constituit din procese-
verbale, rapoarte, telegrame, note informative, discursuri, dări de seamă
şi memorii referitoare la activitatea politică desfăşurată în cadrul celor
două partide, politica externă a României, procesele intentate de
autorităţile maghiare românilor acuzaţi de trădare, la alegeri şi campanii
electorale, la afacerea „Skoda”, la drepturile românilor din Ungaria, la
Grigore Gafencu, atitudinea legionarilor faţă de Partidul Naţional
Ţărănesc şi la românii aflaţi în închisorile sovietice.
Reţin atenţia scrisorile primite de la Grigore Antipa, Sever Bocu,
avocatul Ioan Ciordaş, patriarhul Miron Cristea, dr. Nicolae Lupu, Virgil
Madgearu, G. G. Mironescu, Gheorghe Pop, Ştefan Cicio-Pop,

Alexandru Vaida-Voevod, memoriul românilor din Transilvania şi Banat
adresat regelui Carol II (1938), articolele despre Pantelimon Halippa,
precum şi hărţile Bucovinei şi judeţelor Bihor, Bălţi, Odorhei,
Târnava-Mare, Satu Mare şi Timiş-Torontal.
Bibliografie:
Victor Tănase, Fondul personal Ion Mihalache, în „Arhiva
Românească”, an CLVI (serie nouă), tom II, fasc. 1, 1996, p. 206-211.
189. MILCU Ştefan (1903-1997)
Academicianul Ştefan Milcu s-a născut la Craiova în anul 1903. A
absolvit Medicina la Bucureşti, în 1927 a intrat în învăţământul
universitar, apoi a devenit vicepreşedinte al Academiei Române, director
al Institutului de Endocrinologie, preşedintele Uniunii Societăţilor de
Ştiinţe Medicale, deputat în Marea Adunare Naţională şi membru a
numeroase societăţi ştiinţifice străine.
Fondul personal Ştefan Milcu conţine documente personale,
rezultate din activitatea de director şi deputat a creatorului de fond, din
cea desfăşurată în cadrul societăţilor de ştiinţe, de la congrese şi
simpozioane internaţionale, articole, studii, conferinţe, referate, recenzii,
corespondenţă şi fotografii.
Corespondenţa a fost purtată cu academii şi societăţi medicale din
diverse ţări, asociaţii şi redacţiile unor reviste, fabrici de medicamente,
tipografii şi edituri, ambasade, direcţii sanitare, universităţi, facultăţi,
fundaţii şi institute de cercetare din ţară şi străinătate.
Din corespondenţa extrem de bogată semnalăm pe aceea primită de la
Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Elie Carafoli, George Călinescu, Şerban
Cioculescu, Emil Condurachi, Petre Constantinescu-Iaşi, Victor Eftimiu,
Gala Galaction, Iorgu Iordan, Constantin Kiriţescu, I. Kogălniceanu, Simion
Mehedinţi, Constantin Nicolaescu-Plopşor, Mihail Ralea, Traian Săvulescu,
Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, Romulus Vulcănescu.
190. MINAR Octav (1886-?)
Octav Minar, istoric literar, licenţiat în litere şi filosofie la Iaşi, a
colaborat cu studii istorico-literare la periodicele „Convorbiri Literare”,
„Luceafărul”, „Tribuna” şi „Universul”, ocupându-se de operele lui Ion
Luca Caragiale, Mihai Eminescu şi George Coşbuc.
În fondul personal Octav Minar se păstreză câteva scrisori

preţioase referitoare la scenariul scris de el pentru filmul „Eminescu-
Veronica Micle” (adresate lui Paul Pigeard, concesionarul pentru
România al cinematografului Pathé Frères-Paris) şi la difuzarea acestuia
în unele judeţe din Transilvania şi în şcolile de toate gradele (scrisori de
la colonelul Bacaloglu, redactor al revistei „Cele Trei Crişuri”).
Bibliografie:
191. MIRCEA Ion-Radu
În fondul arhivistic creat de Ion-Radu Mircea, istoric, slavist,
arhivist la Arhivele Statului şi cercetător la Institutul de Studii Sud-Est
Europene au fost ordonate şi inventariate documente personale, studii şi
articole, teza de doctorat „Domnia lui Mircea Ciobanul şi politica
turcească în Muntenia”, note şi fişe de nume proprii, de localităţi, de
manuscrise; transcrieri de documente, fotocopii de sigilii şi documente
din arhiva Odessei. La acestea se adaugă corespondenţa cu academiile de
ştiinţe din Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, Marcu Beza, C. D. Fortunescu,
Florica Moisil, P. P. Panaitescu şi de cea de familie.
192. MIRCESCU Constantin
De la Constantin Mircescu, pitar, serdar, iar din 1864 şef contabil
la Ministerul Justiţiei şi membru supleant la Curtea de Apel din Craiova,
s-au păstrat diplome de ridicare în rang de la voievozii Dimitrie Ghica şi
Barbu Dimitrie Ştirbei şi decizii de numire în funcţiile deţinute în
Ministerul de Justiţie.
193. MITILINEU M. Ion (1868-1946)
Ion M. Mitilineu, licenţiat în drept la Paris, a fost avocat, membru
al Partidului Conservator şi al Partidului Poporului, prefect al Poliţiei
Capitalei, senator şi membru al Consiliului Superior al Frontului
Renaşterii Naţionale (1939).
Din activitatea lui s-au păstrat puţine documente, printre care
menţionăm telegrame în legătură cu raporturile României cu Bulgaria în
1918, o scrisoare de la Constantin Manoilescu şi rapoarte privind situaţia

din ţară după venirea lui Carol II (1930).
194. MOCIONI (MOCSONYI)
limbile: română, germană, maghiară, franceză, sârbă şi latină.
Familia Mocioni (Mocsonyi), de origine aromână, s-a stabilit în
Ungaria şi Banat la sfârşitul secolului al XVII-lea, stăpânind în timp
întinse domenii şi castele.
Documentele fondului menţionează pe Constantin Mocsonyi, preot,
pe cei trei fii, Petru (+1775), Mihai (+1789), căsătorit cu Eva Kefala şi pe
Andrei (+1782), căsătorit cu Ecaterina Cojoca. Mihai este considerat
întemeietorul liniei Mocsonyi, iar Andrei al liniei Mocsonyi de Foen 2 .
Dintre membrii familiei, mai cunoscuţi sunt Andrei Mocsonyi
(1812-1880) şi Alexandru Mocsonyi (1841-1909).
Andrei Mocsonyi a fost căsătorit cu Laura Cernovici. În anul
1849 era comisar districtual suprem în zonele locuite de români în Banat,
după ocuparea unor funcţii administrative se retrage la domeniul familial
din Foen. În 1866, în perioada „regimului liberal” devine membru al
Senatului Imperial lărgit de la Viena şi militează pentru declararea
Banatului ca provincie aparte; s-a făcut cunoscut prin colaborarea cu
Andrei Şaguna pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe Române.
Alexandru Mocsonyi, fiul lui Mihai şi al Ecaterinei Mocsonyi, a
fost căsătorit cu Elena, născută Somogzi de Gyöngyös, a făcut studii
juridice la Budapesta şi Viena, a fost deputat în Parlamentul din
Budapesta (1865-1874) şi reprezentant al luptei românilor din Banat şi
vestul Transilvaniei pentru obţinerea egalităţii în drepturi cu celelalte
naţiuni din imperiu. A fost primul preşedinte al Partidului Naţional al
Românilor din Banat şi Ungaria, promotor al unirii acestuia cu Partidul
Naţional Român din Transilvania (1881) şi preşedinte al ASTREI în anii
1901-1904. Alexandru Mocsonyi a contribuit în mod deosebit la
dezvoltarea literaturii şi ziaristicii din Transilvania, a fost şi un bun
compozitor şi pianist.
Documentele fondului familial Mocioni au fost ordonate în şapte
grupe.
În prima grupă au fost clasate actele de familie, testamente
(testamentul lui Mihai Mocsonyi Popovici, al soţiei acestuia, Eva Kefala
2
Vezi prefaţa la Inventarul fondului Familial Mocioni (Mocsonyi),
p. 1-2.
şi al lui Anton Mocsonyi), genealogii, acte de moştenire şi ale proceselor

de succesiuni (actele de înfiere a lui Ionel Stârcea Mocsonyi) şi diverse
documente emise de avocaţii Emil Babeş, Maximilian Lederer şi
C. Diaconovici.
Grupa a doua de documente însumează documente relative la
activitatea socială şi politică a membrilor familiei Mocsonyi, la eforturile
depuse pentru înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania, alegerea
lui Andrei Şaguna ca mitropolit, numirea lui Miron Cristea ca episcop de
Caransebeş, precum şi pentru subvenţionarea unor ziare şi fundaţii,
construirea de şcoli şi biserici româneşti. Menţionăm şi existenţa
corespondenţei contelui Appóni cu mitropolitul Meţianu, a lui Andrei
Mureşianu cu Alexandru Mocsonyi şi pe cea a episcopului Dionisius
Popovici din Foen.
La grupa corespondenţă au fost incluse scrisorile aparţinând
membrilor familiei, cele primite de la Victor şi Emil Babeş, Alexandru
Bojinca, Iacob Bologa, Miron Cristea, Elie Dăianu, C. Diaconovici,
Vasile Goldiş, Take Ionescu, George Popp, Ioan Popp şi o sinteză a
declaraţiei lui Ioan Stârcea-Mocsonyi din anul 1947.
La sfârşitul fondului au fost ordonate fotografii ale unei fabrici,
caiete cu însemnări ale lui Alexandru Mocsonyi şi versuri scrise de
Gheorghe Mocsonyi.
Bibliografie:
195. MOLDA Paul (1885-?)
Pictorul Paul Molda – Pavel Ioan Popescu – s-a născut la Bârlad, a
urmat cursurile Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi Veneţia, a fost
profesor la Giurgiu, a pictat şi refăcut pictura murală a mai multor biserici.
Fondul personal Paul Molda conservă acte de stare civilă, de
şcolaritate, articole de specialitate, memorii de activitate ale pictorului,
cataloage de expoziţii, afişe, desene, schiţe şi reproduceri după lucrările
sale, note şi însemnări, corespondenţă cu Nicolae Grigorescu, Margareta
Mexis, Arthur Verona, fotografii şi documente relative la părinţii
pictorului, Ion şi Polixenia Popescu, domiciliaţi în Ploieşti.
196. MOLDOVAN Victor

Fondul arhivistic creat de Victor Moldovan, participant la

Adunarea Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, membru al
Sfatului Naţional Român, cuprinde documente personale, memorii
privind recuperarea locuinţelor naţionalizate din Bucureşti şi Predeal,
studii şi articole ştiinţifice din domeniul istoriei mişcărilor sociale, o
cerere de intrare în Partidul Comunist Român, corespondenţă cu Muzeul
din Alba Iulia şi fotografii.
197. MOLDOVEANU Ştefan Ion
De la profesorul Ştefan Ion Moldoveanu se păstrează doar câteva
studii în manuscris, referitoare la Gimnaziul din Buzău, Liceul Bogdan
Petriceicu Hasdeu şi învăţătorul Dionisie Romano.
198. MORŢUN G. Vasile (1860-1919)
limbile: română, franceză şi italiană.
Vasile Morţun, descendent al unei vechi familii boiereşti, a urmat
cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie de la Bruxelles. A fost atras de
ideile socialiste şi, în colaborare cu Ioan Nădejde, a condus revista
„Contemporanul”.
Fondul personal Vasile G. Morţun cuprinde un mare număr de
scrisori, acte personale şi referitoare la succesiunea Ana Gh. Morţun,
administrarea averii maiorului Al. G. Morţun şi vânzarea moşiei Armăşeşti.
Între semnatarii scrisorilor se numără personalităţi politice, scriitori,
artişti dramatici şi plastici şi oameni de ştiinţă: Paulina Alecsandri, I. C.
Bacalbaşa, Emanoil Bardasare, Ion Bianu, Ionel şi Vintilă Brătianu, dr. I.
Cantacuzino, Anton Carp, I. Cămărăşescu, Alexandru Davila, Susanne
Deprés, Alda Borelli De Sanctis, M. A. Dumitrecu, Nicolae Gane, Ion
Ghica, Octavian Goga, Spiru Haret, Nerva Hodoş, Take Ionescu, Petre Liciu,
Jeanne Lion, I. Manolescu, Constantin Mille, G. Naum, Ioan Nădejde,
Constantin Nottara, Louis Olivier, Gheorghe Panu, generalii Constantin
Prezan şi Nicolae Petala, Camil Ressu, Aristiţa Romanescu, G. Schelle, N.
Soreanu, Toma Stelian, Lucia Sturdza-Bulandra, Alexandru Vlahuţă,
Marioara Voiculescu, Ilarie Voronca şi Dall Zamphiropol.
Bibliografie:
199. MORUZI Panaiot (<1822>-1859)
●Anii extremi: 1855-1862, 1916-1949, 44 u.a., inventar

nr. 1046, limbile: română şi franceză.
Panaiot Moruzi a fost fiul lui Constantin dragomanul, decapitat în
anul 1821, acuzat de favorizarea revoluţiei greceşti, a fost căsătorit cu
Aglae Plagino cu care a avut un fiu, Dumitru Moruzi.
Corespondenţa prinţului Panaiot Moruzi, adresată soţiei sale, şi fratelui
său, Costaki, face referire, în special, la Războiul Crimeii, în timpul căruia a
condus un batalion de voluntari greci şi moldoveni. La aceasta se adaugă
scrisorile aparţinând lui Alexandru Moruzi adresate lui Apostol Arsachi,
ministru, în legătură cu problemele Comisiei Centrale de la Focşani.
Bibliografie:
200. MUREŞIANU Aurel Horia
●Anii extremi: 1879-1882; 1914-1942, 19 u.a., inventar
nr. 1122.
Aurel Horia Mureşianu (1889-1950) este nepotul lui Iacob şi
Andrei Mureşianu, tatăl acestuia, Aurel Mureşianu (1847-1909), doctor
în filosofie, ziarist şi om politic, a fost unul dintre autorii
Memorandumului şi redactorii „Gazetei Transilvaniei”.
De la Aurel Horia Mureşianu, care a condus „Gazeta
Transilvaniei”, se păstrează manuscrisele studiilor istorice, corespondenţa
de redacţie şi cea cu diferite personalităţi, cum ar fi Emanoil Bucuţa, Ioan
C. Filitti, Francisc Hossu-Longin, I. Magheru, Sextil Puşcariu, Alexandru
Socec şi documente de la Spitalul nr. 162 din Braşov, din timpul celui
de-al doilea război mondial.
Din arhiva tatălui său, Aurel Mureşianu, reţine atenţia un dosar de
la Comitetul instituit la Braşov în anul 1879 pentru ajutorarea românilor
care au suferit de pe urma inundaţiilor.
Bibliografie:
201. NACU Constantin (1844-1920)
Pentru magistratul şi omul politic Constantin Nacu se păstrează
puţine documente, doar câteva scrisori primite de la mitropolitul Calinic,
Eugen Carada, P. Cristea, N. Guran, I. C. Kostan, Vasile Lascăr, Livia
Maiorescu, Alexandru A. Plagino, R. Rallet, Radu Rosetti, I. D.

Spineanu, Vasile Sturdza şi V.A. Urechia, referitoare la intervenţiile lui
Constantin Nacu, în calitate de ministru al Justiţiei.
Bibliografie:
202. NAUM
Documentele fondului Naum au fost create de Anton Naum
(1829-1917), poet, profesor de limba franceză la Universitatea din Iaşi,
membru al Academiei Române, al Societăţii „Junimea”, colaborator la
revista „Convorbiri Literare” şi de fiii acestuia, Alexandru, scriitor şi
conferenţiar de istoria artelor la Universitatea din Iaşi şi de către Teodor
Naum, poet şi profesor de limba latină la Universitatea din Cluj.
Fondul familiei Naum a fost structurat pe grupe de documente:
personale, privind activitatea creatorilor de fond, de proprietate
(administrarea moşiei Vădurelele din judeţul Neamţ), despre modul de
viaţă şi corespondenţă.
Corespondenţa organizată în fond aparţine fraţilor Naum şi a fost
purtată cu universităţile din Iaşi şi Cluj, Constantin Daicoviciu,
R. Manoliu, Sextil Puşcariu, cu mama lor, Ecaterina Naum. Semnalăm şi
un număr de 189 de fotografii ale fraţilor Naum şi ale prietenilor acestora.
Bibliografie:
203. NEDIOGLU Gheorghe (1883-1963)
1145.
Gheorghe Nedioglu a fost profesor de limba română şi latină,
director la Liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, a editat şi manuale
şcolare. În anii 1904-1923 a funcţionat la Arhivele Statului ca arhivist
paleograf şi subdirector, colaborator apropiat a lui Dimitre Onciul
(director general al Arhivelor Statului 1900-1923).
În acest fond au fost ordonate scrisori de la Eugen Lovinescu,
Dimitre Onciul şi R. Schröder, cu referire la chestiuni şcolare, precum şi
scrisori de la părinţii şi fraţii lui Gheorghe Nedioglu. Menţionăm şi
existenţa unei fotografii a lui Constantin Moisil.
Bibliografie:
204. NENIŞIOR
Fondul însumează documente create de Ion Nenişior, proprietar,
de soţia acestuia, Erofilica şi copiii lor: colonelul Gheorghe (căsătorit cu
sora lui Nicolae Titulescu, Cornelia), Constantin, Maria (căsătorită
Sergiu şi Bogdan), Alexandra şi Elena Nenişior şi sunt grupate în acte
personale, de administrare a averii şi corespondenţă.
În grupa „corespondenţă” se detaşează scrisorile Corneliei
Titulescu Nenişior primite de la Paola Cristu şi Sever Rădulescu, ale
Mariei Titulescu şi telegramele mareşalului Constantin Prezan adresate
Mariei Bogdan, scrisorile primite de colonelul Gheorghe Nenişior de la
Paola Cristu, născută Titulescu şi Alexandra Kiriacescu, precum şi ale lui
Sergiu Nenişior, secretar particular al lui Nicolae Titulescu, primite de la
N. Buzdugan şi Maria Bogdan.
Un loc aparte îl ocupă documentele create de avocatul George
Nenişior, şef de cabinet în Ministerul de Interne, fiul lui Gheorghe şi al
Corneliei Nenişior şi de soţia acestuia Marise Nenişior, născută Iuca. De
la George Nenişior s-au păstrat manuscrise literare, un jurnal intim şi
scrisori adresate soţiei. Pentru Marise Nenişior remarcăm corespondenţa
primită de la Maria Alimănişteanu, Angela Băltăţeanu, actriţă, Lia
Brătianu, Lucia Sturdza-Bulandra, Mircea Eliade, Alexandru Kiriţescu,
Mihai Oromolu, fost guvernator al Băncii Naţionale, Ioana Perticari şi de
la Virginia Stăinar, actriţă.
Au mai fost incluse în fond un jurnal al Paolei Cristu şi acte ale
familiei Iuca.
205. NESTORESCU Jean
limbile: franceză, engleză şi română.
Din activitatea violonistului Jean Nestorescu s-au păstrat în fondul
arhivistic constituit pentru acesta, programe ale unor concerte susţinute în
ţară şi în Statele Unite, decupări din ziare americane, corespondenţă cu
<Theodor> Orghidan, contele de la Salle, Walter Logan, director la Şcoala
de vioară din Cleveland, cu soţia sa, Caterina Nestorescu, mezzo-soprană
şi fotografii, printre care şi una reprezentându-l pe aviatorul român
Romeo Popescu.
206. NISTOR Petre

Profesorul de limba română Petre Nistor s-a ocupat şi cu
achiziţionarea de documente, cărţi şi lucrări artistice pentru diverse
muzee şi persoane particulare.
În fondul său personal se găsesc oferte de documente pentru
achiziţionare făcute muzeelor din Focşani, Iaşi, Sfântu Gheorghe şi
Arhivelor Naţinale din Târgu Mureş, precum şi scrisori de familie.
207. NITREANU Nicolae
Învăţătorul Nicolae Nitreanu s-a născut în judeţul Tighina, a fost
cadru didactic în satul Plop-Ştiubei, în anul 1944 s-a refugiat cu familia
în Transilvania.
Nicolae Nitreanu a cercetat documente şi a scris lucrări despre
istoria Basarabiei şi apartenenţa ei la România.
În fondul donat Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se
regăsesc amintiri despre refugierea familiei sale din Basarabia,
manuscrisele unor lucrări printre care şi Moldova – pagini de istorie.
Documente, mărturii, studii, 11 volume şi Albumul istoric al Moldovei
dintre Prut şi Nistru – Basarabia, 2 volume, actul constitutiv şi statutul
asociaţiei „Sfatul Ţării”, documente relative la Cercul basarabenilor,
banca „Cooperativa Refugiaţilor Basarabeni”, organizaţia „Femeile
basarabene”, Liga „Fiii lui Ştefan cel Mare” şi Pantelimon Halippa; copii
după documente importante pentru istoria Basarabiei, extrase din arhiva
lui Ion Pelivan de la Biblioteca Academiei Române, articole din lucrările
altor autori privind Basarabia şi fotografii reprezentând diferite
personalităţi ale culturii şi politicii româneşti.
208. NIŢESCU
Arhiva familiei Niţescu, constituită din acte de stare civilă,
certificate de studii, brevete de acordare a unor distincţii şi scrisori, a fost
creată de fraţii Alexandru, militar de carieră şi Nicolae Niţescu, avocat şi
apoi colonel, de Ana, căsătorită cu Mihai Şt. Marinescu, precum şi de
acesta din urmă, profesor la Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti, membru în
diferite comisii în cadrul Direcţiei Generale a Teatrelor din Ministerul
Instrucţiunii şi Cultelor.
209. OBEDEANU
Pentru membrii familiei Obedeanu, boieri originari din Oltenia,
atestată încă din secolul al XVI-lea, există foarte puţine documente: un
arbore genealogic al familiei, fotografii ale şcolii şi bisericii Obedeanu
din Craiova şi o scrisoare a Academiei Regale a Serbiei prin care i se
solicită lui Constantin B. Obedeanu (1875-?) lucrarea Relaţiile istorice
ale României cu Serbia, publicată în anul 1929.
210. OBRENOVIĆ Miloš (1780-1860)
Miloš Obrenović, prinţ al Serbiei (1815-1839), (1858-1860), prin
căsătoria cu Maria M. Catargi a stăpânit mai multe moşii în Ţara
Românească, printre care Tămădău şi Mavrodin din judeţul Teleorman.
În arhiva Miloš Obrenović au fost clasate documente referitoare la
proprietăţile acestuia, la conflictele avute cu Vasile Bacaloglu pentru
pădurea Tămădău, pricina avută cu moştenitorii baronului Hristofor
Sachelarie în problema moşiei Mavrodin, la datoriile lui Iacob Medeni
din Silistra.
211. OPRIŞ Ştefan (1893-1979)
Generalul Ştefan Opriş s-a născut la Bucureşti, a studiat la Şcoala
Militară de Ofiţeri de Infanterie, a condus Regimentul de Gardă „Mihai
Viteazul”, infanteria Diviziei I Gardă. În perioada 26 - 30 septembrie
1944 a fost capturat de sovietici.
În acest fond au fost incluse registre, jurnale de operaţiuni ale
Regimentului 6 de Gardă „Mihai Viteazul” pe timpul campaniei din
Basarabia şi Ucraina, ordine ale Diviziei I, rapoarte operative, note
informative, tabele cu pierderi de armament şi materiale din timpul
operaţiunilor militare din anul 1944 de pe frontul din Moldova, însemnări
despre luptele şi situaţia din Ungaria şi fotografii de pe frontul de Est.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal „General Ştefan Opriş”, în
„Arhiva Românească”, an CLV (serie nouă), tom I, fasc. 2, 1995, p. 229-230.
212. OPRIŞANU Emil (1906-?)

Emil Oprişanu, licenţiat în drept, s-a născut la Buzău, a îndeplinit

diferite misiuni în Ministerul de Externe: secretar III al Legaţiei
României la Atena şi Belgrad, consul la Consulatul român de la Skoplje,
secretar al Comisiei pentru Studierea şi Pregătirea Documentelor pentru
Conferinţa de Pace de la Paris, director adjunct al Cabinetului şi Cifrului.
În anul 1947 a fost însărcinat cu lucrările de aplicare a prevederilor
Tratatului de Pace.
În fondul arhivistic Emil Oprişanu au fost ordonate documente
personale, decizii de numire în funcţii, corespondenţă purtată cu
N. Todiraşcu, referitoare la documentele de aplicare a Armistiţiului, şi
Alexandru Creţianu; o scrisoare a lui Constantin Moisil adresată
directorului Arhivelor Iaşi, Gheorghe Ungureanu, despre trecutul familiei
Oprişanu, precum şi un articol din 1947 intitulat Preludiu la o eră
Molotov.
213. OTETELEŞANU
limbile: română, greacă, franceză şi germană.
Pentru cunoscuta familie Oteteleşanu (Otetelişanu), originară din
Vâlcea, Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un număr
important de documente ce au fost organizate în mai multe serii.
Primele două grupe de documente ale fondului se referă la moşiile
familiei Oteteleşanu: Măgurele, Chiselet, Clinciu, Sinteşti, Floceşti din
judeţul Ilfov, Brăgăreşti, judeţul Saac, Gârla, Valea-Anilor, Vlădaia,
judeţul Mehedinţi, Otetelişu, Gergeni, Beneşti, Băbeni, judeţul Vâlcea
ş.a., la case, locuri de case şi vii.
Menţionăm existenţa unor cărţi domneşti de la Mihnea Turcitul,
Radu Mihnea, Alexandru Iliaş, Constantin Şerban, Nicolae şi Constantin
Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Mihai Suţu şi Ioan
Gheorghe Caradgea, a unor zapise, anaforale, hotărnicii şi hotărâri
judecătoreşti, emise în legătură cu proprietăţile familiei.
În ultima grupă de documente a fost clasată corespondenţa primită
de către Ioan Oteteleşanu, în perioada 1843-1888, de la diferite persoane:
Iorgu Alexandrescu, Lascăr Catargi, A. şi C. Serghiad, S.
Siomănescu, U. Ubicini.
De asemenea, au fost incluse în fond acte despre Epitropia
Bisericii Sf. Ilie din Craiova, bilanţul vămilor Valahiei pe anul 1856 şi al
Ţării Româneşti pe anul 1857.
214. PANAITESCU Emil (1885-?)

limbile: română, italiană şi franceză.
Emil Panaitescu, absolvent al studiilor de istorie şi filosofie în
Germania şi Italia, profesor de arheologie şi istorie antică la
Universitatea din Cluj, a fost directorul Şcolii de la Roma şi consilier al
Legaţiei României pe lângă Vatican. După anul 1944, a emigrat în
Occident.
Fondul arhivistic organizat pentru acesta cuprinde documente
provenite din activitatea desfăşurată de Emil Panaitescu la Şcoala de la
Roma, manuscrisele unor lucrări şi însemnări zilnice (1940-1947),
transcrieri de documente medievale şi corespondenţă primită de la:
Vittorio Alfieri, ministrul italian al Culturii, dr. Angelescu, Dumitru
Berciu, Mihail Berza, A. Bollaté, consulul Italiei în Elveţia, Alexandru
Ciorănescu, Dimitrie N. Ciotori, Dimitrie Ciurea, Constantin Daicoviciu,
Aurel Decei, pictorul Eugen Drăguţescu, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga,
Gheorghe T. Kirileanu, Al. Kiriţescu, G. Popa-Lisseanu, Ion Minulescu,
Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Gheorghe Tătărescu,
Dumitru Tudor, Andrei Veréss, Ştefan Voitec, Radu Vulpe şi membrii
familiei.
215. PANGICĂ D. Nicolae
De la aviatorul Nicolae Pangică, participant la cel de-al doilea
război mondial, au fost ordonate în fond ordine de zi, un raport asupra
activităţii acestuia din timpul evenimentelor de la 23 August 1944 şi un
extras de jurnal de operaţiuni al Batalionului de Paraşutişti cu referiri la
aceeaşi perioadă.
216. PANOPOL
●Anii extremi: <1800>-1917, 27 u.a., inventar nr. 1667,
În fondul familiei Panopol au fost inventariate documente ce
aparţin lui Leonida Panopol (Panopulo), secretarul lui Rosetti Bălănescu,
membru al Epitropiei Spitalelor Casei Sf. Spiridon din Iaşi şi soţiei
acestuia Ecaterina Panopol, din Iaşi. Dintre acestea menţionăm o
înştiinţare semnată de Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, o
telegramă de condoleanţe trimisă de George Mârzescu, scrisori ale lui
Ion Vineş, avocat al Legaţiei Franţei la Bucureşti şi ale Luciei
Kogălniceanu-Bogdan.
217. PAPACOSTEA G. Petre

• Anii extremi: 1907-1963, 85 u.a., inventar nr. 1769.
Petre G. Papacostea a fost deputat, secretar al mareşalului
Alexandru Averescu şi membru marcant al Partidului Poporului.
Între documentele incluse în fond semnalăm scrisorile primite de
la Constantin Argetoianu, Alexandru Averescu, Clotilda şi Silvia
Averescu, Gheorghe I. Brătianu, Grigore Carp, A. C. Cuza, I. G. Duca,
Nicolae Filipescu, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Eugen şi
Veturia Goga, Vasile Goldiş, Virgil Madgearu, Mihail Manoilescu,
Constantin Meissner, Ion Mihalache, C. I. Mitilineu, generalul Ioan
Răşcanu, Radu Sbiera, Gheorghe Tătărescu, precum şi note, discursuri şi
articole.
218. PAPINIU
Fondul Papiniu cuprinde documente create de preotul Nicolae
Ioachimescu, descendent dintr-o familie de preoţi transilvăneni şi de fiul
acestuia, Ioan N. Papiniu Ioachimescu (1853-?), licenţiat în drept la
Paris, diplomat, secretar de legaţie al României la Salonic şi
Constantinopol, consul general la Budapesta şi Sofia, ministru
plenipotenţiar la Belgrad şi Haga.
În general, documentele fondului fac referiri la preotul Nicolae
Ioachimescu, Ioan N. Papiniu, la soţia acestuia Franceschina Papiniu,
născută Aqvarone şi la fiii lor, Eugen şi Emil.
Un loc important îl ocupă documentele referitoare la activitatea
diplomatică a lui Ioan N. Papiniu şi corespondenţa acestuia purtată cu
generalul Alexandru Averescu, D. C. Băicoianu, Alexandru Beldiman,
Marcu Beza, V. Diamandi (profesor la şcolile române din Macedonia),
Petre P. Carp, I. C. Caragiani, A. Constantinescu, profesor în Bitolia,
G. Derussi, Ioan C. Filitti, Dimitrie Ghica, F. Greceanu, C. Hiotu, Take
Ionescu, Nicolae Iorga, Ion Kalinderu, C. Kogălniceanu, consul la
Salonic, G. Manu, Alexandru Marghiloman, Gabriel M. Mitilineu, C. S.
Nanu, Hercule Pavaliuc, G. C. Popovici, diplomat, Constantin Langa-
Răşcanu, C. Sordony, Nicolae Xenopol şi Duiliu Zamfirescu.
Sunt incluse în fond şi corespondenţa Franceschinei Papiniu cu
rudele sale din familia Aqvarone, a lui Emil Papiniu, avocat,
Eugen Papiniu şi fotografii.
219. PARASCHIVESCU George

George Paraschivescu a fost consilier al României la Budapesta,
New York şi Tokio, secretar în Ministerul de Externe. În fondul acestuia
se regăsesc scrisori de la Anton Bibescu, I. Contzescu, Radu Cuţarida,
Octav George Lecca, consul în Brazilia, Victor Onişor, Traian Stârcea şi
Ioan Stârcea-Mocsonyi.
220. PARHON Constantin I. (1874-1969)
Academicianul Constantin I. Parhon s-a născut la 28 octombrie
1874, la Câmpulung Muscel. A studiat la Bucureşti, a fost profesor la
Iaşi şi din anul 1946 director al Institutului de Endocrinologie din
Bucureşti. A fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice naţionale şi
internaţionale, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale în anul
1948 şi preşedinte al ARLUS.
Din căsătoria cu Constanţa Mândreanu (1901), au rezultat patru
copii: Constantin, Constanţa, Florica şi Ionica, căsătorită cu
academicianul Ştefan Milcu.
Fondul de documente aparţinând lui Constantin I. Parhon
cuprinde acte personale, decizii de numire în diverse funcţii, invitaţii la
manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
O mare parte dintre acestea este reprezentată de corespondenţa
purtată de C. I. Parhon cu membri de familie, savanţi, medici şi
personalităţi româneşti: Ana Aslan, Tudor Arghezi, Dumitru Bagdazar,
T. Burghele, Gala Galaction, Dimitrie Gusti, Gheorghe Marinescu,
<C. D.> Neniţescu şi Constantin Rădulescu-Motru.
Bibliografie:
Viorica Hostiuc, Fondul personal „Academician prof. dr. C. I.
Parhon”, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p. 48-55.
221. PĂDURARU Teodor (1893-?)
●Anii extremi: 1907-<1974>, 27 u.a., inventar nr. 2279.
Documentele create de Teodor Păduraru, militant basarabean
pentru unire şi membru al Partidului Naţional Ţărănesc, au fost
organizate într-un mic fond personal ce conţine apeluri către ostaşii
basarabeni, Declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918, un program şi
apele ale Partidului Ţărănesc Basarabean, versuri pe tema asupririi
basarabenilor, carnete cu proverbe basarabene, însemnări ale poetului

Alexie Mateevici, ilustrate şi fotografii.
222. PÂCLIANU Elena
În fondul arhivistic constituit pentru Elena Pâclianu se păstrează
corespondenţa referitoare la moşiile Brăieşti şi Cândeşti, judeţul <Buzău>.
223. PÂNTEA Gherman (1894-?)
Gherman Pântea s-a născut la Zăiceni, judeţul Bălţi, a fost deputat
în Sfatul Ţării, primar al Chişinăului şi al Odessei.
Pentru Gherman Pântea a fost constituit un fond personal ce
cuprinde acte personale, memorii pentru anii 1941-1942, documente în
legătură cu judecarea acestuia după 1946, telegrame de la Gheorghe şi
Vintilă Brătianu, Ion Inculeţ, Nicolae Iorga, scrisori de la Onisifor Ghibu
şi Theodor Pahoaţă, tăieturi de ziare şi fotografii.
224. PELIVAN Ion (1876-1954)
Ion Pelivan, militant al mişcării de eliberare naţională a
Basarabiei, om politic şi publicist, s-a născut în localitatea Răzeni,
judeţul Chişinău, a făcut studii de drept la Dorpet. În anul 1916 a fost
mobilizat şi trimis pe front, apoi a contribuit la fondarea Partidului
Naţional Moldovenesc. A fost deputat în Sfatul Ţării şi în Parlamentul
României, ministru al Justiţiei şi la Externe, a participat la Conferinţa de
Pace de la Paris (timp în care a editat revista „La Bessarabie”), la
Conferinţa ambasadorilor de la Londra în 1920 şi la Conferinţa de la
Geneva în 1922. Din anul 1939 este numit senator, iar în anul 1950 este
arestat şi închis la Sighet, unde a decedat.
Fondul arhivistic Ion Pelivan cuprinde documente deosebit de
valoroase: peste 100 de caiete cu caracter memorialistic şi acte copiate de
creatorul fondului, referitoare la istoria Basarabiei, studii, lucrări, note şi
recenzii păstrate în manuscris, dactilografiate sau publicate, o colecţie de
ziare, corespondenţă cu Zamfir C. Arbore, poetul Ion Buzdugan, Gala
Galaction, Pantelimon Halippa, Mihail Kogălniceanu, Ion Inculeţ, Alexei
Mateevici, Nicolae Titulescu, precum şi alte documente, printre care o
adresă relativă la înfiinţarea Ligii pentru Eliberarea Românilor din Timoc
şi Macedonia, un raport adresat lui Ion Antonescu privind schimbul de
populaţie din Cadrilater şi memoriul lui Onisifor Ghibu din 1944
referitor la Comisia de epuraţie.
225. PERIEŢEANU I. Grigore (1879-1959)

Avocatul şi poetul Grigore I. Perieţeanu s-a născut la Bucureşti, a
ocupat diferite funcţii: inspector la Poliţia Capitalei, secretar general al
primăriei Bucureştilor, ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor,
preşedinte al Reuniunii Avocaţilor din România, membru al Partidului
Naţional Ţărănesc, al Societăţii Scriitorilor Români, în Consiliul
Superior Naţional al Frontului Renaşterii Naţionale, senator în anul 1939.
În anul 1948 a fost epurat din baroul Ilfov, apoi în 1950 arestat şi închis.
În fondul Grigore I. Perieţeanu se regăsesc acte personale ale
acestuia, documente referitoare la relaţiile de familie şi succesiunea
Alexandru G. Djuvara, la epurarea din baroul Ilfov, genealogia familiei
Perieţeanu, manuscrise ale operelor literare, corespondenţă cu Mircea
Djuvara, Istrate Micescu, Ion Pillat şi Radu Rosetti.
226. PERIEŢEANU Vasile Alexandru
Vasile Alexandru Perieţeanu, membru al Comisiei de Heraldică,
Genealogie şi Sigilografie de pe lângă Institutul de Istorie „Nicolae
Iorga”, aparţine ramurii „Perieţeanu” din judeţul Buzău, familia fiind
răspândită şi în judeţele Ialomiţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Mehedinţi şi în
oraşul Bucureşti.
Fondul este constituit din lucrările de genealogie şi sigilografie
elaborate de Vasile Alexandru Perieţeanu.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Botoşani.
227. PETALA Nicolae (1869-?)
●Anii extremi: 1914-1925; 1942, 32 u.a., inventar nr.
1242.
Generalul Nicolae Petala s-a născut la Vaslui, a urmat liceul militar,
iar studiile superioare le-a absolvit în Italia şi Austria.
A participat la operaţiunile militare din timpul primului război
mondial, fiind numit comandant de divizie şi de corp de armată, a fost
senator de drept.
Documentele ce alcătuiesc fondul se referă, în special, la
activitatea militară a generalului. Pe lângă acestea menţionăm
corespondenţa purtată cu Gheorghe Bogdan-Duică, Vasile Meruţiu şi
Gavril Precup.
228. PETRESCU Alexandru (?-1896)

Pentru Alexandru Petrescu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie,
s-au păstrat în micul fond personal scrisori adresate soţiei sale, Sarah şi
invitaţii de participare la recepţii organizate de Palatul Regal.
229. PETRESCU Camil (1894-1957)
Scriitorul Camil Petrescu s-a născut în Bucureşti, a urmat
cursurile liceelor Sf. Sava şi Gheorghe Lazăr şi Facultatea de Litere şi
Filosofie.
Camil Petrescu a participat ca voluntar la primul război mondial şi
a colaborat la diferite reviste, a fost redactor şef al „Revistei Fundaţiilor
Regale” şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti.
După anul 1948, devine membru al Academiei şi a fost laureat al
Premiului de Stat.
Dintre cele mai interesante documente incluse în fond, menţionăm
scrisorile primite de la Camil Baltazar, Martha Bibescu, Emanoil Bucuţa,
George Călinescu, dramaturgul G. Ciprian, Petre Comarnescu, I. Igiroşanu,
Alexandru Kiriţescu, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Irina Procopiu, Mircea
Străinul şi de la dr. V. Vâlcovici, rectorul Politehnicii din Timişoara.
230. PETRESCU Paul
Fondul arhivistic al scriitorului Paul Petrescu cuprinde
manuscrisele unor conferinţe şi o fotografie reprezentându-l pe acesta.
231. PETRESCU Zaharia (1841-1901)
Din bogata viaţă şi activitate a lui Zaharia Petrescu, medic militar,
profesor de terapeutică la Facultatea de Medicină din Bucureşti,
colaborator apropiat al lui Carol Davila, participant la Războiul de
Independenţă a României, cu o prestigioasă activitate ştiinţifică, sunt
conservate în depozitele Direcţiei Arhivelor Naţionale Istorice Centrale
acte personale, liste cu personalul medical participant la războiul din
1877-1878, manuscrise ale lucrărilor ştiinţifice şi corespondenţă.
În cadrul seriei corespondenţă se detaşează scrisorile trimise soţiei
sale, Iosephina Thierman (au avut mai mulţi copii, Olga, Victoria, Nica,
Alina şi George) de pe front, din Calafat şi Plevna (relatează atacul
Plevnei, la 31 august 1877 şi capitularea lui Osman Paşa), Lom-Palanka

şi Vidin.
Se mai găsesc în fond şi documente de la George Z. Petrescu (acte
personale, studii şi lucrări ştiinţifice, corespondenţă cu soţia sa, Maria,
fiica lui C. I. Istrati), fiul lui Zaharia Petrescu, medic, profesor la
Facultatea de Medicină din Bucureşti, cu o bogată activitate în domeniul
istoriei medicinei, participant ca medic militar la războaiele balcanice şi
la primul război mondial.
Dintre scrisorile primite de George Z. Petrescu le amintim pe
cele de la Grigore Antipa, din partea unor clinici medicale, de la medicul
Edmond Knaff şi Paula Kotzebue.
De asemenea, au fost incluse în fond documente create de C. I.
Istrati (1850-1918), doctor în medicină, profesor la Universitatea din
Bucureşti: corespondenţă cu generalului George Manu, Eugenia de
Reus-Ianculescu, Maspero de la Muzeul din Cairo, Pulcheria Nicolae
Moscu şi Nicolae C. Rosetti, precum şi desene, gravuri, cărţi de vizită,
publicaţii medicale, fotografii de familie şi ale unor personalităţi.
232. PLACE Victor (1822-1875)
Diplomatul Victor Place s-a născut la Corbeil în Franţa, a făcut
studii de drept la Paris. A fost numit consul în Haiti, la Mosul în Irak,
până în 1855, unde a efectuat săpături arheologice pe locul vechiului oraş
asirian Ninive, rezultatele şi descrierile săpăturilor fiind publicate în
Ninive şi Asiria. La 5 iunie 1855, Victor Place soseşte la Iaşi în calitate
de consul, susţinând în perioada premergătoare Unirii Principatelor
activităţile şi propaganda unionistă. După anul 1863 a fost înlocuit şi
numit consul la New York.
În anul 1873 se întoarce în Moldova şi se stabileşte la Tăngujei,
judeţul Vaslui, la moşia cumnatul său, Leon Ballif.
Fondul cuprinde documente personale ale lui Victor Place:
numirea în funcţia de consul general la Calcutta, diploma acordată de
Ulysse Grant, preşedintele S.U.A., prin care-l recunoaşte pe acesta
consul general al Franţei la New York; rapoarte şi interogatorii
referitoare la procesul intentat lui Victor Place pentru modul de
îndeplinire a tratatului privind importul de arme din S.U.A. La acestea
se adaugă o enciclică papală din 1848 privind unirea bisericilor creştine,
corespondenţă primită de Charles Place, episcop de Marsilia, fratele lui
Victor Place şi unele rapoarte şi note ce reflectă activitatea desfăşurată de
Victor Place la Mosul şi mersul campaniei arheologice de la Ninive.
233. PLEŞOIANU I. Ştefan (1895-?)

1123.
Avocatul Ştefan I. Pleşoianu se trage dintr-o familie de boieri din
judeţul Vâlcea, unde stăpâneau moşia Măldăreşti (părinţii, Iancu
Pleşoianu, inspector comunal şi mama sa, Elisa, născută Turbure). A
făcut politică liberală, fiind prieten cu familia I.G. Duca, şef de cabinet al
lui Vintilă Brătianu, s-a căsătorit cu Georgeta Frunzeanu, cu care a avut
un fiu pe Ioan (Jean) Pleşoianu.
Arhiva Ştefan I. Pleşoianu cuprinde acte personale ale creatorului
de fond şi rezultate din administrarea proprietăţilor, dar şi corespondenţă
de familie şi personală primită de la Puiu Angelescu, Constantin
Antonescu, Constantin Brătianu, C. Davidescu, I.G. Duca, Nadia Duca,
Antonel Goilav, Al. Gussi, C. Kiriţescu, Alexandru Lapedatu, Constantin
Moisil, Elena Pherekyde, M. F. Sion, C. Sordony, Oreste Tafrali, George
Vărtosu, D. Zombory, Paul Zotta şi Ion Zurescu.
Mai regăsim în fond şi corespondenţa Elisei Pleşoianu purtată cu
Alexandru Marghiloman, Elena Pherekyde, Maria Ştirbei, George
Tulbure şi Thyra Xenopol.
Bibliografie:
234. PODEA Ion
limbile: română, latină, germană şi maghiară.
Ion Podea s-a născut în comuna Săcădat, judeţul Braşov, a fost
preot misionar în S.U.A., unde a sprijinit emigraţia română şi a susţinut
lupta naţională a românilor transilvăneni aflaţi sub dominaţia
austro-ungară.
S-a remarcat şi prin studiile etnografice, filologice şi istorice
elaborate, a fost arhivar, preşedinte al Asociaţiei Funcţionarilor Publici
Administrativi. După anul 1944 s-a numărat printre activiştii Partidului
Comunist Român, a fost numit director al Muzeului regional Braşov.
Fondul arhivistic Ion Podea este structurat pe mai multe grupe de
documente, în care au fost ordonate şi manuscrise ale lucrărilor
ştiinţifice, printre care monografiile unor localităţi din Transilvania şi a
regiunii Braşov, tabele cu soldaţii căzuţi pe front în primul război
mondial, corespondenţă aparţinând lui Octavian şi Ontario Podea, o listă
a episcopilor Bisericii evanghelice săseşti din Transilvania pentru anii

1553-1822.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov.
235. PONICI
Pentru familia Ponici atestată în documente emise de voievozii
Ştefan cel Mare, Ieremia Movilă, Alexandru Moruzi şi Mihai Suţu, se
păstrează acte referitoare, în special, la Petre Ponici, fiul serdarului Iancu
Ponici şi al Ilincăi, născută Mădărjac, participant la Războiul de
Independenţă şi la Radu I. Ponici, locotenent.
236. POPA Augustin (1893-?)
●Anii extremi: 1895; 1911; 1915-1944, 12 u.a., inventar
nr. 1147, limbile: română, latină şi germană.
În arhiva lui Augustin Popa, profesor la Seminarul teologic din
Blaj, directorul ziarului „Unirea”, preşedinte al ASTREI, se păstrează
note şi însemnări pentru cursurile ţinute la Blaj, corespondenţă cu Ioan
Farcaş şi Vasile Suciu, extrase din ziare şi broşuri privind activitatea
ASTREI şi opinii faţă de situaţia politică a României în vara anului 1940.
237. POPESCU Dionisie
limbile: română, germană şi franceză.
O diplomă a Universităţii din Roma de acordare a titlului de
doctor în ştiinţe juridice lui Dionisie Popescu din Galaţi şi corespondenţă
particulară se păstrează în acest fond.
238. POPOVICI Dimitrie
Fondul personal conţine corespondenţa preotului Marcu din
<Buzău>cu fiul său, Dimitrie Popovici în legătură cu probleme particulare.
239. POPOVICI-TAŞCĂ
Familia Popovici este originară din comuna Corod, judeţul
Tecuci.
Documentele fondului sunt, în cea mai mare parte, create de
Constantin Popovici-Taşcă, proprietar, Albert Popovici-Taşcă, preşedinte
şi administrator delegat al Societăţii Baia de Aramă şi de Ionel Popovici-
Taşcă. Acestea reflectă vânzările şi cumpărările de terenuri, precum şi
procesele familiei Popovici-Taşcă cu locuitorii din comuna Corod.
240. POPP Felix

Pentru inginerul Felix Popp (fost Popper), s-a constituit un fond
arhivistic ce cuprinde: acte şcolare, un memoriu privind activitatea
desfăşurată de acesta în cadrul Direcţiei Generale a Lucrărilor Canalului
Dunăre-Marea Neagră şi în perioada de detenţie, precum şi certificate de
inovator eliberate de O.S.I.M.
241. POPP Ghiţă (1883-1967)
Ghiţă Popp s-a născut în Poiana Sărată din scaunul Trei Scaune, a
studiat dreptul la Budapesta, Cluj şi Viena.
Este unul dintre participanţii la Adunarea Naţională de la Alba
Iulia, de la 1 Decembrie 1918, ministru şi secretar general al Partidului
Naţional Ţărănesc. În 1947 a fost arestat, fiind eliberat din închisoare
abia în anul 1964.
Fondul creat de omul politic Ghiţă Popp este extrem de mic,
cuprinde câteva memorii adresate lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
Nicolae Ceauşescu, referitoare la răpirea Basarabiei şi aducerea
osemintelor lui Nicolae Titulescu în ţară.
242. PORDEA Barbu-Bubu
Fondul este constituit din scrisori aparţinând lui Barbu-Bubu
Pordea, aflat în anii 1938-1940 la Londra şi la Paris şi Litzei Pordea,
căsătorită cu Max Auşnit, administrator delegat al Uzinelor Titan-
Nădrag-Călan, trimise părinţilor lor, Augustin şi Mimi Pordea.
243. POROINEANU Sache (1805-1874)
Sache Poroineanu s-a născut la Târgovişte, a fost pitar, serdar şi
sameş la cancelariile financiare ale judeţelor Romanaţi, Teleorman,
Râmnicu Sărat şi Ialomiţa. În cursul vieţii a devenit autor de stihuri
satirice, culegător de proverbe şi traducător al unor opere ale poetului
francez A. de Lamartine. A fost căsătorit cu Elena, fiica lui Ştefan Jianu
din Craiova cu care a avut doi copii, Eufrosina şi Constantin.
În fond sunt incluse memorii, jalbe, corespondenţa lui Sache
Poroineanu cu Dimitrie Bildirescu, avocat şi Alexandru Vilara,
transcrieri de poezii din creaţia lui Ion Heliade Rădulescu, Vasile
Cârlova şi Iancu Văcărescu; scrisori primite de Eufrosina Poroineanu,

caiete cu teme în limbile engleză şi germană şi poezii scrise de aceasta,
precum şi scrisori aparţinând lui Constantin Poroineanu (1843-1905),
senator liberal.
244. POWEL Howard Hare
limbile: franceză şi engleză.
Familia Powel a trăit în S.U.A., apoi în Franţa.
În fond se regăsesc acte personale, diplome, acte de proprietate şi
de administrare a averii, corespondenţă cu Trustul Gretchen - H. Hare
Powel, ordine militare acordate lui Howard Hare Powel, participant la
primul război mondial, referate privind activitatea acestuia ca ofiţer în
flota aeriană a S.U.A., reproduceri de artă şi fotografii ale familiei.
245. PREDA George
Pentru George Preda, publicist, au fost ordonate în fond scrisori
primite de la Ion A. Bassarabescu, Alexandru Bădăuţă, Alexandru
Busuioceanu, Tudor Muşatescu, Camil Petrescu, Ion Marin Sadoveanu,
manifeste ale armatei germane (1918), americane şi engleze (1940-1941)
şi apeluri ale Frontului Naţional Democrat.
246. PRODAN
În fondul de documente creat de membrii familiei Prodan au fost
ordonate un arbore genealogic al familiei, planul moşiei Faraoanele,
judeţul Râmnicu Sărat, note şi însemnări de la Universitatea „Regele
Ferdinand” din Cluj, cuprinzând contribuţii genealogice asupra familiilor
ardelene ce poartă numele Prodan.
247. PROTOPOPESCU-PACHE Emmanuel (1845-1893)
Emmanuel Protopopescu-Pache, licenţiat în drept la Bucureşti şi
la Geneva, a fost membru al Partidului Conservator, prefect al Poliţiei
Capitalei şi între anii 1888-1891, primar al Bucureştilor, membru
fondator şi profesor al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Administrative, unul
dintre fondatorii revistei „Dreptul” şi al ziarelor „Binele public” şi
„România”.
Între documentele ordonate în fond menţionăm corespondenţa

primită de Emmanuel Protopopescu-Pache ca avocat de la diverse
persoane din ţară, din Franţa, unele firme din Hamburg şi Viena, în
legătură cu tranzacţiile financiare, precum şi conceptele scrisorilor prin
care acesta îşi comunica intenţia de a demisiona din funcţia de primar al
Capitalei.
De asemenea, se află în fond şi corespondenţa unui alt avocat
bucureştean care a purtat tot numele de Protopopescu-Pache Emanuel,
născut la 1881, ajutor de primar al Capitalei, şeful sectorului Galben.
248. PUIU Visarion (1879-?)
limbile: română, franceză, engleză, germană, finlandeză, bulgară şi rusă.
Visarion Puiu, cu numele de mirean Victor Puiu, doctor în
teologie la Kiev, a fost director al Seminarului Teologic din Chişinău,
episcop de Argeş, de Hotin şi de Bălţi, mitropolit al Bucovinei în anul
1935, membru al Comisiei Monumentelor Istorice şi în Comisia
Arhivelor Statului din Basarabia. Între anii 1941-1944 a fost şeful
Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, a contribuit la înfiinţarea
Episcopiei Ortodoxe Române din Statele Unite ale Americii.
Fondul arhivistic cuprinde documente personale, rezultate din
exercitarea demnităţilor bisericeşti, manuscrise şi corespondenţă purtată
cu Ilie Bărbulescu, Marcu Beza, Gheorghe Brătianu, Nicolae Cartojan,
Miron Cristea, A. C. Cuza, Gala Galaction, Pavel Gore, Spiru Haret,
Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Alexandru Marghiloman, Simion
Mehedinţi, Ion Mihalache, Ioan Slavici, Vasile Stoica, I. D. Ştefănescu,
Orest Tafrali, preoţi şi înalţi prelaţi.
249. RACOTĂ Simona
Documentele create de Simona Racotă, în mare parte scrisori, se
referă la probleme personale, sporadic la situaţia din ţară din anii 1945-
1946, la sărbătorirea zilei de 10 mai 1946, la un concert susţinut de
Yehudi Menuhin şi George Enescu.
250. RADOCEA Cornel (1910-?)
Din arhiva lui Cornel Radocea, doctor în ştiinţe economice, licenţiat
al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti,
membru al Partidului Naţional Ţărănesc reţin atenţia lucrările, studiile şi
memoriile acestuia privind situaţia României între cele două războaie
mondiale, evenimentele de la 23 August 1944 şi rolul lui Iuliu Maniu în

„lovitura de stat ”, o scrisoare a lui Cornel Radocea adresată preşedintelui
S.U.A., Richard Nixon, lucrarea lui Pamfil Şeicaru România în războiul
cel mare, vol. I şi studii aparţinând lui Aurel Mărgineanu.
251. RADOCEA Gheorghe
Gheorghe Radocea, inginer şi pasionat de arta populară
românească, a fost în strânse relaţii de prietenie cu Victor Cădere, de la
care a deţinut scrisori şi lucrări pe care le-a donat Arhivelor Naţionale.
Fondul arhivistic poartă denumirea donatorului documentelor, dar
acestea au fost create de Victor Cădere, cu excepţia manuscrisului
lucrării Istoria mobilierului şi a stilurilor de mobilă, elaborat de Victor
Radocea şi Mihai Ionescu.
Predominantă în fond este corespondenţa lui Victor Cădere
purtată cu profesori universitari de drept de la Paris, Bordeaux, Lille,
Lyon, Toulouse, cu membrii F.I.D.A.C. (Federaţia Internaţională a
Foştilor Combatanţi) şi a lui Gheorghe Radocea. La acest gen de
documente se adaugă brevetele unor ordine şi decoraţii primite de Victor
Cădere şi lucrări publicate de acesta.
252. RAŢIU Ioan (1828-1902)
limbile: română, germană şi maghiară.
Marele patriot român a văzut lumina zilei la Turda, a urmat şcoala
primară la Blaj şi Cluj, seminarul la Budapesta. În timpul Revoluţiei de
la 1848 s-a înrolat în legiunile lui Avram Iancu, a renunţat la cariera de
preot, dedicându-se luptei pentru drepturile românilor aflaţi în graniţele
Austro-Ungariei. A devenit doctor în drept la Budapesta, iar în anul 1861
a obţinut aprobarea pentru înfiinţarea ASTREI. S-a afirmat în lupta
pentru convocarea Dietei Transilvaniei, pentru susţinerea
Pronunciamentului de la Blaj şi constituirea Partidului Naţional Român
şi a Comitetului Central Naţional.
Ioan Raţiu s-a bucurat de respect şi autoritate politică, a fost unul
dintre susţinătorii Memorandumului românilor de la 1892, a fost judecat
şi apoi închis la Seghedin şi Vacz, la 15 aprilie 1895. Din păcate, boala şi
moartea l-au împiedicat pe Ioan Raţiu să vadă împlinit idealul naţional,
Unirea românilor într-un singur stat.
Ioan Raţiu a fost căsătorit cu Emilia Orghidan, fiica unui preot
ortodox din Braşov şi a avut cinci copii: Aurel, Iancu, Emilia, Felicia şi
Dorina, căsătorită Coroianu. Nepoţii: Ionel, Eugen şi Onoriu sunt copiii

fiicei sale Emilia, măritată Tilea, apoi Russu.
Documentele incluse în fondul arhivistic Ioan Raţiu sunt extrem
de valoroase, fiind pe măsura personalităţii politice care le-a creat. Dintre
acestea menţionăm scrisorile primite de la: A. P. Alexianu, Septimiu
Albini, Gustav Augustini, Sever Axente, Vincenţiu Babeş, Daniil P.
Barcianu, George Bariţiu, Ieronim Bariţiu, fiul lui George Bariţiu,
Valeriu Branişte, George Bogdan-Duică, Eugen Brote, Iuliu Coroianu,
Elie Dăianu, Mihail Dobreanu, Vasile Goldiş, Iosif Hodoş, Vasile
Lucaciu, Iuliu Maniu, Vasile Mangra, Ioan Mesaroş, Teodor Mihali,
Vasile Moldovan, Iuliu Moldovan, Aurel şi Iacob Mureşianu, Teodor
Păcăţian, S. Perieţeanu-Buzău, Gheorghe Pop de Băseşti, Ştefan-Cicio
Pop, Aurel C. Popovici, Alexandru Roman, Ioan Russu-Şirianu, Ioan
Slavici, Ioan Suciu, Iosif Suluţiu-Sterca, Virgil Şotropa, V. A. Urechia,
Alexandru Vaida-Voevod, Mihai Veliciu, Aurel Vlad; corespondenţa
Emiliei Raţiu, a Feliciei şi Dorinei Raţiu, precum şi fotografii.
Bibliografie:
Marcel-Dumitru Ciucă, Elena-Teodora Ciucă, Dr. Ioan Raţiu şi
Emilia Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura
„Progresul Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p.
253. RAŢIU Victor
În fondul avocatului Victor Raţiu s-au păstrat documente
referitoare la procesele unor familii importante ca: Bălăceanu, Moruzi,
Ghica, Filipescu, Greceanu, Lahovari, principesa Sofia de Albania şi ale
unor societăţi industriale din Basarabia. La acestea se adaugă actele
proceselor deschise de Victor Raţiu pentru proprietăţile sale din Prahova
şi Teleorman, scrisori particulare ale familiilor Cerchez, Haricleai
Darclée, Nanu, Racoviţă şi fotografii.
254. RĂDULESCU Savel (1895-1970)
Diplomatul Savel Rădulescu s-a născut la Râmnicu Sărat, a urmat
liceul la Focşani, a devenit doctor în drept la Paris şi consilier financiar
în mai multe organisme. Din 1927 este expert şi delegat al României la
Liga Naţiunilor, iar între anii 1931-1936, subsecretar de stat la Ministerul
de Externe. De asemenea, a fost unul dintre apropiaţii lui Nicolae
Titulescu, consilier al regelui Mihai I, preşedinte al Comisiei Române

pentru Aplicarea Armistiţiului. După război a fost arestat şi întemniţat.
Arhiva sa cuprinde documente personale: brevete de decoraţii,
numiri în funcţii diplomatice; rapoarte şi note în legătură cu
reglementarea datoriilor României faţă de S.U.A., datoria publică a
Austro-Ungariei preluată de statele succesoare şi patru volume cu
însemnări ale convorbirilor avute cu diferite personalităţi politice. În
grupa corespondenţă au fost clasate scrisorile primite de la Nicolae J.
Alexandrescu, Gregorie Alexinsky, preşedintele Cercului Basarabenilor
de la Paris, Pia Alimănişteanu, Vasile Anastasiu, consilier, Constantin
Antoniade, Mihail Arion, Hortensia Papadat-Bengescu, Nicolae Bloc,
Mihai Boerescu, Vintilă Brătianu, Coriolan Brediceanu, Alexandru
Cantacuzino, preşedintele Micii Antante a Studenţilor, George Caranfil,
Mihai Cămărăşescu, Dimitrie N. Ciotori, M. Costiescu, Grigore
Crăiniceanu, Alexandru Creţianu, Carol Davila, Grigore Gafencu,
Octavian Goga, Alecu Gurănescu, generalul Dumitru Iliescu, Nicolae
Iorga, Alexandru Kiriţescu, C. Laptev, Iuliu Maniu, Ion Mihalache,
Cincinat Pavelescu, Nicolae şi Ecaterina Titulescu, Elena Văcărescu,
Costel Vişoianu, Valentina de Walmar, poetă franceză de origine
română. De asemenea, fondul conţine şi scrisori de la Nicolae şi
Ecaterina Rădulescu, părinţii lui Savel Rădulescu, de la Jean, fratele
acestuia, profesor universitar, precum şi o scrisoare de la căpitanul
Constantin Butca, prizonier în Uniunea Sovietică.
255. RÂMNEANŢU Petru
Medicul Petru Râmneanţu s-a născut în localitatea Gaiul Mic, la
graniţa cu Iugoslavia, a absolvit Facultatea de Medicină la Cluj şi a
urmat cursuri de perfecţionare la Universitatea „John Hopkins” din
Baltimore, S.U.A. În anul 1941 era medic la Odessa şi şeful laboratorului
de combatere a bolilor contagioase de pe frontul antisovietic.
Între documentele păstrate în fond, semnalăm manuscrisele unor
lucrări, printre care Statistica locuitorilor români din Serbia şi a
comunelor locuite de ei şi Despre românii din Banatul iugoslav.
256. REBHUHN Fritz (1883-?)
Arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn s-a născut în Germania, a
studiat şi a lucrat în Germania, Anglia, Franţa şi Elveţia. În anul 1910 era
„grădinar arhitect” la Bucureşti, apoi director general şi consilier; după

pensionare, în 1943 a lucrat la Serviciul Horticol al Capitalei.
Fondul cuprinde articole şi studii publicate de Fritz Rebhuhn în
legătură cu estetica spaţiilor verzi în urbanism şi parcul Cişmigiu,
registre de plante adecvate climei României, manuscrisul Viaţa mea şi
plantele, schiţe în tuş reprezentând frunze şi arbori.
257. RIZESCU Ion
În fondul de documente creat de Ion Rizescu, agricultor din
judeţul Ialomiţa, se păstrează corespondenţa acestuia cu bănci şi firme în
probleme de credite şi cumpărare de maşini-unelte necesare exploatării
moşiei Alexeni, decizii de expropriere şi planul moşiei, precum şi o
scrisoare de la Henry Ford.
258. ROBESCU C. F. (1839-1920)
Se regăsesc în fond testamentele lui Dimitrie Robescu, al lui C. F.
Robescu şi al Teodorei C. F. Robescu.
259. ROMALO
limbile: română, franceză şi greacă.
Familia Romalo este originară din cartierul Fanar al oraşului
Constantinopol. Pe Gheorghe (Iordache) Gregoriade Romalo îl găsim, în
anul 1821, la Iaşi ca secretar al doamnei Smaranda, soţia lui Scarlat
Callimachi, fiica lui Nicolae Mavrogheni. Acesta s-a căsătorit cu Maria
Roset, fiica vornicului Iordache Roset, a devenit paharnic, postelnic şi
spătar, deputat în Adunarea Obştească a Moldovei.
Copiii lui Iordache şi ai Mariei Romalo: Alexandru, Grigore,
Eufrosina, căsătorită cu Costache Rosetti-Tescanu, Emanuel, Vasile,
căsătorit cu Iosefina, fiica lui Costache Negri, Smărăndiţa, Pulheria,
căsătorită cu dr. Emil Max (fiul lor Eduard-Alexandru, va fi tragedianul de
mai târziu De Max, secretar al Comediei Franceze), au participat la
Revoluţia de la 1848 din Moldova şi la acţiunile pentru unirea Moldovei
cu Ţara Românească.
Documentele ce constituie fondul Romalo fac referire la numirea
în diverse funcţii a membrilor familiei şi la originea acesteia. De
asemenea, menţionăm existenţa tezei de licenţă a lui Grigore Romalo, a
scrisorilor acestuia trimise din exil surorilor, fraţilor şi lui Nicu Catargi,
precum şi a unei fotografii ce-l reprezintă pe De Max.
260. ROMANESCU Marcel (1897-?)

Marcel Romanescu s-a născut în Belgia, la Liège. Tatăl său,
Nicolae P. Romanescu a fost senator de drept, primar al Craiovei şi
vicepreşedinte al Senatului; mama sa, Lucia Elena Romanescu era fiica
generalului Ştefan Fălcoianu, fost ministru de Război. Bunicul patern,
Petrache Romanescu, a fost pitar, avocat şi scriitor.
Marcel Romanescu, un foarte bun cunoscător de limbi străine
(vorbea peste 12 limbi străine) a intrat în diplomaţie, în anul 1923 îl
găsim secretar III la Legaţia României din Varşovia, apoi secretar al
Comisiei româno-ungare din Ministerul Afacerilor Străine.
A scris poezie, teatru, critică literară, lucrări cu caracter istoric şi
genealogii, a tradus din literatura străină, a devenit membru al Uniunii
Scriitorilor din România.
Documentele existente în fond se referă la perioada studiilor din
ţară şi străinătate urmate de Marcel Romanescu, la funcţiile ocupate şi
activitatea diplomatică desfăşurată de acesta, la studiile istorice elaborate
şi la genealogiile unor familii.
De asemenea, în fond au fost ordonate manuscrisele unor volume
de poezii, piese de teatru, traduceri de poezie franceză, corespondenţă de la
copiii lui Marcel Romanescu: Ionel, aviator, mort pe câmpul de luptă în
Franţa, în 1918, Nicolae, Costache şi Maria, precum şi unele documente
colecţionate: zapise, „Proclamaţia revoluţionarilor de la 1848” şi ordonanţe
adresate de Alexandru Ioan Cuza bucureştenilor la 2 mai 1864.
261. ROSENTHAL S.
Fondul conţine scrisori primite de avocatul S. Rosenthal de la
avocatul Victor Raţiu şi de la alte persoane, în legătură cu afacerile
personale, pentru care este solicitată intervenţia mareşalului Ion
Antonescu.
262. ROSETTI Alexandru (1895-1990)
Academicianul Alexandru Rosetti s-a născut la Bucureşti, a făcut
studii la Paris, devenind doctor în litere, a fost căsătorit cu Maria Rallet.
Întors în ţară, a fost numit profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie din
Bucureşti. După anul 1944 este decan şi rector al Universităţii şi director
al Centrului de Cercetări Fonetice şi Dialectale.
În fond sunt grupate scrisori de la George Călinescu, ilustrate şi
cărţi de vizită, precum şi articolul „Barbiana” referitor la Ion Barbu.

263. ROSETTI C. A.
Pentru familia lui C.A. Rosetti (1816-1885), Direcţia Arhivelor
Naţionale Istorice Centrale păstrează, în special, corespondenţă
provenind de la fiii acestuia: Mircea (1850-1882), democrat şi publicist,
Vintilă (1853-?) editor al ziarului „Românul”, fondator al „Ligii
Culturale”, ajutor de primar în 1888, director al Monitorului Oficial şi al
Imprimeriilor Statului (s-a ocupat de publicarea lucrărilor fratelui său,
Mircea), mama sa, Maria C. A. Rosetti (născută Grant), de la avocatul
Horia (1856-?), precum şi documente aparţinând generalului Radu Rosetti.
◊ Scrisorile lui C.A. Rosetti către Paul Bataillard ş.a. se găsesc în
fondul Saint Georges, inventar nr. 1126.
Bibliografie:
264. RUCĂREANU
Arhiva Rucăreanu a fost creată de fraţii Dimitrie, prefect de
Muscel, Nicolae şi Mihail Rucăreanu, deţinători de proprietăţi funciare în
judeţul Muscel.
Cele mai multe documente fac referire la stabilirea hotarelor şi la
administrarea moşiilor Nămăeşti, Valea Mare şi Suslăneşti, judeţul
Muscel.
De asemenea, regăsim şi corespondenţă primită de la Constantin
Aricescu, Nicolae Creţulescu, Alecu şi Ştefan Golescu, I. Negulici şi
M. Râmniceanu, documente ale familiilor Fotino şi Ciudin, înrudite cu
familia Rucăreanu, portretele membrilor Comitetului Unionist din Iaşi
<1836> şi un portret al lui Ion Heliade Rădulescu, executat de Stăncescu.
265. SACERDOŢEANU Aurelian (1904-1976)
Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu s-a născut la
20 decembrie 1904 în localitatea Costeşti, din judeţul Vâlcea.
Studiile medii le-a făcut în Bucureşti la Liceul „Gheorghe Şincai”,
a urmat Facultatea de Litere şi Filosofie şi cursurile Şcolii de Arhivistică
din Bucureşti. În anul 1928 era bursier la Şcoala Română de la Paris şi

frecventa cursuri la Sorbona, Şcoala Naţională de la Chartres şi la
Institutul Panthéon.
Prin Decretul Regal nr. 314/1938 a fost numit director general al
Arhivelor Statului, din acest moment până în anul 1953 îşi va dedica
viaţa modernizării activităţilor arhivistice, aşezării acestora pe baza
normelor şi principiilor ştiinţifice, sprijinului şi îndrumării Arhivelor
teritoriale şi a celor curente create de instituţii.
Paralel cu munca din Arhivele Statului, Aurelian Sacerdoţeanu a
desfăşurat o competentă activitate didactică la Facultatea de Istorie din
Bucureşti, predând cursul de istorie a României şi pe cel de ştiinţe
speciale.
Profesorul şi arhivistul Aurelian Sacerdoţeanu, pasionat cercetător
al documentelor de arhivă, a elaborat numeroase studii de istorie,
arhivistică, diplomatică, heraldică, sigilografie şi numismatică. Este
autorul singurului manual românesc de arhivistică, intitulat Arhivistica,
apărut în anul 1970. De asemenea, a studiat opera lui Nicolae Iorga,
Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitre Onciul şi a elaborat cursuri şi lecţii
pentru ştiinţele speciale ale istoriei.
Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu a fost organizat potrivit
schemei de ordonare specifice acestei categorii de fonduri: documente
personale, rezultate din activitatea desfăşurată la Arhivele Statului,
Institutul de Istorie Universală, Universitatea Populară din Vălenii de
Munte, precum şi din cea ştiinţifică: manuscrise, însemnări, note,
traduceri de documente, extrase ale lucrărilor publicate; documente ale
altor instituţii şi persoane, altele decât creatorul fondului.
În vasta corespondenţă purtată de Aurelian Sacerdoţeanu regăsim
şi scrisori primite de la: Dumitru Almaş, Romulus şi Petre Antonescu,
Teodor Bălan, Dumitru Berciu, Dan Berindei, Martha Bibescu, Cornelia
Bodea, Damian Bogdan, Aneta Boiangiu, Lucian Bologa, Gheorghe
Brătianu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Cartojan, Paul şi Dan
Cernovodeanu, Emil Condurachi, Constantin Daicoviciu, Aurel Decei,
Maria Dogaru, C. D. Fortunescu, Gala Galaction, Nicolae Grămadă,
Mihail Guboglu, Ion Ionaşcu, Iorgu Iordan, Nicolae Iorga, Gheorghe T.
Kirileanu, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaş, Radu Manolescu,
Ion Mărcuş, Simion Mehedinţi, Ştefan Meteş, Stelian Metzulescu,
Ilie Minea, Ion Moga, Constantin şi Iuliu Moisil, Florica Moisil, P.S.
Năsturel, P. P. Panaitescu, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Alexandru
Philipide, Aurel Pop, Mihai Regleanu, Radu Rosetti, Mihail Sadoveanu,
Jakó Sigismund, N. Ion Simache, Victor Slăvescu, Henri Stahl, Orest

Tafrali, Constantin Turcu, Gheorghe Ungureanu şi Emil Vârtosu.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Aurelian Sacerdoţeanu, în
266. SĂBĂU Ion
• Anii extremi: 1943, 2 u.a., inventar nr. 2098.
În fondul de documente creat de Ion Săbău s-au păstrat însemnări,
o scrisoare primită de la Arhiva Vaticanului şi corespondenţă cu Şcoala
Română din Roma, în legătură cu întocmirea unor indici şi publicarea
lucrării sale Dyplomatiorum Italicum.
267. SĂHLEANU Victor (1924-?)
Omul de ştiinţă şi scriitorul Victor Săhleanu s-a născut la Gura
Humorului, a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, a fost
cercetător la Institutul de Geriatrie din Bucureşti, membru în asociaţii
ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Fondul arhivistic conţine însemnări cu caracter filosofic din anii
1939-1980, o genealogie a familiei, articole şi conferinţe de specialitate,
recenzii şi fotografii.
268. SĂRĂŢEANU Constantin (1862-1935)
1716.
Familia Sărăţeanu, originară din judeţul Buzău, unde stăpânea
moşia Sărata, este atestată documentar în secolul al XV-lea. Prin
căsătorii, membrii acesteia s-au înrudit cu familiile Musceleanu şi
Vernescu.
Documentele fondului au fost create de paharnicul Dumitrache
Sărăţeanu (1783-1859), clucer, serdar şi deputat în Obşteasca Adunare şi
de fiul acestuia din a doua căsătorie, Constantin Sărăţeanu.
Constantin Sărăţeanu (1862-1935) este cunoscut prin cariera de
magistrat şi om politic, fiind procuror la Curtea de Apel din Iaşi şi
Bucureşti, secretar general în Ministerul de Justiţie, procuror general,
ministru de Interne în guvernul Averescu, înalt regent în anul 1929, dar şi
prin studiile sale juridice.
Documentele sunt ordonate în pachete, conţin informaţii
valoroase şi variate genuri de acte, de la cărţi domneşti emise de Matei
Basarab, Şerban Cantacuzino, Grigore Ghica II, Constantin Mavrocordat,

Mihai Racoviţă, Nicolae Mavrogheni, Alexandru Moruzi, Constantin
Ipsilanti, Alexandru Suţu, Grigore Ghica IV şi Alexandru Ghica la
corespondenţa oficială şi particulară.
O mare parte a documentelor reflectă procesul de constituire şi
administrare a moşiilor deţinute de familia Sărăţeanu în judeţele Buzău şi
Ilfov.
Corespondenţa aparţine în mare măsură lui Constantin D.
Sărăţeanu. Acesta a primit scrisori de la C. Alexandrescu, D. C.
Angelescu, P. S. Aurelian, N. Basilescu, H. Bertrand, P. Botzan, George
Borănescu-Filliti, C. Brăiloiu, N. Budişteanu, Nicolae Buzdugan, Gh. Gr.
Cantacuzino, Anton Carp, Henry Catargi, Iuliu Maniu, Alexandru
Marghiloman, Victor Miclescu, G. G. Mironescu, Constantin Moisil,
D. Moşoi, Em. Pantazi, D. C. Penescu, Alexandru Vaida-Voevod, Duiliu
Zamfirescu, Sever Zotta ş.a.
◊ Vezi şi: colecţia „Achiziţii Noi”; Biblioteca Academiei
Române.
Bibliografie:
269. SCHMIDT-FAUR Ion (1883-1934)
Ion Schmidt-Faur s-a născut la Znaim-Moravia (Cehia), în anul
1901 a venit în România, a înfiinţat o şcoală de ceramică şi a fost numit
profesor la Şcoala Superioară de Arte şi Meserii.
Între documentele fondului, remarcăm corespondenţa privitoare la
realizarea statuilor lui Avram Iancu la Cluj şi Târgu Mureş, a lui Luca
Oancea la Hârşova, Mihai Eminescu la Iaşi, Gheorghe Şincai şi Spiru
Haret la Bucureşti şi a monumentelor închinate eroilor Războiului de
Independenţă şi primului război mondial, precum şi invenţiile
sculptorului în domeniul aviaţiei.
270. SILBERMAN Roman Sacha
Documentele provenite de la avocatul Roman Sacha Silberman au
fost organizate pe clienţi, în ordine alfabetică. Acestea se referă la
litigiile dintre unele societăţi şi firme: „Apex” de foraje şi furnituri
pentru industria petrolului, „British and Danubian Manufactures
Corporation Ltd.” din Londra, „Naphta Română” S.A.R. de petrol,

„Dunlop Rubber Company”, „Fraţii Wurm” şi „Tretorn” din Bucureşti.
271. SIRUNI Hagop Djolonian (1890-1973)
limbile: armeană, română, turcă, franceză, italiană şi engleză.
Orientalistul, istoricul şi arhivistul Hagop Djolonian Siruni s-a
născut în anul 1890 în Turcia; la îndemnurile lui Nicolae Iorga, în anul
1922 s-a stabilit în România, iar în 1933 a primit cetăţenia română.
A fost lector de limba turcă şi armeană la Institutul de Studii Sud-
Est Europene, Facultatea de Litere, Şcoala Superioară de Arhivistică
(1933-1941, 1943-1945), arhivist la Arhivele Statului (1939-1944, 1959-
1963), muzeograf şi preşedinte de onoare al Asociaţiei de Studii
Orientale din România. A catalogat documente armeneşti şi turceşti, a
publicat studii şi culegeri de facsimile şi documente.
Fondul „Siruni” cuprinde numeroase documente arhivate în
şaptesprezece părţi structurale: documente personale, printre care şi
cereri ale soţiei şi Arhivelor Statului pentru eliberarea lui din lagăr din
Armenia Sovietică, autobiografii, carnete de însemnări zilnice referitoare
la călătoriile efectuate în Armenia Sovietică în anii 1961-1971,
aniversarea a 80 de ani de viaţă şi modalităţile de sărbătorire în S.U.A.,
Franţa şi România; documente privind activitatea ştiinţifică şi literară, o
bibliografie întocmită de autor; manuscrise ale lucrărilor lui Hagop
Djolonian Siruni, printre care şi Biserica armeană în Europa răsăriteană.
La acestea se adaugă însemnări privind unele manuscrise armeneşti,
despre Vasile Conta, Garabet Ibrăileanu, Manuc Bey, Iacob Melic,
participant la Revoluţia de la 1848, familia Vartic, Krikor Zambaccian,
asociaţiile armeneşti din România, precum şi cugetări şi carnete cu
însemnări în legătură cu persoane cunoscute în Turcia în anii 1915-1918.
Regăsim, de asemenea, memorii despre perioada de detenţie din
Armenia Sovietică, interogatoriile de la Moscova, articole scrise de Vlad
Bănăţeanu, cupuri din periodice, corespondenţă cu prelaţi de naţionalitate
armeană, biblioteci şi societăţi din Argentina, Armenia Sovietică,
Bulgaria, Canada, Egipt, Franţa, Italia, Liban, Maroc, România, S.U.A.,
Turcia, cu Gheorghe Cantacuzino, Mihail Guboglu, Elena Limona,
George Potra, Mihai Regleanu; manuscrise ale unor studii publicate în
revista „Ani”; desene pe calc, acuarele, caricaturi, gravuri cu scene
religioase, reproduceri de costume şi picturi celebre armeneşti.
272. de SKINAS Constantin (1801-?)
De la Constantin de Skinas, comisar regal pe lângă Sinodul din

Grecia, ministru de Justiţie, profesor de istorie la Universitatea din Atena
şi ministru plenipotenţiar al Greciei la Viena şi München s-au păstrat
scrisori de la contele P. Eszterházy, baron von Pelkhorn, contele d’Yrsch,
Duvantura, Maria Filipescu (fiică), prinţul şi prinţesa de Tour.
Au mai fost ordonate în acest fond personal documente create de
Constantin Eustache Skinas, Michail Skinas (1867-1945), Chiril
Comarnischi (1867) şi Eufrosina Comarnischi Alcaz (1888-1889).
Bibliografie:
273. SLĂTINEANU Barbu
Cele cinci unităţi arhivistice ale fondului se referă la căsătoria
pitarului Barbu Slătineanu cu Mariţa Lăhloiaca din mahalaua Doamnei, a
fiicei acestora, Elena cu căpitanul Constantin Filitti şi la participarea lui
Barbu Slătineanu, funcţionar la Înalta Curte de Casaţie la diferite
evenimente mondene, printre care şi un bal organizat în cinstea
generalului rus Alexandru Nicolaevici Lüders.
274. SLĂVESCU Victor (1891-1977)
Victor Slăvescu, specialist în domeniul finanţelor, absolvent al
Universităţii din Halle (Germania), guvernator al Băncii Naţionale şi
membru al Academiei Române, s-a născut la Rucăr, judeţul Argeş, a fost
căsătorit cu Valentina Orleanu, fiica lui Mihai Orleanu şi a avut un fiu,
Mircea.
În fond au fost clasate documente personale, rezultate din
activitatea depusă de Victor Slăvescu la Creditul Industrial, Banca
Naţională, Ministerul de Finanţe, Academia de Înalte Studii Comerciale
şi Industriale, Ministerul de Război, Adunarea Deputaţilor, din
administrarea proprietăţilor din Vârlazi, Petreanu, Andreieşti şi Coteşti,
judeţul Rămnicu Sărat, manuscrise ale lucrărilor de specialitate.
Menţionăm şi corespondenţa purtată cu membrii familiei, cu generalul
Paul Angelescu, Constantin Argetoianu, Dimitrie Gusti, Mihai
Manoilescu, Virgil Potârcă, Mihai Ralea, Savel Rădulescu, G. Ionescu
Siseşti, Gheorghe Tătărescu, Nicolae Titulescu, precum şi unele
documente ce reflectă activitatea creatorului de fond desfăşurată ca
membru al Partidului Naţional Liberal.
275. SMARANDACHE Florentin

Profesorul de matematică Florentin Smarandache a predat această
disciplină la şcoli din Maroc. Paralel cu profesia de cadru didactic s-a
preocupat de literatură, scriind versuri şi piese de teatru.
Regăsim în fondul arhivistic creat de Florentin Smarandache
manuscrisele volumelor de poezie şi cel al unei piese de teatru, semnate
cu pseudonimul Ovidiu Florentin.
276. SMOCHINĂ Nichita (1894-1980)
limbile: română, franceză, rusă, slavă şi poloneză.
Nichita Smochină s-a născut în comuna Mahala, din Basarabia,
a urmat şcoala militară în Rusia şi a susţinut doctoratul în drept şi ştiinţe
sociale la Paris.
În anul 1935 înfiinţează la Iaşi şi Bucureşti revista „Moldova
Nouă” cu subtitlul „Revistă de studii şi cercetări transnistrene”, din anul
1940 deţine funcţia de director adjunct în Ministerul pentru Minorităţi şi
de preşedinte al Asociaţiei Românilor Transnistreni de pe lângă
Preşedinţia Consiliului de Miniştri.
Nichita Smochină s-a străduit ca prin studiile sale, publicate în
ţară, în Suedia, Franţa şi Olanda, documentele şi manuscrisele adunate
sau transcrise să aducă noi dovezi ale unităţii naţionale a românilor şi să
soluţioneze problemele românilor transnistreni, susţinând interesele
acestora în Parlamentul de la Kiev şi la Liga Naţiunilor.
Şi-au găsit locul în acest fond arhivistic documente emise de
domnii Mihai Sturdza şi Grigore Alexandru Ghica, memorii adresate de
Pantelimon Halippa şi Alexandru Smochină autorităţilor în problema
Basarabiei, rapoarte de activitate ale Direcţiei Propagandei de pe lângă
Guvernământul civil al Transnistriei, telegrame şi memorii adresate
mareşalului Ion Antonescu, note şi referate privind vizita regelui Boris al
Bulgariei în România, corespondenţa lui Armand Levy cu Edgar Quinet şi
Jules Michelet, a exilaţilor de la 1848 la Paris, scrisori ale lui C. A.
Rosetti trimise lui A. Panu (transcrieri), carnete cu scrisori din arhiva
Adam Mickiewiczy din Paris, ale lui Ion C. Brătianu, Ion Odobescu, C.
A. Rosetti şi Ion Ghica, volume de amintiri şi însemnări zilnice.
277. SOCEC Alexandru (1859-1928)
Generalul Alexandru Socec, fiul celebrului editor Ioan V. Socec,

participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania, s-a născut în
Bucureşti, a urmat studii militare la Leipzig, la Şcoala de Subofiţeri de la
Mănăstirea Dealul şi la Viena (Şcoala Superioară de Ofiţeri de Cavalerie),
în cele din urmă devine ordonanţă pe lângă principele Ferdinand.
La începutul primului război mondial, Alexandru Socec era general,
în această calitate a condus trupele Divizei 2 Craiova pe frontul din
Dobrogea, apoi în luptele de la Piteşti, Flămânda, Matei Basarab,
Bragadiru şi Băneasa. După grele pierderi se retrage în Moldova, unde este
acuzat de părăsirea postului de comandă din localitatea Matei Basarab şi
este închis la Iaşi, dar în urma procesului este declarat nevinovat.
În fondul arhivistic Alexandru Socec se păstrează memoriile
acestuia ce acoperă anii 1877-1928, scrisori de la Nicolae Iorga şi
generalul Alexandru Averescu, adresate Smarandei Socec, soţia
generalului Alexandru Socec.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal General Alexandru Socec,
278. SOLACOLU
Documentele fondului familial Solacolu au fost create de Nicolae
Solacolu, secretar de legaţie, consilier la Belgrad, ministru plenipotenţiar,
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri în 1947, de Ion Solacolu, tatăl
său şi de Dimitrie Solacolu.
Pentru Nicolae Solacolu s-au păstrat corespondenţă diplomatică,
memorii adresate lui Gheorghe Tătărescu, referitoare la situaţia Legaţiei
României la Belgrad şi invadarea localului acesteia de către trupele
sovietice.
279. SPAHI Panaiot
limba greacă.
În fondul arhivistic Panaiot Spahi, serdar şi zaraf al vistieriei
domneşti au fost ordonate scrisori, poliţe, adeveriri şi înţelegeri privind
împrumuturile acordate de acesta, datoriile pe care le are de recuperat,
diferite afaceri, precum şi o scrisoare a patriarhului Constantinopolului,
testamentul său şi al soţiei sale, Despina Spahi.
280. STÂRCEA
Familia Stârcea este o veche familie boierească din Moldova de

Sus şi Bucovina, menţionată documentar în secolul al XVI-lea.
În secolul al XIX-lea sunt cunoscuţi fraţii Eugen şi Victor, baroni
de Stârcea, titlu acordat de austrieci după ocuparea Bucovinei.
O serie de documente, în special scrisori, provin de la Victor
Stârcea (1840-1900), membru în Camera Legislativă a Bucovinei, în
Consiliul Imperial din Viena şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura şi
Literatura Română în Bucovina.
Dar cele mai multe acte aparţin lui Ion V. Stârcea (Zizin)
(?-1940), fiul lui Victor Stârcea, doctor în drept, diplomat al Austro-
Ungariei, ministrul Bucovinei în guvernul Averescu, mare maestru de
ceremonii al Casei Regale.
Astfel, menţionăm corespondenţa lui Ion V. Stârcea cu tatăl său
Victor Stârcea, cu mama sa, Mina, cu sora sa, Mitiţa Popovici, cu soţia
sa, Bertie (Vizmeş), corespondenţa Bertiei Stârcea cu Sever Zotta şi a
soţilor Ion V. şi Bertie Stârcea cu fiii lor, Ionel şi Victor.
Bibliografie:
281. STOEANOVICI
Creatorii fondului sunt Alexandru Stoeanovici (1834-?), inginer,
căsătorit cu Tinareta Uhrinovschi şi fiul lor, Constantin (1884-?), avocat,
profesor de drept comercial comparat, ataşat al Legaţiei României la
Paris, căsătorit cu Lucia Ştefan Rigler şi Maria Capşa.
Documentele personale, privindu-l pe Constantin Stoeanovici, au
fost ordonate la începutul fondului, apoi au fost clasate cele rezultate din
îndeplinirea funcţiilor publice, administrarea proprietăţilor, manuscrisele
ştiinţifice şi literare şi corespondenţa cu I. Leatris, Evy Moga, Stelian
Popescu, directorul ziarului „Universul”, C. Rippert şi Zoe Vlahuţă-
Slătineanu.
Documente aparţinând Mariei C. Stoeanovici şi lui Alexandru
Stoeanovici, tatăl, au fost ordonate la sfârşitul fondului.
282. STOIAN G. Ion

În arhiva avocatului Ion G. Stoian se păstrează acte personale

aparţinând fiicei sale Alice, scrisori de la mareşalul Alexandru Averescu,
I. A. Bassarabescu, Constantin Hamangiu, Alexandru Marghiloman,
I. Gr. Perieţeanu, de la un grup de persoane, printre care Ghiţă Cristescu,
I. C. Frimu şi Panait Istrati.
283. STOICA Vasile (1889-?)
limbile: română, engleză, franceză, germană, maghiară, italiană şi greacă.
Diplomatul Vasile Stoica s-a născut la Avrig, judeţul Sibiu, a
urmat Facultatea de Litere din Bucureşti, apoi Filologia la Paris.
În anul 1915 renunţă la cetăţenia austro-ungară şi trece în Regat,
războiul îl determină să se înroleze voluntar, fiind ofiţer de informaţii. A
plecat în S.U.A. unde s-a ocupat de organizarea unei legiuni a românilor
ce urmau să lupte pentru eliberarea Transilvaniei şi unirea acesteia cu
România şi de înfiinţarea Ligii Naţionale a Românilor din America.
Imediat după război este ales vicepreşedinte al Comitetului Românilor
Transilvăneni şi Bucovineni de la Paris. În anii 1920-1921 se afla tot în
S.U.A., unde participa la organizarea serviciilor consulare române în
Statele Unite şi Canada.
În anii 1930-1932 a fost ministru al României în Albania, în
Bulgaria în perioada 1932-1936, în Letonia şi Lituania în anii 1936-1939
şi în Turcia în perioada 1939-1940. În 1946 este numit ambasador în
Olanda.
Fondul arhivistic Vasile Stoica a fost structurat pe criterii
tematice: acte personale, documente referitoare la activitatea diplomatică
desfăşurată de acesta, lucrări istorice, politice şi literare ale creatorului de
fond, corespondenţă personală, documente şi corespondenţă de familie şi
ale familiei Paulei Niţescu.
Se detaşează corespondenţa primită de la numeroase personalităţi:
Herbert Adams Gibbons, istoric american, Ion şi Mihai Antonescu, Petre
Antonescu, rectorul Academiei de Arhitectură, Constantin Argetoianu,
Lucian Blaga, Ion I. C. Brătianu, regele Carol II, Victor Cădere, Ştefan
Ciocâlteu, Aron Cotruş, Miron Cristea, Sabin Drăgoi, C. D. Fortunescu,
Ioan Gigurtu, Petru Groza, A. Gurăneanu, Emil Haţieganu, Adolf Hitler,
Habert A. Horgan de la Departamentul de Război american, Iorgu
Iordan, ataşat la Moscova, Emil Isac, Alexandru Lapedatu, Vasile
Lucaciu, Iuliu Maniu, Jan Masaryk, pictorul Gheorghe A. Matei, Benito
Mussolini, Gheorghe Popp, Sextil Puşcariu, Savel Rădulescu, Mihail
Sadoveanu, pictorul D. Stoica, Gheorghe Tătărescu, Viorel V. Tillea,
Nicolae Titulescu, pictorul Nicolae Tonitza, Alexandru Vaida-Voevod,

Elena Văcărescu şi Traian Vuia.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vasile Stoica, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1, 1993, p. 76-82.
284. STRAT George (1894-?)
Profesorul George Strat, doctor în drept la Paris, subsecretar de
stat la Ministerul Economiei Naţionale (1938-1940), fondator al
Asociaţiei Economiştilor din România s-a remarcat prin cercetările şi
studiile dedicate economiei româneşti.
În fondul creat de acesta se află scrisori de familie de la Cristea
Al. Cardolea, C. Cioculescu, Mircea Djuvara, Nini Howard şi George
Mironescu.
285. STURDZA
Familia Sturdza este menţionată în Moldova la începutul secolului
al XV-lea, strămoşul ei, Baliţa, trăia în vremea lui Alexandru cel Bun.
De-a lungul secolelor familia Sturdza a dat reprezentanţi de seamă
ai vieţii politice şi culturale româneşti. Între aceştia se numără domnii
Ion Sandu Sturdza (1822-1828) şi Mihai Sturdza (1834-1849), omul
politic Dimitrie Sturdza, publicistul Alexandru Sturdza şi alţii.
O mare parte a documentelor fondului provin de la Dimitrie
Sturdza (1833-1914), om politic român, secretar al Divanului ad-hoc,
secretar particular al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ministru şi
prim-ministru, fruntaş şi fondator al Partidului Naţional Liberal, membru
al Academiei Române.
Astfel, pentru acesta există în Arhivele Naţionale corespondenţă
oficială şi particulară purtată cu Grigore Antipa, Ion Bianu, Vintilă
Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Lascăr Catargi, George Esarcu, Alexandru
Emanoil Lahovari, C. I. Nacu, I. Papiniu, Petru Poni, Radu Rosetti,
M.Theodorian, Grigore Tocilescu, G. Vârnav-Liteanu şi scrisori de la
membrii familiei: soţia sa, Zoe şi fiul său, Alexandru.
La acestea se adaugă corespondenţa privind administrarea moşiei
Floreşti, judeţul Prahova, contracte de arendări şi închirieri încheiate cu
societăţi petroliere, de asigurări şi Creditul Funciar Rural, precum şi
corespondenţa Alicei Mihail Sturdza, născută Cantacuzino pentru anii

1905-1947.
La sfârşitul fondului au fost clasate documente provenind de la
Ioan Sturdza (1844-1845), schimbul de scrisori dintre I. Bellio, Ruxandra
Balş şi Lisetta Sturdza, scrisori primite de Maria G. Sturdza, Caterina
Cantacuzino de la A. Ghica, Ana Maria Sturdza, Sofia Suţu şi Şerban
Cantacuzino, precum şi caiete cu însemnări din primul război mondial
ale lui Dimitrie A. Sturdza.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Argeş; D.J.A.N. Iaşi.
Bibliografie:
286. SUŢU
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale conservă în
depozitele sale şi fondul arhivistic al familiei Suţu, familie fanariotă
originară din Epir, care a dat domni în Ţara Românescă şi Moldova.
De la Mihai Vodă Suţu (1784-1864), domn al Moldovei (1819-
1821) se păstrează mai multe scrisori primite de la grupuri de boieri şi de
la fratele său Nicolae Suţu, mort în anul 1871.
De la Constantin Suţu, postelnic (?-1866) şi mare logofăt în Ţara
Românească reţin atenţia scrisorile relative la administrarea averii, cele
primite de la personalităţi şi prieteni, cum ar fi Th. Apostol,
arhimandritul şi exarhul Athanasie, A. Callimachi, E. Călinescu, fraţii
Dumba, Preda Lăcusteanu, fost mare vornic, prinţul Miloš Obrenović,
I. Stâlpeanu, Elena Suţu, Grigore C. Suţu, fiul lui Constantin Suţu şi Irina
Suţu, noră.
Se mai află în fond scrisori de la soţia lui Constantin Suţu,
Ruxandra Suţu, născută Racoviţă, de la prinţesa Elisabeta Suţu, născută
Dudescu, de la George Iorgu, M. Suţu, Maria Suţu şi Nicolae Suţu.
O altă parte a documentelor provin de la Grigore C. Suţu (?-
1893), fost senator în Ţara Românească, căsătorit cu Irina Suţu, născută
Hagi Moscu şi sunt scrisori primite de la C. Brăiloiu, Adolf Cantacuzino,
C. Boerescu, Polixenia Gioni, C. şi E. P. Mavromihails, nepoţi, A. Minis,
prinţul Miloš Obrenović, C. Poumay, bancherul său, G. Petrovici, P.
Platanitis şi I. Stâlpeanu, administratori de moşii.
◊ Vezi şi: Colecţia Documente Munteneşti.
Bibliografie:
287. ŞTEFĂNESCU
Fondul familial Ştefănescu este constituit din scrisori şi acte personale
create de Ştefan Ştefănescu, colonel şi apoi general, comandant general
al Jandarmeriei şi de fiii acestuia, Constantin, Radu şi Florica Ştefănescu,
proprietari ai moşiei Uzun din Vlaşca.
288. ŞTEFĂNESCU-AMZA Constantin (1875-1964)
●Anii extremi: 1885-1936; 1949; 1592 u.a., inventar nr.
1148.
Generalul Constantin Ştefănescu-Amza a urmat studii militare la
Iaşi şi Bucureşti, a participat la campania din anul 1913, la primul război
mondial, a fost deputat, ministru al Apărării Naţionale (1931-1932) şi
preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune.
Fondul personal Constantin Ştefănescu-Amza conţine brevete
militare şi ordine de zi, cursuri ţinute de creatorul fondului la Şcoala de
Artilerie şi Geniu, un jurnal de operaţiuni pentru Divizia a 21-a din anul
1916 şi corespondenţă.
Dintre emitenţii scrisorilor primite de generalul Ştefănescu-
Amza, amintim pe Nicolae Iorga, generalii Belhague, Culmann,
M. Weygand şi colonelul Gimpel.
Bibliografie:
289. ŞTIRBEI
limbile: germană, rusă, italiană, engleză, franceză şi maghiară.
În fondul familial Ştirbei au fost ordonate documente provenind
de la Barbu Ştirbei (1872-1946), membru de onoare al Academiei
Române, preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Interne,
ad-interim la Finanţe şi Externe (1927), referitoare la succesiunea Barbu
Ştirbei, palatul Ştirbei, Fabrica de Vată Buftea.
În grupa „corespondenţă” au fost ordonate scrisori primite de
Barbu Ştirbei de la: Martha, George şi N. N. Bibescu, Valentina Bibescu,
mama acestuia, Take Ionescu, Nicolae Iorga, Alexandru Marghiloman,

regina Maria, D. Pherekyde, Nicolae Ştirbei şi Elena Văcărescu.
De asemenea, fondul cuprinde şi scrisori aparţinând Nadèjei
Ştirbei (1906-1946), soţia lui Barbu Ştirbei; Mariei Costinescu, Nadèjei
(1904-1947) şi Elisabetei Boxhall (1912-1947), fiicele lui Barbu Ştirbei;
Ecaterinei Hiott (fiica lui Barbu Ştirbei) şi altor membri ai familiei Hiott
(1904-1948), precum şi lui Edwin Boxhall şi George Creţianu.
În fond sunt păstrate şi documente emise de domnitorul Ţării
Româneşti, Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), scrisori de
la Reşid-Paşa, ministru de Externe şi de la Ali-Paşa, prim-ministru turc,
scrisori ale răniţilor internaţi în Spitalul de la Buftea (1942-1948);
însemnări ale Marthei Blome, născută Ştirbei; documente ale familiei
Brandsch (1920-1948, Ursula Brandsch îngrijea copiii familiei Hiott) şi
numeroase documente fotografice reprezentând familiile şi persoanele
menţionate, familia regală şi unele palate.
290. TELL Cristian (1807-1884)
Cristian Tell, cunoscut om politic, participant la Revoluţia din
1848 din Ţara Românescă, membru în Guvernul Provizoriu, a devenit,
după reîntoarcerea din exilul de la Smirna, deputat în Divanul ad-hoc,
ministru de Război, al Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi de Finanţe în
guvernul generalului Ioan Em. Florescu.
Documentele incluse în fond sunt ordonate în două secţiuni:
corespondenţă şi lucrări diverse.
Corespondenţa a fost clasată, la rândul ei, în trei grupe:
corespondenţă primită de Cristian Tell de la C. D. Aricescu, Arthur
Baligot de Beyne, Dimitrie Brătianu, Constantin Cantacuzino, C. Duca,
Marcu N. Duiliu, A. G. Golescu, Nicolae Golescu (20 de scrisori), Ştefan
Golescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Manu, N. Opran, Nicolae
Pleşoianu, Ioasaf Znagoveanu; corespondenţă expediată de generalul Tell
către Mihail Kogălniceanu şi corespondenţă purtată între diferite
personalităţi: Dimitrie Bolintineanu – Gheorghe Bogathy, Ion Florescu –
Vasile Alecsandri.
În grupa „lucrări diverse” regăsim şi corespondenţa lui Anastasie
Panu cu Ludovig Steege, a lui Alexandru Papadopol-Callimachi cu
Dimitrie Ghica, pe cea a lui C. A. Rosetti cu Mihail Kogălniceanu şi a lui
Ludovic Steege cu Vasile Alecsandri.
291. TEODORESCU G. Dem (Ghedem) (1849-?)

G. Dem Teodorescu a absolvit Facultatea de Litere din Bucureşti
şi de la Sorbona, a fost profesor de limba latină şi limba română la Liceul
„Matei Basarab” din Bucureşti, director al Fundaţiilor Carol I, redactor la
„România” şi „Ghimpele”, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice în
anul 1891.
Fondul arhivistic cuprinde lucrarea Cronica din Nürnberg - 1493,
(manuscris în limba franceză, tipărit în anul 1893), corespondenţă cu
Petru Poni şi Jules Brun, litografii, cărţi poştale şi ilustrate.
292. TICAN RUMANO Mihai (1893-1967)
Scriitorul Mihai Tican Rumano s-a născut în comuna Berevoeşti,
judeţul Muscel.
După călătorii îndelungate se stabileşte în Spania unde se afirmă
în publicistică, prin editarea ziarului propriu „Dacia”. Se întoarce în ţară
în anul 1931 şi colaborează la revistele „Universul” şi „Realitatea
românească”, pledând pentru păstrarea specificului naţional.
A devenit un pasionat colecţionar de artă, pinacoteca sa
constituită din sute de piese fiind donată Muzeului oraşului Câmpulung
şi satului său natal.
Documentele fondului arhivistic Mihai Tican Rumano au fost
ordonate pe mai multe serii, potrivit criteriilor specifice de prelucrare a
fondurilor personale.
În seria „corespondenţă personală” regăsim scrisori primite şi
expediate de Mihai Tican Rumano unor personalităţi din ţară şi
străinătate: Antoine Bibescu, ministrul României la Madrid, Salvator
Bonet, Sabina Cantacuzino, Manuel de Castro, Henry Helfant, ataşat
comercial al României la Madrid, Maquilar, directorul ziarului „El Dia
Grafico” din Barcelona, Ion Mihalache, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu,
Ion Marin Sadoveanu, Elena Văcărescu, Silvia Elena, soţia sa, precum şi
cărţi de vizită de la Paul Molda, Savel Rădulescu, Viorel V. Tillea.
Menţionăm existenţa unui număr de 419 fotografii,
reprezentându-l pe Mihai Tican Romano în familie şi diferite călătorii.
293. TITULESCU Nicolae (1882-1941)

limbile: română, franceză, engleză, germană, maghiară şi italiană.
Nicolae Titulescu, unul dintre iluştrii diplomaţi ai perioadei

interbelice, om politic, profesor universitar, membru al Academiei
Române, doctor honoris causa al universităţilor din Atena şi Bratislava,
preşedinte al Academiei Diplomatice Internaţionale, s-a născut la
Craiova. A studiat dreptul la Paris şi în scurt timp a devenit ministru de
Finanţe, delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, ministru
de Externe, delegat permanent la Societatea Naţiunilor. În anul 1936 a
fost înlăturat din guvern de către regele Carol II, a plecat la Paris unde a
rămas până la sfârşitul vieţii.
Marea parte a documentelor păstrate în fond reflectă activitatea de
diplomat a lui Nicolae Titulescu: ministru la Londra, ministru de
Externe, delegat la Societatea Naţiunilor, la Mica Înţelegere, câteva
dintre acte se referă la moşiile din judeţul Olt ale familiei Titulescu.
Din corespondenţa vastă purtată de Nicolae Titulescu menţionăm
scrisorile primite de la Constantin Argetoianu, Mihail Arion, Vasile
Boerescu, Alexandrina Cantacuzino, Dimitrie N. Ciotori, Alecu
Gurănescu, Take Ionescu, Virgil Madgearu, Vasile G. Morţun, Vasile
Stoica şi Elena Văcărescu. Au mai fost incluse în fond corespondenţa
Ecaterinei Titulescu purtată cu membrii familiei şi Savel Rădulescu, a lui
Ion şi Maria Titulescu, părinţii lui Nicolae Titulescu, cu fiicele lor,
Cornelia şi Paula, a Ellei Davis, secretara reginei Maria şi fotografii.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Nicolae Titulescu, în
294. TOMESCU Constantin (1890-1983)
Constantin Tomescu, licenţiat şi doctor în teologie s-a remarcat
prin activitatea depusă în învăţământ, în cultura şi ştiinţa românească.
Astfel, a fost cadru didactic la Facultăţile de Teologie din Chişinău, Iaşi,
Cernăuţi şi Sibiu, membru al societăţilor ASTRA, „Liga Culturală” şi în
Comisia Monumentelor Istorice pentru Bucovina, ministru în 1938. A
publicat catagrafii pentru Moldova şi Basarabia.
Între documentele ce constituie fondul, semnalăm albumele cu
fotografii ale elevilor Seminarului Teologic „Veniamin Costache” şi
învestitura patriarhului Miron Cristea, fotografii şi 6 volume de memorii
aparţinând lui Constantin Tomescu.
295. TOMESCU George
În fragmentul de fond păstrat de la George Tomescu, profesor, şef

al biroului de vânzare al „Pescăriilor Statului Galaţi” sunt ordonate
scrisori primite de la Grigore Antipa, profesorul Ion Borcea şi Elena
Farago.
296. TUDOR Iorgu (1885-?)
Din activitatea profesorului Iorgu Tudor (basarabean de origine)
s-au păstrat scrisori de la Pantelimon Halippa, Nicolae Nitreanu, Zaharia
Stancu, Onisifor Ghibu, acte personale ale creatorului de fond, poezii
scrise de acesta şi numere din revistele „Soldatul Moldovean”, „Pagini
Basarabene”, „Viaţa Basarabiei”, „Nistru” etc.
297. TUTUNARU Alexandru (?-<1918>)
Fondul arhivistic este constituit din scrisori ale locotenentului
Alexandru Tutunaru, participant la luptele din Transilvania în primul
război mondial, adresate familiei sale şi din diploma „Patria
recunoscătoare”, acordată eroului Alexandru Tutunaru, mort pe front.
298. ŢEPOSU Emil (1890-?)
De la profesorul universitar dr. Emil Ţeposu s-au păstrat unele acte
referitoare la numirea sa ca medic secundar şi profesor la Facultatea de
Medicină din Cluj, note şi fişe personale, mesaje şi discursuri (cu prilejul
proclamării Republicii Populare Române), certificate ale preoţilor
Gheorghe Ţeposu şi Ioan Ţeposu, tatăl şi bunicul creatorului de fond.
299. URZICEANU Gheorghe
În fondul arhivistic creat de profesorul Gheorghe Urziceanu,
absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Naturale din Iaşi, sunt ordonate decizii
ale ministrului Instrucţiunii Publice de numire a acestuia în diferite
funcţii didactice.
300. VAIDA-VOEVOD Alexandru (1872-1950)

limbile: română, germană, franceză, maghiară şi latină.
Alexandru Vaida-Voevod, fruntaş al Partidului Naţional Român

din Transilvania şi al Partidului Naţional Ţărănesc, medic de profesie, s-a
născut în localitatea Olpret, judeţul Cluj. După Unire a fost membru în
Consiliul Dirigent, ministru de mai multe ori şi prim-ministru. În 1935 a
creat partidul de dreapta, Frontul Românesc.
Fondul Alexandru Vaida-Voevod este format în mare parte din
scrisori primite de la <Mihail> Arion, Alexandru Beldiman, Vasile
Boerescu, Zaharia Boilă, Caius Brediceanu, Carl <Brosch>, aghiotantul
ducelui Franz Ferdinand, Cicerin, ministru de Externe al Rusiei Sovietice,
Dimitrie N. Ciotori, Georges Clémenceau, Dimitrie Ghica, Octavian Goga,
Maurice Hankey, secretarul lui George Lloyd, Take Ionescu, Nicolae
Iorga, Emil Isac, Iuliu Maniu, <Carol M.> Mitilineu, Ion Pelivan,
Gheorghe Pop, Ştefan Pop, Mihai Popovici, Viorel V. Tillea, Traian Vuia,
referitoare la eforturile delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris
pentru recunoaşterea Unirii Transilvaniei cu România şi stabilirea
graniţelor cu Ungaria şi Iugoslavia.
Au fost incluse în fond copiile memoriilor lui Vaida-Voevod şi
fotografii ale arhiducelui Franz Ferdinand, regelui Carol I, principelui
Ferdinand şi ale lui Alexandru Vaida-Voevod.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Sibiu.
Bibliografie:
Crisanta Podăreanu, Fondul personal Vaida-Voevod, în „Revista
Arhivelor”, nr. 2, 1997, p. 220-223.
301. VASILIU Ion
În fondul arhivistic creat de Ion Vasiliu, absolvent al Şcolii de
Ofiţeri de Rezervă de Infanterie de la Slănic Prahova sunt clasate scrisori
referitoare la probleme de interes personal (predomină scrisorile de
dragoste).
302. VASILIU-RĂŞCANU Constantin (1887-1980)
Constantin Vasiliu-Răşcanu a fost ministru de Război în anii
1945-1946, general de Corp de Armată în 1945 şi participant la
politizarea armatei după 23 August 1944.
În fondul arhivistic creat de acesta au fost ordonate documente de
familie şi personale (brevete de conferire a unor ordine şi medalii pentru
merite militare din primul şi al doilea război mondial), manuscrise,
studii, memorii în legătură cu evenimentele de la 23 August 1944,
corespondenţă purtată cu foşti ofiţeri ai armatei române, precum şi o

diplomă emisă de Grigore Alexandru Ghica în anul 1852 pentru ridicarea
lui Dimitrie Golian din Huşi la rangul de medelnicer.
303. VĂITOIANU Arthur (1890-1956)
Arthur Văitoianu, ofiţer de carieră şi om politic, s-a născut în
oraşul Ismail, a fost căsătorit cu Olga Ciornei din Slobozia, cu care a
avut patru fete şi un băiat. S-a remarcat în primul război mondial în
luptele din Dobrogea, apoi în cel de-al doilea război ca şef al Corpului IV
Armată în bătăliile de la Mărăşti, Oituz şi Târgu Ocna.
În plan politic, este cunoscut ca ministru de Interne, de Război şi
prim-ministru.
Fondul arhivistic Arthur Văitoianu conţine documente şcolare şi
de numire în funcţii şi grade militare, un număr mic de scrisori primite de
la Constantin Vasiliu-Răşcanu, albume cu fotografii reprezentând familia
regală şi aspecte de pe front din anul 1916-1918.
304. VEISA Iacovachi
Documentele fondului au fost create de Iacovachi Veisa (1827-
<1853>), serdar, căminar şi postelnic în Moldova şi se referă la
împrumuturi de sume de bani, stăpânirea moşiilor Tăoştii şi Bălţaţi,
ţinutul Vaslui, pricini cu răzeşii Bodeşti şi Bălţaţi, de Mihail Veisa, agă
(<1850>), fratele lui Iacovachi, căsătorit cu Ecaterina Sevastos şi de fiii
acestora, Teodor şi Petrache Veisa.
Teodor Veisa, licenţiat în drept la Paris (1853), a făcut carieră
juridică, fiind numit asesor la Judecătoria din Iaşi (1857), inspector
general al şcolilor (1858), preşedinte al Curţii de Apel (1859), profesor
de cod civil la Iaşi, membru în Comisia de Unificare a Legilor
Principatelor Unite (1862). Documentele acestuia privesc studiile de la
Paris, arendarea moşiilor, moştenirea averii tatălui şi unchiului său,
numirea în funcţii juridice.
Între documentele fondului semnalăm şi scrisori ale Elenei şi D.
Veisa, fraţi cu Teodor Veisa, procuri ale lui Petras Eugen Poujade, consul
al Franţei şi un testament al voievodului Dimitrie Ştirbei şi al soţiei sale.
305. VELOVAN Ştefan (1852-1932)
Ştefan Velovan, profesor şi publicist s-a născut în localitatea

Roşia Montană, a urmat cursurile filosofice la universităţile din Viena şi
Gotha. A fost profesor la Institutul Pedagogic din Caransebeş, apoi la
şcoli din Bucureşti, Câmpulung şi Craiova, de unde s-a pensionat.
Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale deţine un fragment
din arhiva „Velovan”, în care au fost grupate acte de studii, o adresă a
Fundaţiei Gojdu pentru acordarea unei burse elevului Ştefan Velovan,
corespondenţa lui Ştefan Velovan cu Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii
Publice, ASTRA şi Nicolae Iorga, scrisori ale Anei Velovan, soţia
creatorului de fond, manuscrisul lucrării Istoria perlelor şi articolul
Omagiul femeii române de V. A. Urechia.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Caraş-Severin.
Bibliografie:
Constantin Brătescu, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român.
(1852-1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p.
306. VIDRAŞCU Pascal (1879-<1964>)
Pascal Vidraşcu a fost voluntar în primul război mondial, locotenent
în Regimentul 4 Artilerie Grea, s-a căsătorit cu Alina Canano şi a făcut
parte din protipendada bucureşteană.
Fondul este constituit în mare parte din scrisori primite de Alina
Vidraşcu de la prieteni, rude şi personalităţi ca: Elena Djuvara, George şi
Maria Enescu, Elisabeta Ghica, soţia lui Dimitrie Ghica, Maria Lecca,
soţia ministrului român la Helsinki, Octav George Lecca, D. Manu,
ministrul României la Paris, Ion Mitilineu, Theodor Pallady, Ecaterina
Titulescu, membri ai familiilor Sturdza, Cantacuzino şi Brâncoveanu şi
cărţi poştale trimise de către Pascal Vidraşcu, prizonier în Germania.
307. VLAD Aurel (1895-1953)
limbile: maghiară, germană şi română.
Aurel Vlad, om politic român, născut la Orăştie, adept al
activismului politic în Transilvania, s-a remarcat şi prin activitatea de
susţinere financiară a luptei naţionale a românilor din acest teritoriu şi a
fost membru al Consiliului Naţional Român. După Unire a deţinut
portofoliul de finanţe în Consiliul Dirigent, a fost ministru la Culte,
Industrie şi Comerţ. A susţinut ziarul naţional-ţărănist, „Solia Dreptăţii”.
În anul 1950 a fost întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă.
În fondul arhivistic Aurel Vlad au fost incluse scrisori de la Enea

Grapini, membru al Consiliului Naţional Român Central din
Transilvania, Iuliu Maniu şi Teodor Mihali. Reţin atenţia şi articolele lui
Aurel Vlad privind lupta naţională a românilor din Transilvania şi rolul
Partidului Naţional Român, precum şi textul conferinţei „Unirea
Ardealului”, ţinută de Iuliu Maniu la radio în anul 1934.
308. VRIONI Aida (1886-?)
Aida Vrioni s-a născut la Ploieşti, a urmat Conservatorul din
Bucureşti, dar a debutat în publicistică, fiind considerată prima femeie
ziarist din România. Între anii 1926-1944 a condus „Revista Scriitorilor
şi Scriitoarelor din România”, a publicat piese de teatru, romane şi
jurnale.
Documentele conservate în fond reflectă activitatea desfăşurată de
Aida Vrioni în diferite organisme, cum ar fi Consiliul Naţional al
Femeilor Române, cea de creaţie literară şi viaţa personală a acesteia.
Dintre documentele incluse în fond se detaşează scrisorile primite
de Aida Vrioni de la: Hortensia Papadat Bengescu, Ion Alexandru
Brătescu-Voineşti, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Nichifor Crainic,
Cecilia Cruţescu Storck, Alice Gabrielescu, M. I. Herescu, preşedinte al
Societăţii Scriitorilor Români, Constantin Mille, Constantin Rădulescu
Motru, Camil Petrescu, însemnările zilnice pentru anii 1919-1953,
precum şi scrisori primite de Ştefan Vrioni, soţul Aidei Vrioni (între care
una de la Tudor Arghezi).
309. VULPESCU
Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond au fost create
de Mihail Vulpescu, născut în comuna Lupşani, judeţul Ialomiţa, în anul
1889, absolvent al Seminarului Nifon din Bucureşti şi al Conservatorului
de muzică din Paris. În scurt timp, acesta a devenit profesor la
Conservatorul bucureştean, solist vocal al teatrelor de operă din Paris,
Monte Carlo, Cannes şi Bucureşti, un neobosit folclorist şi publicist.
Predominantă în fond este corespondenţa purtată cu soţia sa
Constanţa Obreja, dar reţin atenţia şi scrisorile de la Isac Bahar, Elena
Bârzu, studentă, C. Fichefet, Arthur Gorovei, Nicolae şi Ecaterina Iorga,
Simona Lahovari, Alexandru Negrea, Alexandru Racolţea, George
Vechi, Radu Vulpe, precum şi volumul Omul şi opera. Mihail Vulpescu
scris de soţia sa, Constanţa Obreja.
Au mai fost ordonate în acest fond familial scrisorile lui

Constantin Vulpescu şi Stelei Vulpescu, a doua soţie a lui Mihail
Vulpescu, precum şi o serie de documente create de Clemence (un
manuscris cu amintiri ale artistei), de Maria, căsătorită Manu şi Ioan
Obreja şi de Ion Hociung.
310. XENI Constantin (1878-?)
Avocatul şi publicistul Constantin Xeni s-a născut la Bucureşti, a
fost deputat, ministru al Muncii şi Ocrotirilor Sociale în guvernul Take
Ionescu şi ministru de stat în guvernul Tătărescu.
În paralel cu viaţa politică, Constantin Xeni a colaborat la
revistele literare „Luceafărul” şi „Semănătorul”, a elaborat lucrări
dedicate lui Take Ionescu şi I. G. Duca.
Fondul arhivistic Constantin Xeni cuprinde manuscrisele lucrării
Figuri ilustre în epoca României Mari şi fotografii reprezentându-l pe
generalul De Gaulle în momentul eliberării Franţei (1945) şi în timpul
unei vizite în Africa, în anul 1968.
311. ZAMFIRESCU Duiliu (1858-1922)
limbile: română, italiană, spaniolă, germană, franceză şi rusă.
Prozatorul şi poetul Duiliu Zamfirescu, fiul lui Lascăr Zamfirescu
şi al Sultanei Mincu, s-a născut în localitatea Plăineşti, judeţul Râmnicu
Sărat. A absolvit studiile de drept la Bucureşti, a devenit avocat şi apoi
secretar de legaţie la Roma, Atena şi Bruxelles, delegat în Comisia
Dunării şi ministru de Externe. A fost vicepreşedinte al Academiei
Române şi preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români.
Arhiva creată de Duiliu Zamfirescu cuprinde brevete de acordare
a unor ordine româneşti şi străine, corespondenţa scriitorului cu
Constantin Argetoianu, Ion Kalinderu, Alexandru Emanoil Lahovari,
Titu Maiorescu, Dumitru C. Olănescu, Nicolae Petraşcu şi cu fiul său
Alexandru D. Zamfirescu.
În fond au fost ordonate şi scrisori aparţinând lui Alexandru D.
Zamfirescu adresate avocatului Victor Raţiu şi Corneliei Allievi,
cumnata lui Alexandru D. Zamfirescu.
312. ZAMFIRESCU Ramiro (1892-1972)
Ramiro Zamfirescu s-a născut la Piteşti, a urmat liceul în acelaşi
oraş şi studiile superioare la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din
Bucureşti. A luat parte ca voluntar la campania din 1913, a fost şeful

Serviciului de Poduri şi Şosele al judeţului Argeş, iar din anul 1940
director al Direcţiei Lucrărilor Noi din Direcţia Generală a Drumurilor.
Inginerul Ramiro Zamfirescu a făcut călătorii de studii şi a
participat la congrese internaţionale în problema drumurilor în anii 1934
şi 1938.
Între documentele conservate în fondul Ramiro Zamfirescu
menţionăm diploma de inginer a acestuia, brevete de acordare a unor
decoraţii, un memoriu de activitate pentru anii 1912-1957, contracte
rutiere încheiate de statul român cu societatea Sven Vägaktiebolaget din
Stockholm, lucrările Congresului Internaţional al Drumurilor de la Haga
din 1938, precum şi o scrisoare a tenorului Nicolae Leonard.
313. ZARIFOPOL (1874-1934)
Familia Zarifopol, de origine greacă, s-a stabilit în Moldova.
Documentele fondului au fost create în mare parte de Paul şi Elena
Zarifopol, proprietari ai moşiei Cârligi, judeţul Roman, stabiliţi la Iaşi şi
de copiii acestora, Iorgu, cu studii de chimie la Paris, Ştefan, absolvent al
studiilor de drept, tot la Paris şi Paul (1874-1934), absolvent al Facultăţii
de Litere, doctor în filologie la Halle, critic literar şi eseist, redactor şef la
„Revista Fundaţiilor Regale”.
Paul Zarifopol s-a stabilit la Leipzig, unde s-a căsătorit cu
Ştefania Dobrogeanu-Gherea. În timpul vieţii a legat o strânsă prietenie
cu Ion Luca Caragiale, cu rudele din familia poetului Dimitrie Anghel,
cu cele din familia Culianu (Nicolae Culianu era fratele mamei sale), cu
personalităţi ale culturii româneşti.
Cele mai multe documente din fond se referă la Paul Zarifopol,
acestea sunt acte de studii, de administrare a proprietăţii de la Cârligi,
corespondenţă purtată cu soţia sa, Ştefania Gherea, cu copiii lui, Sonia şi
Koki, cu Saşa Dobrogeanu-Gherea, cu Natalia Culianu, verişoara sa, cu
Alexandru şi Petre Culianu, cu membrii familiei Nanu (veri cu membrii
familiei Zarifopol), Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion Luca Caragiale
(Tuski), D. V. Barnovski, Constantin Băncescu, Cella Delavrancea,
Dimitrie Gusti, Gheorghe Jianu de la revista „Progresul”, Constantin
Marino-Moscu, Cezar Petrescu, pictorul Ştefan Popescu, Cristian
Racovschi, Alexandru Rosetti, Ion Marin şi Marietta Sadoveanu, Ion
San-Giorgiu, Elize Socor şi cu foştii profesori şi colegi de studii din
Germania.
A mai fost organizată în fond corespondenţa părinţilor, fraţilor şi

copiilor lui Paul Zarifopol, a nepoţilor E. şi Dimitrie Anghel şi a celor
din familia Nanu (Maria Nanu era soră cu Elena Zarifopol, mama
eseistului Paul Zarifopol), a rudelor pe linia Culianu şi Nei, precum şi
fotografii de familie.
314. ZIGRE Nicolae (1882-1962)
limbile: germană, maghiară şi română.
Nicolae Zigre a absolvit Facultatea de Drept la Budapesta, a fost
membru al Comitetului Executiv al Consiliului Naţional Român din
Bihor şi delegat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, deputat şi
senator liberal, ministru la Culte şi Arte. În anul 1950 a fost arestat şi
închis la Sighet până în anul 1955.
Dintre documentele incluse în fond le semnalăm pe cele
referitoare la activitatea politică a lui Nicolae Zigre depusă în cadrul
organizaţiei Partidului Naţional Liberal din Oradea, scrisorile primite de
la Gheorghe Brătianu, I. S. Lapedatu, Lucia, soţie, Iuliu Maniu,
mitropolitul Nicolae al Ardealului, precum şi un număr de patru acte
despre procesul deschis pentru Fundaţia Gojdu.
315. ZOTTA Sever (1874-1943)
limbile: română, germană, franceză, italiană, latină, rusă, poloneză, slavă
şi turcă.
Istoricul român Sever Zotta s-a născut în localitatea Chisălău, azi
în Ucraina, ca fiu al lui Ioan (Iancu) şi al Elenei Zotta, născută
Hurmuzaki.
A absolvit dreptul şi ştiinţele sociale la Viena şi Bucureşti, a
fondat revista „Arhiva Genealogică”, a fost director al Arhivelor Statului
Iaşi, membru corespondent al Academiei şi onorific al Comisiei
Monumentelor Istorice.
În anul 1934 s-a pensionat, s-a retras apoi la proprietatea sa de la
Davideni, judeţul Neamţ, unde a continuat studiile şi cercetările.
Fondul arhivistic Sever Zotta este organizat pe serii de documente
şi, în principal, cuprinde acte provenind de la creatorul fondului, de la
alţi membri ai familiei Zotta şi achiziţionate.
Din corespondenţa purtată de Sever Zotta cu personalităţile
vremii, menţionăm scrisorile de la Nicolae Cartojan, Nicolae Docan,
Gheorghe Bogdan-Duică, Constantin Giurescu, Pavel Gore, Nicolae

Iorga, Dimitre Onciul şi Radu Rosetti.
În fond se mai păstrează şi corespondenţa Margaretei Zotta, soţia
lui Sever Zotta, a tatălui său, Ioan (Iancu) Zotta primită de la soţia sa
Elena şi fiul său Sever, scrisori de la George Hurmuzaki, socrul lui Sever
Zotta, scrisori ale Elenei Zotta şi testamentul acesteia, precum şi scrisori
aparţinând lui Octavian Zotta, fratele lui Sever Zotta.
În afara acestor documente au fost ordonate în fond numeroase
studii şi note despre genealogia unor familii nobile (clasate alfabetic) şi
documente colecţionate de Sever Zotta. Din ultima serie de documente
evidenţiem un fragment din arhiva lui Pavel Gore şi a familiei Rosetti-
Roznovanu (scrisori de la baronul Stroganov şi Karl Robert von
Nesselrode), scrisori de la Costache Negri, A. Morariu, note şi acte
juridice din perioada 1695-1918, privind starea materială şi socială a
unor persoane din Bucovina, precum şi manuscrise provenind de la
Dimitrie Anghel, Jean Bart, Ion Bârsan, I. L. Caragiale, George Coşbuc,
O. Carp, A. C. Cuza, Arthur Gorovei, Şt. O. Iosif, Haralamb G. Lecca,
Vasile G. Morţun, Constantin Rădulescu-Motru, Cincinat Pavelescu, G.
Ranetti, Mihail Sadoveanu, Gr. I. Tollea, V. A. Urechia şi Alexandru
Vlahuţă.
Bibliografie:
► Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale

Bucureşti, Calea Văcăreşti, nr. 470;
tel.: 01/3320761
316. BIBESCU
1281, limbile: română, franceză şi olandeză.
Fragmentul de fond al familiei Bibescu cuprinde acte personale
ale Ecaterinei N. C. Bibescu, testamentul Alexandrei I. Filipescu,
documente privind averea familiei, împărţirea averii principesei Zoe
Basarab Brâncoveanu, scrisori şi fotografii ale Marthei Bibescu şi ale
soţul ei, George Valentin Bibescu, precum şi un inventar al moştenirii
fostului domn al Ţării Româneşti, Gheorghe Dimitrie Bibescu.
◊ Vezi şi: D.A.N.I.C.
317. BRÂNCOVEANU
limbile: română, franceză şi olandeză.
În depozitele Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor
Naţionale este conservată o parte a arhivei unora dintre membrii familiei
Brâncoveanu, veche familie domnească a Ţării Româneşti.
Astfel, de la prinţul Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu,
născut la Paris, editor al revistei „La Renaissance Latine”, şef al
Partidului Agrar din Romanaţi, se păstrează acte personale, de căsătorie
cu Eugenia Antoniadis, scrisori primite de la rude, prieteni, de la fiica
sa, Elisabeta şi fiul său, Grigore Ioan Matei.
Fondul cuprinde şi scrisori ale Nicolei Basarab Brâncoveanu, cea
de-a doua soţie a prinţului Mihail Constantin Basarab Brâncoveanu,
adresate fiilor săi Mihai (aviator, mort în 1943), George şi Costi Basarab
Brâncoveanu.
De asemenea, mai pot fi studiate scrisori ale marchizei Elena
Clara Bibescu de Belloy de Saint Lienard, mama Nicolei Basarab
Brâncoveanu, testamentul lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, domn al Ţării
Româneşti, mort la Paris şi al lui Alexandru I. Filipescu, precum şi
documente de administrare a averii familiei Brâncoveanu, fotografii de
familie şi reproduceri ale icoanelor executate de pictorul Octavian
Smigelski, aflate în catedralele de la Blaj şi Sibiu.
Bucureşti 171
Bibliografie:
Alexandru Nastovici, Fondul familial „Basarab Brâncoveanu”,
318. CESIANU (JIANU) Stănuţă

Documentele colecţiei se referă la proprietăţile marelui serdar Stănuţă
Cesianu (1857), moşia Racoviţa din judeţul Romanaţi (hrisoave şi cărţi
domneşti de la Alexandru II Mircea şi Radu Mihnea) şi Cezieni din Olt.
La acestea se adaugă şi documente în legătură cu succesiunea
averii domnului Grigore Ghica IV între Eufrosina Ghica, soţia domnului
şi beizadelele Constantin şi Scarlat Ghica.
319. CHRISSOVELONI
Familia Chrissoveloni, de origine greacă, s-a stabilit în Constanţa
la mijlocul secolului al XIX-lea.
Jean, Leonida şi Hélène au înfiinţat la Bucureşti Banca
„Chrissoveloni”, în scurt timp instituţia având sucursale în ţară şi străinătate.
Jean Chrissoveloni (?-1920) a rămas în Bucureşti şi a condus banca
până la moartea sa, după care aceasta a trecut sub controlul fiului său,
Nicolae (1909 Paris-?), cu studii de drept la Oxford. Banca a fost etatizată
în 1946, iar după anul 1950, Nicolae Chrissoveloni a plecat în Grecia.
Majoritatea documentelor fondului conţin informaţii despre
activitatea băncii Chrissoveloni, a sucursalelor din ţară şi străinătate,
investiţii, împrumuturi, acţionarii băncii, bilanţuri, situaţia falimentară a
acesteia, afacerile cu Malaxa. La acestea se adaugă şi corespondenţa
personală a lui Nicolae Chrissoveloni purtată cu rude, prieteni şi oameni
de afaceri.
320. DARVARI
●Anii extremi: 1808-1950, 2 u.a., inventar nr. 399, 1024,
În arhiva familiei Darvari au fost incluse documente referitoare la
moşiile de la Baia de Aramă, Clăbucetul Baiului, Cornu şi Breaza din
judeţul Prahova, Ciulniţa şi Cocora, judeţul Ialomiţa, Cucuteni, judeţul
Iaşi, terenurile petrolifere şi de vânătoare, precum şi corespondenţa lui
Alexandru şi a Mariei Nicole Darvari, primită de la Martha Bibescu,
regina Maria, Eliza Gerliczy-Ştirbei şi rude.

Au fost ordonate în fond ziare şi publicaţii, o procură despre
Administraţia Averii Bisericii Schitul Darvari, o scrisoare adresată lui
Mihail Sadoveanu în anul 1946, hărţi (harta etnografică a Transilvaniei
Banatului, Crişanei şi Maramureşului din 1919) şi planuri.
321. DONCEA Constantin

În arhiva creată de Constantin Doncea, activist al Partidului
Comunist Român, ministru al Colectivizării în anii 1956-1957, au fost
incluse schema de amenajarea complexă a Deltei Dunării, documente
relative la activitatea sindicală, note explicative şi cercetări penale asupra
activităţii unor societăţi comerciale de aprovizionare a Capitalei şi
pentru export de lemn, referate privind fermele Popeşti-Leordeni şi
Popeşti sere, Grădina zoologică din Bucureşti şi inundaţiile din anul
1971, rapoarte înaintate lui Nicolae Ceauşescu, Leonte Răutu şi Virgil
Trofin, planul hidrocentralei de la Lotru, acte constitutive ale Uniunii
Asociaţilor de Avicultură şi Crescători de Animale Mici şi corespondenţă
personală aparţinând lui Constantin Doncea.
322. ENESCU George (1881-1955)

1058, 1126, 1127, 1132, 1133, 1141, 1151, 1641, limbile: română şi
franceză.
În arhiva lui George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor
român, academician, profesor la Paris, Siena, Ilinois şi Harvard, sunt
păstrate cu deosebită grijă valoroase documente originale şi copii.
Numeroase sunt scrisorile primite de George Enescu de la părinţii
săi, Maria şi Cristache Enescu, scrisorile trimise de acesta soţiei sale,
Maria Enescu (fostă Cantacuzino, născută Rosetti-Tescanu), scrisorile
primite de la Mendelsson Bartholdy, Zoe, Ella şi Mimi Bengescu, Elena
Bibescu, Hélène Alexandre Bibescu, Alfred Cartot, Lyidia Cedre, Marcel
Dupré, preşedintele Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, Gabriel Fauré,
muzicianul Henry Février, André Gèdalge, profesorul Joseph
Hellmesberger jr., Alfred Mangeot, S. Massenet, Ella Rolland, Camille
Saint Saëns, Florent Schmitt, George Simonis, prieten al compozitorului
şi de la Constantin Silvestri.
De asemenea, au fost incluse în fond: corespondenţa lui Romeo
Drăghici, director al Muzeului George Enescu, scrisori de la Victor
Bucureşti 173
Cădere, profesor de drept la Paris, corespondenţa pianistului Nicolae

Caravia referitoare la expoziţia Enescu organizată în 1973 la Paris,
documente de proprietate aparţinând părinţilor Mariei Cantacuzino,
Constantin şi Alice Rosetti-Tescanu, programe ale Festivalului „George
Enescu”, ale unor concerte susţinute de muzicianul român, articole din
presă, un fragment din arhiva Asociaţiei „Les Amis d’Enescu”, partituri
ale compoziţiilor Enescu, fotografii reprezentându-i pe George Enescu,
părinţii şi soţia acestuia, alte personalităţi.
323. HARET
În fondul arhivistic al familiei Haret au fost incluse documente
create de Costache, Pulcheria, Adam şi Spiru Haret (1851-1912),
corespondenţă privind genealogia familiei Haret, transcrieri de
documente aflate la Biblioteca Academiei, în legătură cu proprietăţile
familiei Haret, viaţa şi activitatea lui Costache Haret (1842-1868), serdar
şi comis, căsătorit cu Smaranda Ştefanovici.
Pentru Spiru Haret (1851-1912), pedagog, matematician şi
sociolog, s-au păstrat certificatul de căsătorie cu Ana C. Popescu (1883),
două scrisori particulare şi „buletinul” de naştere al fiului acestuia, Ioan
Haret.
324. IORDACHE
Creatorii fondului sunt Ion Toma Iordache (1897-?) şi soţia
acestuia Elena, născută Petrache. Documentele aparţinând acestora se
referă la administrarea şi întreţinerea moşiilor Brăniştari, Moşteni,
Călugăreni, Crucea de Piatră, Poenari, judeţul Giurgiu, Periş, judeţul
Ilfov şi a imobilelor din străzile Lipscani şi Gabroveni din Bucureşti.
325. LIPATTI Dinu (1917-1950)

În arhiva compozitorului şi pianistului Dinu Lipatti şi-au găsit
locul scrisorile acestuia trimise lui George Enescu, ale Anei Lipatti,
mama muzicianului şi ale Madlenei Lipatti, expediate directorului
Muzeului George Enescu, Romeo Drăghici; o scrisoare a Nadiei
Boulanger, fosta profesoară de compoziţie a lui Dinu Lipatti de la Şcoala

normală de muzică din Paris, articole şi studii dedicate comemorării
morţii compozitorului, concerte omagiale şi fotografii reprezentându-l pe
Dinu Lipatti şi alţi muzicieni.
326. MAREŞ-BREZIANU-CONSTANTINIDI
În acest fond au fost ordonate documente aparţinând familiilor
înrudite Brezianu, Mareş şi Arion.
Pentru familia Brezianu reprezentată de Maria Brezianu, soţia lui
Gheorghe Brezianu, fiii acestora, Ion, Vasile, Alexandra, Alexandru şi
Leonida Brezianu; de Caliopi Brezianu (Cociu) şi Elena Brezianu
(Negoescu), fiicele lui Vasile şi Elisabetei Brezianu, precum şi de
Grigore şi Alexandrina Brezianu (Stareşin), copiii lui V. Mareş Brezianu
şi ai Elizei Hina; de Nicolae Brezianu, fiul lui Iancu Brezianu; de
Catherine şi Constance, fiicele lui Nicolae Brezianu, s-au păstrat acte de
proprietate, de administrare a averii şi corespondenţă de familie.
Informaţii despre familia Mareş sunt oferite de documentele
create de Constantin Mareş şi Constanţa Mareş Brezianu, diplomatul
Constantin Dinu Mareş (poezii în manuscris, caiete cu eseuri, jurnal
pentru anul 1941) şi ziarista Noti Constantinidi (caiete de amintiri).
Au mai fost ordonate în fond documente despre familiile Arion,
Wachman şi Vilara, despre George Mumuianu (scrisori de la Victor
Antonescu şi <Ioan D.> Filliti), precum şi un mare număr de fotografii.
327. MAVROCORDAT
1023, limbile: română şi franceză.
Pentru vechea familie domnitoare din Ţările Române, Direcţia
Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale conservă în depozitele sale
mai multe documente provenind din donaţii diferite şi grupate în colecţii
şi fonduri diferite.
Un număr important de unităţi arhivistice se referă la moşiile
situate în localităţile Măgurele-Filipeşti-Dărăşti, Căciulaţi-Paşcani,
judeţul Ilfov, proprietăţi ale Irinei Mavrocordat. Alte documente
dezvăluie informaţii despre Maria Blaremberg şi fiica sa Irina
Mavrocordat, soţia lui Edgar Mavrocordat şi Maria Filipescu.
În acest fond au fost incluse şi jurnalele Irinei Mavrocordat pentru
anii 1914-1916.
Bucureşti 175
◊ Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale păstrează

în Colecţia de Documente două donaţii (scrisori) ale Mariei Mavrocordat
pentru anii 1850-1903, 39 u.a., inventarele nr. 1079 şi 1080, în legătură
cu unii membri ai familiilor Manu, Florescu, Rosetti şi Mitilineu.
328. METSCH
limbile: română, germană şi ebraică.
Pentru familia Metsch (Mecz), originară din Cernăuţi, se
păstrează sentinţe judecătoreşti de stabilire a cetăţeniei române pentru
unii membri ai familiei, corespondenţă, caiete de însemnări zilnice şi
certificate de inventator în domeniul exploatării petrolului aparţinând
inginerului Max Metsch.
329. SILVESTRI Constantin (1913-1969)

În mica arhivă a lui Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi
pianist (donată de Romeo Drăghici), se păstrează programele unor
concerte dirijate de acesta, articole şi o fotografie a lui Constantin
Silvestri la pupitrul orchestrei simfonice din Bournemounth (staţiune
balneară în Anglia).
330. SIMU
Familia Simu este cunoscută prin activitatea lui Anastasie Simu
(1854-1935), membru onorific al Academiei Române, colecţionar şi
fondator al Muzeului Simu, inaugurat în anul 1910.
Fondul conţine documente personale ale membrilor familiei, în
legătură cu activitatea lui Anastasie Simu şi Petre Simu, unchi al
colecţionarului, cu administrarea proprietăţilor: planuri ale terenului şi
Muzeului Anastasie Simu, executate de arhitectul C. Cichi, actul de
donaţie a Muzeului Simu către statul român (1927), corespondenţă cu
Elena Simu, soţia lui Anastasie şi Vladimir Simu, fratele lui Anastasie
Simu, planuri de moşii, un ordin privind aprobarea construirii unei
biserici bulgare în oraşul Brăila şi fotografii. Între acestea remarcăm o
fotografie în grup, în care este reprezentat savantul Nicolae Iorga.
► Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale

Alba Iulia, Str. Mihai Viteazu, nr. 29;
tel.: 058/810996
331. ANGHEL George (1807-1887)

George Anghel a studiat dreptul şi filosofia la Cluj, apoi a urmat
cursurile Colegiului Montan din Schemnitz (1832-1834). A fost avocat
şi geolog, a ocupat funcţii tehnice la monetăria şi minele din Alba şi de
judecător la Tabla Regească din Târgu-Mureş. În anii 1862-1865 a fost
numit secretar al Cancelariei Aulice din Viena.
În timpul Revoluţiei de la 1848 a fost unul dintre cei zece secretari
ai Adunării Naţionale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii din Blaj.
Fondul se păstrează organizat în cinci fascicole, aşa cum le-a
ordonat creatorul său.
Importanţa deosebită a acestuia este oferită de documentele ce
privesc evenimentele din Munţii Apuseni, din anii 1848-1849, atmosfera
din Transilvania după Dieta din 1848, prin care a fost decretată alipirea
Transilvaniei la Ungaria.
Bibliografie:
Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898,
p. 174-175.
Aurel Băruţă, Ioan Mircea, Liviu Palihovici, Ioan Pleşa, Îndrumător
în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p. 403-406.
332. BARIŢIU George (1812-1893)

limbile: română, maghiară şi latină.
De la George Bariţiu, om politic, publicist şi istoric român,
fondator al presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania”,
„Foaie pentru Minte, Inimă şi Literatură”), se păstrează scrisori primite
de la mitropolitul unit Alexandru Suluţiu-Sterca, note ale lui Bariţiu pe
marginea unor scrisori ale lui Andrei Şaguna şi corespondenţă dintre
Alexandru Suluţiu-Sterca şi Andrei Şaguna, în problema naţională a
românilor din Transilvania.
Alba 177
333. CIPARIU Timotei (1805-1887)

● Anii extremi: 1851-1879, 71 u.a., inventar nr. 99.
Timotei Cipariu este cunoscut ca profesor şi director al liceului
din Blaj, membru fondator al Asociaţiei Transilvane pentru Literatura
Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), membru al Dietei de la
Sibiu şi Viena, din anul 1866, membru al Academiei Române şi
participant la evenimentele politice şi culturale însemnate ale românilor
transilvăneni din epoca sa.
Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale deţine o mică parte
din arhiva lui Timotei Cipariu, în special, scrisori primite de la diverse
persoane, precum şi unele documente referitoare la învăţământul
românesc, la tipărirea şi răspândirea cărţilor, precum şi la activitatea
politică a creatorului fondului.
Din corespondenţa păstrată menţionăm scrisorile expediate de
avocatul I. Bran, Demetriu Coroianu, August Treboniu Laurian, Ioan
Micu Moldovan, Ioan Mureşianu, preot din Chiciud, Ioan Puşcariu, Ion
Heliade Rădulescu, Alexandru Suluţiu-Sterca, mitropolit de Blaj,
pictorii George Vlădăreanu şi N. Popescu, Nicolae Stoia, medicul lui
Timotei Cipariu, care printre sfaturi medicale îi vorbeşte despre Axente
Sever aflat în 1870 la Cricău. Semnalăm şi diploma Societăţii Orientale
Germane de numire a lui Timotei Cipariu ca membru (1846).
Bibliografie:
Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. I, Sibiu, 1898,
p. 840-841.
334. DREGHICIU Marian, din Ocna Mureş

De la Marian Dreghiciu, fost primar al oraşului Ocna Mureş
(1931), au fost conservate cărţi şi certificate de alegător pentru anii 1931-
1932, 1949-1950, o chitanţă pentru plata cotizaţiei Partidului Comunist
Român, însemnări personale, ilustrate şi fotografii.
335. FARKAS Alexandru

limbile: română, maghiară şi arabă.
În fondul profesorului Alexandru Farkas au fost incluse
documente personale ale creatorului de fond, corespondenţă personală,
cărţi, ziare şi reviste.
336. FETTI Spiridon

●Anii extremi: 1862, 2 u.a., inventar nr. 98.
Se păstrează în acest fond două scrisori primite de Spiridon Fetti
de la Elie Măcelariu şi una trimisă lui Demetriu Moldovan, referitoare la
plecarea sa la Viena şi la problema naţională a românilor transilvăneni.
337. HALLER
• Anii extremi: 1455-1948, 1978 u.a., inventar nr. 64,
limbile: română, maghiară, germană, latină şi franceză.
Familia conţilor Haller se numără între importantele familii
nobiliare ale Transilvaniei. Dintre membrii acesteia amintim pe: judele
Sibiului, Petrus Haller (1545), Istvan Haller, guvernator al Transilvaniei
în anul 1752, conţii Gabriel şi Gabor Haller, ofiţeri în armata imperială la
jumătatea secolului al XVIII-lea, Gabor Haller, comite suprem al
comitatului Târnava în anii 1793-1801, Gabriel Haller, preşedinte al
Tablei Regale de Judecată a Transilvaniei în 1805, comisar suprem
provincial şi consilier gubernial la 1810. Familia Haller s-a înrudit cu
familiile Bornemisza şi Teleki.
Documentele fondului: diplome, testamente, zălogiri, contracte de
vânzare-cumpărare, scrisori de adeverire, audieri de martori, planuri de marş
şi chitanţe, se referă la administrarea şi stăpânirea domeniului familiei şi a
moşiilor din Sibiu, Bord, Vad (comitatul Solnocul Inferior), Sânpaul, Matei,
Ugra, Ampoiţa, Dumbrava, a caselor, hanurilor, morilor, măcelăriilor
aparţinând diverşilor membri ai familiei Haller; la procese de succesiune şi
partaj a bunurilor; numiri în funcţii, activitatea militară (participarea la
războaiele napoleoniene) desfăşurată de membrii familiei ce au deţinut şi
asemenea funcţii; exproprierea în anul 1922 a unor moşii aparţinând familiei
(Ogra, Sânpaul, Blăjel, Şincai, Mădăraş, Riciu, Cernatul de Jos).
În fond au fost incluse fotografii reprezentând viaţa la ţară, ateliere
fotografice, precum şi ilustrate cu imagini din diferite oraşe şi sate.
Alba 179
338. KEMÉNY
● Anii extremi: 1610-1908; 1937, 189 u.a., inventar nr.
790, 1019, limbile: maghiară, latină şi germană.
Familia Kemény este una dintre cele mai vechi şi de seamă familii
nobiliare din Transilvania. Dintre membrii familiei amintim pe Ioannes
Kemény, principe al Transilvaniei (1607-1662), baronii Ioannes, Simeon
Kemény, Simeon junior Kemény de Mânăstireni, comite suprem al
comitatului Alba de Jos, contele Ioséf Kemény, istoric şi pe baronul
Gabor Kemény, membru al Academiei de Ştiinţe.
Marea parte a documentelor reflectă organizarea şi exploatarea
proprietăţilor familiei din localităţile: Mesentea, Stremţ, Hurezul Mare,
Racşa, Racova din comitatele Satu Mare, Turda, Cămăraşi din comitatul
Cluj şi domeniul Brâncoveneşti, situaţia castelului Gerend, relaţiile dintre
proprietari iobagi, jeleri şi meseriaşi, numeroasele procese de succesiune
cu familia Bánffy, delimitările de moşii, împrumuturile acordate de
familie, revoltele locuitorilor din Vurpăr, comitatul Alba, efectuarea
conscripţiilor militare.
De asemenea, semnalăm o scrisoare a baronului Simeon Kemény
ce cuprinde şi referiri la preotul ortodox Ilia din Glada de Jos, mutat pe
motiv că a colaborat cu răsculaţii (1785), un registru de evidenţa cauzelor
dezbătute la Tabla Continuă a comitatului Alba pe anul 1753, situaţia
nobilei Maria Glogovanka şi arborele genealogic al familiei Kemény.
Bibliografie:
339. MITREA Aurel, din Teiuş

Fondul este constituit din dosarele cauzelor civile (încălcări şi
intabulări de proprietăţi, moşteniri, datorii) pledate de avocatul Aurel
Mitrea.
340. MOLDOVAN Dimitrie (1811-1889)

●Anii extremi: 1851-1867, 46 u. a., inventar nr. 97.
Dimitrie Moldovan, absolvent al Politehnicii din Viena şi al
Institutului de Montanistică din Schemnitz, s-a născut la Deva, a urcat pe
treptele ierarhiei administrative, fiind numit secretar şi consilier imperial
al Cancelariei Aulice din Viena (între anii 1863-1864 a participat la

lucrările Dietei Transilvaniei de la Sibiu).
Dintre puţinele documente aparţinând lui Dimitrie Moldovan,
păstrate la această direcţie judeţeană, se remarcă corespondenţa purtată cu
fruntaşii politici români: Spiridon Fetti (despre o călătorie la Viena, la
George Bariţiu, împreună cu Elie Măcelariu), Gavril Manu, baronul Urs de
Marginea, Demetriu Moga, Vasile Popp (amintind de George Anghel) şi
baronul Ladislau Popp, referitoare la acţiunile întreprinse pentru ocuparea
de funcţii în administraţie şi justiţie, folosirea limbii române în
administraţie şi la formarea unui district românesc în zona Sibiului.
◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj.
Bibliografie:
Constantin Daicoviciu, Enciclopedia Română, vol. II, Sibiu, 1904,
p. 314.
341. MOLDOVAN Ioan Micu (1833-1915)

Ioan Micu Moldovan, marcantă personalitate a românilor
transilvăneni, a fost profesor de limbi orientale, de studiu biblic, de
istorie, de geografie, limba română şi latină la Seminarul Teologic şi la
Liceul Unit din Blaj, vicar general arhidiecezan, papa distingându-l cu
titlul de „prelat papal”, preşedinte al ASTREI între anii 1894-1901 şi
membru al Academiei Române. A editat „Foaia Scolastică”, prima
publicaţie pedagogică de la Blaj.
Direcţia Judeţeană Alba păstrează un fragment de fond din care
semnificative pentru cunoaşterea luptei de emancipare naţională a
românilor transilvăneni sunt scrisorile primite de creatorul fondului de la
Eugen Bianu, George Borgovan, Iuliu Maniu (student la Budapesta), Elie
Măcelariu, Iacob Mureşianu (în problema Pronunciamentului de la Blaj),
Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan Raţiu, Alexandru Roman, profesor la
Universitatea din Pesta, Visarion Roman, Axente Sever, preotul Dănilă
din Săband şi Ioan Vulcan.
◊ Vezi şi: D.J.A.N.Cluj.
Bibliografie:
Ioana Botezan, Fondul de documente Ioan Micu Moldovan, în
Alba 181

în Arhivele Statului judeţul Alba, Bucureşti, 1989, p 417-420.
342. POP Ştefan

Regăsim în acest fond acte de studii ale avocatului Ştefan Pop,
registre ale cauzelor, teza de doctorat a acestuia, fotografii de familie şi
un album cu imagini din al doilea război mondial.
343. POPOVICI Virgil

Fondul grupează documente de stare civilă şi de studii, extrase din
lucrări ştiinţifice, certificate de invenţii, fotografii de familie şi presă,
referitoare la medicul Virgil Popovici din Timişoara.
344. THOROCZKAY, din Colţeşti-Trascău

limbile: maghiară şi română.
În arhiva familia Thoroczkay, originară din Colţeşti-Trascău,
(comitatul Alba), au fost clasate documente relative la procesul împotriva
comunităţii localităţii Bedeleu, rapoarte şi însemnări despre situaţia
moşiilor familiei.
345. UTÖ Bela

Au fost ordonate în fond documente relative la moşiile lui Janos
Borbely, certificate şcolare şi chitanţe de plată a cotizaţiei Partidului
Comunist Român aparţinând lui Bela Utö.
346. VAS Ioan

Fondul cuprinde documentaţie tehnică privind minereurile din
zona Zlatnei, Băiţa, Baia de Arieş; acte personale ale inginerului Ioan
Vas, corespondenţă particulară, notiţe şi studii geologice, cereri de
concesionare a unor perimetre miniere.
► Direcţia Judeţeană Arad a Arhivelor Naţionale

Arad, Str. Ceaikovski, nr. 2-6;
tel.: 057/223321
347. ÁLGYAY de Aldeşti

limbile: germană şi maghiară.
În fond au fost arhivate contracte de arendare încheiate de
Leopold Álgyay de Aldeşti, liste cu situaţia salariaţilor de la
manufacturile de fier din localităţile Sebiş, Zugău şi Reştirata, <comitatul
Alba>, dări de seamă privind veniturile, cheltuielile şi inventarul
moşiilor din localităţile Aldeşti, Bocsig, Dieci, Sebiş, Crocna, Lazi,
Roşia, Rehetiş şi Şiria, din acelaşi comitat, evidenţa zilelor de robotă
efectuate de iobagi, declaraţii de faliment şi sistare a acestuia pentru
Leopold Álgyay de Aldeşti.
348. ANDRÉNYI de Ghioroc

limbile: latină, maghiară şi germană.
Regăsim în cele trei unităţi arhivistice documente de stare civilă
pentru Gheorghe, Adalbert, Grigore şi Carol Andrényi, o dovadă despre
bunurile deţinute de Gheorghe Andrényi în Oltenia, în timpul ocupaţiei
austriece, un proces-verbal ce atestă originea nobilă a familiei Andrényi,
actele unor fundaţii, precum şi informaţii despre sumele de bani acordate
de membrii familiei Andrényi pentru întreţinerea în şcoli a unor elevi şi
construirea unui spital de copii în Arad.
349. ASBÓTH, din Arad

Fondul familial Asbóth cu reşedinţa în Arad cuprinde adrese şi
certificate parohiale, relative la genealogia familiei, originară din Anglia.
350. ATZÉL Petru

limbile: germană, maghiară şi franceză.
De la moşierul Petru Atzél din <Sicula>, comitatul Arad, s-au
păstrat acte contabile şi o gramatică a limbii elene, redactată de acesta.
Arad 183
351. BALÁZS Balogh

limbile: română, maghiară şi franceză.
Documentele fondului se referă la Gheorghe Balázs, tâmplar din
Arad, la premiul acordat acestuia la Expoziţia Internaţională de la Paris
din anul 1920.
Fondul mai cuprinde un memoriu adresat Ministerului de Interne
regal maghiar faţă de abuzul căpitanului Poliţiei oraşului Arad, care a
ordonat expulzarea lui Gheorghe Balázs, un album cu tipuri de sobe de
teracotă fabricate de Balogh David din Arad şi fotografii ale Aradului.
352. BATTHAYÁNY de Ujvar şi LÁZÁR de Gyalakuta, conţi

limbile: maghiară şi germană.
Unităţile arhivistice ale fondului cuprind inventarul casei
construite de contele Lázár Ioan de Gyalakuta, situată în comuna
Ungureni, comitatul Alba Inferioară, precum şi corespondenţă privind
producţia şi lucrările agricole.
353. BIRÓ de Vacsárcsi

limbile: latină şi maghiară.
Singura unitate arhivistică păstrată cuprinde diplome, transumpturi şi
declaraţii eliberate de Universitatea scaunului secuilor din Miercurea Ciuc,
ce atestă originea nobilă a familiei Biró de Vacsárcsi din scaunul Ciuc.
354. BOCU Sever (1874-1951)

Sever Bocu a absolvit Academia Comercială şi Şcoala de Înalte
Studii de la Paris, a fost contabil şi apoi ziarist, membru al Partidului
Naţional Român, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc şi deputat în anul
1946. A fost arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet, unde a încetat din viaţă.
Direcţia Judeţeană Alba a Arhivelor Naţionale conservă o mică
parte din arhiva Sever Bocu şi anume: corespondenţă despre organizarea
de către acesta a serbărilor Unirii în 1920, ridicarea statuilor lui Simion
Bărnuţiu şi Nicolae Bălcescu la Iaşi, construirea catedralei ortodoxe din
Timişoara, a Palatului Culturii şi a Teatrului de Vest, scrisori de familie,
planuri de construcţie a bisericii româneşti din Lipova, o stampă a
Ierusalimului (1869), hărţi (harta etnografică a Banatului din 1919) şi o

colecţie de ziare.
355. BOGDANOVICS
limbile: germană, maghiară şi latină.
Fondul cuprinde documente relative la posesiunile familiei
Bogdanovics din localităţile Zimbru, Cavana, Dulcele, Brusturesc şi
Agriş din comitatul Arad, tabele urbariale pentru localitatea Zimbru,
contracte de vânzare-cumpărare şi convenţii încheiate între Alexandru,
Gheorghe şi Bernard Bogdanovics pentru topitoria de fier „Zimbru”,
copia „scrisorii de bun rămas”, adresată de Lájos Kossuth naţiunii
maghiare la plecarea din ţară în anul 1849.
356. BOHUS-SZÖGYÉNY
Materialele documentare se referă la acţiunile filantropice
organizate de Antonia Bohus-Szögyény din Şiria, pentru ajutorarea
foştilor întemniţaţi în cetăţile Aradului şi Kufstein, participanţi la
Revoluţia de la 1848-1849.
De asemenea, au fost ordonate în fond corespondenţa familiei şi
însemnări de călătorie.
357. CICIO-POP
Fondul familial cuprinde documente rezultate din activitatea
politică şi de avocat a lui Ştefan Cicio-Pop (1865-1934), din administrarea
proprietăţilor din comuna Chelmac, judeţul Arad, corespondenţă cu
familia şi cu românii internaţi în primul război mondial în lagărul de la
Sopron din Ungaria şi fotografii reprezentând defilarea trupelor române
în Oradea la 23 mai 1919.
358. CONSTANTINI-PETROVICI
limbile: latină, germană şi maghiară.
Între documentele familiei semnalăm existenţa unor testamente,
acte de stare civilă şi studii, numiri în funcţii, brevete pentru decoraţii şi
Arad 185
medalii, arbori genealogici, corespondenţă de familie, un discurs

electoral şi o dare de seamă parlamentară aparţinând lui Aurel Vigh,
fotografii ale familiei şi blazoane.
359. CRIŞAN Ştefan

În colecţia Ştefan Crişan au fost inventariate corespondenţa
Vicariatului Greco-Catolic Haţeg şi a Episcopiei Unite a Lugojului,
referitoare la activitatea şcolilor confesionale, administrarea bunurilor,
istoricul parohiilor vicariatului, statistica populaţiei greco-catolice,
Şcoala preparandială din Arad, norme şi instrucţiuni publicate în
Buletinul Guberniului Provincial al Transilvaniei.
De asemenea, regăsim în colecţie circulare şi pastorale emise de
Andrei Şaguna, episcop ortodox român din Sibiu, de Mitropolia şi
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Transilvaniei şi Episcopia Aradului,
privind reinstaurarea Mitropoliei la Sibiu şi reorganizarea acesteia,
alegerea deputaţilor sinodali, îndrumarea activităţilor şcolare şi de cult,
administrarea bunurilor bisericii, organizarea bisericii după actul Unirii
de la 1918; schiţe genealogice ale familiilor Şaguna şi Munciu, precum şi
pomelnicul ierarhilor Mitropoliei Banatului.
360. CUCU
În fondul arhivistic al familiei Cucu au fost ordonate documente
personale ale soţilor Vasile şi Aurelia Cucu, printre care diploma de
doctor în medicină a Universităţii din Budapesta aparţinând lui Vasile
Cucu, rezultate din activitatea medicală şi social-culturală a creatorilor de
fond, precum şi cele referitoare la participarea medicului Vasile Cucu la
mişcarea pentru unitate naţională a românilor.
361. CZÁRÁN-TÖRÖK de Şepreuş şi Şimand

Arhiva Czárán-Török este constituită din corespondenţa primită de
Ioan Török, primar al oraşului Timişoara, consilier regal şi şef al poliţiei şi de
Iuliu Török, student la matematică şi ştiinţe naturale la Cluj şi Budapesta.
362. DEMETRESCU Ioan

Fondul arhivistic Ioan Demetrescu cuprinde un album, insigne,
planşe şi cupuri din ziare referitoare la familia regală a României, hărţi şi
articole din ziare privind desfăşurarea celui de-al doilea război mondial
(şase volume 1939-1945), materiale de propagandă ale Blocului
Partidelor Democrate, Frontului Plugarilor, Partidului Poporului,
Frontului Renaşterii Naţionale, Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului
Naţional Creştin, în legătură cu proclamarea R. P. Române şi alegerile
din anul 1948, hărţi istorice, militare şi geografice ale României.
363. DINJER (Dinyer) Iosif

În arhiva Iosif Dinjer se păstrează, dactilografiate, lucrările:
Izvoare privind istoricul colonizărilor în Banat, volumele I-III,
Monografia satului Vizejdia, Dicţionar onomastic al numelor de familii
şvăbeşti, volumele I-III, Vocabularul şi expresiile graiului şvăbesc,
volumele I-II şi Nume de locuri din Banat.
364. FABIAN-SCHENK
limbile: română, latină, maghiară şi germană.
Între documentele incluse în fondul Fabian-Schenk menţionăm: o
diplomă privind originea nobilă a familiei Fabian, certificate şcolare,
ordine de numiri în funcţii administrative ale unor membrii ai familiilor
Fabian şi Schenk, cum ar fi Galér Fabian, pretor al plasei Şiria; rapoarte
ale administratorului moşiilor familiei Schenk din Neutettscheln;
manuscrise ale lucrărilor: „Descrierea comitatului Arad din punct de
vedere istoric, geografic şi artistic” de Gabor Fabian, „Scrisorile lui
Publius Ovidius Naso de lângă Pontus Euxinus”, traducere de Iosif
Fabian, ale unor poezii, opere ale scriitorilor maghiari, precum şi
corespondenţă primită de Gabor Fabian.
365. FALUDY Franyo Carol (?-1974)

Documentele fondului se referă la activitatea artistică a lui Franyo
Arad 187
Carol Faludy, actor, constructor de aeroplane, la zborurile şi la

aeroplanul construit de creatorul fondului.
Remarcăm, de asemenea, jurnalul vieţii şi activităţii acestuia,
fotografii ale aparatelor de zbor construite de Franyo Carol Faludy şi
unele documente aparţinând lui Rozsnay M., inventator în domeniul
farmaciei.
366. FERMENDJIN Ioan

limbile: română, latină, bulgară, maghiară şi germană.
Fondul arhivistic cuprinde documente personale ale lui Ioan
Fermendjin, corespondenţă a Comunităţii bulgare din Banat relativă la
schimbul de populaţie din anul 1940, a bulgarilor din Brădiceni, judeţul
Gorj şi Craiova transmisă bulgarilor din Vinga, judeţul Arad, culegeri de
rugăciuni şi cântece bisericeşti latino-bulgare şi o diplomă acordată de
Maria Tereza localităţii Vinga.
367. FORRAY-NADASDY de Săvârşin

Documentele incluse în fond se referă la administrarea
proprietăţilor familiei situate în localitatea Săvârşin, judeţul Arad, la
repararea unor imobile din Arad, avariate în timpul Revoluţiei de la 1848
şi la genealogia familiei Adelsberg de Jabuka.
368. GOLDIŞ Vasile (1840-1934)

Vasile Goldiş, fiu de preot, politician român, fruntaş al Partidului
Naţional Român, a studiat istoria şi latina la Pesta şi Viena, a devenit
secretar al Consistoriului diecezan din Arad şi deputat în Congresul
Naţional Bisericesc. În timpul vieţii a desfăşurat o intensă activitate în
Parlamentul de la Budapesta, s-a situat în fruntea luptei pentru unirea
românilor transilvăneni cu România. În Consiliul Dirigent a deţinut
portofoliul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, iar în anul 1925 a fost ales
preşedinte al ASTREI.
Fondul personal Vasile Goldiş cuprinde documente de numire a
acestuia în diferite funcţii, două autobiografii, scrisori trimise soţiei sale,
Elena (Luţai), lui Alexandru Averescu, Nichifor Crainic, Octavian şi
Preda Rusu (vicepreşedinţi ai ASTREI), Nicolae Zigre, precum şi

scrisori primite de la Alexis H. Blank, de la Cairo şi Horia Petra
Petrescu, conspecte din opere politice şi filosofice, numere disparate din
ziare şi reviste ce conţin articole elaborate de Vasile Goldiş.
De asemenea, au fost incluse în fond şi scrisorile Elenei Goldiş
primite de la Ion Clopoţel, Aurelia Pop şi o scrisoare adresată lui Take
Ionescu.
369. HAŞIAS Silviu

Singurul dosar al fondului conţine declaraţii de impunere, un
contract de muncă şi un proces-verbal privind angajarea avocatului
Silviu Haşias la firma „Ungureanu” din Arad.
370. HORVATH
În fond se regăseşte corespondenţă de familie şi un manual de
economie politică.
371. INSTITORIS
Arhiva Institoris conţine informaţii despre cumpărarea de către
George Institoris de Mossoczy a posesiunilor camerale Şoimoş şi
Buceava din comitatul Arad, conscripţia iobagilor din Şoimoş, scutiri de
plata vămilor Aradului acordate lui Ianos Institoris, prim-notar al
comitatului Arad.
372. JUSTH Sigismund (1863-1897)

●Anii extremi: 1883-1897, 9 u.a., inventar nr. 245, limba
maghiară.
De la Sigismund Justh s-au păstrat manuscrise ale operelor
literare, un certificat medical al scriitorului, decedat la Cannes,
corespondenţă cu scriitorii Halasy şi Szabolcska Mihai.
Arad 189
373. KÁROSI
Arhiva Károsi cuprinde manuscrise referitoare la istoricul
comunei Păuliş, judeţul Arad şi al Băilor Herculane, precum şi desene
tehnice ale unui pod din oraşul Saint Louis construit peste fluviul
Mississippi.
374. KONOPI-LENGYEL
limbile: română, maghiară, germană şi latină.
Fondul conţine acte personale ale lui Coloman Konopi din
comuna Odvoş, judeţul Arad, şef al Staţiunii de ameliorare a cerealelor
din Odvoş, corespondenţa acestuia în legătură cu soiurile de grâu, purtată
cu clienţi din ţară şi străinătate.
375. KÓNYA Ludovic

În fond au fost arhivate jurnalele ofiţerului Ludovic Kónya pe anii
1860-1911, privind viaţa în garnizoanele din Austro-Ungaria şi
Transilvania, războiul italo-austriac, viaţa economică şi mişcările sociale
din Arad, studii şi cursuri de tactică militară, corespondenţă şi fotografii
de familie.
376. LUPAŞ Octavian

Avocatul, istoricul şi fostul primar al Aradului, Octavian Lupaş a
creat şi colecţionat în decursul vieţii documente ce cuprind o mare
diversitate de probleme.
Dintre acestea, menţionăm: memoriile iobagilor din comuna Turnu,
rămaşi fără sesii, procese-verbale cu privire la membrii Gărzii Naţionale
Române şi condamnarea fruntaşilor mişcării naţionale N. Oncu, Ioan
Suciu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop şi Mihai Veliciu, pentru înfiinţarea
Clubului dietal al naţionalităţilor, fişe de anchete sociale întocmite pentru
comuna Sâmbăteni, urbarii, manuscrisul lucrării „Monografia comunei
Sâmbăteni, judeţul Arad”, un ordin al Procuraturii principale din Oradea,
prin care Sever Bocu este trimis în judecată ca autor al manifestului „Fraţi
Români”, difuzat în numele Clubului Naţional Român comitatens din

Arad, apreciat de autorităţi ca o organizaţie ilegală şi antistatală.
Se adaugă la acestea, apeluri şi statute ale ASTREI din Arad, un
registru-jurnal cu consemnarea evenimentelor petrecute la Arad între
5 septembrie - 10 octombrie 1944, fotografii ale regelui Ferdinand aflat
în vizită la Arad în 1919, ale oraşului Arad (1944) şi ale unor
personalităţi, afişe ale Frontului Democraţiei Populare şi un manifest al
intelectualităţii arădene pentru sprijinirea forţelor democratice în
alegerile parlamentare din anul 1946.
În fond se păstrează şi scrisori de la Ion Clopoţel, Francisc Hossu
Longin, Iosif Moldovan şi Ion Rusu-Şirianu.
377. MAGER Traian

În arhiva profesorului Traian Mager se regăsesc documente ce
reflectă activitatea şi pensionarea creatorului de fond, pagubele cauzate
acestuia de armata revoluţionară maghiară în 1919, arborele genealogic
al familiei sale, manuscrise ale lucrărilor personale, articole referitoare la
regiunea Hălmagiu, însemnări despre personalităţi culturale şi politice
locale şi fotografii reprezentând serbări populare şi peisaje din Hălmagiu.
378. NAGY de Dombrad

limbile: maghiară, germană şi latină.
În fondul familiei Nagy de Dombrad au fost arhivate acte notariale,
inventare şi contracte referitoare la moşia Răpsig, judeţul Arad, certificate
de stare civilă şi de studii, genealogii ale creatorilor de fond, poezii scrise
de Alexandru Nagy de Dombrad şi corespondenţă de familie.
379. NAGY de Nagy de Felsö-Bükk

Materialele documentare ale fondului se referă la activitatea
avocaţilor Ştefan şi Paul de Felsö-Bükk, procesele avute de familie
pentru posesia unor moşii situate în comitatul Sopron (Ungaria). Se mai
regăsesc în fond diplome, genealogii şi corespondenţă de familie.
Arad 191
380. NERVA Iercan (1895-1975)

În arhiva economistului Iercan Nerva se regăsesc documente în
legătură cu activitatea desfăşurată în cadrul Băncii „Victoria”, însemnări
privind participarea acestuia la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din
1 Decembrie 1918, ca delegat al tineretului universitar din Oradea,
despre Vasile Mangra, mitropolit ortodox al Transilvaniei şi Miron
Constantinescu.
Regăsim în fond un număr de 22 de scrisori, în copie, adresate de
Ioan Slavici lui Roman Ciorogariu, scrisori de la protopopul Vasile
Popovici din Oradea, de la Ion Clopoţel, un memoriu aparţinând lui
George Bariţiu, note ale lui Alexandru Vaida-Voevod privind intrarea
României în război în anul 1916 şi însemnări ale lui Mihai Veliciu din
Sibiu.
Extrem de valoroase sunt şi documentele create de Roman
Ciorogariu, incluse în arhiva proprie de Iercan Nerva: carnete cu impresii
de călătorie cu referiri la politica României faţă de românii din
Transilvania şi la alegerea lui Vasile Mangra ca mitropolit al Transilvaniei.
381. ORCZY-VÁSÁRHELYI
limbile: latină, maghiară, germană şi franceză.
Se regăsesc în fondul familial Orczy-Vásárhelyi acte relative la
moşia din localitatea Cermei, comitatul Arad, evidenţa bibliotecii
familiei şi corespondenţă de familie.
382. POPA Gheorghe, din Teiuş

Fondul avocatului şi consilierului aulic Gheorghe Popa din Teiuş
este constituit din certificate şcolare, acte de numire în funcţia de pretor
al plasei Şimand, rapoarte despre starea de spirit a populaţiei din plasa
Zarand şi comuna Mişca şi comportamentul lui Gheorghe Popa în timpul
Revoluţiei de la 1848-1849.
383. POPEANGĂ I. Vasile (1920-?)

În fondul creat de profesorul Vasile I. Popeangă, doctor în
pedagogie, au fost arhivate documente rezultate din activitatea didactică şi
ştiinţifică, manuscrisele unor lucrări nepublicate şi ale comunicărilor

ştiinţifice, corespondenţă personală şi acte colecţionate: circulare emise
de Dimitrie Bolintineanu, ministrul Instrucţiunii Publice, de Miron
Românul, mitropolitul ortodox al Transilvaniei, o expunere de motive a
lui Simion Bărnuţiu, referitoare la „rezistenţa pasivă”, scrisori de la
Vasile Mangra şi Vasile Goldiş (copii), tabel nominal cu românii
întemniţaţi la Caransebeş şi Seghedin în 1914, acuzaţi de „spionaj şi
agitaţie pentru România”, un memoriu al Biroului Central al Partidului
Naţional Român din anul 1915, situaţii privind şcolile din municipiul şi
judeţul Arad, statutele de organizare şi funcţionare ale Asociaţiei Pro
Basarabia şi Bucovina.
384. PORCIA
În fondul familial Porcia au fost arhivate testamentul contelui
Sforza Ioan de Porcia (1620, copie), inventare de bunuri mobile şi
imobile deţinute de familie în Ungaria, memoriul lui Ludovic de Porcia
în legătură cu construirea căii ferate Arad-Valea Crişului şi
corespondenţă cu membrii familiei Porcia din România, Italia şi Ungaria.
385. SÂRBUŢ Iosif

Iosif Sârbuţ a colecţionat documente referitoare la viaţa muzicală
a Aradului între anii 1824-1945, scrisori ale lui Szendrey Mihaly,
director de teatru în Arad, afişe, programe, invitaţii pentru anii 1891-
1960 şi corespondenţă relativă la situaţia cinematografiei din Arad,
fotografii cu secvenţe din timpul turnării la Arad a filmelor „Străinul” şi
„Pe aici nu se trece”.
386. SEILER
germană.
Cele două unităţi arhivistice sunt constituite din corespondenţă de
familie, chitanţe şi note pentru achitarea unor datorii.
Arad 193
387. SINA Gheorghe, baron

Scrisorile baronului Gheorghe Sina se referă la administrarea moşiei
sale din Tormac, comitatul Arad şi nemulţumirile iobagilor din localitate.
388. SUCIU Ioan (1862-1939)

limbile: română, maghiară, germană şi franceză.
Ioan Suciu, doctor în drept la Budapesta, a desfăşurat o activitate
laborioasă în cadrul Partidului Naţional Român, numele lui rămânând legat
de ceilalţi fruntaşi politici arădeni Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio-Pop, de
organizarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Fondul creat de Ioan Suciu cuprinde acte personale ale acestuia,
credenţionale încheiate în adunările cercurilor electorale din comitatele
Cenad, Arad, Bihor, Făgăraş, Cojocna şi Sătmar, procese-verbale ale
şedinţelor Consiliului Dirigent Român, precum şi rapoarte în legătură cu
ziarele „Tribuna” şi „Românul”, dezvelirea bustului memorandistului
Mihai Veliciu la Chişineu-Criş şi sprijinirea activităţii ASTREI.
De asemenea, regăsim în fond manuscrisele unor lucrări
aparţinând lui Ioan Suciu, corespondenţă personală şi de familie,
fotografii reprezentâdu-i pe Ioan Suciu şi fiii săi, Eugen şi Viorel.
Bibliografie:
Mircea Timbus, Fondul Personal dr. Ioan Suciu, în „Revista
Arhivelor”, nr. 3, 1989, p. 291-295.
389. SZALAY
limbile: maghiară şi latină.
În fondul familiei Szalay au fost arhivate documente privind
administrarea posesiunilor din Deta, judeţul Timiş şi oraşul Arad, plata
muncitorilor agricoli, cumpărarea maşinilor agricole şi alegerile
parlamentare din anul 1906.
390. SZEPSY Zoltan

maghiară.
Istoricul farmaciilor din oraşul şi comitatul Arad (1851-1900, patru
volume dactilografiate), elaborat de cercetătorul Zoltan Szepsy, poate fi
cercetat în acest fond.
391. SZILÁRD Emil

maghiară.
Arhiva inginerului constructor Emil Szilárd este constituită din
proiecte de legi, memorii tehnice, planuri topografice şi de nivel privind
regularizarea Dunării, a râurilor Tisa, Darva şi Sava, a canalului Bega-
Timiş, construirea unei hidrocentrale pe Mureş şi înfiinţarea unei noi
şcoli politehnice la Timişoara.
392. ŢĂRCUŞ Gheorghe

Fondul Gheorghe Ţărcuş este constituit din documente personale,
articole, studii, conferinţe şi corespondenţă relative la ţinutul Hălmagiu,
voievodatele româneşti de pe Valea Crişului Alb şi Ţara Zarandului,
răscoala lui Horea, etimologii ale unor cuvinte, genealogii ale familiilor
Ţiucra şi Vuculescu, studii despre Cornel Lazăr, protopop de Hălmagiu,
Petru şi Aurel Groza, Unirea de la 1918, precum şi arhiva rezultată din
activitatea de colaborator a lui Gheorghe Ţărcuş la Oficiul Judeţean de
Turism Arad.
393. ÜRMÉNYI, din Săvârşin

limbile: română, latină, maghiară, germană, franceză, engleză.
Arhiva Ürményi conservă extrase de carte funduară pentru
moşiile din localităţile Val (Ungaria) şi Rapoltul Mare, comitatul
Hunedoara, date genealogice pentru familiile Sina, Ghica şi Ipsilanti,
corespondenţa lui Paul Ürményi, o stampă reprezentându-l pe generalul
Bem, diplome de acordare a unor decoraţii militare, fotografii ale
palatului Ürményi din Bucureşti şi corespondenţă de familie.
394. VARJASSY
Documentele se referă la împărţirea averii familiei, la schimbarea
numelui de familie din Varnovics în Varjassy şi la activitatea medicului
Iosif Varjassy.
Arhive personale şi familiale 195
► Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale

Piteşti, Str. Exerciţiului, nr. 208;
tel.: 048/253144
395. APOSTOLESCU I. Nicolae (1876-1918)

Fondul arhivistic creat de Nicolae I. Apostolescu, scriitor,
profesor şi istoric literar, este constituit dintr-o bogată corespondenţă,
precum şi din manuscrisele unor studii şi articole elaborate de acesta.
Dintre scrisorile primite, le menţionăm pe cele de la Paul Boyer,
Basarab Brâncoveanu, Demetru N. Burileanu, Alexandru Cazaban, Ovid
Densuşianu, Charles Drouets, Emile Faguet, Nicolae Filipescu, George
Ionescu-Gion, Angelo de Gubernatis, Haralamb Lecca, Alexandru
Marghiloman, Simion Mehedinţi, Francesco Neri, Nicolae Petraşcu,
Mario Roques, Honoré Schampion, Frederic Storck, Grigore Tocilescu
şi Nicolae Xenopol.
396. ARSU Constantin

Printre cele câteva documente incluse în colecţie semnalăm cărţile
domneşti emise de Radu Mihnea, Alexandru Iliaş şi Matei Basarab,
referitoare la părţile de moşie din Fundata, stăpânite de familia Arsu,
precum şi zapisele referitoare la moşiile Dragoslavele, Stoeneşti şi
Fundata din judeţul Argeş.
397. DAVILA-PERTICARI Elena (1865-<1949>)

Elena Davila-Perticari, fiica lui Carol Davila şi a Anicăi Racoviţă, a
fost una dintre femeile române „de viţă nobilă” implicate puternic în
societatea românescă, în viaţa culturală şi chiar politică, timp de mai bine de
jumătate de secol. Viaţa lungă pe care a trăit-o, permanentele preocupări
caritabile şi legăturile de rudenie şi prietenie cu Casa Regală a României şi
cu cele mai cunoscute familii din veacurile XIX şi XX, i-au oferit
posibilitatea transmiterii şi primirii unei foarte bogate corespondenţe.
Fondul personal este organizat în 49 de pachete de documente,
clasate cronologic.
Documentele din primele pachete se referă la viaţa de student şi
196 Argeş
venirea lui Carol Davila în Ţara Românească (1853), la căsătoria acestuia

cu Anica Racoviţă Davila, la copiii Elena şi Alexandru, la strânsele
legături de rudenie cu familiile Golescu şi Racoviţă, la crearea Serviciului
Sanitar al Armatei, la relaţiile cu regele Carol I şi regina Elisabeta.
O mare parte a corespondenţei Elenei Davila-Perticari este purtată
cu sora sa Felicia Racoviţă şi generalul Jean Perticari, soţul său şi se referă
la probleme personale, dar şi la viaţa politică şi culturală din prima
jumătate a secolului al XX-lea, cum ar fi aspecte legate de războaiele
balcanice, primul război mondial şi luptele de la Turtucaia, activitatea
generalului Jean Perticari în calitate de reprezentant al armatei române pe
lângă Comandamentul Suprem Aliat, în Italia, exproprierea unor părţi din
moşiile Izvoru, Serboieni din judeţul Argeş şi Vâlcele din judeţul
Rămnicu Sărat, construirea unor şcoli, spitale şi dispensare la Izvoru şi a
muzeului de la conacul Goleşti, opera şi activitatea lui Alexandru Davila,
fratele Elenei, asasinarea lui I. G. Duca, moartea nepotului său Teodor
(Doru) Davila, la Odessa, în anul 1941, aspecte ale vieţii diplomatului Citta
Davila, evenimentele de la 23 August 1944, viaţa de la curte, invitaţii la
dinee şi excursii. Numeroase scrisori oferă date despre activitatea Elenei
Davila pentru publicarea scrisorilor lui Carol Davila şi stabilirea filiaţiei
acestuia (aşa zisul dosar „Liszt–d’Agoult–Davila), bunurile Elenei Davila
aflate în diferite bănci şi transportate la Moscova cu tezaurul României
(1923), intensa activitate desfăşurată la Societatea Ortodoxă a Femeilor
Române, Societatea de Cruce Roşie, Azilul „Elena Doamna” şi crearea
lanţului de donaţii Felicia Racoviţă, Anica şi Elena Davila.
Unele scrisori incluse în fond provin de la fiica sa, Ioana Ghica
Cantacuzino, căsătorită cu Matei Ghica Cantacuzino, apoi cu Constantin
Suţu şi de la nepoatele sale Ioana şi Irina aflate în Elveţia, la Diamandi,
refugiat şi el după anul 1944. Semnalăm şi scrisorile primite de la
Charles Gos (fiul pictorului Albert Gos) din Franţa şi se referă la
problemele filiaţiei lui Carol Davila.
Elena Davila a purtat corespondenţă şi cu membrii Casei Regale:
regii Carol I, Ferdinand şi Carol II, reginele Elisabeta şi Maria, regina Elena
a Greciei, principesele Mărioara şi Ileana, cu membrii ai familiilor
Bălăceanu, Cantacuzino, Creţulescu, Cuţarida, Golescu, Odobescu,
Racoviţă, Slătineanu, Stârcea, Suţu şi Tell, cu oameni politici şi de cultură,
printre care amintim pe: Ion Antonescu, Constantin Argetoianu, Constanţa
Argetoianu, Martha Bibescu, Armand Călinescu, Radu Cuţarida, pictorul
Nicolae Grant, Nicolae Iorga, generalul Ionel Perlea, Alexandru Tzigara-
Samurcaş, Radu Sbiera şi Henri Stahl.
La acestea se adaugă memorii şi testamente ale Elenei Davila

Perticari şi ale lui Jean Perticari, poezii ale reginei Elisabeta, scrisori ale
contesei d’Agoult, o cuvântarea ţinută de Elena Davila-Perticari la
sărbătorirea zilei de 23 August în 1945, precum şi o scrisoare din 1946
adresată lui Constantin I. C. Brătianu, prin care Elena Davila cerea să fie
înscrisă în Partidul Naţional Liberal.
398. DUMITRESCU JUPÂNEŞTI Ion

1618, 1756, 1757.
Ion Dumitrescu Jupâneşti este autor al monografiei satului
Jupâneşti din judeţul Argeş şi creator al unei colecţii de documente.
Între actele colecţionate menţionăm o carte de judecată de la
Grigore Ghica IV, diata postelnicesei Stanca Vlădescu din anul 1770,
zapise, jalbe şi cărţi de hotărnicie pentru moşiile din Jupâneşti şi
Tămăşeşti, judeţul Argeş, contracte de vânzare a unor proprietăţi ale
baronului Barbu Bellu. De asemenea, se păstrează şi scrisori aparţinând
creatorului colecţiei, în legătură cu ridicarea unui monument în comuna
Jupâneşti, în amintirea veteranilor din Războiul de Independenţă şi
fotografii reprezentând case vechi şi chipuri de ţărani în haine de
sărbătoare.
399. FĂCULETE Şerban

●Anii extremi: 1582-1926, 62 u.a., inventar nr. 1620 .
În colecţia Şerban Făculete au fost incluse unele hrisoave de la
domnii Mihnea Turcitul, Nicolae Pătraşcu, Alexandru II, înscrisuri şi
zapise de vânzare a unor proprietăţi din localitatea Văleni, judeţul Argeş.
400. LEONĂCHESCU-NANDRAŞU Nicolae

1759, 2199.
În fondul profesorului universitar, inginer Nicolae Leonăchescu,
regăsim manuscrisul „Nandraşu” cuprinzând însemnări despre gramatica
românească, reţete medicale, povestiri şi cuvântări bisericeşti, studii ale
lui C. I. Parhon, fotocopii ale unor hărţi ale Ţărilor Române din anii
1515-1788 (harta Daciei din 1482 editată la Ulm, harta stolnicului
Constantin Cantacuzino) şi câteva contracte de vânzare a unor proprietăţi
din Bălileşti, Goleşti, judeţul Argeş şi comuna Pescena, judeţul Vâlcea.
198 Argeş
401. RĂUŢESCU-DRAGOSLAVELE Ion

Preotul Ion Răuţescu-Dragoslavele a fost un iubitor şi colecţionar
de documente. În colecţia sa personală regăsim cărţi domneşti de la
Matei Basarab, Gheorghe Duca şi Grigore Ghica IV, o circulară a
mitropolitului Neofit din anul 1846 (pentru registrele de stare civilă). De
asemenea, au fost colecţionate zapise, acte de învoială, diate, hotărâri ale
Judecătoriei judeţului Muscel privind încălcarea, vânzarea şi hotărnicia
unor moşii din Piscani, Mioveni, Dragoslavele, Fundata şi Stoeneşti din
judeţul Argeş, precum şi ale moşiilor mănăstirilor Vieroşu şi Valea.
402. STURDZA
Fondul familial Sturdza cuprinde scrisori adresate lui Constantin
Sturdza şi soţiei acestuia, Maria Irina Sturdza în care se fac referiri despre
administrarea moşiei Slobozia din Argeş, ajutoarele acordate de familia
Sturdza, împărţirea averii între membrii familiei (Ileana, Irina, Ion, fiii
celor doi), exproprierea acestei moşii în anul 1945, contestaţii şi procese
pentru menţinerea proprietăţilor.
O parte dintre scrisori conţin informaţii valoroase despre Societatea
de Cruce Roşie condusă de Ioana Burileanu şi apoi de Maria Irina Sturdza,
spitalul militar românesc din Rusia, de la Kamensk (1942), rolul Yvonnei
Burileanu şi al Ilenei Sturdza în cadrul acestui spital, aprecieri asupra
aniversării zilei de 23 August în anul 1945, seceta din 1946, despre Petre P.
Carp, Elena Davila-Perticari, Ionescu Siseşti (având domiciliu forţat),
familiile Lahovari şi Rosetti cărora li s-au rechiziţionat casele din Bucureşti.
► Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale

Bacău, Str. Vasile Alecsandri, nr. 5;
tel.: 034/111686
403. ANDONE Dumitru

Documentele colecţionate se referă la procesul dintre răzeşii din
Văleni şi Mileşti, ţinutul Bacău, cu boierul Petrache Sturdza care
împresurase proprietăţile acestora din satele Bibireşti şi Mileşti, la
încălcarea moşiei Şerbăneşti, proprietatea mănăstirii Bistriţa, de către
vistiernicul Iancu Vintilă, precum şi la contribuţiile băneşti ale unor
locuitori pentru cumpărarea unei mine.
404. ARDELEANU D.
Unitatea arhivistică cuprinde testamente, expertize, hotărâri
judecătoreşti, contracte, procuri şi corespondenţă în legătură cu
administrarea averii mobile rămase la moartea lui Gheorghe Buzdugan,
fost regent.
405. BANAŞU Eugen

593, 817.
Profesorul Eugen Banaşu din Măgireşti, judeţul Bacău, a
colecţionat chitanţe şi ţidule pentru împrumuturi şi datorii, zapise de
vânzare a unor locuri din moşia Stăneşti, judeţul Bacău, în care sunt
amintiţi strămoşii acestuia, Constantin, Gheorghe şi Gavril Banaşu.
406. BANU Gheorghe

798, 1235.
Gheorghe Banu , învăţător din satul Fundeni, comuna Secuieni,
judeţul Bacău, a colecţionat documente ce cuprind informaţii despre
vânzarea unor proprietăţi ale răzeşilor din neamul Banu, înaintaşi ai
creatorului şi transmiterea dreptului de stăpânire asupra unor pământuri
din localităţile Odobeşti, Câmpeni şi Fundeni, ţinutul Bacău.
200 Bacău
407. BĂLĂIŢĂ Neculai

Colecţia de documente donată de Neculai Bălăiţă oferă
posibilitatea cunoaşterii trecutului aşezării Secuieni, ţinutul Roman (în
prezent judeţul Bacău), evoluţiei procesului de alegere, împărţire şi
stâlpire a moşiilor răzeşeşti din această localitate. Între documente se
numără şi contracte de cumpărare a unor suprafeţe de pământ de către
donatorul colecţiei.
408. BUDA A.
Colecţia profesoarei A. Buda este constituită din acte de vânzare-
cumpărare şi de moştenire a unor suprafeţe de pământ din localităţile
Glodurile, Dămieneşti, Galbeni, Orbeni, Şerbeşti, Ciumaşi, Mohorâţi,
Scurta, Stăniceşti, Crăieşti, judeţul Bacău, precum şi din brevete de
acordare a unor ordine militare participanţilor la primul şi al doilea
război mondial, printre care şi Ioan Lehăduş.
409. BURGHELEA Alexandru

Înaintaşii lui Alexandru Burghelea, neam de răzeşi, au colecţionat
hotărnicii, danii, zapise, mărturii şi ţidule privitoare la stăpânirea unor
suprafeţe de teren din satele Drăguşeni, Parva, Orbeni, Pădureni, Păteşti,
Modruzeşti, Crucea de Sus, Crucea de Jos şi târgul Panciu din ţinutul
Putna, Săcăleni şi Bozieni din ţinutul Roman.
S-au păstrat în colecţie scrisori de la Atanasie T. Gavrilescu
(Athanasy Gavrilles), înrudit cu familia Burghelea, emigrant în Statele
Unite ale Americii, Youngstown, statul Ohio, în care sunt descrise
călătoria, munca depusă, strădaniile pentru a face avere, situaţia din
S.U.A., precum şi decrete de acordare a unor decoraţii miltare.
410. CĂŞIERU Cezar

●Anii extremi: 1702 aprilie 19, 1 u.a., inventar nr. 794.
Colecţia este constituită din diploma lui Leopold I, împărat al
romanilor, rege al Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei etc., prin
care Ioan Moldovan de Herbiile este înnobilat şi i se acordă dreptul de a
folosi stemă proprie.
411. CIUCHI V. Cornelia

●Anii extremi: 1818-1861; 1917, 12 u.a., inventar
nr.1236.
Cele 12 documente reliefează evoluţia dreptului de proprietate
asupra unor terenuri din Frunteşti şi Godineşti, ţinutul Tecuci. Între
beneficiari se numără şi membrii familiei Ciuchi.
412. CIUHODARU Vasile

Documentele colecţionate de Vasile Ciuhodaru, probabil urmaş al
Antoheştilor, ciohodari din Oţeleşti, se referă la situaţia proprietăţilor
răzeşeşti din satele Oţeleşti, Brehneşti şi Pădureni, ţinutul Bacău, la
lungile şi costisitoarele procese purtate între familiile de răzeşi Antoheşti,
Brehneşti şi Făgheneşti pentru hotare, precum şi la cele avute cu
călugării de la Mănăstirea Răchitoasa.
Regăsim în această colecţie porunci şi hotărâri emise de domnii
Scarlat Alexandru Callimachi, Constantin Moruzi, Ion Sandu Sturdza şi
Mihai Sturdza, precum şi câteva documente ce cuprind informaţii despre
obligaţiile locuitorilor faţă de trupele imperiale ruse aflate în Moldova în
anul 1848.
413. CRISTEA Gheorghe

●Anii extremi: 1546; 1813-1834, 3 u. a., inventar nr. 799.
O carte domnească de la Petru Rareş, un perilipsis de documente
privind satul Verişanii de la Cobile pentru anii 1546-1812 şi un jurnal al
Divanului Apelativ al Ţării de Jos, dat în pricina pentru moşiile Lăleşti şi
Obârşia din ţinutul Tutova, sunt incluse în această colecţie.
414. DESPA Gheorghe

Din colecţie fac parte un manifest al Partidului Social Democrat
pentru participarea la o întrunire în localitatea Găioasa, judeţul Bacău şi
o adresă a primarului comunei Comăneşti, prin care solicita Societăţii
Creditul Carbonifer muncitori care să îndeplinească unele obligaţii faţă
de unităţile armatei sovietice.
415. FARŢADE Petre

Profesorul Petre Farţade a donat Direcţiei Judeţene Bacău a
202 Bacău
Arhivelor Naţionale şapte documente, care descriu conflictul răzeşilor

din Cleja de Jos cu cei din Cleja de Sus, pentru stabilirea hotarului celor
două moşii din ţinutul Bacău şi încercările vornicului Vasile Sturdza de a
intra în posesia unor suprafeţe din aceste moşii.
416. FĂINIŢĂ I. M. Constantin

Constantin Făiniţă din localitatea Măgireşti, judeţul Bacău, a
colecţionat zapise, jurnale şi ţidule în legătură cu vânzarea şi dreptul de
stăpânire a unor părţi de moşii din Măgireşti şi Stăneşti, precum şi cu
trecutul răzeşilor din neamul Făiniţă.
417. FLORESCU Alexandru

Fondul este constituit din corespondenţă purtată cu Ministerul de
Interne, Poliţia oraşului Bacău, brevete regale şi certificate privind
situaţia militară a lui Alexandru Florescu.
418. GHERGUŢĂ Mihai

●Anii extremi: 1700; 1809-1890; 1905, 16 u.a., inventar
nr. 811.
În această colecţie au fost incluse o carte domnească de la domnul
Mihai Sturdza, zapise şi o jalbă referitoare la procesul Mănăstirii Precista
din Târgu Ocna cu răzeşii din Poiana şi la stăpânirea moşiilor Gârtan,
Poiana, Bereşti, Stroeşti şi Nadişa din ţinutul Bacău.
419. GHIOLDUM V.
Colecţia V. Ghioldum cuprinde porunci ale Isprăvniciei ţinuturilor
şi judecătoriilor Bacău şi Putna, jurnale, mărturii, jalbe şi zapise despre
conflictul dintre răzeşii Ghioldum din Filipeşti pe Oituz, ţinutul Bacău şi
unele neamuri ale lor din Mărăşti şi Răcoasa din ţinutul Putna, pentru
stăpânirea unor pământuri situate în hotarele satelor amintite.
420. MANDREA
În colecţie sunt păstrate o carte domnească din anul 1486, de la
Ştefan cel Mare pentru stăpânirea satului Ştefăneşti şi zapise de vânzare
a unor moşii situate în Poiana Oancei, ţinutul Roman, Soholeţul, ţinutul

Vaslui şi Tălpălcei, ţinutul Vaslui.
421. MORARU Andrei

Un hrisov de la domnul Mihai Sturdza în legătură cu hotarele
moşiei Lunca Mare, ţinutul Bacău, disputată de răzeşii satelor Cleja de
Sus şi de Jos, a fost donat Arhivelor judeţului Bacău.
422. OLAH Iosif

Iosif Olah din Bacău a colecţionat diferite documente, apreciind
numai valoarea timbrelor, ştampilelor de epocă şi a sigiliilor poştale din
Transilvania, Germania şi Italia, conservate pe acestea.
Privită sub aspect documentar ştiinţific, colecţia formată din scrisori
şi plicuri aparţinând unor oameni de afaceri şi firme din Banat şi
Transilvania oferă date despre istoria poştei şi unele chestiuni comerciale.
423. POPA Gheorghe

În colecţia Gheorghe Popa regăsim o poruncă şi o patentă de la
Ion Sandu Sturdza şi Mihai Sturdza ce conţin date despre răzeşii din
Băseşti şi plata impozitelor; zapise, învoieli, foi de zestre şi jalbe privind
dreptul de stăpânire al familiilor Hanu, Heisu şi Podoleanu asupra unor
proprietăţi din Băseşti, Bistriţa şi Moineşti, din judeţele Bacău şi Neamţ.
O parte din documente conţin informaţii despre construirea în anii
1858-1861 a unei biserici în satul Câmpeni cu hramul Schimbarea la faţă
(Constantin spătar şi Neduli spătar au executat strana şi catapeteasma) şi
exproprierea moşiilor Ludaşi şi Băseşti din judeţul Bacău.
424. SAVIN Gheorghe

Preotul Gheorghe Savin a colecţionat zapise, acte de învoială, o
patentă din 1845, de la Mihai Sturdza, voievodul Moldovei şi jalbe
privitoare la proprietăţile familiei Bucă din satul Parva, ţinutul Putna şi
trecerea lui Mihalache Bucă în rândul ruptaşilor. Regăsim o însemnare a
Marghioalei Cantacuzino pe fila unei cărţi de ritual bisericesc, donată
Bisericii Sf. Neculai din Răcăciuni, ţinutul Bacău.
204 Bacău
425. SIMION I.
Unitatea arhivistică este constituită dintr-un manuscris în versuri
al Istoriei morţii lui Ghica voievod (Grigore Ghica III), autor anonim.
426. TĂNĂSESCU Vasile

Cele două unităţi arhivistice sunt formate din jurnalul de front
aparţinând sublocotenentului Oprea Mihai din Bălţăteşti, judeţul Neamţ,
căzut pe front în Munţii Tatra la 18 februarie 1945 şi un brevet pentru
acordarea unei decoraţii cehoslovace în anul 1948.
427. TEODORESCU Maria

În colecţie se păstrează un ordin al guvernatorului Transilvaniei
Gheorghe Bánffy II, publicaţii ale Sfatului Administrativ al Moldovei şi
Marii Logofeţii (semnate de vornicul Costache Conachi), referitoare la
înfiinţarea unor judecătorii de comerţ în oraşele Iaşi, Galaţi, Focşani şi
Botoşani, a unor comisii de judecată la sate şi la plata contravalorii
produselor rechiziţionate de armata rusă în timpul războiului ruso-turc.
428. TOHĂNEANU Marin

Colecţia cuprinde nouă dosare cu declaraţii ale românilor din
localităţile: Armăşeni, Ghimeş, Lunca de Jos, de Mijloc şi de Sus,
Siculeni, Sânsimion, Sândominic, Sânmartin, Tuşnad, Valea Rece,
Vrabia, judeţul Ciuc, prin care, în anul 1940, obligaţi de trupele şi
autorităţile horthyste, îşi dau consimţământul de trecere de la religia
greco-catolică la cea romano-catolică şi de maghiarizare a numelor
proprii.
La acestea se adaugă un manuscris al învăţătorului Vasile
Tohăneanu din comuna Ghimeş, intitulat „Încercări de maghiarizare a
românilor în perioada 1940-1944”, rapoarte ale preotului Victor
Gherghel din Ghimeş despre abuzurile trupelor horthyste şi o scrisoare
adresată lui Petru Groza referitoare la românii din Ghimeş.
429. TOMESCU Ion

În colecţie au fost ordonate apeluri, manifeste şi chemări ale
organizaţiilor sindicale, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional

Liberal şi Partidului Naţional Ţărănesc din Botoşani şi Piatra Neamţ
privitoare la alegeri parlamentare, la întruniri publice de protest
împotriva războiului, oligarhiei financiare şi a legii meseriilor, precum şi
două caiete cu amintiri privind viaţa muncitorilor din România.
430. ŢARĂLUNGĂ Paul

Profesorul Paul Ţarălungă din satul Prăjeşti a donat Arhivelor
băcăuane o diplomă de la Grigore Al. Ghica, voievodul Moldovei, prin
care Gheorghe Mustea primeşte titlul de sluger pentru meritele dovedite
în apărarea ţării.
431. VASCAN Gheorghe

●Anii extremi: 1601;1761-1839, 44 u. a., inventar nr. 818.
Cele 44 de zapise, hotărnicii, izvoade, scrisori şi cărţi domneşti
colecţionate de preotul Gheorghe Vascan din <Năneşti>, judeţul Bacău,
oglindesc procesele purtate de răzeşii din Năneşti, ţinutul Bacău, pentru
vechile lor pământuri, măsurarea şi vânzarea moşiilor Tămeşti, Văleni,
Mileşti, Zlătari, Parincea, Fichiteşti şi Boteşti din acelaşi ţinut.
432. VASCAN Nicolae

Preotul Nicolae Vascan, paroh din Năneşti, comuna Parincea,
ţinutul Bacău, a colecţionat jalbe, porunci domneşti, ale Divanului
Apelativ al Ţării de Jos, Logofeţiei Dreptăţii, zapise de vânzare-
cumpărare, spiţe de neam, rapoarte de anchetă, relative la proprietăţile
răzeşilor din satul Năneşti, la conflictul îndelungat avut de aceştia cu
banul Atanasie Ioan şi căminarul Costea Polieni.
433. VĂDUVA Geo

Documentele colecţionate, hotărâri ale Divanului Apelativ al Ţării
de Jos şi ale judecătoriilor ţinuturilor Roman şi Bacău, zapise şi
hotărnicii oferă informaţii despre evoluţia proprietăţilor răzeşeşti din
satele Neguşeni, Căutişani şi Berbiceni, aşezări vechi din ţinutul Roman
şi Bacău, îndelungatele şi cheltuitoarele procese de menţinere a dreptului
răzeşesc de proprietate.
► Direcţia Judeţeană Bihor a Arhivelor Naţionale

Oradea, P-ţa Independenţei, nr. 1;
tel.: 059/413876
434. BARANY
Arhiva familiei Barany cuprinde acte de donaţie, confirmări de
danii, zălogiri, contracte de împrumut şi de vânzare privind administrarea
domeniului nobiliar de la Mişca şi a posesiunilor de pe Valea Crişului
Repede, actele procesului de moştenire dintre familiile Bethlen şi Rédáy,
statistici privind situaţia iobagilor şi arbori genealogici.
Regăsim, de asemenea, în fond documente relative la
activitatea desfăşurată de membrii familiei în domeniul administrativ
şi judecătoresc, la modul de viaţă şi la procesul de succesiune al
familiei.
435. BELOPOTOCZKY Coloman

Cele două unităţi arhivistice conţin acte de stare civilă, diplome
papale şi imperiale, privind numirea şi promovarea în funcţii
ecleziastice a lui Coloman Belopotoczky şi un memoriu transmis
Nunţiaturii apostolice din Viena cu referire la starea diecezei de Viena.
436. BEÖTHY Gheorghe

Arhiva Gheorghe Beöthy conservă documente în legătură cu
genealogia familiei, caiete cu însemnări economice, scrisori şi
fotografii personale şi ale familiei.
437. BIELECK Iosif

Iosif Bieleck a fost ofiţer şi director al Societăţii Industria de
Lemne S.A. „La Roche şi Darvas”.
Bihor 207
Fondul arhivistic cuprinde documente rezultate din activitatea

de director a lui Iosif Bieleck, acte de stare civilă şi studii,
corespondenţă de la fiii săi, Iosif şi Alexandru, hărţi tipărite şi desenate.
438. BOTA Francisc

limba maghiară.
De la avocatul Francisc Bota s-au păstrat documente referitoare
la procese pentru pretenţii băneşti, moşteniri, vânzări şi cumpărări de
bunuri, intabulări de ipoteci, violenţa locuitorilor din Sitani împotriva
autorităţilor (1891).
439. BUNYITAY Vincenţiu (1837-1915)

limbile: maghiară, latină şi franceză.
Vincenţiu Bunyitay a studiat teologia, a urcat treptele ierarhice
ecleziastice, ajungând în 1915 episcop de Oradea. A avut, de
asemenea, un rol important în studierea şi cercetarea istoriei, în special
a celei privind oraşul şi Episcopia de Oradea, a fost membru al
Academiei de Ştiinţe din Budapesta şi redactor al colecţiei
Monumenta Vaticanum Hungarica.
Fondul arhivistic cuprinde manuscrise ale unor lucrări ale
creatorului de fond (Istoria Episcopiei de Oradea, 1883, Monumentele
medievale ale comitatului Sălaj, 1896), acte de stare civilă ale
membrilor de familie, diplome de numire şi promovare a lui Vincenţiu
Bunyitay în diferite funcţii ecleziastice, corespondenţă cu Wilhelm
Fraknay şi Kandra Kabos, istorici, schiţe, desene, gravuri, reproduceri,
fotografii şi file de album cu portrete ale personalităţilor politice,
militare şi ecleziastice, de naţionalitate maghiară din secolul al XIX-lea.
440. EÖSZY Francisc

Unitatea arhivistică păstrată este reprezentată de un jurnal
economic pentru anii 1758-1761.
441. FARKAS Ştefan

limba maghiară.
În arhiva Ştefan Farkas s-a păstrat un registru cu însemnări şi
tăieturi din ziare referitoare la istoria Ungariei. Se evidenţiază notele
în legătură cu Revoluţia de la 1848-1849.
442. FRATER
Din arhiva creată de familia Frater s-au păstrat acte de donaţie,
confirmări de danii, contracte de vânzare-cumpărare pentru domeniul
nobiliar, scrisori de înnobilare, plângeri ale iobagilor, arbori
genealogici şi acte de numire a membrilor familiei în funcţii
administrative, judecătoreşti şi bisericeşti.
Semnalăm o scrisoare emisă de Pal Frater în anul 1659, în care
este relatată înaintarea trupelor turceşti şi o diplomă de la principele
Mihail Apafi I prin care unele localităţi sunt obligate la plata
impozitului anual.
443. IMRIK Gusztáv

limba maghiară.
Regăsim în acest fond patru volume cu acte ale proceselor
susţinute de avocatul Gusztáv Imrik.
444. INCZE János

limba maghiară.
Fondul conservă actele proceselor pledate de avocatul János
Incze şi corespondenţă particulară.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj; D.J.A.N. Covasna.
445. KOZACSEK Iosif

limbile: latină, slovacă, germană şi maghiară.
Fondul arhivistic cuprinde diplome imperiale şi episcopale
referitoare la numirea lui Iosif Kozacsek în diferite funcţii ecleziastice
Bihor 209
şi director şcolar al districtului Bratislava, note şi broşuri privind

organizarea învăţământului, un imn în limba slovacă din anul 1849.
446. LEEL-ÖSSY
Se pot cerceta în acest fond confirmări de danii, acte de
succesiune, de administrare şi arendare a domeniului familial, ale
proceselor de proprietate, precum şi scrisori de familie şi un arbore
genealogic.
447. LINDENBERGER Ioan

limbile: latină, maghiară, germană şi chineză.
Materialul documentar este format din diplome şi
corespondenţă relative la numirea şi promovarea lui Ioan
Lindenberger în funcţii ecleziastice, la misiunea catolică maghiară în
China, la Taming (1939-1944) şi din fotografii ale bisericii Sf. Ana
din Debreţin.
448. LOPUSSNY Francisc

Cele două unităţi arhivistice cuprind tabele, rapoarte, studii şi
corespondenţă în legătură cu Facultatea de Teologie a Universităţii din
Budapesta, viaţa pastorală şi predarea religiei în învăţământ.
449. MAAR Iuliu

limba maghiară.
În fondul Iuliu Maar, avocat din Oradea, s-au păstrat
documente privind ocupaţia maghiară în Transilvania, activitatea
desfăşurată de avocat în cadrul Partidului Independent Agrar al
Micilor Proprietari, precum şi funcţionarea Colegiului Avocaţilor din
Oradea.
450. MIHĂILESCU Nicolae (1920-1944)

Nicolae Mihăilescu a fost general în armata română, participant
la primul război mondial şi comandant de pluton în Regimentului 91
Infanterie, a murit pe front în luptele pentru capul de pod de peste
Mureş, de la Bogata, din 27 septembrie 1944.
Din arhiva generalului Nicolae Mihăilescu reţin atenţia
documentele personale, brevetele de înaintare în grade militare şi
conferire de medalii, fotografiile şi albumele cu fotografii şi ilustrate,
hărţile şi un arbore genealogic al conducătorilor Ungariei până la
Miklós Horthy.
451. NADÁNYI Zoltán

În fondul arhivistic al poetului Zoltán Nadányi regăsim
manuscrise ale poeziilor, nuvelelor şi pieselor de teatru scrise de
acesta, corespondenţă de familie, scrisori primite de Zoltán Nadányi în
calitate de arhivar al comitatului Bihor şi documente despre morile din
Borod (1800-1943).
452. NÉMETHY Iuliu

Documentele fondului cuprind informaţii despre funcţiile ecleziastic
e ocupate de Iuliu Némethy, activitatea ştiinţifică a acestuia şi
expoziţia de la Paris din anul 1900.
Semnalăm fotografiile şi desenele reprezentând clădiri şi
biserici din dioceza de Oradea, personalul clerical pentru secolele
XIX-XX şi membrii familiei.
453. NOBIK Iosif

De la Iosif Nobik se păstrează acte de stare civilă şi certificate
şcolare.
Bihor 211
454. PETRE A. Petre

Din activitatea poetului Petre A. Petre, Arhivele bihorene deţin
acte personale, scrisori, telegrame, caiete cu poezii în manuscris şi
revista „Familia” pe anii 1934-1935.
455. POP Iosif (1886-1960)

limbile: română, latină, maghiară, germană şi franceză.
Iosif Pop s-a născut la 2 octombrie 1886 la Sighetu Marmaţiei, în
familia nobilă Pop de Şomcuta-Mare, a devenit doctor în teologie la
Budapesta şi a ocupat înalte funcţii ecleziastice, a fost deputat în Marea
Adunare Naţională ca reprezentant al Bisericii Catolice. În timpul ocupaţiei
horthyste a fost expulzat în România, apoi în 1945 revine la Oradea, unde
îşi reocupă funcţiile de abate de Sâniob şi canonic de Oradea.
Documentele incluse în fond conţin informaţii despre expulzarea
abatelui Iosif Pop din Oradea, suspendarea acestuia din demnitatea de
abate de Sâniob, administrarea pădurilor bisericii catolice din Bihor,
teritoriu rămas între graniţele României după Dictatul de la Viena. La
acestea se adaugă corespondenţa personală primită de la fraţii şi
surorile sale, Sigismund, Vasile, Margareta, Elisabeta şi Dotea.
456. POPOVICI Moise

Din viaţa şi activitatea preotului Moise Popovici din judeţul
Arad au fost inventariate documente personale, circulare, pastorale,
apeluri, memorii şi corespondenţă particulară referitoare la înfiinţarea
Cooperativei de aprovizionare şi desfacere „Măderătana”, judeţul
Arad, precum şi un album cu fotografii.
457. SZANISZLÓ Francisc

De la Francisc Szaniszló, doctor în teologie, s-au păstrat caiete
cu note teologice şi morale specifice religiei protestante şi căsătoriilor
mixte, extrase din reviste, precum şi corespondenţă personală.
458. TRELECZKY Iosif

limba maghiară.
Unitatea arhivistică păstrată este constituită din diplome de numire
şi promovare a lui Iosif Treleczky în diferite funcţii ecleziastice.
459. UGRAY-BÖLÖNYI
În arhiva familiei Ugray-Bölönyi se regăsesc privilegii,
confirmări de danii, scrisori de întărire şi mărturie referitoare la
proprietăţile familiei (domeniile Petreu şi Făncica), la litigiile pentru
proprietăţi dintre fraţii Andrei şi Johan Renoldy şi Paul de Ayka
(1295-1347) şi între familia Ugray şi oraşul Salonta; acte de înnobilare
şi condici de documente, corespondenţă personală şi documente de
creaţie ale membrilor familiei, arbori genealogici, inventarul actelor
de proprietate aparţinând familiilor Vásári şi Telegdi din anii
1291-1747, precum şi inventarul bibliotecii lui Alexandru Bölönyi.
► Direcţia Judeţeană Bistriţa-Năsăud

a Arhivelor Naţionale
Bistriţa, Str. Gării, nr. 3-5;
tel.: 063/211143
460. ALESSI (ALEXI) Artemie Publiu (1846-1896)

De la Artemie Publiu Alessi, profesor de ştiinţe naturale la Liceul
Grăniceresc din Năsăud, doctor în filosofie al Universităţii din Graz
(Austria), Arhivele bistriţene păstrează fragmente de cursuri de geologie
şi mineralogie, date biografice şi o parte a corespondenţei profesorului.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973,
p. 211-212.
461. ALEXA David

Avocatul şi judecătorul David Alexa (nepotul lui Ioan Ciocan) a
inclus în colecţia sa diplome de studii, dosare judecătoreşti în care acesta
a fost avocat pledant, impresii despre intrarea armatei ruse în anul 1914
în comuna Romuli, corespondenţă particulară, jurnale, instrucţiuni şi
manifeste ale Partidului Naţional.
462. ANTON Ileana

În acest fond sunt incluse un album cu fotografii, precum şi
documente de familie şi ale colonelului Nicolae Anton.
463. BANCU Leon

În fondul personal Leon Bancu regăsim corespondenţa acestuia,
în calitate de membru în comisia de administrare a Fondului central
şcolar şi de burse (stipendii) din districtul Năsăudului, referitoare la
starea precară a fondurilor grănicereşti, alegerea de noi membrii,
administrarea pădurilor comunale din fostul district al Năsăudului,
documente ale Şcolii normale de învăţători din Năsăud, un tabel cu
românii grăniceri, locuitori ai comunelor grănicereşti care au luat parte la
214 Bistriţa-Năsăud
primul război mondial, publicaţii şi cupuri din ziare în legătură cu

Societatea cooperatistă „Regna” pentru exploatarea pădurilor grănicereşti
din judeţul Bistriţa.
464. BARDOCZ Adam

Au fost ordonate în această colecţie actele proceselor de
proprietate şi de recuperare a sumelor de bani împrumutate de Adam
Bardocz şi de soţia acestuia, Maria Bardocz, inventarele averii familiei,
audieri de martori în legătură cu diferite pricini, printre care şi fuga unor
iobagi de la stăpânii lor, corespondenţă de familie, dispoziţii imperiale cu
privire la procedura recursurilor, norme din anii 1773-1810, referitoare la
împărţirea moşiilor, o adresă din care rezultă că Samuilă Bethlen, grof, a
trimis împăratului o scrisoare în care relatează faptul că „Ardealul nu
vrea să se unească cu Ţara Ungurească”.
465. BICHIGEAN Gavril şi Vasile

• Anii extremi:1904-1946, 4 u.a., inventar nr. 120,
Regăsim în acest fond acte personale ale lui Vasile Bichigean,
articole ale preotului Gavril Bichigean din Năsăud şi diferite numere din
ziarele „Dreptatea”, „Curentul”, „Dimineaţa”, „Universul” şi
„Transilvania” din anii 1928-1930, 1933-1935 şi 1945-1946.
466. BOŞCA E. Mălin

Fondul arhivistic cuprinde articole ale lui Mălin E. Boşca despre
„Academicienii Năsăudului”, Ion Agârbiceanu, episcopul Emil Hosu şi
două volume în manuscris ale lucrării Telepatia din 1967.
467. BRETAN Nicolae (1887-1968)

De la compozitorul Nicolae Bretan, director al Teatrului şi Operei
Române din Cluj, s-au păstrat discursuri ale acestuia rostite pentru
omagierea artiştilor Nae Dumitru, Traian Grozăvescu şi la premiera
operei „Horia”, un tabel al compoziţiilor muzicale ale lui Nicolae Bretan
şi fotografii.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. II, Bistriţa, 1974,
p. 312-314.
468. BUZDUG Bazil

În fond se regăseşte corespondenţa oficială a lui Bazil Buzdug,
cancelist şi subjude în Prundu-Bârgăului, purtată cu Alexandru Bohăţel,
căpitanul suprem al districtului Năsăud, o parte din corespondenţa
Regimentului II românesc de graniţă din anii 1799-1847, protocoale ale
şedinţelor comitetului Fondurilor grănicereşti din Năsăud pe anii
1862-1865.
469. CHIFA Emil (1882-1950)

Din arhiva poetului Emil Chifa, Arhivele bistriţene conservă
poezii şi traduceri în manuscris, o bibliografie şi corespondenţă
particulară.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981, p.
255-258.
470. CIOCAN Ioan (1850-1915)

limbile: română, latină, maghiară şi germană.
Ioan Ciocan a absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din
Budapesta. Din anul 1878 şi-a luat diploma de profesor de limba română,
geografie şi istorie, apoi a devenit deputat în Parlamentul de la Budapesta,
director al Gimnaziului greco-catolic românesc din Năsăud şi director
provizoriu al Administraţiei Fondurilor grănicereşti năsăudene.
Cea mai mare parte a documentelor fondului o constituie
corespondenţa purtată de Ioan Ciocan cu oameni politici şi funcţionari:
Vasile Neacşu, Vasile Petri, Vasile Rebreanu, tatăl scriitorului Liviu
Rebreanu şi Ion Pop Reteganul. Se adaugă arhiva referitoare la Fondurile
grănicereşti ale districtului Năsăud, la Gimnaziul din Năsăud, documente
personale, acte de studii şi referitoare la alegerile de deputaţi din anul 1896,
corespondenţă privind construirea liniei de cale ferată Ilva Mică-Rodna.
Bibliografie:
Alexandru Nistor, Ioan Mureşan, Ion Rusu-Sărăţeanu, Ioan Viraj,
Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988,
p. 381-383.
471. CORBU Ioan şi Victor

Victor Corbu a fost medic colonel, iar Ioan Corbu (1873-1954)
notar la Sedria orfanală a judeţului Năsăud, au fost membri ai Societăţii
astronomice române „Flammarion”.
Regăsim în colecţie acte de studii, corespondenţă şi fotografii,
studii publicate şi în manuscris, referitoare la corpurile cereşti şi un
dicţionar al limbii române elaborat de Ioan Corbu.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. IV, Bistriţa, 1981,
p. 264-267.
472. COSTAN Ion (1911-1987)

În arhiva lui Ion Costan, director al gazetei politice „Săptămâna”,
sunt păstrate date statistice în legătură cu patrimoniul grăniceresc,
Fondurile şcolare şi de burse grănicereşti, cereri de reînfiinţare a fostelor
şcoli confesionale, procese-verbale şi statute de înfiinţare a cooperativelor
„Rebrişoara”, „Regna Bistriţa” şi „Plugarul” din judeţul Bistriţa, registre
ale bisericii greco-catolice din Cepari şi filiala Dumitra, fotografii de
familie şi inventarul bibliotecii lui Ion Costan.
Bibliografie:
p. 436-441.
473. COŞBUC George (1866-1918)

Poetul român George Coşbuc, reprezentant al şcolii transilvănene
de literatură, s-a născut în satul Hordou din judeţul Bistriţa-Năsăud. A
fost unul dintre fondatorii revistei „Vatra”, apoi cu Alexandru Vlahuţă a
întemeiat revista „Semănătorul”, iar cu I. Gorun revista „Viaţa Literară”.
A lăsat posterităţii o operă poetică clasică valoroasă, specifică sufletului
neamului românesc.
În fond au fost arhivate manuscrisele unor articole ale lui Nicolae

Iorga şi Dumitru Evolceanu, referitoare la opera lui George Coşbuc,
însemnări, explicaţii pentru unele cuvinte vechi din limba română, o
descriere geografică a Americii.
474. DOMIDE Emil (1867-1936)

De la profesorul şi povestitorul Emil Domide, director al Liceului
din Năsăud s-a păstrat un dosar cu documente financiare şi
corespondenţă privată cu rude şi prieteni.
Bibliografie:
p. 232-235.
475. GRIVASE Virginia (1883-1950)

În colecţia învăţătoarei şi scriitoarei Virginia Grivase regăsim
carnete cu amintiri, scrisori ale mitropolitului Ardealului, Nicolae Bălan,
lucrări din domeniul pedagogiei în manuscris, fotografii şi albume de
familie, o fotografie a poetului Emil Chifa.
Bibliografie:
p. 280-282.
Idem, Dicţionar literar 1639-1997 al judeţului Bistriţa-Năsăud,
Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 176-177.
476. HALIŢA Solomon (1859-1926)

Ca absolvent al cursurilor de istorie, filosofie şi pedagogie ale
Universităţii din Budapesta, Solomon Haliţa a desfăşurat o activitate
remarcabilă în domeniul învăţămâtului primar şi normal din România. A
fost profesor la şcoli din Dorohoi, Bârlad, Galaţi şi revizor şcolar. În anii
1919-1924 a fost prefect al judeţelor Iaşi şi Bistriţa-Năsăud.
Spiru Haret, ministru al învăţământului în acea epocă, i-a apreciat
calităţile de pedagog şi l-a numit inspector general al învăţământului şi
astfel, Solomon Haliţa a contribuit în mare măsură la promovarea şi
aplicarea reformelor şcolare iniţiate de ministru.
Fondul arhivistic cuprinde o cantitate însemnată de documente

rezultate din activitatea lui Solomon Haliţa ca revizor şi inspector general
al învăţământului din România: programe pentru învăţământul primar şi
preşcolar, conferinţe susţinute de diferiţi învăţători, Regulament de
aplicare a Legii învăţământului primar şi normal în Dobrogea, precum şi
unele provenind din arhivele unor şcoli normale din Năsăud, Galaţi, Iaşi
şi Bârlad şi ale unor bănci populare şi case de economii. Menţionăm şi
dosarele unor intelectuali transilvăneni şi bucovineni care au făcut parte
din corpul voluntarilor români în primul război mondial.
Bibliografie:
p. 384-387.
477. HANDREA
Documentele incluse în fond se referă la familia Handrea din
localitatea Maieru şi la activităţi administrative şi financiare ale unor
componente ale Regimentului II românesc de graniţă.
478. HOLTZTRÄGER Friederich

Fondul arhivistic cuprinde registre de încasări, plăţi şi însemnări
ale lui Friederich Holtzträger, fierar şi rotar şi ale lui I. Nussbächer din
Bistriţa.
479. ILIEŞIU Iustin (1900-1976)

În fondul arhivistic creat de Iustin Ilieşiu, poet şi profesor, au fost
inventariate manuscrisele unor poezii publicate în volume şi reviste,
scrisori ale lui Constantin Moisil, Dimitre Onciul, Constantin
Butculescu, de la poeţii Teodor Murăşanu, G. Boiculescu, Ion Al.
George şi editorul Augustin S. Deac din Gherla, acte relative la alegerile
de deputaţi dietali din Năsăud în anul 1869, precum şi fotografii ale
creatorului de fond, ale protopopului Ilie Dăianu, profesorului Nicolae
Drăganu, primar al Clujului, prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud,
Dumitru Nacu, Ghiţă Pop, ministrul Cultelor şi Artelor, Ion Pop

Reteganul şi ale poetului Lucian Valea.
Semnalăm existenţa unei copii a Memorandumului românilor
transilvăneni din anul 1892, un marş al Ardealului pe versuri de Iustin
Ilieşiu şi muzică de Artene Istrate, un caiet cu cântece vechi culese de
Laurenţiu Ilieşiu.
Bibliografie:
p. 302-305.
480. LINUL Gavrilă

Documentele se referă la viaţa de militar a notarului Gavrilă Linul
din localitatea Rebrişoara pentru anii 1848-1858.
481. MARŢIAN Iulian (1866-1937)

limbile: română, latină, slavă şi germană.
Deşi a absolvit şcoala militară de la Sibiu şi a fost ofiţer de
garnizoană la Triest, Sarajevo, Braşov, Cluj şi Dej, Iulian Marţian a
devenit un pasionat cercetător şi cunoscător al istoriei românilor.
Istoria României a devenit o adevărată profesiune de credinţă
pentru academicianul Iulian Marţian (1933), care în decursul vieţii a
colecţionat documente şi cărţi rare. Bogăţia şi valoarea colecţiei au fost
apreciate pe deplin de către Nicolae Iorga, Sextil Puşcariu, Andrei
Veréss, Constantin Moisil, Alexandru Lapedatu, Ion Bianu, Nerva Hodoş
etc., scrisorile acestora devenind piese importante ale colecţiei.
Un loc important în colecţie îl ocupă donaţiile şi diplomele de
înnobilare acordate de principii Transilvaniei şi împăraţii Austriei
diferiţilor nobili, precum şi cărţile domneşti provenite de la Matei
Basarab, Mircea Ciobanul, Alexandru Coconul, Vasile Lupu, Radu
Şerban, Gheorghe Ştefan şi Mihai Viteazul.
Reţin atenţia documentele referitoare la revoluţia de la 1848-1849
desfăşurată în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului, cele emise de cancelaria
districtului autonom românesc al Năsăudului în legătură cu organizarea
districtului şi finanţarea şcolilor româneşti, precum şi hărţile unor bătălii
din anii 1796 şi 1797.
Fondul de carte Iulian Marţian se păstrează la Biblioteca

documentară a filialei Bibliotecii Academiei din Cluj.
Bibliografie:
Ion Rusu Sărăţeanu, Arhivele Statului, filiala Năsăud după 25 ani
de activitate, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1963, p. 257-265.
Idem, Iulian Marţian, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1982,
p. 289-293.
Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Năsăud, Bucureşti, 1988, p. 388-396.
482. MOISIL Iuliu (1859-1947)

Patriotul şi învăţatul român a desfăşurat o arie largă de activităţi
pedagogice, ştiinţifice, culturale şi, în special de cunoaştere a istoriei
naţionale, fapt pentru care, la venerabila vîrstă de 84 de ani (1943) a fost
ales membru de onoare al Academiei Române. A fost întemeietorul şi
directorul Muzeului Năsăudean, iar în 1937 a pus bazele Subdirecţiei
Arhivelor Statului din Năsăud, fiind directorul onorific al acestei
importante instituţii.
Documentele conservate în colecţia personală Iuliu Moisil sunt
extrem de variate şi importante, dintre acestea amintim vasta
corespondenţă purtată cu personalităţile ştiinţifice şi culturale ale vremii
(Ion Bianu, Elena Densuşianu, C. D. Fortunescu, Nicolae Iorga, Grigore
Moisil, George Munteanu Murgoci, Sever Mureşan, Aurel Mureşianu,
Costache Negruzzi, Dimitre Onciul, Ioan Raţiu, I. Schmidt-Faur, Ion
Simionescu, Virgil Şotropa, Nicolae Teclu, dr. docent Fr. Ulrich de la
Praga) şi Academia Română în legătură cu donaţiile făcute de Iuliu
Moisil, manuscrisele unor lucrări publicate şi nepublicate, fişele
bibliografice ale ardelenilor stabiliţi în România până la 1918.
Se adaugă la cele subliniate mai sus însemnările zilnice ale
creatorului arhivei, fişe, note şi conferinţe despre viaţa şi activitatea unor
personalităţi, corespondenţa ASTREI Despărţământul Năsăud pentru anii
1934-1939, a Şcolii de ceramică din Târgu Jiu, fotografii ale elevilor şi
profesorilor de la Târgu Jiu.
Bibliografie:
Ion Rusu, 100 de ani de la naşterea academicianului Iuliu Moisil,
întemeietorul Arhivelor Statului din Năsăud, în „Revista Arhivelor”,
nr. 2, 1958, p. 311-314.

p. 397-407.
483. MORARIU Tiberiu (1905-1982)

În fondul personal al profesorului universitar, doctor docent în
ştiinţe geografice, membru al Academiei Române, decan al Facultăţii de
Biologie-Geografie a Universităţii Babeş-Bolyai, Tiberiu Morariu, au
fost ordonate corespondenţa cu Universitatea din Strasbourg, articole şi
studii publicate în reviste de specialitate, fotografii, hărţi etnice şi
confesionale ale Năsăudului şi Ţării Oaşului din anii 1900, 1910, 1925,
1930, harta etnografică a Maramureşului din 1880, hărţi hidrografice ale
Transilvaniei şi date statistice privind pădurile proprietate a comunelor
grănicereşti din Năsăud.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. V, Bistriţa, 1982,
p. 379-383.
484. MUREŞAN Artenie (1877-1932)

În colecţia avocatului Artenie Mureşan au fost ordonate acte
personale, dosare ale cauzelor judecătoreşti reprezentate de colecţionar,
documente referitoare la participarea acestuia la primul război mondial,
corespondenţă particulară (scrisori de la teologul Vasile Suciu), cursuri
de drept roman şi civil.
Bibliografie:
Nicolae Teclu, Virtus Romana Rediviva, vol. VI, Bistriţa, 1987,
p. 306-110.
485. MUREŞIANU Ioachim (1832-1903)

limbile: română, germană, maghiară şi latină.
Ioachim Mureşianu a urmat studii de drept la Sibiu şi Viena, a
ocupat funcţii importante în cadrul districtului autonom românesc al
Năsăudului şi Administraţia Fondurilor grănicereşti năsăudene, a fost
deputat în Dieta Transilvaniei şi în Parlamentul de la Budapesta.
Creatorul fondului s-a remarcat şi prin activitatea publicistică dedicată

luptei românilor pentru libertate naţională.
Fondul arhivistic conservă documente personale şi de familie,
statute, protocoale de şedinţe, regulamente şi instrucţiuni care reflectă
funcţionarea districtului autonom românesc al Năsăudului şi a Fondurilor
grănicereşti, activitatea lui Ioachim Mureşianu ca preşedinte al Sedriei
districtuale Năsăud, dosare judecătoreşti reprezentate de avocatul
Ioachim Mureşianu, protocoale ale şedinţelor Comisiei cadastrale,
articole trimise spre publicare şi o bogată corespondenţă purtată cu
personalităţi ale timpului: George Bariţiu, Alexandru Bohăţel, Timotei
Cipariu, Ilie Măcelariu, Iacob Mureşianu, Grigore Silaşi.
Bibliografie:
Iuliu Moisil, Ioachim Mureşianu, în „Arhiva Someşană”, Năsăud,
nr. 20, 1936, p. 441-452.
p. 408-410.
486. NACU Dumitru

Dumitru Nacu din Năsăud a strâns în colecţia sa ordine militare
ale Regimentului 9 Vânători de munte din anul 1919, documente privind
alegerea deputaţilor pentru Adunarea de la Alba Iulia, statistici şi grafice
pe judeţe reprezentând raportul între populaţia română şi a
naţionalităţilor din anul 1940 până în 1944, repartiţia refugiaţilor din
Transilvania după Dictatul de la Viena şi fişele organizaţiilor refugiaţilor
din Ardealul de Nord.
487. ONIŞOR Victor (1874-1932)

Victor Onişor avocat, redactor la ziare şi reviste, profesor
universitar de drept şi membru marcant al Partidului Naţional Român din
Transilvania, a avut contribuţii însemnate la realizarea Marii Unirii de la
1 Decembrie 1918. A făcut parte din Consiliul Dirigent ca secretar
general al Resortului Afacerilor Interne şi a fost ales deputat al
Năsăudului pentru Adunarea Constituantă a României.
Deşi în fond s-au păstrat un număr redus de documente, acestea
oglindesc preocupările lui Victor Onişor ca profesor la Facultatea de
Drept din Cluj, pentru organizarea unor societăţi ale meseriaşilor
bistriţeni, dar mai ales activitatea sa politică desfăşurată ca membru al

Partidului Naţional Român din Transilvania, în perioada premergătoare
şi în timpul Unirii din 1918.
Bibliografie:
p. 271-273.
p. 411-415.
488. PETRI Vasile (1833-1905)

De la pedagogul din Mocod, Vasile Petri, profesor la Preparandia
greco-catolică din Năsăud s-au transmis peste timp manuscrise ale unor
conferinţe, discursuri, articole şi lucrări, certificate şcolare, decrete de
numire în funcţie, corespondenţă cu Inspectoratul şcolar.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I, Bistriţa, 1973,
p. 216-217.
489. POP Titus (1905-1960)

Profesorul şi cărturarul Titus Pop-Poienaru s-a născut la Poiana
Ilvei, a colaborat la diferite publicaţii, a scris poezie şi culegeri de folclor.
A fost membru al Partidului Comunist Român, secretar al
Consiliului politic judeţean, în anul 1950 a fost exclus din partid.
Titus Pop-Poienaru a colecţionat documente de la locuitorii din
comuna Rodna, contracte, protocoale, testimonii. Printre acestea
semnalăm o declaraţie a românilor bucovineni care cer eliberarea de sub
stăpânirea Austro-Ungariei şi unirea cu România şi acte ale procesului
comunei Rodna cu baronul Kemény.
Bibliografie:
p. 287-291.
490. POPIŢAN Vasile

• Anii extremi: 1945, 1 u.a., inventar nr. 98.
Regăsim în unitatea arhivistică colecţionată un inventar al
obiectelor trimise Muzeului Năsăudului, decrete şi decoraţii ale lui Vasile
Popiţan (1833-1892), ofiţer în Regimentul de linie nr. 50 din Alba Iulia.
491. PORCIUS Florian (1816-1906)

Florian Porcius şi-a desfăşurat activitatea în două domenii
principale: administraţie, unde a ocupat diverse funcţii în conducerea
districtului autonom românesc al Năsăudului şi studiul botanicii, care i-a
adus titlul de academician, în anul 1892.
Fondul arhivistic cuprinde documente personale, note şi studii
ştiinţifice, manuscrise (despre fondurile grănicereşti, o istorie a saşilor),
un inventar al edificiilor grănicereşti şi al bibliotecii lui Florian Porcius,
protocoale ale şedinţelor Comitetului administrativ al Fondurilor şcolare
ale Năsăudului, hărţi ale districtului Năsăud, precum şi o însemnată
corespondenţă purtată cu diferiţi botanişti.
Menţionăm schimbul de scrisori purtat cu: dr. Paul Ascherson,
profesor universitar la Berlin, Fr. Maly, grădinar al curţii regale din
Londra, Vasile Meruţiu, profesor universitar la Cluj, Iuliu Prodan,
dr. Theodor Schube de la Grădina Botanică Regală din Bresslau, Alberth
Zimmeter, profesor în Steyer, Austria etc.
Bibliografie:
Florian Porcius, Autobiografie, în „Arhiva Someşană”, Năsăud,
nr. 20, 1936, p. 416-428.
p. 416-421.
492. PRECUP Emil (1886-1966)

Ca absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj, Emil
Precup a desfăşurat o intensă activitate didactică, publicistică şi
ştiinţifică. A fost organizatorul vieţii culturale şi artistice a oraşului
Gherla, a editat anuarele Liceului „Petru Maior”, a fost un neobosit
conferenţiar pentru luminarea poporului.
În fondul personal Emil Precup sunt păstrate documente personale

şi de familie, dar şi registre cu procesele-verbale ale adunărilor generale
ale ASTREI Despărţământul Gherla, din anii 1909-1940, monografii de
comune şi oraşe din Transilvania, biografii ale unor oameni politici şi de
cultură, cum ar fi Andrei Mureşianu, Ion Pop Reteganul, Octavian Goga,
George Bariţiu şi Vasile Goldiş, statute ale Fondurilor centrale şcolare şi
de stipendii din fostul district al Năsăudului.
Semnalăm şi existenţa culegerilor de folclor din Transilvania, a
notelor lui Emil Precup în calitate de profesor la Gimnaziul comercial
„Regele Ferdinand” şi Liceul comercial „Nicolae Creţulescu” din
Bucureşti, pentru anii 1941-1945, statutelelor şi regulamentului
Fondurilor centrale şcolare şi de stipendii din districtul Năsăud, actelor
referitoare la refugiul familiei din Transilvania de Nord, lucrărilor lui
Valer Seni, precum şi a unor fotografii.
Între documentele incluse în fond se detaşează corespondenţa lui
Gavril Precup, unchiul lui Emil Precup şi corespondenţa purtată de
acesta din urmă cu Ion Agârbiceanu, Ion Bianu, Augustin Bunea, Aron
Cotruş, Miron Cristea, Augustin S. Deac, editor din Gherla, Vasile
Goldiş, Solomon Haliţa, Nicolae Iorga, Popa Lisseanu, Iuliu Moisil,
Ioachim Mureşianu, Emilia Raţiu şi alţii.
Bibliografie:
Teodor Tanco, Virtus Romana Rediviva, vol. I-II, Bistriţa, 1973-
1974, p. 237-238.
p. 422-424.
493. SCRIDON Gavril

• Anii extremi: 1883; 1941-1942, 1 u.a., inventar nr. 94.
Regăsim în colecţia lui Gavril Scridon statute pentru
administrarea Fondurilor şcolare din Năsăud, o moţiune a românilor din
Năsăud împotriva discursului lui Benito Mussolini ţinut la Milano, prin
care acesta cerea dreptate pentru Ungaria nedreptăţită prin Tratatul de
Pace de la Trianon şi numere din ziarul „Ardealul” din anii 1941-1942.
494. SCURTU Vasile (1906-1968)


Vasile Scurtu s-a născut în comuna Parva din judeţul Bistriţa-
Năsăud, a urmat studiile superioare la Facultatea de Litere şi Filologie
din Cluj. În anul 1940 s-a refugiat la Craiova, apoi din 1945 s-a stabilit la
Cluj, unde s-a lansat în cercetări etnografice şi va rămâne profesor până
la sfârşitul vieţii.
Colecţionarul Vasile Scurtu, ocupându-se de cercetarea vieţii
ofiţerului Victor Russu, a adunat fotografii reprezentându-l pe acesta pe
front, în primul război mondial, precum şi pe alţi ofiţeri şi soldaţi
(colonelul Dănilă Popp, Aurel Pop, plutonier în Regimentul 37 Infanterie
Satu Mare).
Bibliografie:
Teodor Tanco, Dicţionar literar (1639-1997) al Judeţului
Bistriţa-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p.
41-43.
495. SILAŞI Grigore (1836-1897)

În colecţia profesorului universitar de limba şi literatura română
de la Universitatea din Cluj, membru de onoare al Academiei Române,
Grigore Silaşi se găsesc fişe şi tabele privitoare la biblioteca acestuia.
Bibliografie:
p. 213-214.
496. ŞERBAN Ioan

În mica arhivă Ioan Şerban se păstrează o fotografie, note despre
reforma agrară din anul 1921, o autobiografie, programul vizitei regelui
Ferdinand la Bistriţa în anul 1919, un proces-verbal de predare şi
preluare a Prefecturii judeţului Bistriţa în anul 1921.
497. ŞERBAN Ionel

În colecţia Ionel Şerban au fost incluse compoziţii muzicale
originale şi prelucrări.
498. ŞOLDEA Anchidim

Colecţia este constituită din fotografii reprezentându-l pe
colonelul Anchidim Şoldea.
499. ŞOTROPA Virgil (1867-1954)

limbile: română, germană, latină şi maghiară.
Virgil Şotropa, redactor la „Gazeta Transilvaniei” şi „Arhiva
Someşană”, profesor la Gimnaziul superior fundaţional din Năsăud, este
cunoscut ca un asiduu arhivist şi colecţionar, cunoscător şi iubitor al
istoriei românilor, în special, a zonei Năsăudului, ca un neobosit editor
de izvoare istorice.
Creatorul colecţiei a păstrat cu grijă documente personale şi de
familie, manuscrisele lucrărilor publicate sau primite pentru tipărire, o
impresionantă corespondenţă avută cu Ion Bianu, Teodor Gh. Bulat, Ioan
Lupaş, Constantin Moisil, Iuliu Moisil, Victor Motogna, Aurel
Mureşianu, Simion Pop şi Sextil Puşcariu, diplome de acordare a
decoraţiilor militare pentru generalul Basiliu Ladislau de Popp, baron
corespondenţă relativă la Regimentul II românesc de graniţă, jurnalul
zilnic al lui Ioachim Mureşianu.
Cu mare grijă a strâns, după moartea lor, documentele aparţinând
rudelor sale, Florian Porcius şi Iulian Marţian. Astfel, pot fi cercetate în
acest fond scrisorile primite de Florian Porcius de la Iuliu Prodan şi alte
personalităţi, precum şi de la botanişti de renume, de la Ion Bianu, Vasile
Bogrea, Toma Gh. Bulat, Constantin Daicoviciu, Emil Dăianu, Nerva
Hodoş, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, Iulian Marţian, Simion
Mehedinţi, Constantin Moisil, Sextil Puşcariu, Alexandru Tzigara
Samurcaş şi Iosif Suluţiu-Sterca.
Bibliografie:
Ion Rusu-Sărăţeanu, Virgil Şotropa – 1867-1954, în „Revista
Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 269-278.
p. 425-432.
500. TANCO Simion (1856-1934)


Simion Tanco, preot din localitatea Monor este cunoscut pentru
participarea sa în „garda civilă” a memorandiştilor şi asigurarea
protecţiei lui Ioan Urban-Jarnik, profesor universitar de la Praga, la
sosirea acestuia la Cluj.
După Unire, i-a fost decernată Coroana României în grad de
cavaler.
În colecţie se păstrează adresa Fondurilor şcolare şi de stipendii
năsăudene prin care i se comunică lui Simion Tanco, faptul că a fost
desemnat membru în Comisia de alegere a învăţătorilor şi numit catihet
în Sângeorz Băi, precum şi testimonii referitoare la activitatea lui Simion
Tanco.
Bibliografie:
p. 259-261.
501. ZIKELI Ernest

limba germană.
În această colecţie personală au fost ordonate procese-verbale şi
statute ale Societăţii de Vânătoare din oraşul Bistriţa, monografia
comunei Dumitra, judeţul Bistriţa, un jurnal pentru anii 1908-1916 al
farmacistei Klara Glok, o autobiografie şi diferite hărţi ale statelor din
Europa.
► Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor Naţionale

Botoşani, Str. Col. V. Tomoroveanu, nr. 7;
tel.: 031/584047
502. ARITONOVICI
Documentele create de membrii familiei Aritonovici, armeni
stabiliţi în Bucovina, apoi la Iaşi şi Botoşani, se referă la înrudirea cu
familiile Zadurovici, Enăşescu, Manea şi Goilav şi la proprietăţile
familiei situate în localităţile Bivol, Hăneşti şi Grâmeţii, judeţul Dorohoi.
De asemenea, acestea mai cuprind date în legătură cu activitatea
lui Valerian Aritonovici, agronom cu studii la Iaşi, Cernăuţi şi
Strasbourg, exproprierea moşiei Culiceni, judeţul Dorohoi şi alegerea lui
Valerian Goilav ca preşedinte al Comunităţii armeneşti din Botoşani
(1869).
503. DAUŞ Ludovic (1873-1954)

Scriitorul botoşănean Alfred Ludwig Daus (semna Ludovic
Dauş), absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, director al
Teatrului Naţional din Chişinău, senator şi deputat, este autor de romane,
piese de teatru şi de traduceri din poezia lui Alexandr Serghevici Puşkin
şi Heinrich Heine.
În fond regăsim documente de familie, corespondenţă purtată cu
generalul Nicolae Condiescu, Vasile Goldiş, Ion Livescu, Mihail
Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, manuscrisele unor conferinţe, discursuri
şi interviuri ale scriitorului, fotografii şi un memoriu adresat regelui
Carol II în anul 1939.
504. DOMBROVSCHI
limbile: română, germană, maghiară, latină şi italiană.
Arhiva familiei Dombrovschi, constituită din certificate de stare
civilă, diplome de studii, atestate, testamente şi memorii descrie activitatea
desfăşurată de Sigismund Dombrovschi, magistrat şi membru al Partidului
Conservator, membru al organizaţiei masonice Familia Italiană, relaţiile
stabilite cu fiul acestuia, Norbert Dombrovschi, familia Hajnal din Botoşani,
230 Botoşani
farmaciştii Ioan Binder, Anton Lochman şi chirurgul Petru Lochman (1851,

Universitatea din Bavaria). Menţionăm şi documentele privitoare la familiile
Zotta şi Flondor, precum şi scrisorile lui Eugen Neculau din Iaşi adresate
lui N. Dombrovschi în legătură cu genealogia unor familii botoşănene.
505. FALIBOGA D. Alexandru

Învăţătorul Alexandru D. Faliboga, din satul Vlăsineşti, judeţul
Dorohoi, participant cu Regimentul 14 Argeş la primul război mondial, a
desfăşurat o interesantă activitate politică şi culturală.
Fondul este constituit din documente personale aparţinând
creatorului de fond, însemnări de pe front din anul 1917, procese-verbale
privind arestarea acestuia pentru constituirea de comitete de soldaţi în
armată (1917, 1925); documente rezultate din activitatea lui Alexandru D.
Faliboga (1944-1945), ca prefect de Dorohoi; cereri adresate C.C. al
Rartidului Comunist Român pentru recunoaşterea calităţii de membru de
partid ilegalist; memorii ale unor elevi arestaţi în anul 1947 şi ale
deputaţilor Frontului Plugarilor; schiţe privind depăşirea frontierei de stat,
în zona comunei Oroftiana, de către U.R.S.S. în anul 1944; scrisori şi cărţi
poştale referitoare la Mihai Eminescu, familia Eminovici, construirea
bisericii „M. Eminescu” din Ipoteşti şi ridicarea statuii poetului la Iaşi.
Reţin atenţia şi scrisorile lui Gheorghe Cristescu, George Ionescu
Siseşti, I. Niculi, Panait Moşoiu, Dumitru Furtună, preot, Simion Mehedinţi,
A. C. Cuza, Gh. Gh. Burghele, Alexandru Sidorovici (de la Tribunalul
Special pentru judecarea celor vinovaţi de dezastrul ţării în 1945), precum şi
afişele, apelurile şi manifestele diferitelor formaţiuni politice.
506. GANCEVICI Corneliu (1888-1954)

Medicul Corneliu Gancevici, doctor în ştiinţe medicale, specialist
în fiziologie şi bacteriologie, s-a născut în comuna Dorobanţu, judeţul
Teleorman.
În perioada anilor 1917-1918 a fost detaşat în Crimeea, din anul
1922 a fost numit director al Sanatoriului TBC Bârnova (evacuat în
timpul războiului la Marila, judeţul Caraş).
Fondul documentar cuprinde corespondenţă personală şi oficială,
însemnări şi note privind metodele de tratare a tuberculozei, un album,
reviste şi broşuri de specialitate.
507. MANEA
limbile: română, germană şi armeană.
Viaţa şi activitatea unora dintre membrii familiei Manea, jurişti şi
medici, proprietari în Botoşani sunt reflectate de documentele incluse în
acest fond. O parte dintre ele aparţin avocatului Andreas Manea, membru
al Epitropiei Comunităţii armeneşti din Botoşani şi fac referire la procesele
susţinute de acesta pentru moşiile Teioasa şi Hudeşti din judeţul Dorohoi.
Scrisorile ordonate în fond conţin informaţii despre Comunitatea
armenească din Botoşani, Epitropia bisericilor armeneşti, moşia Hăneşti,
judeţul Dorohoi, proprietatea Catincăi Zotta, velniţa de băuturi spirtoase
de la Dumbrăveni (1886) şi lichidarea unor bănci din Iaşi.
508. MAVROCORDAT
Arhivele botoşănene păstreză şi documente provenind de la unii
dintre membrii familiei Mavrocordat, printre care amintim: acte de studii
ale lui George I. Mavrocordat (1853, 1856) şi o diplomă de absolvire
emisă de Universitatea Otto din Bavaria pentru George Mavrocordat,
prefect de Botoşani.
Corespondenţa ordonată în fond se referă la proprietăţile Dâlgeni,
Socrujeni, Iacobeni, Buneni şi Stăneşti din judeţul Botoşani, Zahoreni şi
Teşcureni, judeţul Dorohoi şi din oraşul Botoşani aparţinând lui Ioan şi
Aglae Mavrocordat şi la administrarea bunurilor familiei de către copiii
lui Ioan Mavrocordat: George, Constantin, Nicu, Alexandru, Zoe,
căsătorită Dombrovschi, Elena, căsătorită Scheleti şi Maria, decrete
regale pentru conferirea unor ordine, testamentul olograf al lui Ioan G.
Mavrocordat, contracte de arendă, vânzare-cumpărare, hotărnicii, fişe
cadastrale ale unor moşii ale familiei şi corespondenţă de familie.
509. NECULAU G. Eugen

Eugen G. Neculau, avocat la Botoşani şi apoi la Bucureşti, a donat
Arhivelor botoşănene, în anul 1986, documentele proprii rezultate din
activitatea de cercetare.
În fond sunt păstrate un număr de peste 100 de schiţe genealogice
ale unor familii botoşănene, două volume de studii privind aceste familii,
adunate sub genericul „Botoşanii de ieri şi mai de demult”, schiţe ale
232 Botoşani
familiilor armeneşti şi evreieşti din Botoşani şi prezentările a trei

personalităţi botoşănene: profesorul Tiberiu Crudu, magistratul Ramiro
Savinescu şi muzicologul Emanoil Ciomac.
510. NEUMAN Mizes (1875-1950 )

Documentele create de Mizes Neuman, arendaş şi comerciant din
Botoşani, fac referire la arendarea unor moşii din judeţul Botoşani, la
Societatea „Teddy”, prima fabrică de jucării din Botoşani, Ţesătoria
mecanică „Minerva” şi la activitatea Comunităţii evreieşti din Botoşani.
511. PERIEŢEANU
Fondul familiei Perieţeanu, originară din judeţul Buzău, este
constituit din: certificate de stare civilă, diplome de studii, acte de
proprietate, cărţi de alegător pentru Cameră şi Senat, decrete regale de
acordare a unor ordine şi corespondenţă aparţinând membrilor familiei
Perieţeanu: Gheorghe Iorgu Perieţeanu (1853-1934), fiului său, Ion
Gheorghe Perieţeanu şi fiicelor sale: Maria Medelena, Lucia şi Margareta
Coralia.
512. SIMIONESCU H. Alexandru

Alexandru H. Simionescu, preot şi protoereu al judeţului
Botoşani, s-a născut în anul 1880, în localitatea Brehueşti-Vlădeni.
Documentele depuse la Direcţia Judeţeană Botoşani a Arhivelor
Naţionale sunt în mare parte scrisori şi cărţi poştale primite de creatorul
fondului de la Gheorghe T. Kirileanu, bibliotecarul Curţii Regale, Raluca
Callimachi, arhimandritul Iuliu Scriban, Ion Kalinderu, administratorul
Domeniilor Coroanei, pictorii de biserici N. Craft şi I. C. Ionescu, de la
fratele său, Gheorghe Simionescu, de pe frontul din Bulgaria. La acestea se
adaugă o telegramă de participare la înmormântarea lui Spiru Haret,
predici şi o invitaţie pentru a fi prezent la aşezarea „pietrei fundamentale” a
Teatrului Eminescu din Botoşani.
513. SOFIAN
Documentele ordonate în fond se referă, în principal, la
activitatea desfăşurată de Nicolae Sofian în domeniul şcolar şi al
ocrotirilor sociale. Între acestea menţionăm: decrete regale de acordare a
unor ordine, acte financiare rezultate din administrarea moşiilor Pilipăuţi,
Havârna, Lozana, Liveni, Sofian, Buda din judeţul Dorohoi şi Băluşeni
din judeţul Botoşani, contracte încheiate de Epitropia Institutului „N.
Sofian”, inventarele bunurilor Azilului de bătrâni „N. Sofian” şi
corespondenţa despre funcţionarea şcolilor de agricultură de la Pilipăuţi
şi Băluşeni.
Regăsim în fond şi foia de zestre aparţinând Elenei Olga
Obolinschi, născută Sturdza, precum şi corespondenţă relativă la fraţii
Goilav şi Holban.
514. ŞMELŢ
limbile: română, germană şi latină.
Familia Şmelţ este una din vechile familii de medici şi farmacişti
din Moldova.
Cea mai mare parte a documentelor incluse în fond se referă la
Franciscus Nicolaus Şmelţ, medic la 1785, la Iosef Şmelţ (1834-1889),
atestat ca farmacist de Universitatea din München, ajutor de primar al
oraşului Botoşani în 1884 şi la fiii acestuia, Nicolae, doctor în medicină la
Universitatea din Viena, medic al oraşului Botoşani şi Alexandru, medic
militar, la Radu Şmelţ, chimist. Găsim în fond o schiţă genealogică a
familiilor Smelţ şi Stavri.
► Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale

Braşov, Str. Gh. Bariţiu, nr. 34;
tel.: 068/478742
515. ALBULEŢ Constantin

În colecţie au fost incluse un proiect de statut al Societăţii „Ulpia
Traiana” şi o scrisoare adresată lui Constantin Albuleţ în legătură cu
donarea unei hărţi a Transilvaniei.
516. BĂRBUCEANU Nicolae

●Anii extremi: 1896; 1919; 1934, 3 u.a., inventar nr. 505.
Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei cuprind: memoriul lui
Nicolae Bărbuceanu adresat preşedintelui ASTRA din Braşov, referitor
la străduinţele românilor pentru înfăptuirea unităţii naţionale, o
declaraţie-protest a românilor din Transilvania împotriva politicii
dualiste (1896) şi o fotografie reprezentând adunarea solemnă în care s-a
emis ordonanţa pentru administrarea teritoriului ungar de la Tisa, ocupat
de trupele române.
517. BÂRSEANU Andrei

O poezie de Andrei Bârseanu scrisă pentru serbarea jubiliară a
Gimnaziului Român din Braşov se regăseşte în mica colecţie menţionată.
518. BELDIMAN Alexandru (1855-?)

Din activitatea lui Alexandru Beldiman, doctor în drept la Berlin,
diplomat de carieră, cu însărcinări la Sofia şi mai ales la Berlin, s-au
păstrat documente relative la activitatea sa diplomatică, la Conferinţa de
la Haga din 1899 (discursul ministrului român de Externe, apelul de pace
a lui Otto von Bismarck către împuterniciţii şi delegaţii la Conferinţa de
Pace de la Haga, notiţe ale lui Alexandru Beldiman la conferinţă), la
propunerile privind organizarea unei noi conferinţe a păcii.
De asemenea, semnalăm şi corespondenţa de la Ion I. C. Brătianu,
Iacob N. Lahovari, Paul Petrini, profesor de anatomie descriptivă,
Braşov 235
Dimitrie A. Sturdza şi ediţii speciale ale unor ziare germane din anii
1870-1871, cu referire la războiul franco-prusac.
519. BOBANCU Emanoil

În cadrul colecţiei regăsim documente rezultate din activitatea lui
Emanoil Bobancu desfăşurată în domeniul comercial şi al meseriilor,
conferinţe susţinute de acesta, date despre istoria azilului de bătrâni din
Braşov, certificate şcolare ale lui Ion Bobancu, o monografie a
districtului Mehadia, o scrisoare de la Aurel Mureşianu şi litografii de
cult.
520. BOGDAN Alexandru (?-1914)

Alexandru Bogdan, profesor, licenţiat la Budapesta şi Berlin,
doctor în litere la Universitatea din Leipzig (tema „Metrica lui
Eminescu”-1903), frate cu Ioan Bogdan, Ştefan Bogdan şi Gheorghe
Bogdan-Duică, a colecţionat atât documente proprii, cât şi unele
aparţinând fraţilor săi. Acestea reflectă activitatea didactică şi ştiinţifică a
lui Alexandru Bogdan, rolul avut în cadrul ASTREI şi al Societăţii
pentru fond de teatru românesc.
Între documentele aflate în colecţie, menţionăm scrisorile
aparţinând lui Ion Agârbiceanu, Septimiu Albini, Ion Popovici
Bănăţeanu, Ion Bianu, Ion Bogdan, Ion Borcea, Eugen Brote, George
Coşbuc, Gheorghe Bogdan-Duică, Onisifor Ghibu, Vasile Goldiş, Ştefan
O. Iosif, Virgil Oniţiu, directorul Liceului român din Braşov, Gheorghe
Popp, Ioan Raţiu, dr. Rudorov, Ioan Slavici, Vasile Stoica, Nicolae
Xenopol, G. Weigand, precum şi unele manuscrise, studii de literatură şi
istorie.
521. BORGOVAN N.
Colecţia Nicolae Borgovan cuprinde documente referitoare la
incidentul din Beiuş din anul 1888, când mai mulţi elevi români, printre
care şi N. Borgovan, au coborât drapelul unguresc de pe gimnaziul din
localitate şi un hrisov de înfiinţare a unei farmacii în Mihăileni, judeţul
Dorohoi, în anul 1848.
522. BRANIŞTE Valeriu (1869-1928)

Pentru Valeriu Branişte, doctor în litere la Budapesta şi ziarist,
regăsim în colecţie o parte a corespondenţei purtată cu fratele său, Victor
Branişte, cu Virgil Oniţiu şi Ioan Rusan Abrudeanul, în legătură cu
probleme personale, lucrările publicate şi societatea „Petru Maior”.
Menţionăm existenţa unei fotografii a soţiei lui Valeriu Branişte şi
a unei „Cuvântări de rugăciune a naţiei româneşti despre străluciţii boieri
ai Ţării Româneşti şi ai Moldovei”, de Emanuel Gojdu, jurat al Ungariei
la Tabla Regească.
523. BRANIŞTE CĂLIMAN Valeria

Dintre documentele donate de Valeria Branişte Căliman
semnalăm şapte scrisori adresate de Iuliu Maniu lui Valeriu Branişte
referitoare la conflictul dintre Aurel Vlad şi Ioan Moţa, alegerile
parlamentare din anul 1924, reorganizarea ziarului „Patria” şi la rolul
avut de Vasile Goldiş în organizarea Partidului Naţional Român în
Regat.
524. CETĂŢEANU I.
Atestate şcolare aparţinând lui Marcu Popescu din Bretei, elev la
gimnaziul din Blaj, au fost incluse în mica colecţie.
525. CIORNEI Gabriela

Certificate şcolare ale elevei Gabriela Ciornei şi un contract de
vânzare-cumpărare al Ecaterinei Ciornei pentru moşia Avrămeni, judeţul
Dorohoi, sunt conservate în colecţie.
526. COLIBAN Iancu

●Anii extremi: 1894; 1936, 5 u.a., inventar nr. 499.
De la meseriaşul Iancu Coliban din Braşov s-a păstrat un memoriu
despre activitatea desfăşurată de acesta timp de 67 de ani şi extrase din
diferite ziare relative la meseriaşii români din Braşov.
Braşov 237
527. COMĂNESCU I.
Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale deţine şi scrisori
ale inginerului C. Comănescu, adresate redacţiei ziarului „Poporul
românesc”, privind abonamentele „caselor de citit” din comunele
Ghimbav, Codlea şi Cristian.
528. CRISTOLOVEANU Romul

Un caiet referitor la procesul intentat unor patrioţi români din
Braşov <acuzaţi de spionaj> a fost donat de Romul Cristoloveanu.
◊ Vezi şi: colecţia Pompiliu Dan.
529. CURCĂ Gheorghe

limbile: română, latină şi germană.
Creatorul colecţiei a strâns câteva documente importante despre
Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania: proclamaţii ale generalului
Wardener şi ale baronului Puhner, manifeste ale Comitetului Naţiunii
Române de la Sibiu (manifestul „Fraţi români”-1848) şi ale lui Andrei
Şaguna, referitoare la credinţa faţă de împărat, lupta împotriva
dominaţiei ungureşti, respectarea legilor şi păcii, recunoaşterea
Comitetului Naţiunii Române de la Sibiu de către autorităţile imperiale.
530. DAN Pompiliu

De la profesorul şi autorul de manuale şcolare Pompiliu Dan din
Zărneşti s-au păstrat, în Arhivele braşovene, certificate şcolare, ordine de
numire ca profesor la gimnaziul românesc din Braşov, un decret al
Consiliului Dirigent-Resortul Cultelor şi Instrucţiunilor de numire ca
inspector şcolar pe lângă Directoratul regional al învăţământului din Lugoj,
corespondenţă relativă la tipărirea manualelor şcolare, editate la „Scrisul
Românesc” din Craiova, la procesul politic din 1917, în care mai mulţi
români transilvăneni au fost condamnaţi pentru spionaj în favoarea armatei
române. Se remarcă scrisorile de la Miron Cristea, Sofia Cristoloveanu, soţia
lui Romul Cristoloveanu, unul dintre acuzaţii „de spionaj”, Ioan Erdelyi,
avocat în procesul din anul 1917 şi de la Vasile Goldiş.
De asemenea, reţin atenţia o serie de documente relative la „epoca”
memorandistă: un manifest al tinerimii române studenţeşti de la Viena de
solidarizare cu lupta memorandiştilor, un protest al junimii academice din

1893 referitor la aceeaşi problemă, „Charta rotundă” nr. 2 şi 3 din 1893,
organ de presă al studenţilor români din diferite centre universitare ale
Europei, fotografiile reprezentându-l pe Pompiliu Dan şi un arbore
genealogic al familiilor Nicodim Dan şi Ioan Grigore din Zărneşti.
◊ Vezi şi: colecţia Cristoloveanu Romul.
531. DEMETRESCU I.
În colecţie a fost inclusă o scrisoare adresată de Gregoriu I.
Demetrescu din Belgia lui Petre I. Demetrescu, privind unele nuvele
primite de la acesta din urmă.
532. DOGARIU Domeţiu

Profesorul Domeţiu Dogariu a colecţionat o serie de documente,
printre care menţionăm manifestul „Iubiţilor fraţi moldoveni” din 1848,
împotriva domnului Mihai Sturdza, două cântece patriotice compuse în
cinstea armatei române care luptase în Războiul pentru Independenţă,
abecedare ilustrate scrise de Domeţiu Dogariu, precum şi genealogii ale
familiilor Ciurcu, Leco-Răuţ şi Nicolau.
533. FURNICĂ Z. Dumitru

limbile: română, franceză, italiană şi germană.
Dumitru Z. Furnică, cunoscut comerciant român din prima
jumătate a secolului al XX-lea, numit de Nicolae Iorga „fruntaş al
negoţului românesc”, a fost membru al Camerei de Comerţ şi Industrie
din Bucureşti, a publicat mai multe volume cu documente referitoare la
comerţul României (1473-1868).
În colecţia Furnică Z. Dumitru se regăsesc copii ale unor
documente emise de domnii Moldovei şi Ţării Româneşti: Ştefan II,
Roman II, Alexăndrel, Ştefan cel Mare, Mihai Racoviţă, Grigore Ghica II,
Alexandru Mavrocordat, Nicolae Mavrocordat, Mihail Suţu, Alexandru
Moruzi, Ion Sandu Sturdza, Gheorghe Duca şi firmane destinate domnilor
români, rapoarte ale consulilor austrieci Raicevic şi Timoni la Bucureşti şi
Iaşi, referitoare la relaţiile comerciale cu Braşovul, protecţia negustorilor
austrieci, probleme vamale, comerţul cu cereale, preţuri ale unor mărfuri,
Braşov 239
precum şi scrisori ale unor negustori greci din Sibiu, cum ar fi Constantin
Hagi Pop (aceste documente au stat la baza elaborării lucrărilor sale).
O altă categorie de documente este formată din scrisori de
mulţumire primite de Dumitru Z. Furnică de la personalităţi şi societăţi
pentru transmiterea volumelor sale de documente privind comerţul
românesc, planşe utilizate la ilustrarea lucrărilor şi stampe din diferite ţări.
534. GHERCUASCU Toma

Colecţia este constituită din două cărţi domneşti de la Mihail Suţu
şi Grigore Alexandru Ghica pentru moşia Movila, din judeţul
<Botoşani>, un registru cu transcrierea a 28 de acte (1787-1836) ale
moşiei Movileni, din acelaşi judeţ, precum şi documente referitoare la
moşia Mărăţei, judeţul <Neamţ>.
535. GROSS Carl

Fondul arhivistic conţine certificate de activitate ale farmacistului
Carl Gross din Sighişoara, pentru anii 1872-1887, reţete farmaceutice, o
fotografie şi o acuarelă C. Gross.
536. GUST Alfred

Au fost clasate în acest fond albume ale familiei Gust şi state de
plată pe anii 1944-1949 pentru Alfred Gust.
537. GYÁRFÁS
limbile: română, maghiară, latină şi germană.
Fondul familial Gyárfás din Leţ (Covasna), conţine porunci de la
principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi I, împăraţii Austriei Leopold
I, Iosif II, Francisc I şi împărăteasa Maria Tereza, scrisori, adeverinţe,
declaraţii şi conscripţii de bunuri, despre proprietăţile nobiliare ale
familiilor Rety, Thury, Tassaly, Bodor, Benkö, Janko, Czrjek şi Gyárfás
din cele trei scaune secuieşti: Kesdi, Sepsi şi Orbai, scaunele Gurghiu şi
Ciuc, localităţile Micăsasa, Chesler şi Făget de lângă Mediaş, precum şi
tabele genealogice ale familiilor Tomori şi Barta.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Covasna.
538. GYURGYEVICH I. E.
●Anii extremi: 1816-1976, 24 u.a., inventar nr. 458, 486,
Şi-au regăsit locul în acest fond personal manuscrisele unor
lucrări despre istoria armenilor, evreilor, ţiganilor, colonizarea şvabilor
în Satu Mare, viaţa şi activitatea pictorilor Friedrich Amerling (1803-
1887) şi Friedrich Miess (1854-1935), istoricul fabricilor de hârtie din
Transilvania, extrase din publicaţii şi ziare, memorii aparţinând lui E. I.
Gyurgyevich, memorii ale Universităţii săseşti privind dreptul electoral,
poezii scrise de Horia Petra Petrescu şi un apel al lui Valeriu Branişte din
anul 1922.
539. KOGĂLNICEANU Mihail şi Vasile

În colecţie au fost ordonate documente referitoare la convocarea
Divanurilor ad-hoc, o telegramă şi un mesaj de la domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, corespondenţa lui Mihail Kogălniceanu (1817-
1891) şi Vasile Kogălniceanu (1863-1941), purtată cu Constantin
Argetoianu, Ion Brătianu, Tiberiu Brediceanu, Petre P. Carp, Aron
Densuşianu, C. A. Rosetti, Nicolae Titulescu, A. T. Zissu, prefect de
Argeş, o scrisoare a lui Ion Heliade Rădulescu de felicitare adresată
regelui Carol I, o telegramă a ţarului Rusiei, Alexandru III, prin care îşi
anunţă vizita în România, una a prinţului Millan al Serbiei, un extras
din Regulamentul Organic „oştirea românească” şi conceptul unui
discurs aparţinând lui Ion Ghica.
540. LACEA Constantin

Se păstrează în fondul profesorului Constantin Lacea corespondenţă
în legătură cu elaborarea Marelui Dicţionar al Limbii Române şi
probleme de familie.
541. LIŢU EMIL

Colecţia cuprinde poezii scrise de Ioan Urban Jarnic şi notiţe ale
acestuia referitoare la regina Elisabeta a României.
Braşov 241
542. LUPAN Dumitru

limbile: română, germană şi greacă.
Dumitru Lupan a colecţionat documente în legătură cu activitatea
Liceului românesc din Braşov, salariile profesorilor, ajutoarele acordate
de Eforia liceului, repararea sălii de gimnastică (1872), concertele
organizate de Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări din Braşov.
Semnalăm şi moţiunea votată la mitingul de protest de la Bucureşti din
24 aprilie 1894, faţă de procesul memorandiştilor şi manifeste ale
„Tinerimii române” relative la acelaşi eveniment.
543. MĂRCULESCU E.
Note zilnice, însemnări filosofice, însemnări privind activitatea
ASTREI, o broşură despre constituirea unei instituţii de credit în
Principatele Române (1864) şi invitaţii ale Reuniunii Femeilor Române
din Braşov au fost colecţionate de E. Mărculescu.
544. MOROIANU Gheorghe (1870-1945)

Profesorul şi rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale şi
Industriale din Cluj, licenţiat la universităţile din Belgia şi Franţa, doctor
al Universităţii din Tübingen, Gheorghe Moroianu este cunoscut pentru
activitatea sa depusă în Franţa şi Belgia în slujba unirii tuturor românilor.
În colecţia sa au fost inventariate documente privitoare la
mişcarea memorandistă, scrisori de la Paul Augustin, George Bariţiu,
Maria Băiulescu, Andrei Bârseanu, G. Blondel, Victor Branişte, regele
Carol II, Ovid Densuşianu, Octavian Goga, Vasile Goldiş, Pantelimon
Halippa, episcopul Vasile Hossu, Emil Isac, Victor Jinga, Popa Liseanu,
Iuliu Maniu, Ion Mihalache, George G. Mironescu, Elena Popea, Ioan
Raţiu, de la scriitorul englez R. W. Seton Watson, Dimitrie Sturdza,
Alexandru Vaida-Voevod, Tudor Vianu şi Societatea etnografică din
Paris.
La acestea se adaugă opinii asupra lucrării lui Gheorghe
Moroianu Luptele românilor transilvăneni pentru libertate şi opinia
europeană, buletine informative interne şi britanice pentru anul 1940,
tabele cu şcolile secundare de stat şi cu cele particulare minoritare şi
şcolile româneşti cu secţii minoritare pe anul 1928-1929, studiul Situaţia
învăţământului românesc sub regimul maghiar şi a învăţământului

maghiar sub regim românesc, genealogia familiei Turcă din Cernatul
Săcele, întocmită de Ion I. Lapedatu, precum şi numeroase fotografii ale
personalităţilor politice şi culturale româneşti.
545. MUŞLEA C. (1886-?)

Colecţia lui C. Muşlea cuprinde o dare de seamă a Reuniunii
Femeilor Române din Braşov, un proces-verbal al ASTREI din 1894, o
cerere a lui Octavian Goga, secretar al ASTREI, scrisori de la Vasile
Goldiş şi V. Teodor Păcăţianu, unele documente de la medicul Virgil
Popea, un prospect pentru portul naţional român la femei şi apeluri ale
lui Andrei Şaguna.
546. NISTOR Pompiliu

limbile: română, germană şi italiană.
În mica colecţie Pompiliu Nistor au fost ordonate documente
privind activitatea Consiliului Dirigent, a Reuniunii Române de
Gimnastică şi Cântări din Braşov, precum şi participarea românilor la
adunarea din Cluj din 1 Decembrie 1918.
De asemenea, regăsim documentul intitulat „ Hotărârea noastră”,
text al adeziunii la Unirea Transilvaniei cu România, manifeste ale
Corpului voluntarilor ardeleni din Rusia şi Darniţa, ale Comitetului şi
Sfatului Naţional din Sibiu despre organizarea sfaturilor şi gărzilor
naţionale şi Unirea cu România, corespondenţă a Legiunii Române din
Praga şi manifeste ale soldaţilor „roşii” maghiari adresate soldaţilor
români pentru fraternizare.
547. OLTEANU Radu

Din activitatea avocatului Radu Olteanu, membru al Partidului
Naţional Ţărănesc, s-au păstrat câteva documente şi fotografii. Menţionăm
memoriile referitoare la situaţia avocaţilor din Botoşani, sechestrarea unor
bunuri în comuna Măieruş, judeţul Braşov şi la Ştefan Foriş.
De asemenea regăsim în acest fond un caiet cu însemnări şi copia
scrisorii luptătorilor antifascişti deţinuţi la Braşov în 1936, precum şi
corespondenţă cu Petru Groza pe anii 1936-1939.
Braşov 243
548. ONIŢIU Virgil (1864-1915)

În colecţia Virgil Oniţiu, profesor de limba română şi latină la
Liceul românesc din Braşov, s-au păstrat articole şi note despre acesta,
însemnări aparţinând lui Axente Banciu, profesor la Liceul „Andrei
Şaguna” din Braşov, cugetări din opera lui Nicolae Iorga, un memoriu
elaborat de Constantin Alimănişteanu, Ludovic Mrazec şi Vintilă
Brătianu, privind industria petrolului şi liste cuprinzând numele
prizonierilor români aflaţi în lagărele germane în primul război mondial.
549. PODEA Ion

Mica colecţie de documente conţine procese-verbale ale
şedinţelor preoţilor ortodocşi români de la „Washington-Day”, S.U.A.,
din 22 februarie şi 9 martie 1918, referitoare la adeziunea acestora la
unirea tuturor românilor.
550. POPEA I.
S-au păstrat în colecţia I. Popea exemplare din „Foaie pentru
Minte, Inimă şi Literatură” din octombrie 1840 şi ianuarie 1845,
corespondenţă de familie şi o scrisoare de la Nicolae Iorga.
551. PRECUP Aurel

Singura unitate arhivistică a colecţiei este lucrarea lui Aurel Pop
Cauzele care au înlesnit după Unire, la Braşov, sporirea populaţiei
ungureşti, precum şi menţinerea supremaţiei economice minoritare.
552. REBREANU Liviu (1885-1944)

Pentru Liviu Rebreanu (născut în comuna Târlişua, judeţul
Bistriţa-Năsăud), unul dintre cel mai importanţi romancieri români, se
păstrează textul unei conferinţe ţinute la Braşov, cu prilejul aniversării a
75 de ani de la crearea ASTREI.
553. SAVU Ilie

Instrucţiuni pentru reprezentanţii bisericii româneşti „Sf. Nicolae”
din Braşov şi memoriul semnat de Iosif Suluţiu-Sterca, Bologa şi Ioan
Raţiu privind acordarea de drepturi egale românilor, saşilor şi
maghiarilor au fost colecţionate de Ilie Savu.
554. SÂNJOANU N.
Colecţia cuprinde introducerea la lucrarea Boala de cârcei -
pentru cei ce nu sunt doctori.
555. STINGHE Sterie

Pot fi cercetate în această colecţie compoziţii muzicale ale lui
Niki Popovici şi un document pentru Vama Ţării Româneşti.
556. VOINA Dumitru

Manuscrisul cursului „Istoricul contabilităţii pe perioada 1202-
1945”, elaborat de prof. dr. Dumitru Voina, este clasat în această
colecţie.
Arhive personale şi familial 245
► Direcţia Judeţeană Brăila a Arhivelor Naţionale

Brăila, Str. Plevnei, nr. 8 bis;
tel.: 093/613147
557. ALEXANDRESCU Vasile (1903-?)

Vasile Alexandrescu a fost profesor de limba română la licee din
Dorohoi şi Brăila.
Dintre documentele create de acesta enumerăm însemnări, caiete
de dirigenţie, manuscrise literare, printre care şi poezii dedicate lui Mihai
Eminescu, studii despre Mihai Eminescu, manuscrisul lucrării Eminescu
văzut de poeţii noştri, apărută la Cernăuţi în 1940, corespondenţa purtată
cu Vasile Băncilă, preotul Dumitru Furtună, Leca Morariu, profesor la
Universitatea de la Cernăuţi, Ovidiu Papadima, George Vrabie şi
fotografii.
Bibliografie:
Nicolae Mocioiu, Gheorghe Iavorschi, Stanca Bounegru, Gabriela
Vidis, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, Bucureşti, 1979, p.
273.
558. ANTOHI Vasile (1891-?)

Au fost inventariate în acest fond documente rezultate din
activitatea sindicală desfăşurată de Vasile Antohi în oraşul Brăila, statute
sindicale, împuterniciri de reprezentare sindicală, memoriul Sindicatului
Naţional al Marinarilor Români din portul Brăila, corespondenţă primită
de la Gheorghe Cristescu, Leonte Gheorghe, poetul George Buznea
Moldoveanu şi fotografii.
Bibliografie:
274.
559. ARICESCU
Pentru Constantin D. Aricescu (1823-1886), istoric, arhivist şi
246 Brăila
editor de documente, director al Arhivelor Statului (1871-1876), s-au

păstrat scrisori primite de la soţia sa Iulia, născută Ciocârdia, manuscrise
literare, printre care şi poezii dedicate Revoluţiei de la 1848.
Este ordonată în fond şi corespondenţa Iuliei Aricescu, precum şi
cea a altor membri ai familiei: Constantin C. Aricescu, colonelul
Theodor Aricescu, Maria Aricescu Gregoriade, Nicu Gregoriade,
ginerele lui C. D. Aricescu.
Bibliografie:
275-277.
560. AVESALOM V. Avesalom (1883-<1970>)

Avesalom V. Avesalom, licenţiat în drept, a fost prefect al
judeţului Brăila în anul 1932.
Documentele incluse în fond sunt memorii ale Prefecturii Brăila
cu privire la aplicarea Legii de organizare administrativă a României din
1930, manifestările studenţeşti din 1932, însemnări ale prefectului
Avesalom, în legătură cu atmosfera în care s-a desfăşurat congresul
studenţilor organizat la Brăila, în anul 1932, corespondenţă personală şi
fotografii.
Bibliografie:
278.
561. CÂRLAN M. Ştefan (1920-<1987>)

Din activitatea lui Ştefan Cârlan, participant la cel de-al doilea
război mondial cu Regimentul 38 Infanterie, în Caucaz şi Cehoslovacia,
s-au păstrat jurnale de front (1941-1944), corespondenţă şi fotografii de
pe frontul din Caucaz.
562. DIANESCU N. Ion (1899-1980)

Ion Dianescu a fost profesor la Liceul „Nicolae Bălcescu” din
Brăila.
Între documentele aparţinând acestuia menţionăm certificate de

studii, programe ale Universităţii Populare Vălenii de Munte, conferinţe,
articole publicate în diferite reviste şi corespondenţă primită de la Vasile
Băncilă, Ovid Densuşianu, Vasile Goraş şi fotografii.
563. DOMUSCIU Theodor Alfred Basarab Tibereanu

(1909-?)
Poetul Alfred Basarab Tibereanu, originar din judeţul Cahul, a
fost muzeograf la Brăila.
În fondul arhivistic constituit pentru acesta au fost incluse
corespondenţa cu Radu Baconschi, Miron Radu Paraschivescu, Lucian
Predescu (privind Enciclopedia) şi Timonu Dominte, romancier din
Transnistria, referitoare la publicarea poeziilor şi primirea în Uniunea
Scriitorilor, precum şi manuscrisele unor volume de poezii şi fotografii.
564. DE ROMA Petru, conte

• Anii extremi: 1864-1946, 31 u.a., inventar nr.76,
În colecţia de documente a conţilor de Roma au fost ordonate
documente aparţinând membrilor familiei (Petru, preşedinte al
Comunităţii elene din Brăila, Adela, Alexandru, politician grec, Camille
şi Candiano de Roma), referitoare la proprietăţile acestora din judeţul
Brăila, navele maritime deţinute, despăgubirile de război datorate de
statul român, Comunitatea grecilor din Brăila. Se mai află în fond
manuscrise ale creaţiilor literare, inventare ale bibiliotecii lui Petru de
Roma, fotografii de familie şi publicaţii în legătură cu familia.
Bibliografie:
288-289.
565. GÂLCĂ V. Vasile (1893-1982)

Între documentele aparţinând lui Vasile V. Gâlcă, colonel,
participant la cel de-al doilea război mondial, pe frontul 3 Ucrainean
(1944), semnalăm manuscrise despre căpitanul Grigore Ignat, erou din
primul război mondial, cetatea Brăilei, cetăţile genoveze de la Marea
248 Brăila
Neagră, planuri şi schiţe; un album cu reproduceri şi fotografii

reprezentând personalităţi din armata română şi rusă din timpul
Războiului de Independenţă, aspecte de la serbările victoriei desfăşurate
la Paris în 1919 şi trecerea în revistă a armatei române de către mareşalul
Ferdinand Foch şi generalul Henri Mathias Berthelot.
566. GEORGESCU George Theologu (1891-1966)

Fondul cuprinde documente create de familiile Georgescu
(George Theologu) şi Dobroneanu (Lazăr), înrudite prin alianţă.
Dintre documentele poetului George Georgescu Theologu reţin
atenţia manuscrisele creaţiei literare, partiturile muzicale cu versuri ale
poetului, scrisori de la Clara Caudella (fiica compozitorului Eduard
Caudella), de la muzicologul Viorel Cosma, profesorul Orest Tafrali,
fotografii reprezentând familia, pe generalul Leon Cerchez, Eduard
Caudella, Eugen Boureanu, Radu Rosetti etc., articole şi poezii publicate
în diferite reviste.
În corespondenţa Aureliei Georgescu, pictoriţă, soţia lui George
Georgescu Theologu, regăsim scrisori de la Ana Blandiana, Ion Biberi,
Vasile Goraş, Florica Perlea, fotografii, note şi însemnări despre
căpitanul Dobroneanu L. Ion, căzut pe frontul de Est în al doilea război
mondial.
Bibliografie:
281-282.
567. GORAŞ Vasile (1881-1975)

Vasile Goraş, licenţiat în limbi clasice la Iaşi, a fost profesor de
latină, greacă, română şi istorie la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila.
În fondul constituit pentru acesta se regăsesc situaţii financiare ale
profesorilor de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, corespondenţă primită de la
diferiţi artişti: Nicu Apostolescu şi G. Niculescu-Bassu, tenori la Opera
Română, Al. Ionescu Ghibericon, actor şi Mihail Sebastian, în legătură
cu aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea liceului (1939) şi fotografii.
Bibliografie:

283.
568. HASNAŞ
Familia Hasnaş este originară din Moldova, o ramură a familiei
este cea deschisă de Spiridon Hasnaş, ale cărui documente sunt ordonate
în fond.
Cele mai multe dintre documentele fondului aparţin lui Spiru
Hasnaş (născut în 1873, în Dumbrăveni, judeţul Botoşani), procuror şi
judecător la Galaţi şi Brăila, scriitor şi redactor al ziarului „Dunărea de
Jos”. Dintre ele amintim manuscrisele operelor literare proprii, nuvele,
teatru şi pe cele primite spre publicare de la Gh. Eftimiu, Margareta
Isbăşoiu, Nicolau George etc.
Pentru Ion Hasnaş, inginer silvic şi Gheorghe Hasnaş (1880-
1966), profesor de contabilitate au fost clasate în fond caiete de cursuri,
corespondenţă şi fotografii, iar de la profesoara Victoria Hasnaş
corespondenţă privind Legiunea de Străjere Covurlui.
Bibliografie:
284-285.
569. IOAN
Fondul este constituit din documente create de membrii şi
prietenii familiei Ioan. Reţin atenţia brevetul pentru medalia „Crucea
trecerii Dunării” conferită căpitanului Ioan Dumitrache, comandant de
escadron în Războiul de Independenţă şi o fotografie a acestuia, realizată
într-un atelier din Brăila, precum şi unele fotografii de la Odessa din
timpul celui de al doilea război mondial.
570. IONESCU Gheorghe (1882-?)

Documentele incluse în fond aparţin lui Gheorghe Ionescu (1882-
1898), Haralamb Ionescu (1907-1922), Mariei Ionescu (1912-1926) şi
sunt în mare parte scrisori, cărţi poştale (de la Petru Groza) şi fotografii
250 Brăila
(sergentul Gheorghe Ionescu, participant la Războiul de Independenţă,

atelier R. Rigopulo, Brăila).
571. IONESCU Ion C.

Din activitatea profesorului brăilean, Ion C. Ionescu au fost
arhivate note de călătorie, însemnări, scrisori primite de la foşti colegi şi
elevi, manuscrise ale unor poezii, cărţi poştale şi fotografii.
572. ISTRATI Panait (1884-1935)

Colecţia este formată din cărţi poştale trimise de Panait Istrati,
scriitor de limbă franceză şi română, între anii 1925-1931, din Franţa,
Austria, Elveţia, Iaşi şi Bucureşti, fotografii ale scriitorului şi ale soţiei
sale, Margareta, precum şi din corespondenţa cu Nicu Constantinescu,
frizer din Brăila, prieten cu Panait Istrati.
573. MALCOCI D. Vasile

În colecţia Vasile D. Malcoci au fost ordonate documente
referitoare la viaţa lui I. Vasile D. Malcoci, comerciant şi proprietar din
Brăila (1856-1859), brevete de ordine şi medalii conferite lui Vasile D.
Malcoci, ofiţer şi inginer hotarnic şi cărţi poştale aparţinând altor membri
ai familiei.
574. MANOLESCU Sorin (1895-1981)

limbile: română, franceză, greacă şi italiană.
Pictorului Sorin Manolescu s-a născut în anul 1895, în comuna
Armăşeşti, judeţul Ialomiţa, a absolvit Academia Comercială, şi-a luat
doctoratul în ştiinţe economice şi juridice la Genova.
Pe lângă documentele relative la preocupările profesionale, la
expoziţiile personale şi saloanele oficiale de pictură din Bucureşti,
menţionăm şi corespondenţa cu pictorii Mihail Gavrilov, Gheorghe
Naum, Pantelimon Vedenischi, Ion Teodorescu-Sion, cu profesorul
Vlădescu-Răcoasa, teza de doctorat a pictorului, brevete de acordare a
diferitelor ordine şi albume cu fotografii.
Bibliografie:
286-287.
575. MARINESCU Gheorghe (1895-1980)

Gheorghe Marinescu a absolvit Şcoala Politehnică din Bucureşti,
a fost director în Serviciul tehnic al Primăriei Brăila.
În fond regăsim documente rezultate din activitatea depusă de
inginerul Gheorghe Marinescu pentru editarea revistei „Analele Brăilei”,
scrisori de la filosoful Vasile Băncilă, de la Gheorghe Brătianu, Ioan
Ciupală, administratorul Domeniului Coroanei, Borca din judeţul Neamţ,
Gheorghe Eminescu, Vasile Goraş, Nicolae Iorga, George Hutchison,
secretar al Societăţii Naţionale de Geografie de la Washington, Mihail
Manoilescu, Simion Mehedinţi, Ion Mihalache, Ion Marin Sadoveanu,
Ion Vârtosu, Ioan C. Filitti, Iorgu Iordan şi Petre Pintilie, scriitor brăilean
şi fotografii.
576. SECAN Gh. Constantin (1892-?)

Constantin Gh. Secan, lt. colonel în armata română, s-a născut la
Galaţi. În timpul celui de al doilea război mondial a activat la
Comandamentul Etapelor de Est, a fost demobilizat în anul 1945.
Pentru acesta s-au păstrat certificate de stare civilă şi de studii,
brevete pentru decoraţii, fotografii şi albume reprezentând cadre militare,
printre care şi pe cele ale Regimentului 5 Grăniceri.
577. SECĂREANU Lucia

limbilele: română, franceză şi germană.
Fondul este constituit din caiete cu însemnări zilnice ale Luciei
Secăreanu pentru anii 1909-1947, cu referi la probleme personale şi de
familie, situaţia politică din ţară, din Germania şi Anglia, moartea regelui
Ferdinand, starea de spirit a populaţiei în timpul celor două războaie
mondiale.
578. SERESCU Alexandru (1890-?)
252 Brăila
Dintre documentele create de Alexandru Serescu, inginer

hotarnic, şef al Serviciului tehnic al judeţului Brăila, originar din Balta
Albă, judeţul Râmnicu Sărat, semnalăm memoriile pentru anii 1913,
1916-1918, 1944-1945, o scrisoare de la Vasile Sadoveanu, fratele lui
Mihail Sadoveanu, situaţii ale Serviciului tehnic al judeţului Brăila
pentru anii 1935-1945, planurile podului de pe Călmăţui, un arbore
genealogic şi fotografii.
Bibliografie:
290.
579. TEMELIESCU Ion Temelie (1888-?)

Din activitatea lui Ion Temelie Temeliescu (Gogu), secretar al
Sindicatului lucrătorilor în lemn din Brăila, secretar al Comitetului
orăşenesc P.C.R. Brăila, s-au păstrat o autobiografie, un memoriu adresat
Asociaţiei foştilor deţinuţi politici şi antifascişti în 1958, o carte poştală
de pe front (1916) şi fotografii.
580. TEODORESCU Nistor (1893-1979)

Generalul Nistor Teodorescu s-a născut la Nicoreşti, judeţul
Vrancea în anul 1893. În primul război mondial a comandat o subunitate
de grăniceri, a fost luat prizonier. Al doilea război modial îl găseşte la
comanda unui detaşament de grăniceri, înglobat în Divizia germană 3 de
munte, în zona Câmpulung Moldovenesc.
Din fondul personal Nistor Teodorescu fac parte memorii de
război, conferinţe şi expuneri, scrisori primite de creatorul arhivei de la
foştii camarazi de arme, brevete pentru acordarea unor decoraţii şi
fotografii.
Bibliografie:
Gheorghe Iavorschi, Fondul personal „General Nistor
Teodorescu”, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1984, p. 194-196.
581. ŢANE
Fondul familial Ţane cuprinde documente ce au aparţinut

descendenţilor lui Sficiu Ţane, bulgar stabilit la Brăila.
Dintre membrii familiei s-a remarcat Nicolae Ţane (1903-1986),
profesor de pedagogie la Şcoala normală de învăţători din Cetatea Albă,
finanţator al revistei „Cetatea Albă” (1930-1938). Pentru acesta se
regăsesc documente privind activitatea pedagogică, scrisori primite de la
foşti colegi şi elevi, fotografii, albume şi articole publicate în ziare şi
reviste.
În fond se află şi documente despre pictorul Mihail Grecu (1936-
1985), elev al lui Nicolae Ţane, Elena Aurora P. Ţane, fostă şefă a filialei
Brăila a Arhivelor Statului şi albume cu fotografii.
Bibliografie:
291.
► Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale

Buzău, Str. N. Bălcescu, nr. 42;
tel.: 038/719465
582. BUTTU Constanţa

Regăsim în această colecţie schiţe, planuri şi acte de proprietate
ale Constanţei şi ale lui Romulus Buttu pentru terenuri şi Fabrica de
cherestea din comuna Chiojdeni, judeţul Buzău, contestaţii la aplicarea
Reformei agrare din 1945, contracte de împrumut încheiate între
Societatea de Credit Funciar Român şi Alexandru Marghiloman şi
corespondenţă de familie.
583. CAPOTĂ
În cele trei unităţi arhivistice ale fondului au fost incluse
corespondenţa familiei Capotă, originară din Râmnicu Sărat şi
documente de stare civilă, referitoare la probleme economice.
584. CERKEZ Emil

Au fost ordonate în acest fond corespondenţă şi amintiri în
legătură cu Războiul de Independenţă, primul război mondial, moştenirea
Perieţeanu, aplicarea Reformei agrare din 1945, genealogia familiei
Cerkez şi a familiilor înrudite, catastife ale pădurii Budeşti şi ale moşiei
Plopii Ierculeşti, judeţul Râmnicu-Sărat.
585. DUNKA
Documentele create de familia Dunka, originară din Polonia,
cuprind informaţii despre membrii acesteia, printre care şi George
Dunka, absolvent al Şcolii tehnice de la Stuttgart, membru titular al
Societăţii Astronomice din Franţa şi despre administrarea moşiilor
Bălăceanu şi Cochirleanca, din judeţul Buzău.
Menţionăm existenţa unor brevete de înaintare în grade militare şi
acordarea de ordine aparţinând lui George Dunka şi a unei monografii a
familiei.
Buzău 255
586. FOARFECĂ
Direcţia Judeţeană Buzău a Arhivelor Naţionale conservă şi
documente create de familia Foarfecă, din Râmnicu-Sărat, în special,
corespondenţă relativă la aplicarea Reformei agrare din anul 1945.
587. MACAROVICI George

●Anii extremi: 1870-<1920>, 7 u.a., inventar nr. 1225,
În fondul creat de judecătorul George Macarovici, au fost incluse
documente despre administrarea moşiei Plopii Vechi din Râmnicu Sărat,
prizonierii români din primul război mondial şi fotografii din oraşul
Râmnicu Sărat, corespondenţă de familie.
588. ZAMFIRESCU Alexandru

limbile: română, italiană şi franceză.
Documentele ordonate în fondul personal Alexandru Zamfirescu:
corespondenţă de familie, fotografii, schiţe şi planuri ale proprietăţilor, se
referă la administrarea moşiei Dragosloveni, judeţul Vrancea şi pădurii
„Căpăţâna”, judeţul Râmnicu-Sărat, la aplicarea Reformei agrare din
1945 şi la pagube de război.
► Direcţia Judeţeană Caraş-Severin a Arhivelor Naţionale

Caransebeş, Str. Bistrei, nr.2;
tel.: 055/512981
589. CATANĂ George (1865-1944)

●Anii extemi: 1876-1944, 16 u.a., inventar nr. 216.
Colecţia George Catană este constituită din manuscrise ale
povestirilor şi poveştilor publicate de folcloristul şi învăţătorul George
Catană în timpul vieţii, în volumele În ceasuri de odihnă, Amintiri şi
povestiri şi Poveştile Banatului, ale scenetelor şi poeziilor populare, ale
unor studii etnografice, religioase şi istorice, precum şi din însemnări
despre bisericile din Brebu şi Cornuţel, din Banat.
Bibliografie:
Constantin Brătescu, Istorie şi cultură în Arhivele Caraş-
Severinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 165-167.
590. CORNEAN Nicolae

●Anii extemi: 1939, 1 u.a., inventar nr. 119.
Singura unitate arhivistică a colecţiei este reprezentată de
monografia Eparhiei Caransebeş (manuscris).
591. DRAGALINA (1860-1916)

În fondul familial Dragalina au fost ordonate documente
aparţinând membrilor familiei generalului Ion Dragalina: Alexandru,
tatăl generalului, funcţionar, Alexandru, fratele generalului şi Corneliu
Dragalina, fiul generalului, ataşat militar la Budapesta.
Generalul Ion Dragalina (1860-1916), unul dintre cei mai
renumiţi ofiţeri ai armatei române din primul război mondial, s-a născut
la Caransebeş, părinţii săi fiind originari din localitatea Borlova, sat
aşezat pe malul râului Sebeş.
O mare parte dintre documentele incluse în fond se referă la viaţa
şi activitatea generalului Ion Dragalina, cel care a condus operaţiunile
militare din zona Timiş-Cerna şi a organizat rezistenţa armată în Valea
Jiului, în anul 1916. Acestea sunt certificate şcolare, aprecieri de
serviciu, decrete regale pentru acordarea de ordine şi avansarea în grade
militare, ordine de operaţiuni ale Armatei I, Divizia I din zona Turnu
Severin, buletine de informaţii de pe front (din anul 1916) şi manuscrise
Caraş-Severin 257
ale unor lucrări cu caracter militar redactate în anii 1914-1915.

De asemenea, se regăsesc în acest fond memoriile căpitanului
Alexandru Gărdescu, în legătură cu operaţiunile militare desfăşurate în
Oltenia şi fotografii reprezentând pe generalul Ion Dragalina, pe Elena
soţia acestuia şi alţi membri ai familiei.
Bibliografie:
Severinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p. 156-159.
592. JUMANCA Pavel (1886-1975)

Învăţătorul Pavel Jumanca a transmis urmaşilor un mare număr de
caiete cu memorii ce acoperă tinereţea acestuia, perioadele de elev şi cadru
didactic („Învăţător de şcoală românescă în vremea stăpânirii ungureşti”), ce
descriu luptele de la Mărăşeşti şi refugiul, precum şi destrămarea Imperiului
Ţarist. În caietul VI, intitulat „În România Mare” sunt prezentate
evenimentele din Caransebeş din noiembrie-decembrie 1918, ocupaţia sârbă
şi franceză, intrarea armatei române în oraş în anul 1919.
Bibliografie:
Severinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p.168-169.
593. NEMEŞ Vasile

●Anii extemi:1792-1937, 40 u.a., inventar nr. 415.
Învăţătorul Vasile Nemeş, iubitor de istorie românească a adunat
în colecţia sa documente referitoare la viaţa şi rolul localităţilor din
Valea Almăjului, Rudăria, Bănia şi Bozovici. Printre ele semnalăm o
listă cu numele elevilor ce urmau să fie şterşi din evidenţele şcolii
româneşti din Rudăria şi cu cei recrutaţi pentru şcoala germană (1885),
însemnări zilnice din anii 1857-1895 ale învăţătorului Craia din Rudăria,
o foaie volantă cuprinzând poezia „Revedere frăţească” de Doamna
Smara, dedicată ardelenilor şi bănăţenilor care au participat la jubileul
din 1906. De asemenea, dintre documentele colecţiei mai enumerăm
jurnalul de front şi memoriile lui Alimpiu Radulea (pentru anii 1915-
1917), învăţător la şcoala din Ritişor (azi în Iugoslavia) şi la cea din
Rudăria, cântece ostăşeşti culese de la militarii români din armata austro-
ungară în timpul primului război mondial, conscripţia satului Rudăria din
anii 1855-1897 (azi Eftimie Murgu), o stampă şi un tabel cu locuitorii
acestei localităţi căzuţi în primul război mondial, precum şi partituri

muzicale dedicate lui Eftimie Murgu, compuse de Ioan Vida.
594. NOVACOVICI Romulus

Cele şapte unităţi arhivistice ordonate în colecţie cuprind
documente referitoare la viaţa învăţătorului Emilian Novacovici din
Răcăjdia, judeţul Caraş, la activitatea depusă de acesta pentru organizarea
vieţii politice a românilor din cercul Răcăjdia şi educaţia elevilor.
La acestea se adaugă şi apeluri ale Partidului Naţional Român,
manifeste ale tinerimii academice române din Transilvania şi Banat
adresate memorandiştilor arestaţi, scrisori primite de Emilian Novacovici
de la redacţia ziarului „Poporul Român” din Budapesta şi trimise de
acesta din Lagărul de internaţi politici de la Kabold, Ungaria, soţiei sale,
Carolina, scrisori de familie şi decupaje din ziarele vremii.
Bibliografie:
Severinului, Îndrumător, Bucureşti, 1997, p.160-164.
Idem, Fondul personal „Romulus Novacovici”, în „Revista
Arhivelor”, nr. 4, 1985, p. 408-412.
595. POIENARIU Goian Aurel

Colecţia este constituită din manuscrisele unor poezii ale
lui Aurel Goian Poienariu, câteva numere din publicaţia editată de acesta
„Solia Graniţei”, autobiografia şi o fotografie a poetului.
596. VELOVAN Ştefan – BIJU Mircea Traian 1

●Anii extemi: 1859-1948, 81 u.a., inventar nr. 988,
limbile: română, germană, maghiară şi franceză.
Documentele fondul au fost create de Eftimie şi Elisabeta Biju din
Caransebeş, membrii unei bogate şi respectate familii din oraş şi de către
Ştefan Velovan, mare pedagog al şcolii româneşti, căsătorit cu Ana, fiica
celor doi învăţători.
Arhivele Naţionale din Caraş-Severin conservă mai multe
documente provenind de la membrii acestei familii, cum ar fi: arborele
1
Denumirea fondului a fost stabilită de Biju Mircea Traian.
Caraş-Severin 259
genealogic al familiei Biju, acte de stare civilă, certificate şcolare şi

fotografii.
Menţionăm existenţa unor scrisori aparţinând lui Mihai Biju, fiul
lui Eftimie şi al Elisabetei Biju, referioare la tipărirea unor hărţi ale
Banatului şi a inventarului bibliotecii acestuia, precum şi a unor
documente provenind de la fratele acestuia, Alexandru, inginer, despre
trecerea în România, renunţarea la cetăţenia maghiară şi activitatea
desfăşurată în cadrul Epitropiei Aşezămintelor Brâncoveneşti.
Reţin atenţia şi fotografiile pictoriţei Alexandrina Biju şi un imn al
Liceului „Radu Greceanu” din Slatina, compus de profesorul Traian Biju.
Pentru Ştefan Velovan se păstreză documente privitoare la
numirea ca profesor la şcoli de învăţători din Bucureşti, Câmpulung
Muscel şi Craiova şi la participarea sa la redactarea Enciclopediei
Române publicată de ASTRA de la Sibiu.
Bibliografie:
Constantin Brătescu, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român
(1852-1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p.
597. VINTILĂ Petru (n. 1922)

Fondul arhivistic al scriitorului Petru Vintilă cuprinde documente
personale şi de familie, rezultate din activitatea ziaristică, corespondenţă
cu Camil Baltazar, Radu Cârneci, Aurel Cosma, Nichifor Mihuţa, Mircea
Şerbănescu, Dragoş Vicol, precum şi Uniunea Scriitorilor şi diverse
edituri.
Au fost incluse în fond manuscrisele ştiinţifice şi literare ale lui
Petru Vintilă, între care menţionăm lucrările Cum era Eminescu,
Culegere de documente, mărturii şi evocări, Dicţionarul de geografie
literară, Romanul cronologic Eminescu, romanul Horea, studiul
Veteranul doctor Isac, privitor la unul dintre medicii lui Eminescu,
precum şi manuscrise aparţinând altor scriitori ca Fănuş Neagu şi Aurel
Cosma.
Au fost ordonate în fond şi lucrări artistice ale lui Petru Vintilă
schiţe, desene, fotografii şi vederi. Dintre fotografii, semnalăm pe aceea
care reprezintă intrarea armatei române în Oraviţa la 3 august 1919.
► Direcţia Judeţeană Călăraşi a Arhivelor Naţionale

Călăraşi, Str. Pompierilor, nr. 1;
tel.: 042/316118
598. BELCIN Stan Lazăr (1902-1982)

Lazăr Stan Belcin, licenţiat în litere şi filosofie, s-a născut în
localitatea Griviţa, judeţul Ialomiţa, a fost magistrat la Miercurea Ciuc,
apoi avocat şi profesor la Călăraşi, primar al oraşului în anul 1938 şi ajutor
de primar până în 1940. S-a remarcat prin activitatea depusă la Liga
Culturală – secţia Ialomiţa, ca director al Ateneului Popular Ialomiţa din
Călăraşi, preşedinte al societăţii sportive „Freamătul ”, ca membru al
„Fundaţiilor Regale” – subdirecţia Călăraşi şi ca publicist la gazetele
„Acţiunea”, „Viaţa Bărăganului”, „Gazeta Ialomiţenilor” etc.
Între documentele incluse în fond semnalăm un jurnal de război, în
două volume (1942-1944), articole despre personalităţile ce au vizitat oraşul:
Iancu Brezeanu, Nicolae Iorga, Cezar Petrescu, Bibliografia istorică şi literară
a Bărăganului, primită de la profesorul Nicolae Scăunaş, statutului Universităţii
Populare „Ialomiţa” - Călăraşi, din anul 1927, corespondenţa primită de la
scriitorul George Acsinteanu, arheologul Vladimir Dumitrescu, Ştefania
Petrescu, soţia lui Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu, poeţii Octav Sangeţiu şi
Teodor Scarlat, istoricul I. D. Ştefănescu, baritonul Mihail Vulpescu şi
Constantin C. Giurescu, textele unor conferinţe, impresii de călătorie şi amintiri.
599. CULICĂ Vasile Florian (1916-1980)

Juristul şi literatul Vasile Florian Culică s-a născut la Călăraşi într-o
familie de marinari. A urmat liceul la Odorhei şi studiile superioare la Bucureşti,
a fost procuror, judecător şi preşedinte al Tribunalului judeţului Ialomiţa şi
autor a trei volume de versuri, fiind şi un pasionat arheolog şi numismat.
În arhiva lui Vasile Florian Culică regăsim acte de studii,
manuscrise ale poeziilor şi lucrărilor ştiinţifice, articole publicate,
programe şi afişe ale unor sesiuni de comunicări ştiinţifice, un jurnal al
unei expediţii arheologice întreprinsă pe Dunăre în anul 1963.
Bibliografie:
Doina Hagea, Fondul personal Vasile Culică, în „Revista Arhivelor”,
nr. 4, 1994, p. 399-402.
► Direcţia Judeţeană Constanţa a Arhivelor Naţionale

Constanţa, Str. Ştefan cel Mare, nr.121;
tel.: 041/665463
600. MASTERO
• Anii extremi: 1857; 1870-1974, 52 u.a., inventar nr.
303, limbile: română, franceză, greacă, rusă şi poloneză.
Familia Mastero s-a stabilit la Constanţa după anul 1878, venind
din oraşul Ismail, unii dintre membrii familiei au ocupat funcţii publice
în cadrul primăriei Constanţa.
De la Nicolae Mastero s-au păstrat contracte de arendare şi de
vânzare, hotărâri judecătoreşti, poliţe, privind proprietăţile din judeţul
Constanţa şi participarea la societăţi pe acţiuni şi bănci, corespondenţă
purtată cu I. Dunka, colonelul Nicolae Kiriţescu, Vasile G. Morţun şi
Iuliu Roşca, relativă la afaceri, probleme de politică şi alegeri locale,
precum şi la colonizarea în Dobrogea.
Pentru soţia acestuia, Angela Mastero Priapopulus, învăţătoare
din Grecia, menţionăm unele documente ce reflectă situaţia
proprietăţilor, evenimentele din viaţa familiei regale a României în anul
1926, moartea regentului Nicolae Buzdugan în 1929, relaţiile cu Ioan
Gigurtu, pagubele produse de rechiziţionarea unor clădiri pentru trupele
germane şi apoi sovietice şi scrisori primite de la cel de al doilea soţ,
Paul Adamis, consul al Greciei la Constanţa şi membrii familiei.
S-au păstrat documente personale şi scrisori provenind de la
Alexandru Mastero, fiul lui Nicolae şi al Angelei Mastero, de la Maria
Luiza Mastero, soţia lui Alexandru Mastero şi de la Nicoleta Mastero
Cantacuzino, fiica lui Alexandru şi a Mariei Luiza Mastero.
De asemenea, au fost clasate şi documente aparţinând lui Anatol
Magrin, agent consular al Franţei la Constanţa, funcţionar consular la
Galaţi, Poznan şi San Francisco, soţiei acestuia, Rosa (Hesse) Magrin şi
fiul lor, Marţial Magrin, consul al Franţei la Constanţa, referitoare la
proprietăţile acestora din Bucureşti.
Fotografiile reprezentând membri ai familiei Mastero şi cărţile
poştale au fost ordonate la Colecţia Fotografii a Direcţiei Judeţene
Constanţa a Arhivelor Naţionale.
262 Constanţa
601. POPESCU Gheorghe şi Paulina

Gheorghe Popescu (1878-?) a fost învăţător şi director de şcoală,
primar al Constanţei între anii 1929-1933 şi membru fondator al
Partidului Naţional Ţărănesc. Soţia acestuia, Paulina a fost profesoară şi
directoare a Şcolii normale de fete din Constanţa.
În fond au fost incluse brevete de acordare a unor medalii şi
ordine lui Gheorghe Popescu, un memoriu relativ la retragerea abuzivă a
pensiei (1960), referinţe prin care se afirmă că Gheorghe Popescu a
cunoscut şi a tolerat activitatea comunistă în cadrul Partidului Naţional
Ţărănesc; proces-verbal de predare a apartamentului lui Gheorghe
Popescu către maiorul sovietic Tiganov.
De asemenea, menţionăm şi unele documente privind activitatea
didactică a Paulinei Popescu; procese-verbale de inspecţie, caiete cu
poezii şi fotografii.
602. RĂDULESCU A. Constanţiu şi Smaranda

Fondul este constituit din documente aparţinând unor membrii ai
familiei, printre acestea menţionăm: diplome de licenţă în farmacie şi
drept, eliberate de Universitatea din Bucureşti şi din Liège, un afiş
electoral al Partidului Conservator Democrat din anul 1910, brevete de
acordare a unor medalii lui Constanţiu Rădulescu, participant la luptele
din primul război mondial, publicaţii şi fotografii de familie.
De asemenea, au fost incluse în fond reţete eliberate de chirurgul
Alexandru Gafencu şi o serie de documente referitoare la cumpărarea de
către Costache Movilă a unor proprietăţi în Bucureşti, judeţele
Dâmboviţa şi Prahova.
603. STANCIU I. Ovidiu

● Anii extremi: 1877-1943, 91 u.a., inventar nr. 387.
Ovidiu I. Stanciu s-a născut la Ostrov, a fost cercetaş în primul
război mondial, a absolvit Şcoala de Război în 1934 şi a participat la
luptele din al doilea război mondial, cu gradul de colonel.
În fond se regăsesc documente create de învăţătorul Ion Soltescu
(Soltis, nume de origine basarabeană), născut în anul 1848, căsătorit cu
Luiza Ghezzo din Italia, venită la Giurgiu, (din căsătoria acestora s-a
născut o fiică, Virginia, mama lui Ovidiu I. Stanciu); de Virginia
Soltescu, căsătorită cu Ivanciu Iordan Stanciu şi de Ion Cotovu, învăţător
la Şcoala primară nr. 1 din Ismail, al doilea soţ al Anastasiei Soltescu,

bunica lui Ovidiu I. Soltescu.
De asemenea, au fost ordonate documente aparţinând lui Ivanciu
Iordan Stanciu şi ale fiului său, Ovidiu I. Stanciu, precum şi numeroase
fotografii cu membrii familiei, unii dintre ei, prizonieri în primul război
mondial.
Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale

Sf. Gheorghe, Str. P-ţa Libertăţii, nr.7;
tel.: 067/311090/233
604. ABOD, din Dalnic

Arhiva familiei Abod din Dalnic, scaunul Trei Scaune, conţine
contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii acestei familii.
605. ADAMOS Francisc şi CACSO Dominic
limba maghiară.
Între documentele colecţiei personale regăsim conscripţii ale
posesiunilor din Aluniş şi Măgheruş, <scaunul Trei Scaune>, o diplomă de
înnobilare de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti, acte ale familiilor
Galfi din Măgheruş, Nagy, Szabadi şi Tokes din <scaunul Trei Scaune>.
606. ANDRAD şi BEDER, din Brateş
O confirmare de posesie de la principele Gheorghe Rakoczi I,
contracte de împărţire a averii, schimb de terenuri pentru familiile Andrad
şi Beder din Brateş, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în arhiva familiei.
607. ANTAL, din Moacşa
• Anii extremi: 1812-1843, 1 u.a., inventar nr. 74, limba
latină.
Certificate şcolare de absolvire a Colegiului reformat din
Odorheiu Secuiesc, aparţinând lui Sigismund Antal din Moacşa, scaunul
Trei Scaune, se află în această unitate arhivistică.
608. APÁTI, din Vurpăr
maghiară.
Contracte de împrumuturi şi audieri de martori pentru familia Apáti
din Vurpăr, <judeţul Sibiu>, sunt incluse în arhiva familiei.
Covasna 265
609. APOR, din Turia de Jos

• Anii extremi: 1325-1895; 1918 u.a., inventar nr. 2,
Familia Apor este una dintre importantele familii nobiliare ale
Transilvaniei ce a deţinut numeroase posesiuni şi curţi nobiliare. Unii
dintre membrii acestei familii, originară din Turia de Jos, scaunul Trei
Scaune, au îndeplinit funcţii în administraţia şi justiţia transilvană. Astfel,
amintim pe contele Ştefan Apor, prefect al comitatului Turda în anul 1696
şi comisar superior militar în 1703, pe baronul Peter Apor, doctor în
filosofie în 1696, prefect al comitatului Târnava în anul 1699, pe Iosif
Apor, administrator al arhivelor conventului Cluj-Mănăştur în anul 1793,
pe Apor Lazăr care era la 1823 jude regal al comitatului Alba de Sus şi pe
Carol Apor ce era în 1861 magistrat la Tabla regească din Târgu Mureş.
Mulţi membri ai familiei au fost între anii 1578-1849 consilieri de curte.
Fondul familial Apor este ordonat pe serii de documente: A. acte,
B. posesiuni, în ordine alfabetică, C. conscripţii urbariale, D. procese
succesorale, E. socoteli privind veniturile de pe posesiuni, F. date privind
istoricul familiei Apor, G. acte financiare, H. istorie, I. cultură 1 , L. date
privind arhiva familiei Apor, M. manuscrise, N. corespondenţă particulară.
Arhiva familiei Apor este un adevărat manual de istorie a
Transilvaniei, aici şi-au găsit locul diplome regale, imperiale, voievodale
şi princiare emise de: Carol Robert şi Ioan Zapolya, Petru Rareş,
Ferdinand I de Habsburg, voievozii Emeric Balassa şi Ştefan Mailat,
Ioan Sigismund, Cristofor Bathory, Sigismund Bathory, Mihai Viteazul,
Sigismund Rakoczi, Gabriel Bathory, Gabriel Bethlen, Gh. Rakoczi I şi
II, Acaţiu Barcsai, Ioan Kemény, Mihail Apafi I.
Documentele incluse în fond cuprind informaţii despre
posesiunile, curţile nobiliare şi castelele familiei Apor (castelul din
Sânzieni, curtea nobiliară de la Plăieşii de Sus, cetatea Balvanyos,
castelul din Caşinul Mic), rolul unora dintre membrii ei în administraţia,
justiţia şi armata Transilvaniei, numeroasele procese de împărţire a averii
familiei, intrări în posesie asupra moşiilor şi iobagilor, împrumuturi
acordate, datorii în sume de bani, litigiile avute cu moldovenii pentru
Muntele Mic, precum şi despre castelul din Caşinul Mic.
Menţionăm şi documentele referitoare la răscoala seimenilor, la
Andrei, Mihai şi Francisc Apor, prizonieri la tătari în Crimeea în anul
1663, la răscumpărarea lui Andrei cu suma de 200 florini, la scrisoarea
1
Pentru grupele J. şi K. nu există documente.
lui Constantin Cantacuzino prin care îl informa pe Samuel Kálnoky

despre mişcările trupelor otomane la sud de Dunăre în anul 1685, la papa
Inocenţiu al IX-lea, care a aprobat ţinerea de procesiuni religioase la
curtea lui Ştefan Apor, drept recunoaştere a jertfei lui Lazăr Apor căzut
în campania din 1683-1684, la papa Inocenţiu XII care a dat lui Ştefan
Apor binecuvântarea apostolică (1698), la răscoala lui Horea, Cloşca şi
Crişan, precum şi la acţiunile lui Carol Apor pentru alipirea Partiumului
la Ungaria în 1861, dietele Transilvaniei, activitatea Tablei regale din
Târgu Mureş. A fost inclusă în fond şi corespondenţa lui Lájos Kossuth
şi Lazăr Apor din anul 1848.
Multe dintre documente fac referire la situaţia familiei Kálnoky,
iar altele la familiile Apafi, Bodor, Boer, Beldy, Bethlen, Bornemisza,
Balint, Csaki, Gyulay, Haller, Kornis, Macskási, Petki, Románi, Simony,
Szekely, Teleki, Tőkőli, Thoroczkay, Toldalaghy şi Wesselenyi.
610. APOR, din Zălan
maghiară.
În arhiva familiei Apor din Zălan, scaunul Trei Scaune, au fost
incluse contracte de zălogire, de împărţire de posesiuni între membrii
familiei şi corespondenţă particulară aparţinând lui Iosif Apor.
611. BABOS, din Beşeneu
• Anii extremi: 1816, 1 u.a., inventar nr. 74, limba
maghiară.
Contracte de zălogire, de schimb şi conscripţii de bunuri se
regăsesc în arhiva familiei Babos din Beşeneu, scaunul Trei Scaune.
612. BACZONI, din Dobolii de Jos şi KISS, din Sânzieni
maghiară.
Unitatea arhivistică este constituită din documente referitoare la
împărţirea averii din localităţile Dobolii de Jos şi Sâncrai, aparţinând
membrilor familiilor Baczoni din Dobolii de Jos şi Kiss din Sânzieni,
scaunul Trei Scaune.
613. BAKTSI, din Albiş
Contracte de împărţire, de schimb şi de zălogire a averii familiei
Covasna 267
Baktsi din Albiş, scaunul Trei Scaune, sunt reunite în această arhivă.
614. BALÓ, din Batani Mari
maghiară.
Arhiva familiei Baló din Batani Mari, judeţul Covasna, cuprinde
contracte de schimb de posesiuni, de zălogire şi vânzare-cumpărare, o
scrisoare a prizonierului Vilmos Baló, trimisă din Siberia în anul 1917.
615. BALOG, din Fotos
maghiară.
Pentru familia Balog din Fotos, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat
contracte de vânzare-cumpărare şi de schimb a unor posesiuni.
616. BÁNDI şi BENEDEK, din Biborţeni
maghiară.
Scrisori testimoniale, contracte de schimb şi de înţelegere asupra
succesiunii între fraţii Benedek se regăsesc în arhiva familiilor Bándi şi
Benedek din Biborţeni.
617. BÁNYAI, din Odorheiu Secuiesc
limbile: maghiară şi franceză.
Scrisori ale lui Bányai Anton din Odorheiu Secuiesc, aflat în
închisoarea din Alba Iulia, sunt incluse în arhiva familiei.
618. BARABÁS, din Lisnău
Regăsim în această arhivă contracte de înţelegere, scrisori de zestre,
audieri de martori ale familiei Barabás din Lisnău, scaunul Trei Scaune.
619. BARABÁS Samuil (?-1880), din Popăuţi
Colecţia conţine documente în legătură cu pensionarea lui
Barabás Samuil, dascăl reformat din Popăuţi, posesiunile familiei şi
corespondenţă personală cu membrii familiilor Apor şi Bogáts, fişe de
documente emise în anii 1303-1789, referitoare la istoria secuilor, copii
de documente provenind de la Iancu de Hunedoara, fragmente din

cronica lui Simon de Geza, Anonymus şi Cronica pictată de la Viena.
Mai sunt păstrate în această colecţie şi conscrieri ale posesiunilor
familiilor Bede din Boroşneu Mare şi Pál din Brateş, scaunul Trei
Scaune, privilegii emise de regina Isabela, Sigismund Bathory, Gheorghe
Rakoczi I, modele de monede de 5, 10, 50, 100 şi 1000 de guldeni.
620. BARTHA, din Boroşneu Mare
maghiară.
Contracte de împărţire de posesiuni, privilegiile secuilor, extrase
din procesele-verbale ale adunărilor scaunului Trei Scaune au fost incluse
în arhiva familiei Bartha din Boroşneu Mare, scaunul Trei Scaune.
621. BARTHA, din Dalnic
maghiară.
În arhiva familiei Bartha, din Dalnic, scaunul Trei Scaune, au fost
ordonate testamente şi contracte de împărţire a averii familiei şi note
genealogice privind înrudirea cu familia Bartha din Boroşneu Mare.
622. BARTOK, din Mărtineni
maghiară.
Genealogia familiei Bartok din Mărtineni, scaunul Trei Scaune, şi
contracte de împărţire a averii între membrii familiei sunt cuprinse în
arhivă.
623. BEDO, din Calnic
maghiară.
Pentru familia Bedo din Calnic, scaunul Trei Scaune, au fost
ordonate în arhivă contracte de zălogire, de schimb de posesiuni şi
audieri de martori .
624. BEDO, din Ilieni
maghiară.
Certificate de calfă emise de breasla croitorilor din Aiud pentru
Bedo Mihai din Ilieni, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhiva
familiei.
Covasna 269
625. BEKE, din Cernatul de Sus

maghiară.
Pentru familia Beke din Cernatul de Sus, scaunul Trei Scaune, se
păstrează contracte de schimb, de vânzare şi împărţire de posesiuni.
626. BEKE, din Cernatul de Jos
maghiară.
În această arhivă se conservă conscripţia nobililor din scaunul
Trei Scaune pentru anul 1635, un extras din această conscripţie privind
bunurile familiei Beke din Cernatul de Jos, testamente şi contracte de
împărţire a averii între fraţi.
627. BÉLDI, din Ozun
maghiară.
Documentele procesului familiei Béldi din Ozun pentru pădurea
din Prejmer se află în această arhivă.
628. BENE, din Pava
maghiară.
Contracte de împărţire a averii şi de înţelegere, scrisori testimoniale
ale familiei Bene din Pava, scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă.
629. BENEDEK, din Batani Mici
maghiară.
Scrisori testimoniale, cărţi poştale trimise de prizonieri şi
corespondenţa familiei Benedek din Batani Mici, <judeţul Covasna>, se
regăsesc în arhiva acestei familii.
630. BENEDEK, din Tălişoara
Arhiva familială cuprinde scrisori adresate preotului reformat
Jozsef Benedek din Tălişoara, scaunul Trei Scaune, privind probleme
personale, de familie, bisericeşti şi despre fabrica de sticlă din Zălan.
Menţionăm şi existenţa unor scrisori din timpul Revoluţiei de la
1848 aparţinând lui Sandor, fiul lui Jozsef Benedek.
631. BENKÖ, din Turia de Jos

maghiară.
Cele două unităţi arhivistice conţin documente relative la
activitatea desfăşurată de Dionisie Benkö, maior în timpul Revoluţiei de
la 1848-1849 şi acte de dovedire a nobilităţii familiei Benkö din Turia de
Jos, scaunul Trei Scaune.
632. BERNALD, din Cernatul de Jos
maghiară.
Au fost incluse în această colecţie acte relative la membrii familiei
Bernald din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, Francisc, Ioan, Gheorghe,
Cristina şi alţii, contracte de vânzare-cumpărare, de schimb şi de zălogire a
unor proprietăţi, documente despre familia Kálnoky şi un registru cu
conscripţia moşiilor lui Maurer Ştefan din Ormeniş, comitatul Mureş.
633. BETHLEN conţi
Cele şapte unităţi arhivistice conţin: conscripţia moşiilor din
comitatul Alba de Sus ale contelui Emeric Bethlen, o diplomă de
înnobilare pentru contele Peki Laurenţiu şi informaţii despre familiile
Daniel din Vârghiş şi Révai.
634. BIÁLIS, din Ilieni
maghiară.
Conscripţia bunurilor familiei Biális aflate în localităţile Ilieni,
Dobolii de Jos, Sâncrăieni şi Coşeni, scaunul Trei Scaune, se păstrează
în arhiva familială.
635. BIRÓ
maghiară.
Arhiva cuprinde certificate şcolare emise de Colegiul reformat din
Aiud pentru Iosif Biró, precum şi acte de plată a pensiei.
Covasna 271
636. BIRÓ, din Zetea

maghiară.
Pentru familia Biró din Zetea, scaunul Trei Scaune, au fost
adunate contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare, de schimb de
posesiuni şi testamente.
637. BIRTALAN, din Baraolt
maghiară.
Testamente, genealogia familiei, contracte de schimb a unor
posesiuni şi de împărţire a averii între fraţii Birtalan din Baraolt se află în
singura unitate de păstrare a arhivei.
638. BITAI, din Chilieni şi Purcăreni
maghiară.
Documentele create de familia Bitai se referă la împărţirea averii
între fraţi, activitatea învăţătorilor Gheorghe Bitai din <Chilieni>, a lui
Alexandru Bitai din Purcăreni, scaunul Trei Scaune şi la plângerile
locuitorilor din „cele şapte sate”.
639. BODOR, din Leţ
Un document emis de voievodul Petru de Szentgyorgy şi de Bozin,
comitele secuilor în procesul Bodor, genealogia familiei Bodor din Leţ,
scaunul Trei Scaune, au fost ordonate în arhivă.
640. BOGÁTS Dionisie, din Mădăraş
În colecţia personală a lui Bogáts Dionisie din localitatea
Mădăraş, scaunul Ciuc, au fost adunate documente în legătură cu
genealogia unor familii, primul guvern maghiar format la 1848, procese
şi conscrieri ale posesiunilor familiilor Haller şi Apor, conscrieri de
posesiuni din localităţile Ozun şi Dalnic, judeţul Covasna.
Se mai regăsesc în colecţie o diplomă de la Sigismund
Rakoczi, conscripţii ale parohiilor reformate, romano-catolice, neunite
şi unitariene din scaunul Orbai din anul 1780 şi ale pădurilor, precum
şi indexuri ale documentelor familiei Bogdan din Covasna, ramura
descendentă din localitatea Mărtineni.

641. BOGDAN, din Mărtineni
limba maghiară.
În fondul familiei Bogdan din Mărtineni regăsim genealogii ale
familiei originară din Covasna şi ale ramurilor Bogdan din comitatul
Dobâca, localitatea Mikola, din comitatul Satu-Mare şi comitatul
Maramureş, contracte de cumpărare şi împărţire a averii, testamente,
audieri de martori şi corespondenţă relativă la nobilitatea familiei.
Sunt ordonate în fond şi documente ale familiilor Rákosi din
Cernatul de Sus, ramura din satul Mărtineni, Potsa din Hătuica, Tusa din
Mărtineni, Hamar din Alungeni şi un istoric al familiei Bogdan, întocmit
de Geza Bogdan în anul 1904.
642. BOGDÁN, din Sfântu Gheorghe
maghiară.
În arhivă au fost incluse acte şcolare aparţinând membrilor familiei
Bogdán din Sfântu Gheorghe şi scrisori ale „băieţilor Zathureczky” din
prizonierat, în primul război mondial (1914-1919).
643. BORA, din Simeria
latină.
Arhiva conţine acte de înnobilare ale familiei Bora din Simeria.
644. BUÇSI, din Brateş
latină.
Singura unitate arhivistică conţine contracte de împărţire a averii,
testamente şi date genealogice pentru familia Buçsi din Brateş, scaunul
Trei Scaune.
645. BUDAI, din Turda
În arhivă au fost incluse contracte de schimb, de vânzare-
cumpărare şi de împărţire a averii familiei Budai din Turda.
Covasna 273
646. CSÁKÁN, din Zăbala

Contracte de schimb, de împărţire a averii şi de succesiune ale
familiei Csákán din Zăbala, scaunul Trei Scaune, se regăsesc în arhiva
acestei familii.
647. CSEH, din Catalina
limba maghiară.
Fondul arhivistic Cseh conţine acte procesuale, împărţiri şi
conscripţii de posesiuni, testamente, genealogia familiei, date despre
familiile Demien din Dalnic, Demien şi Vajna din Catalina, un registru
cu copiile documentelor familiei Cseh, originară din localitatea Catalina,
Corespondenţa inclusă în fond se referă la Ignatie Cseh, vicejude
regal al scaunului Kesdi şi comisar gubernial, precum şi la desfiinţarea
robotei în anul 1848.
648. CSEH, din Cernatul de Jos
Audieri de martori în cauze judiciare ale familiei Cseh din
Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune şi genealogia familiei Bornemisza
au fost incluse în arhiva familiei.
649. CSIA, din Sântionlunca
maghiară.
Scrisori aparţinând lui Csia din Sântionlunca, scaunul Trei
Scaune, expediate din Braşov, Cluj şi Bologna, sunt cuprinse în arhivă.
650. CSISZER, din Etfalău
maghiară.
În arhiva familiei Csiszer din Etfalău, scaunul Trei Scaune, se
regăseşte un testament şi o conscripţie a terenurilor din Etfalău şi Zoltan.
651. CSOMA, din Ghelinţa

limba maghiară.
Documentele fondului se referă la posesiunile familiei Csoma din
Ghelinţa, scaunul Trei Scaune, audieri de martori, cumpărarea unei
păduri în localitate, zălogiri de terenuri, arendarea unei mori, proprietate
a familiei şi la Iosif Csoma, notar al Transilvaniei în anul 1783.
652. CSUTAK Vilhelm, din Covasna
Arhiva familiei conţine acte de zălogire, contracte de vânzare-
cumpărare, învoieli, cauze procesuale, hotărâri judecătoreşti referitoare la
bunuri şi posesiuni din Voineşti, ridicarea lui Karoly Csutak la rangul de
ductor al scaunului Trei Scaune în anul 1895 şi conscripţii pentru
localităţile Voineşti, Boroşneu Mare, Ghelinţa, Zagon şi Zăbala din
De asemenea, au fost clasate şi documente de la Mihail Apafi I şi
Gabriel Bathory privind localităţile Brâncoveneşti şi Ocna Sibiului,
însemnări despre principele Francisc Rakoczi II, Revoluţia de la 1848
din Banat, familiile Apor şi Kemény.
653. DAMOKOS, din Cernatul de Jos
limbile: latină, maghiară.
Fondul familial conţine acte de succesiune, schimb de posesiuni,
procese de partaj, conscripţii urbariale, testamente, registre de procese,
referitoare la familia Damokos din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune.
Menţionăm existenţa unei împuterniciri dată de principele Gabriel
Bethlen lui Damokos Ştefan, ca sol la voievodul Radu Mihnea, a unor
hotărâri ale obştii satului Cernatul de Jos şi a unor genealogii ale
familiilor Damokos, Tompa, Bernád şi Kálnoky.
654. DÁNCS, din Pachia
Singura unitate arhivistică conţine contracte de schimb, de
zălogire de posesiuni şi genealogii aparţinând familiei Dáncs din Pachia,
Covasna 275
655. DANIEL, baron, din Vârghiş

• Anii extremi: 1589-1589, 1u.a., inventar nr. 74, limba
maghiară.
Arhiva cuprinde contracte de zălogire şi de împărţire a averii
aflată în posesia lui Daniel, baron din Vârghiş, scaunul Trei Scaune.
656. DEÁK, din Pava
maghiară.
Cele două unităţi arhivistice cuprind contracte de zălogire, de
vânzare-cumpărare a unor posesiuni şi un testament aparţinând familiei
Deák din Pava, judeţul Covasna.
657. DOMBI, din Icafalău
Actele unor procese de succesiune ale familiei Dombi din Icafalău,
scaunul Trei Scaune, testamentele contelui Nicolae Bethlen şi contracte
de împărţire a averii între urmaşii contesei Ileana Bethlen din comitatul
Dobâca au fost incluse în arhiva familiei.
658. DONATH, din Surcea
Se află în arhivă inventarul actelor familiei Donath, originară din
Surcea, scaunul Trei Scaune, referitoare la moşteniri, vânzări, hotărnicii,
schimburi şi conscripţii de posesiuni, precum şi un document de la
Gabriel Bathory.
659. DOSA, din Ilieni
maghiară.
În arhivă se află contracte de zălogire şi împărţire a averii pentru
familia Dosa din Ilieni, scaunul Trei Scaune.
660. ÉGETO şi BENKO, din Căpeni

Hotărâri judecătoreşti, contracte de împărţire a averii, audieri de
martori şi scrisori testimoniare ale familiilor Égeto şi Benko din Căpeni,
scaunul Trei Scaune, au fost adunate în singura unitate arhivistică a arhivei.

661. ERESZTEVENY, din Eresteghin
O diplomă de la Mihail Apafi I, acte privind Băile Tuşnad,
testamente şi corespondenţa familiei Ereszteveny din Eresteghin, scaunul
Trei Scaune, sunt clasate în arhiva familiei.
662. FADGYAS, din Reci
În această mică arhivă regăsim un contract de înţelegere şi actele
procesului de moştenire pentru familia Fadgyas din Reci, scaunul Trei Scaune.
663. FANTSALI, din Lupeni
maghiară.
Contracte de vânzare-cumpărare de terenuri şi actele proceselor
familiei Fantsali din Lupeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în
această arhivă.
664. FEKET-NAGY, din Găleşti
Conscripţia, acte de împărţire a bunurilor familiei Feket-Nagy din
Găleşti, scaunul Mureş şi o listă a născuţilor din anii 1752-1836 se află în
această arhivă.
665. FERENCZI Ioan
• Anii extremi:1650-1867, 11 u.a., inventar nr. 99,
limbile: maghiară, latină, şi germană.
În cadrul colecţiei s-au păstrat scrisori de la Gabriel Bethlen şi
Mihail Apafi I, actele unor procese de proprietate ale lui Ferenczi Ioan,
preot reformat din Dalnic cu familia Cseh din Cernatul de Jos, scaunul
Trei Scaune, liste cu regeste de documente ale familiei Ferenczi, acte de
partaj al bunurilor familiei Veres din Albiş, zălogiri de terenuri la Dalnic,
conscrieri ale posesiunilor familiei Farkas din Cernatul de Jos, scaunul
Trei Scaune.
De asemenea, pot fi studiate documente despre localităţile
Aninoasa, Bita, Brateş, Cernatul de Jos, Dalnic, Leţ, Mărcuş, Târgu
Covasna 277
Secuiesc, Zagon din scaunul Trei Scaune şi amprente ale sigiliilor

aparţinând unor biserici reformate din aceeaşi zonă.
666. FORRÖ, din Angheluş
Documente emise de Gabriel Bethlen şi Gheorghe Rakoczi I
privind nobilitatea familiei Forrö din Angheluş, scaunul Trei Scaune,
sunt incluse în arhivă.
667. FÜLÖP, din Târgu Secuiesc
În cele patru unităţi arhivistice au fost incluse conscripţia
bunurilor familiei Fülöp din Târgu Secuiesc, contracte de împărţire a
averii şi corespondenţă.
668. GABOR, din Breţcu
Pentru familia Gabor din Breţcu, scaunul Trei Scaune, au fost
incluse în arhivă contracte de arendare a dreptului de vânzare a băuturilor
în această localitate.
669. GÁL, din Hilib
Actele procesului de succesiune al familiei Gál din Hilib, scaunul
Trei Scaune, se păstrează în arhivă.
670. GAZDA, din Reci
O diplomă de la Gabriel Bethlen, sentinţe judecătoreşti,
testamente şi contracte de împărţire a averii familiei Gazda din Reci,
scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această unitate arhivistică.
671. GEDÖ, din Orăşeni
maghiară.
Contracte de înţelegere şi împărţire a averii familiei Gedö din
Orăşeni, scaunul Trei Scaune, au fost incluse în arhiva familiei.

672. GEREB, din Araci
limba maghiară.
În fondul familiei Gereb, originară din localitatea Araci, scaunul
Trei Scaune, se păstrează conscrieri ale averii familiei şi a iobagilor,
schimburi şi arendări de terenuri, scrisori şi sentinţe judecătoreşti relative
la Adam Gereb.
673. GIDAFALVI, din <Ghidfalău>
limba maghiară.
Fondul familial Gidafalvi, <originară din Ghidfalău>, scaunul
Trei Scaune, cuprinde conscripţii de posesiuni, împărţiri de averi, scrisori
testimoniale, registrul actelor adunate de Ştefan Gidafalvi, lista
terenurilor arabile şi a fâneţelor aparţinând familiei şi procese-verbale ale
Societăţii balneare din Vâlcele (preşedinte al societăţii era în anul 1822
Ştefan Gidafalvi).
674. GÖDRI Alexandru
În colecţia personală Gödri Alexandru au fost adunate sentinţe
judecătoreşti în procesul dintre comunitatea din Dumbrăveni şi biserica
evanghelică din localitatea Roandola, <astăzi judeţul Sibiu>, acte relative
la situaţia bisericii unite din Bărcuţ, judeţul Braşov şi a celei neunite din
Văleni, conscrieri de sesii iobăgeşti în scaunul Micloşoara, zălogiri de
terenuri între preotul unit Popa Dumitru şi contele Toldi Samuel, acte de
zălogire a curiei nobiliare din Alungeni, precum şi acte personale ale lui
Sandor Gödri din Nădlac, comitatul Arad.
675. GÖDRI Francisc, din Ilieni
Colecţia Gödri Francisc conţine documente aparţinând membrilor
familiei Gödri, privind posesiunile din localităţile Ilieni şi Noşlac, unor
familii din oraşul Covasna, din Reci, Mereni, Icafalău, Viişoara, Arcuş şi
Saciova, judeţul Covasna, colecţii de ziare şi afişe privind moartea lui
Lájos Kossuth, ordine guberniale tipărite, colecţia de publicaţii Erdely
Covasna 279
Hirlap din anul 1838, şase volume cu documente privind istoria oraşului
Sfântu Gheorghe (1564-1874), precum şi date despre familiile Kemény
din Brâncoveneşti, Sera din Ilieni, Boer şi Haller.
De asemenea, au fost ordonate în colecţie documente de la domnul
Vladislav III, principii şi voievozii Emeric Balassa, Ioan Zapolya, Ioan
Sigismund, Cristofor Sigismund şi Gabriel Bathory, Mihail Apafi I,
Gheorghe Rakoczi II, transcrieri de documente ale Capitlului de Alba Iulia,
date genealogice despre familiile Gereb, Gödri, Mihaly de Arcuş, Apor
din Turia de Jos şi Bánffy I din Catalina, judeţul Covasna.
676. GYÁRFÁS, din Leţ
maghiară.
Au fost incluse în arhivă contracte de împărţire a averii familiei
Gyárfás din Leţ, scaunul Trei Scaune şi un proces-verbal de constituire a
societăţii pentru ridicarea unei statui în cinstea revoluţionarului Gabor
Anton, în comuna Breţcu.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Braşov.
677. GYULAY
În arhiva Gyulay au fost inventariate documente emise de Ioan
Zapolya, Ştefan Bathory, Ştefan Mailat, Gabriel Bethlen, Gheorghe
Rakoczi I , Gheorghe Rakoczi II, domnul Moldovei, Alexandru Iliaş,
Mihail Apafi I, Gheorghe Bánffy I, corespondenţa lui Ştefan Gyulay,
vicecăpitan al cetăţii Făgăraş, conscripţia posesiunilor familiei Gyulay
din Oradea, domiciliată în satul Moacşa şi acte despre familia Haller.
678. HAMAR, din Alungeni
593, limbile: maghiară şi latină.
Fondul familiei Hamar din Alungeni cuprinde numeroase scrisori
de adeverire, de înţelegere şi de zălogire a unor posesiuni, situate în
Alungeni, scaunul Trei Scaune, aparţinând familiei Hamar, inventarul
acestora, precum şi testamente, contracte de arendare, actele proceselor
de succesiune între urmaşii familiei Hamar, ale proceselor avute cu
comunităţile din Alungeni, Ruseni şi Icafalău, cu membrii ai familiilor
Dombi, Kálnoky şi Mikó.
Au fost incluse în fond şi acte emise de Cristofor Bathory, registre
cu inventarul posesiunilor din Alungeni, aparţinând familiei, documente

relative la cercetarea cu preoţii români a unei pietre cu inscripţie,
descoperită la Nemira în anul 1743, la familiile Apor, Csoma şi Ugron
din Covasna, locuitorii secui din Covasna şi note genealogice pentru
familiile Bogdan, Vajna şi Busa.
679. HAMAR, din Simeria
maghiară.
Contracte de vânzare-cumpărare şi de schimb de posesiuni pentru
familia Hamar din Simeria se regăsesc în această arhivă.
680. HENTER, din Sântion
Regăsim în această arhivă un registru cu inventarul şi conscrierea
posesiunilor şi iobagilor din scaunele Trei Scaune şi Mureş, acte ale
procesului baronului Adam Henter din Sântion, pentru posesiuni în
oraşul Târgu Mureş.
681. HEREPEI Ioan
În colecţie au fost clasate corespondenţă, testamente şi liste cu bunuri
ale unor preoţi din Lupeni, Dealul, Sâncrai, Bisericani şi Hosasău, <scaunul
Trei Scaune>, audieri de martori în legătură cu proprietăţile din Dobeni şi
extrase de stare civilă de la bisericile reformate din scaunul Trei Scaune.
682. HODOR, din Tinoasa
maghiară.
Contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri şi scrisori
testimoniale aparţinând familiei Hodor din Tinoasa se regăsesc în arhivă.
683. HOZO, din Sânmartin
maghiară.
În arhiva familiei sunt ordonate contracte de schimb, de împărţire a
averii şi testamente ale familiei Hozo din Sânmartin, scaunul Trei Scaune.
Covasna 281
684. HUSZAR, din Aita Mare

limba maghiară.
Fondul cuprinde documente aparţinând familiei Huszar din Aita
Mare, judeţul Covasna şi genealogia familiei Tordai Erdody.
685. IMREH, din Etfalău
maghiară
Arhiva cuprinde un registru cu adnotări aparţinând lui Imreh din
Etfalău, scaunul Trei Scaune.
686. IMREH, din Etfalău şi Pava
maghiară.
Arhiva cuprinde contracte de vânzare-cumpărare, de zălogire şi de
împărţire a averii familiei Imreh din Etfalău şi Pava, scaunul Trei Scaune.
687. IMREH, din Fotos
maghiară.
Unitatea arhivistică cuprinde testamente şi contracte de împărţire
a averii familiei Imreh din Fotos, scaunul Trei Scaune.
688. INCZE, din Lisnău
Regăsim în fondul familiei Incze o diplomă de înnobilare emisă
de principele Mihail Apafi I, registre cu procesele şi actele familiilor
Incze din Lisnău şi Vas din Ojdula, scaunul Trei Scaune, Ajtoni din
comitatul Cluj, decrete aulice, ordine guberniale şi hotărâri ale Dietelor
din secolele XVI-XIX (copii).
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj; D.J.A.N. Bihor.
689. ISTOK, din Breţcu
maghiară.
Arhiva conţine testamente, contracte de împărţire a averii, de
zălogire şi de schimburi de terenuri referitoare la familia Istok din
Breţcu, scaunul Trei Scaune.
690. JANKO, din Zagon

În arhiva familiei Janko au fost clasate plângeri ale locuitorilor
din Zagon, scaunul Trei Scaune, pentru faptul că armata încartiruită la
Întorsura Buzăului a ridicat o cantitate de fân, precum şi audieri de
martori în procese ale familiei.
691. KÁLNOKY, din Valea Crişului
limba maghiară.
În fondul familiei Kálnoky din Valea Crişului au fost ordonate
contracte de zălogire, conscripţii, inventare ale bunurilor familiei, procese
de succesiune, ordine şi instrucţiuni cu caracter militar, corespondenţa
conţilor Samuilă Kálnoky şi Antal Kálnoky, Ferenc Kálnoky, jude regal al
scaunului Ciuc, Ludovic Kálnoky, jude regal al comitatului Târnava, cu
referire la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan şi documente privind
Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania.
De asemenea, se află în fond şi corespondenţă aparţinând
baronului Petru Apor, pentru anii 1706-1716.
692. KEREZTES, din Leţ
• Anii extremi: 1621, 1 u.a., inventar nr. 74, limba latină.
Unitatea arhivistică cuprinde un privilegiu de la Gabriel Bethlen
pentru familia Kereztes din Leţ, scaunul Trei Scaune.
693. KIS, din Popăuţi
maghiară.
Arhiva familiei Kis din Popăuţi, scaunul Trei Scaune, cuprinde
contracte de zălogire, certificate şcolare, audieri de martori şi date despre
construirea bisericii reformate din localitate.
694. KISPAL, din Sântionlunca şi Ozun
maghiară.
Istoricul scaunului Trei Scaune (1555-1900) şi registrul alfabetic
al arhivei familiei Kispal din Sântionlunca şi Ozun, scaunul Trei Scaune,
sunt cuprinse în arhiva familiei.
Covasna 283
695. KISS Arpad

În colecţia creată de Kiss Arpad sunt clasate documente emise de
Ştefan Bathory, Maximilian II, Andrei Bathory, Moise Syekeli, Gabriel
Bethlen, Sigismund Bathory, Ana Bornemisza, Francisc Rakoczi II, acte
relative la mănăstirea Sâncrai, fondată la 1350, o listă a documentelor despre
secui aflată în arhiva naţiunii săseşti din Sibiu pentru anii 1436-1698,
„legile” vechi ale secuilor din anul 1555, „Articolelele” scaunului superior
de judecată din Făgăraş pentru anii 1634-1690, Statutele oraşului Turda din
anul 1666, o scrisoare a poetului maghiar Iosif Gvadányi din anul 1779,
scrisori din anul 1785 referitoare la privilegiile oraşului Ilieni, distruse de
tătari în 1658 şi o descriere în versuri a ocupării de către aceştia a cetăţii şi
bisericii din localitate. Au mai fost incluse în colecţie cererea secuilor din
28 aprilie 1791 adresată Dietei Transilvaniei pentru repunerea secuilor în
drepturile lor conform Diplomei Leopoldine, un afiş pentru alegeri de
deputaţi în Dieta de la Pesta la 1848, o scrisoare din 29 noiembrie 1848 a
preotului catolic Baltazar Antalfy din Luncani, către Florian Mikes,
comandant român, prefect al Legiunii III, referitoare la protejarea curţii
contelui Iosif Kemény, „aşa cum a dispus Avram Iancu”, memoriul cultului
unitarian către curtea imperială din Viena privind accesul românilor din
comitatul Turda la funcţii în comitat (după anul 1800), un indice alfabetic de
persoane şi localităţi întocmit pentru colecţia de documente privind istoria
Transilvaniei a contelui Iosif Kemény, un studiu asupra neamurilor şi
familiilor secuieşti elaborat în 1839, o statistică a populaţiei unitariene din
Transilvania pe comune şi sexe din 1852, o monografie a oraşului Târgu
Mureş şi înscrisuri de dovedire a nobilităţii familiei Kiss.
De asemenea, unele dintre documente fac referire la familiile
Haller, Apor, Gyulay din Ormeniş, Miko şi Toldalaghy din Toldal,
696. KÖNCZEI, din Caratna
limba maghiară.
Au fost inventariate în fond contracte de schimb, conscripţii de
posesiuni, scrisori testimoniale aparţinând membrilor familiei Könczei din
localitatea Caratna, precum şi acte aparţinând familiilor Babos, Kövér din
satul Beşeneu, Barabás, Mattyus şi Folti din Sânzieni, judeţul Covasna.
697. KONSZA, din Sfântu Gheorghe

limba maghiară.
În acest fond au fost incluse documente rezultate din viaţa şi
activitatea lui Samuel Konsza, profesor în oraşul Sfântu Gheorghe,
versuri în manuscris, acte personale, expuneri şi articole publicate,
precum şi versuri ale poetului Mihálik Jozsef.
698. KÓNYA, din Boroşneu Mare
maghiară.
O diplomă de avocat a lui Andrei Kónya din Boroşneu Mare,
scaunul Trei Scaune, emisă de Tabla Regală din Târgu Mureş se află în
singura unitate de păstrare a arhivei.
699. KOVÁCS, din Leţ
maghiară.
O conscripţie de bunuri, contracte de zălogire, de împărţire a
averii şi testamente ale familiei Kovács din Leţ, scaunul Trei Scaune, se
află în această arhivă.
700. KOVATS, din Doboşeni
limba maghiară.
Cele două unităţi arhivistice ale fondului cuprind o dovadă a
„nobililor secui din Forseni” asupra originii nobile a familiei de secui
Kovats, o cerere de pensionare şi scutire de impozite pentru Ladislau
Kovats din Doboşeni.
701. KOVATS, din Mărtineni
Se regăsesc în acest fond familial scrisori, sentinţe judecătoreşti,
audieri de martori, contracte de împărţire a averii, genealogii, înscrisuri
în limba română cu alfabet chirilic din anii 1714-1720, aparţinând
membrilor familiei Kovats din Mărtineni, judeţul Covasna: Nicolae şi
Martin, preoţi reformaţi, Ştefan, Mihai şi Samuilă.
Covasna 285
702. KÖVÉR, din Beşeneu

maghiară.
Documentele cuprinse în arhivă se referă la biserica reformată
din Beşeneu, scaunul Trei Scaune.
703. KÖVÉR, din Covasna
maghiară.
În arhiva familiei Kövér din Covasna s-au păstrat contracte de
vânzare-cumpărare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei.
704. KOZMA, din Lunga
limba maghiară.
Regăsim în arhiva acestei familii contracte de înţelegere, de
vânzare-cumpărare şi de zălogire a averii familiei Kozma din Lunga,
705. KUN, din Caratna
Pentru familia Kun din Caratna, scaunul Trei Scaune, se păstrează
date genealogice privind înrudirea cu familia Apor, documente emise de
regele Ungariei Ladislau IV, de Gheorghe Rakoczi I şi Mihail Apafi I.
706. KUSANTAL, din Zagon
limba maghiară.
Din viaţa şi activitatea lui Samuilă Kusantal, preot reformat în
Zagon şi Reci, scaunul Trei Scaune, s-au păstrat certificate şcolare şi o
sentinţă a Tribunalului din Târgu Secuiesc referitoare la moştenitorii
acestuia.
707. LABONC, din Moacşa
maghiară.
Regăsim în această unitate arhivistică documente relative la
alegerea lui Labonc Moise ca primar al satului Moacşa, din scaunul Trei
Scaune.
708. LÁZÁR, din Dalnic

Arhiva familiei cuprinde o diplomă de înnobilare acordată de
principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, lui Lázár Ştefan şi fiilor
săi Blaziu, Ioan şi Andrei din Dalnic, scaunul Trei Scaune, precum şi
documente ale familiei Potsa şi tabele cu dările luate de trupele ruseşti în
anii 1849-1854.
709. LOSONCZI, din Reci
maghiară.
În această arhivă sunt incluse contracte de zălogire încheiate de
membrii familiei Losonczi din Reci, scaunul Trei Scaune.
710. MÁLNÁŞI, din Malnaş
Decizia de numire a lui Sigismund Málnáşi din Malnaş, scaunul
Trei Scaune, în dezbaterea procesului unui preot reformat din Alba Iulia,
se păstrează în această unitate arhivistică.
711. MÁRK, din Aninoasa
Unitatea arhivistică este constituită din diploma de înnobilare
acordată de Sigismund Bathory familiei Márk din Aninoasa, scaunul Trei
Scaune.
712. MÁRKUS Deák, din Sântion
Contracte de arendare, de împărţire a averii familiei, zălogiri de
terenuri, precum şi acte emise de Márkus Deák Balthazár, primar al
Covasnei (1846-1866), au fost ordonate în arhiva familiei.
713. MAURER, din Ormeniş
• Anii extremi: 1780, 1 u.a., inventar nr. 74, limbile:
maghiară şi latină.
Regăsim în această unitate arhivistică documente referitoare la
bunurile nobilului Maurer din Ormeniş, aflate în localităţile Valea Mare,
Petriceni şi Canta din comitatul Alba de Sus, din Poian, Valea Scurtă şi
Covasna 287
Tinoasa, scaunul Trei Scaune.

714. MIKES, conţi, din Zăbala
• Anii extremi: 1658-1804; 1944, 10 u.a., inventar nr.
74, limbile: maghiară şi latină.
În arhiva familiei conţilor Mikes din Zăbala, judeţul Covasna, au
fost incluse dispoziţii testamentare, corespondenţă particulară purtată cu
contele Ştefan Apor, Samuilă Kalnoki, Ştefan Boer, cu referiri şi la
zălogirea, în anul 1701, a unor bijuterii ale soţiei lui Mikes Ştefan,
domnului Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, precum şi un
inventar al arhivei familiei.
715. MIKO, conte, din Hăghig şi Bodoc
Documente emise de Ştefan Bathory, Gabriel Bathory, Samuel de
Bruckenthal, conscripţia bunurilor aflate în satele Olteni, Malnaş, Zălan,
Araci, Vâlcele, Ariuşd şi Bodoc din scaunul Trei Scaune, corespondenţă
cu familiile Banffy, Szekely şi Haller, conscripţia moşiilor contelui Miko
Nicolae, precum şi acte despre „insurecţia“ Regimentului III de Husari
din scaunul Trei Scaune, din 1809, se regăsesc în arhiva contelui Miko.
716. NAGY de BÁTORSZIV, din Coşeni
Genealogia familiei Nagy de Bátorsziv din Coşeni, scaunul Trei
Scaune, contracte de împărţire a averii şi vânzare-cumpărare se află în
această arhivă.
717. NAGY, din Sfântu Gheorghe
limbile: maghiară, latină şi franceză.
Arhiva familiei cuprinde acte relative la preoţii reformaţi Francisc
şi Alexandru Nagy din Sfântu Gheorghe, un document emis de Ştefan
Bethlen, cataloage de cărţi, „cuvinte de îndemn” rostite la 1456 de Iancu de
Hunedoara, legile regilor unguri cu referire la secui, corespondenţa
contelui Adam Teleki şi procese succesorale cu familia Andrad.
718. NAGY, din Târgu Secuiesc

Contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi date genealogice
despre familia Nagy din Târgu Secuiesc au fost incluse în arhiva
familială.
719. PÁLFFI, din Tălceşti
Cele cinci unităţi arhivistice conţin o conscripţie urbarială a
familiei Palffi din Tălceşti, judeţul Harghita, cu proprietăţi în Odorhei,
Turda şi Dobâca, tabele cu bunuri ale familiei Bethlen din Josenii
Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud, date despre familia Seethal din
Micloşoara şi Sântionlunca, judeţul Covasna, conscripţia părţilor de
moşie din Voivodeni, Filipişul Mare, Fărăgău, Sânmartinul de Câmpie,
Onuca, Pogăceaua, judeţul Mureş, testamentul lui Ştefan Bocskay şi o
scrisoare de la Ştefan Bathory.
720. PETKE, din Ilieni
maghiară.
Regăsim în arhivă contracte de zălogire, de împărţire a averii şi
testamente pentru familia Petke din Ilieni, scaunul Trei Scaune.
721. POTSA, din Hătuica
limba maghiară.
În fondul familial Potsa din Hătuica, scaunul Trei Scaune, au fost
clasate hotărâri judecătoreşti, testamente, scrisori de chezăşie, audieri de
martori, corespondenţă aparţinând membrilor familiei, printre care Iosif
Potsa, prefect al comitatului Trei Scaune (1897), precum şi diverse
documente relative la familii din această zonă a României (Apor, Mihaly,
Benko, Gidafalvi, Toldi şi Rapolti).
722. PÜNKÖSTI, din Ozun
Acte ale proceselor de succesiune şi contracte de zălogiri de
terenuri ale familiei Pünkösti din Ozun, scaunul Trei Scaune, au fost
Covasna 289
incluse în arhiva familiei.

723. RAFAI, din Arcuş
Această mică arhivă cuprinde contracte de zălogire, de împărţire a
averii şi testamente ale familiei Rafai din Arcuş, scaunul Trei Scaune.
724. RÁKOSI, din Cernatul de Sus
Regăsim în arhiva familială contracte de schimb, de vânzare şi
zălogire a averii, aparţinând familiei Rákosi din Cernatul de Sus, scaunul
Trei Scaune.
725. ROEDIGER Ludovic
maghiară.
În această colecţie au fost înglobate acte ale unor membri ai familiei
Roediger care au ocupat funcţii militare în Regimentul II secuiesc din
localitatea Angheluş, judeţul Covasna, însemnări etnografice, recensământul
populaţiei din Ţările Române pentru anii 1856-1913 şi comentarii la lucrarea
lui Gheorghe Popa Lisseanu, Secuii şi românii secuizaţi.
726. SÁNDOR, din Dealul
Arhiva cuprinde audieri de martori şi contracte de zălogire ale
posesiunilor, aparţinând familiei Sándor din Dealul, scaunul Odorhei.
727. SÁNDOR, din Forţeni
• Anii extremi: 1832-1854 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba
maghiară.
O scrisoare relativă la alegeri pentru Dietă în anul 1848 şi
contracte de vânzare-cumpărare ale familiei Sándor din Forţeni, scaunul
Trei Scaune, au fost incluse în arhiva acestei familii.
728. SÁNDOR Gavril
Colecţia este constituită din contracte de vânzare-cumpărare,
zălogiri de terenuri, audieri de martori privind posesiunile familiilor

Hamar şi Fettes din Icafalău, scaunul Trei Scaune şi plângeri adresate
Regimentului secuiesc de graniţă.
729. SEBESTYEN, din Bezid
maghiară.
În această arhivă se păstrează: contracte de vânzare, de zălogire şi
de împărţire a averii, pentru familia Sebestyen din Bezid, judeţul Mureş.
730. SEETHAL, din Micloşoara şi Sântionlunca
Arhiva familiei Seethal cuprinde contracte de arendare a unor
terenuri şi a fabricii de sticlă din Valea Zălanului, judeţul Mureş, acte ale
familiei Kálnoky şi o descriere a originii familiei Seethal, provenită din
Croaţia.
731. SIKÖ şi KANDAL, din Belin
Documente de nobilitate a familiilor Sikö şi Kandal din Belin,
scaunul Trei Scaune, contracte de vânzare, zălogire şi de împărţire a
averii au fost clasate în arhivă.
732. SILVESTER, din Comandău
maghiară.
Au fost incluse în arhiva familiei Silvester contracte de schimb şi
de vânzare de posesiuni, un inventar al documentelor lui Anton Silvester
din Comandău, scaunul Trei Scaune.
733. SZABO, din Aita Medie
Contracte de schimb, de vânzare şi zălogire aparţinând familiei
Szabo din Aita Medie, scaunul Trei Scaune, au fost adunate în mica
arhivă familială.
Covasna 291
734. SZABO, din Chilieni

maghiară.
Plângeri în cauze succesorale privind familia Szabo din Chilieni,
scaunul Trei Scaune, alcătuiesc arhiva familiei.
735. SZABO, din Ozun
maghiară.
Între actele familiei Szabo din Ozun, scaunul Trei Scaune, se
regăsesc genealogia familiei şi un registru cu documentele rămase după
incendiul din anul 1764.
736. SZABO, din Sânmartin Ciuc
Au fost inventariate în fondul familiei Szabo din Sânmartin Ciuc,
tabele şi registre de contribuabili, dări în bani şi produse colectate din
comitatele Dobâca şi Turda de către unii dintre membrii familiei ce au
ocupat funcţii de perceptori regali, acte ale adunării generale a scaunului
Mureş şi ale familiilor Haller, Miko, Koblosi etc.
737. SZABÓ, din Zetea
maghiară.
Arhiva familiei este constituită din contracte de vânzare şi
zălogire de posesiuni şi scrisori testimoniale ale familiei Szabó din Zetea,
738. SZABO şi NAGY, din Biborţeni
maghiară.
În arhiva celor două familii au fost clasate contracte de schimb, de
vânzare şi zălogire a unor posesiuni, aparţinând familiilor Szabo şi Nagy
din Biborţeni.
739. SZARAZ, din Sâncrai
maghiară.
Contracte de vânzare, de zălogire şi de împărţire a averii familiei
Szaraz din Sâncrai, scaunul Trei Scaune şi informaţii despre bunuri

date trupelor austriece şi ruse în anul 1848 au fost adunate în arhiva
familială.
740. SZASZ, din Sfântu Gheorghe
Pentru familia Szasz din Sfântu Gheorghe s-au păstrat certificate
şi diplome de studii aparţinând membrilor acesteia.
741. SZÉKELY, din Dalnic
maghiară.
Arhiva familială conţine contracte de vânzare, de zălogire şi de
împărţire a averii, notiţe genealogice ale familiei Székely din Dalnic,
742. SZÉKELY BETZÖ, din Icafalău
maghiară.
Cele două unităţi arhivistice cuprind un registru de scrisori ale
familiei originară din Icafalău, scaunul Trei Scaune şi contracte de
vânzare şi zălogire de posesiuni.
743. SZENTIVANYI, din Sântionlunca
limba maghiară.
În fondul familiei au fost ordonate scrisori emise de principele
Mihail Apafi I, audieri de martori, zălogiri de terenuri pentru Samuilă
Szentivanyi din Găleşti, scaunul Mureş, acte ale familiei Szentivanyi, din
Sântionlunca, scaunul Trei Scaune, pentru secolele XIV, XVII, XIX şi
testamentul contelui Ferrati Bartolomeu.
◊ Vezi şi: D.J.A.N. Cluj
744. SZENTKERESZTY de Zagon, din Arcuş
În arhiva familiei Szentkereszty de Zagon din Arcuş, judeţul
Covasna, au fost ordonate documente în legătură cu viaţa şi activitatea
baronului Sigismund Szentkereszty, deputat în dietă, soţia acestuia Ana,
Covasna 293
născută Haller, baronul Bela Szentkereszty şi soţia acestuia, născută

Floresco Maria, Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, băile Tuşnad
şi conscrierea unor posesiuni din comitatele Turda şi Alba de Jos.
Se regăsesc în fond importante documente referitoare la
prizonierii din primul război mondial aflaţi în lagăre în Rusia, precum şi
registre de evidenţa prizonierilor, dispăruţilor şi morţilor în război.
De asemenea, au fost clasate şi documente ce privesc familia Haller
(1570-1846), „Casa Geréb” din Ocna Sibiului, fotografii şi cărţi poştale.
745. SZÖCS, din Dalnic
maghiară.
Arhiva familiei este formată din contracte de vânzare, de zălogire
şi de împărţire a averii familiei Szöcs din Dalnic, scaunul Trei Scaune.
746. SZORCSEI Vincenţiu
Colecţia personală cuprinde documente emise de Sigismund Bathory,
Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi II privind rânduirea călăreţilor în tabăra
de la Stroeşti din Ţara Românească (1655 iulie 6), Mihail Apafi I şi Emeric
Thököly I, referitoare la diferite posesiuni, moşteniri, iobagi etc.
747. SZÖTS, din Covasna
maghiară.
Regăsim în mica arhivă contracte de zălogire, de arendare şi
conscripţia bunurilor familiei Szöts din Covasna.
748. SZÖTS, din Zagon
limbile: germană şi maghiară.
O scrisoare a profesorului Thaly Kalman, membru al Academiei
de Ştiinţe Maghiare şi certificate de serviciu ale familiei Szöts din Zagon,
scaunul Trei Scaune, se regăsesc în această arhivă.
749. TELEKI, din Dalnic
maghiară.
În singura unitate arhivistică au fost incluse contracte de vânzare,
de zălogire şi de împărţire a averii, precum şi un inventar de bunuri ale

familiei Teleki din Dalnic, scaunul Trei Scaune.
750. THURY, din Tamaşfalău
Arhiva familiei Thury din Tamaşfalău, scaunul Trei Scaune, este
formată din scrisori emise de principii Gheorghe Rakoczi I şi Mihail
Apafi I, blazonul şi acte de moştenire ale familiei Thury, conscripţii de
iobagi şi jeleri din satul Reci, scaunul Trei Scaune, registru cu posesiunile
din Belin, Aita Medie din scaunul Micloşoara, Dobolii de Jos, Ilieni, Lunca
Calnicului din scaunul Sepsi, Araci, Ariuşd din comitatul Alba de Sus,
Lodroman şi Gogan Varolea din comitatul Târnava.
751. TOMPA, din Boroşneu Mic
În arhiva familiei Tompa din Boroşneu Mic, scaunul Trei Scaune,
se păstrează o conscripţie a nobililor din scaunul Sepsi din anii 1797 şi
1815, actele proceselor de împărţire a averii familiei nobile Tompa (unii
membri au ocupat funcţia de vicejuzi regali ai scaunului Sepsi) şi o
cerere a oierilor români de la Întorsura Buzăului pentru micşorarea
impozitului pe animale.
752. TÖRÖK, din Zagon
maghiară.
Arhiva familiei este constituită din testamente, contracte de vânzare
şi zălogire aparţinând familiei Török din Zagon, scaunul Trei Scaune.
753. TUROCZI, din Târgu Secuiesc
Arhiva familiei Turoczi din Târgu Secuiesc este constituită din
actele proceselor de moştenire şi împărţire a averii între membrii
familiei Turoczi, documente relative la şcoala militară secuiască din
Târgu Secuiesc, o descriere a confecţionării alicelor şi un tabel
genealogic al familiei Jantcó din Târgu Secuiesc.
Covasna 295
754. TUSZON Ioan

limbile: maghiară, germană şi latină.
Arhiva familiei este alcătuită din contracte de vânzare-cumpărare,
audieri de martori, evidenţa cheltuielilor de judecată de la Tabla regească
din Târgu Mureş pentru proprietăţi situate în Cernatul de Jos şi de Sus,
scaunul Trei Scaune, note privind Asociaţia pentru ajutorarea honvezilor
pentru anii 1848-1849 şi genealogii ale familiei Vitáalyos din Ghidfalău.
755. VAJNA, din Covasna
maghiară.
Singura unitate arhivistică cuprinde monografia comunei Covasna şi
genealogia familiei Vajna din Covasna, scrise de profesorul Mihai Vajna.
756. VAJNA, din Pava
limba maghiară.
Fondul familial Vajna conţine actele familiei, originară din Pava,
judeţul Covasna, cu privire la posesiuni, împărţiri şi moşteniri de averi.
Printre acestea enumerăm privilegii de la principii Gabriel Bethlen şi
Mihail Apafi I, inventarul documentelor familiei pentru secolele XVI-
XIX, genealogii, diverse acte provenite din activitatea lui Toma Vajna,
preşedinte al Tribunalului din oraşul Miercurea Ciuc.
Menţionăm şi existenţa unor tabele cu juzii regali din scaunul Trei
Scaune din anii 1608-1835 şi vicejuzii regali din scaunele Sepsi, Kesdi şi
Orbai şi a unui tabel cu membrii gărzii naţionale maghiare din anul
1848, din satul Ozun, scaunul Trei Scaune.
757. VAJNA, din Simeria
Arhiva cuprinde contracte de zălogire, de vânzare-cumpărare şi de
succesiune pentru familia Vajna din Simeria.
758. VALADY Filep Ladislau
Colecţia personală Valady Filep Ladislau cuprinde contracte de
vânzare-cumpărare a unor terenuri în localităţile Angheluş şi Lisnău,
scaunul Trei Scaune, documente privind familiile Gál din Dalnic, Gazda
din Ghidfalău, Bod din Alba, arbori genealogici pentru familiile
Damokos din Cernatul de Jos şi Farkas din Dalnic, scaunul Trei Scaune.
759. VASARHFLYI, din Sfântu Gheorghe
• Anii extremi: 1805-1842 , 1 u.a., inventar nr. 74, limba
maghiară.
În arhiva familiei Vasarhflyi din Sfântu Gheorghe au fost incluse
scrisori testimoniale, de adeverire şi de zălogire a unor posesiuni.
760. VERES, din Aita Medie
maghiară.
Mica arhivă cuprinde sentinţe în procesul de succesiune al
familiei Veres din Aita Medie, scaunul Trei Scaune.
761. VERES şi LÖRINCZ, din Dalnic
În cele două unităţi arhivistice au fost incluse diplome de la
principele Cristofor Bathory, o confirmare a posesiunilor aparţinând
celor două familii din Dalnic, scaunul Trei Scaune, de la regele Carol VI
(1539), contracte de vânzare şi zălogire a unor proprietăţi.
762. VOLONTS, din Turia de Sus
maghiară.
În arhiva familiei au fost adunate contracte de zălogire, de
schimb, de vânzare-cumpărare şi conscripţii de bunuri ale familiei
Volonts din Turia de Sus, scaunul Trei Scaune.
763. ZAMBLER, din Cernatul de Jos
limba maghiară.
Documentele fondului se referă la posesiunile familiei Zambler
din Cernatul de Jos, scaunul Trei Scaune, aflate în localităţile Nades,
comitatul Târnava şi Băcăiuţi, comitatul Hunedoara, precum şi la
familiile Bernald, Potsa, Kálnoky, Boer, Damokos şi Apor.
Covasna 297
764. ZATHURECZKY
limba maghiară.
Între documentele ordonate în fond menţionăm existenţa unor
contracte, conscripţii, inventare de bunuri ale familiei, registre de
„gospodărire” a posesiunilor, a corespondenţei membrilor familiei
Zathureczky. De asemenea, regăsim în fond şi genealogia familiei Mikes,
acte ale familiei Daniel din Vârghiş, scaunul Trei Scaune, precum şi
informaţii referitoare la împărţirea Transilvaniei în comitate şi scaune.
765. ZAYZON Francisc
Cele trei unităţi arhivistice ale colecţiei personale cuprind
testamente secuieşti, contracte de vânzare a unor terenuri din Brateş şi
Sâmbăteni, comitatul Arad, conscrierea posesiunilor familiei Daniel din
Vârghiş, genealogiile unor familii şi date despre curia din Corun a
conţilor Eszterházy.
766. ZÖLD, din Sântioana
În această arhivă se regăsesc testamente, contracte de vânzare şi
zălogire, procese de moştenire, un act de înnobilare din anul 1649, pentru
familia Zöld din Sântioana, scaunul Trei Scaune.
298
BIBLIOGRAFIE
Aioanei, Varvara; Ranca, Florica, Noi instrumente de informare la Sala

de studiu a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr.
1, 1985, p. 62-68.
Anuar al Arhivelor Municipiului Bucureşti. Din trecutul istoric şi
urbanistic al oraşului Bucureşti, I, coordonator Ion Vitan, Editura Ministerului
de Interne, Bucureşti, 1997, 112 p.
Les archives personnelles des scientifiques. Classement et conservation,
Archives Nationales, Paris, 1995, 97 p.
Archivi di famiglie e di persone. Materiali per una guida, I, Abruzzo -
Liguria, a cura di Giovanni Tesiri, Micaela Trocaccio, Irma Paola Tascini, Laura
Vallone, coordinamento di Gabriella De Longis Cristaldi, Ministero per i beni
culturali e ambientali, Roma, 1991, XX+280 p.
Argetoianu, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din
vremea celor de ieri, Ediţie îngrijită de Stelian Neagoe, vol. I-XI, Editura
Humanitas şi Editura Machiavelli, Bucureşti, 1991-1998.
Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, D.G.A.S., Bucureşti,
1957, 514 p.
Balacciu, Jana; Chiriacescu, Rodica, Dicţionar de lingvişti şi filologi
români, Editura Albatros, Bucureşti, 1978, 262 p.
Balintescu, Alexandru, Arhiva generalului Gheorghe Magheru - Catalog
de documente - 1582-1880, D.G.A.S., Bucureşti, 1968, 179 p.
Barbosa, Octavian, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1976, 535 p.
Bautier, Robert-Henri; Vallée-Karcher, Aline, Les papiers de Sully aux
Archives Nationales. Inventaire. Imprimerie Nationale, <Paris>, 1959, 91 p.
Băruţă, Aurel; Mircea, Ioan; Palihovici, Liviu; Pleşa, Ioan, Îndrumător în
Arhivele Statului judeţul Alba, vol. I, D.G.A.S., Bucureşti, 1989, 579 p.
Berciu-Drăghicescu, Adina, Arhivistica - Curs general - (pentru
Facultatea de Litere, secţia Bibliologie şi Ştiinţele Informării, Colegiul de
Biblioteconomie şi Arhivistică, Colegiul de Birotică), Editura Universităţii din
Bucureşti, Bucureşti, 1997, 280 p.
Bercuş, Const. I., Pagini din trecutul medicinii, Editura Medicală,
Bucureşti, 1970, 229 p.
Biblioteca documentară Năsăud a Academiei Române, Arhivele Statului.
Filiala judeţului Bistriţa-Năsăud, Arhiva someşană (1924-1994), Editura
Tipomur, <Târgu-Mureş>, <1994>, 173 p.
Botezan, Ioana; Matei, Alexandru, Arhiva personală Timotei Cipariu.
Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1982, 519 p.
Bounegru, Stanca, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în 1975.
Brăila, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 197-198.
Brătescu, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în
anul 1975. Caraş-Severin, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1976, p. 304-305.
Brătescu, Constantin, Istorie şi cultură în arhivele Caraş-Severinului.
Îndrumător, A.N.R., Bucureşti, 1997, 197 p.
299
Brătescu, Constantin, Ştefan Velovan. Pedagog şi filozof român (1852-
1932), Editura Ionescu, Caransebeş, 2000, 134 p.
Brânceanu, Lidia, B. P. Hasdeu. Mărturii, D.G.A.S., Bucureşti, 1993,
234 p.
Callu, Agnès, Papiers René Pleven 560 AP. Inventaire. Archives
Nationales, Paris, 1995, 63 p.
Cantacuzino, Sabina, Din viaţa familiei Ion C. Brătianu, Editura
Albatros, Bucureşti, 1993, vol. I, XXV+242 p.
Căuş, Bogdan, Figuri de armeni din România, Editura Ararat, Bucureşti,
1997, 280 p.
Cervatiuc, Ştefan, F.A.S. Botoşani, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1986, p.
44-45.
Chipurici, Nicolae; Răţoi, Tudor, Colecţia Dr. Constantin I. Istrati. 1429-
1945, D.G.A.S., Bucureşti, 1988, 511 p.
Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”,
nr.1, 1976, p. 55-77.
Ciucă, Marcel-Dumitru, Colecţia „Achiziţii Noi”, în „Revista Arhivelor”,
nr. 3, 1976, p. 337-351.
Ciucă, Marcel-Dumitru, Arhivele existente în depozitele Arhivelor
Statului şi la alţi deţinători, în „Revista Arhivelor” nr. 4, 1978, p. 429-444.
Ciucă, Marcel-Dumitru; Ciucă, Elena-Teodora, Dr. Ioan Raţiu şi Emilia
Raţiu Corespondenţă I (scrisori primite, 1866-1895), Editura „Progresul
Românesc”, Bucureşti, 1994, 430 p.
Cohn, Emilia; Nichifor, Octavia, Colecţia Mavrocordat, în „Revista
Arhivelor”, nr. 4, 1977, p. 430.
Constantin, Paul, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986, 352 p.
Corciovescu, Cristina; Râpeanu, Bujor T., 1234 cineaşti români. Ghid
bio-filmografic, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996, 398 p.
Cosma, Viorel, Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi. Lexicon, Editura
Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970, 473 p.
Costache, Valentina, Fonduri intrate recent în cercetare la Sala de
studiu, în „Revista Arhivelor”, nr. 1-2, 1974, p. 291-296.
Courtoy, F.; Bovesse, J.; Jacquet-Landrier, F., Inventaire des archives de
la famille D’Harscamp (XVII-XIX-ème siècle). Archives Générales du Royaume,
Bruxelles, 1977, 58 p.
Datcu, Iordan; Stroescu, C. C., Dicţionarul folcloriştilor. Folclorul
literar românesc, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 501 p.
Dicţionar Enciclopedic Român. Vol. II-IV, Editura Politică, Bucureşti,
1964-1966.
Dicţionar Enciclopedic. Vol. I-II, Editura Enciclopedică, Bucureşti,
1993-1996.
Dicţionar Enciclopedic (98.000 de definiţii), Editura Cartier, Chişinău, 2000,
1696 p.
300
Dicţionarul Scriitorilor Români A-C, coordonatori Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995,
LXIV+815 p.
Dicţionarul Scriitorilor Români. D-L, coordonatori Mircea Zaciu, Marian
Papahagi, Aurel Sasu, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1998, XXXII
+863 p.
Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia
Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 89-93.
Dinu, Cristina, Noi documente în Fondul Arhivistic Naţional. Direcţia
Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1978, p. 302.
Dumitru, Zaharia; Cărămidaru, Corneliu, Documente achiziţionate de
Arhivele Statului în anul 1975. Bacău, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976,
p. 192-194.
Dumont C., Inventaires des archives de la famille du Roy de Blicquy
(XIII-XX-ème siècles), Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1980, 93 p.
Dumont C., Inventaires des Archives des familles de la Barre et de
Rouille, Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1985, 145 p.
Duţu, Alexandru; Dobre, Florica; Loghin, Leonida, Armata română în al
doilea război mondial (1941-1945). Dicţionar enciclopedic, Editura
Enciclopedia istoriografiei româneşti, coordonator prof. univ. dr. Ştefan
Ştefănescu, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, 471 p.
Figuri de arhivişti, D.G.A.S., Bucureşti, 1971, 328 p.
Florea, Constantin, Documente achiziţionate de Arhivele Statului în anul
1975. Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 192.
Florea, Constantin; Gâlcă, Mircea; Trâmbaciu, Ştefan, Argeşenii şi
muscelenii participanţi la războiul de independenţă a României: 1877-1878,
Piteşti, 1980, 208 p.
Gheorghe, Florian; Popescu, Mihai; conf. dr. Rotaru, Ion, Prezenţe
militare în ştiinţa şi cultura românească. Mic dicţionar, Editura Militară,
Ghinea, Dan; Ghinea, Eliza, Localităţile din România. Dicţionar, Editura
Hannick, Pierre, Inventaire des archives de la famille Poncelet. Archives
Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 39 p.
Inventarul Arhivelor Statului, Bucureşti - Cernăuţi - Chişinău - Cluj -
Craiova - Iaşi - Năsăud - Timişoara - Braşov, Monitorul Oficial şi Imprimeriile
Statului, Imprimeria Centrală, Bucureşti, 1939, 420 p.
Inventaire de papiers personnales Groubau, Schuermans, de Brouckère,
Kersten, de Trooz, de Sadeleer, Lesaffre. Archives Générales du Royaume,
Istoria lumii în date, sub conducerea acad. prof. Andrei Oţetea, Editura
Enciclopedică Română, Bucureşti, 1972, XVI+616 p.
Istoria României în date, coordonator Constantin C. Giurescu, Editura
Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, 525 p.
301
Joly Bertrand, Archives de la famille et des entreprises de Wendel (sous-
séries 189 AQ et 190 AQ) Répertoire numérique. Archives Nationales, Paris,
1994, 334 p.
Kiss, Andrei, Vechile inventare, registrele auxiliare de arhivă şi cele de
registratură din Transilvania, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1978, p. 67-79.
Literatura Română. Dicţionar cronologic, coordonator I. C. Chiţimia şi
Al. Dima, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 862 p.
A Magyar Országos Levéltár. Levéltáris mertetö (Arhiva Naţională a
Ungariei. Prospect Arhivistic), Szerkesztette Lakos János, Nonfoglalás 1100,
Magyar Országos Levéltár, Budapest, 1996, 296 p.
Mamina, Ion; Bulei, Ion, Guverne şi guvernanţi (1866-1916), SILEX -
Casă de Editură, Presă şi Impresariat S.R.L., Bucureşti, 1994, 255 p.
Mamina, Ion; Scurtu, Ioan, Guverne şi guvernanţi (1916-1938), SILEX -
Casă de Editură, Presă şi Impresariat, Bucureşti, 1996, 271 p.
Manole, Vasile; Bădescu, Mihaela; Ciucă, Elena, Documente privind
dezvoltarea industriei în oraşul Bucureşti. Vol. I. 1856-1933, D.G.A.S.,
Mărcuş, Ion, Câteva propuneri în problema folosirii materialelor
arhivistice, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1958, p. 186-194.
Mărcuş, Ion; Arimia, Vasile, Instrucţiunile arhivistice - factor de seamă
în îmbunătăţirea muncii, în „Revista Arhivelor”, nr.1, 1967, p. 3-20.
Meteş, Ştefan, Din corespondenţa poetului Gheorghe Sion, Tipografia
Hermes, Cluj, 1940, 117 p.
Mic dicţionar enciclopedic, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Micluţia, Viorica; Căpăţână, Nicolae, Documente achiziţionate de
Arhivele Statului în anul 1975, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1976, p. 189-191.
Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia Generală
a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, tom I, fasc. 1, 1993, p. 83-86.
Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia
Mihalcea, Anda-Anca, Îmbogăţirea bazei documentare la Direcţia
Generală a Arhivelor Statului, în „Arhiva Românească”, tom I, fasc. 1, 1995,
p. 205-207.
Mihăilă, Gheorghe, Din activitatea lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu la
Arhivele Statului: Cuvente den bătrâni (t.I), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1982,
p. 344-352.
Mocioiu, Nicolae; Iavorschi, Gheorghe; Bounegru, Stanca; Vidis,
Gabriela, Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Brăila, D.G.A.S., Bucureşti,
1979, 345 p.
Moisil, Constantin, Problema arhivelor româneşti, în „Revista
Arhivelor”, vol. III, nr. 6-7, 1936-1937, p. 1-46.
Nastovici, Alexandru, F.A.S. Municipiul Bucureşti, în „Revista
Arhivelor”, nr. 2, 1982, p. 151-152.
The National Archives of Hungary. Its history and holdings, Budapest,
1999, 39 p.
302
Nedelea, Marin, Istoria României în date (1940-1995), Editura
Niculescu, Bucureşti, 1997, 464 p.
Nemuritorii. Academicieni români, Agenţia Naţională de Presă
ROMPRES, Bucureşti, 1995, 446 p.
Nicula, Vasile, Unele probleme cu privire la completarea bazei
documentare păstrată la Arhivele Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p.
341-346.
Nistor, Alexandru; Mureşan, Ioan; Rusu-Sărăţeanu, Ion; Viraj, Ioan,
Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Bistriţa-Năsăud, D.G.A.S., Bucureşti,
1988, 515 p.
Personalităţi ale ştiinţei. Mic dicţionar, Editura Ştiinţifică şi
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Miron Cristea, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 93-97.
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Pantelimon Halippa, în „Revista
Arhivelor”, nr. 2, 1993, p. 197-206.
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal I. G. Duca, în „Revista Arhivelor”,
nr. 3, 1993, p. 342-347.
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Mareşal Alexandru Averescu, în
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Constantin Diamandi, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1, 1994, p. 123-127.
Podăreanu, Crisanta, Fondul personal Karadja, în „Revista Arhivelor”,
nr. 3, 1994, p. 299-301.
Potra, George, Contribuţii la istoricul arhivelor româneşti, în „Revista
Arhivelor”, vol. VI, nr. 1, 1944, p. 1-29.
La pratique archivistique francaise, sous la direction de Jean Favier,
Archives Nationales, Paris, 1993, 630 p.
Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editurile
SAECULUM I.O. şi VESTALA, Bucureşti, 1999, 960 p.
Preud’Homme Gaston, Inventaire des archives de la famille Cornet
d’Elzius provenant du château Vilain XIII à Maisières (XIV-XX-ème siècles).
Archives Générales du Royaume, Bruxelles, 1978, 116 p.
Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhiva generală la mitropolie, în „Revista
Arhivelor”, vol. VII, nr. 2, 1947, p. 383-394.
Sacerdoţeanu, Aurelian, Inventare arhivistice, în „Revista Arhivelor”,
vol. VII, nr. 2, 1947, p. 217-238.
Sacerdoţeanu, Aurelian, Arhivistica, Editura Didactică şi Pedagogică,
Sava, Iosif; Vartolomei, Luminiţa, Dicţionar de muzică, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, 225 p.
Scriitori români, coordonator Mircea Zaciu, Editura Ştiinţifică şi
Sima, Violeta, F.A.S. judeţul Argeş, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1986,
p. 426-427.
303
Soveja, Maria, Îmbogăţirea depozitelor Arhivei Istorice Centrale cu noi
materiale documentare, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1967, p. 261-268.
Soveja, Maria; Gheorghian, Iulia; Costache, Valentina, Îndrumător în
Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, D.G.A.S., Bucureşti, 1974, 336 p.
Speranţia, Eugeniu, Figuri universitare, Editura Tineretului, fără localitate,
1967, 119 p.
Straje, Mihail, Dicţionar de pseudonime, alonime, anagrame,
asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura Minerva,
Bucureşti, 1973, XXIII+810 p.
Szasz, Vasilica, F.A.S. Covasna, în „Revista Arhivelor”, nr. 1, 1984, p. 60-61.
Şcoala de Arhivistică, Carnetul studentului, ediţia a II-a, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 1945, 86 p.
Tanco, Teodor, Virtus Romana Rediviva, vol. I-VII, C.J.C.E.S., Bistriţa,
1973-1987.
Tatomir, Virgiliu; Cohn, Emilia; Dinu, Cristina; Nichifor, Octavia,
Îndrumător în Arhivele Statului Municipiul Bucureşti, vol. I, D.G.A.S.,
Texe, Rozalia, Evoluţia sistemului de registratură cu evidenţele create în
arhivele comitatelor din Transilvania şi folosirea acestora ca instrumente de
informare ştiinţifică, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1964, p. 32-60.
Tourtier-Bonazzi, Chantal de, Archives de Joseph Bonaparte, roi de
Naples, puis d’Espagne (381 AP). Inventaire, Archives Nationales, Paris, 1982,
128 p.
Tratat de arhivistică, vol. I, Bucureşti, 1982, 591 p., în manuscris la
Arhivele Naţionale.
Tudorică, Mioara, Bibliografia arhivisticii româneşti, D.G.A.S.,
Ursuţiu, L., Consideraţii privind tehnica prelucrării arhivelor familiale
feudale, în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1972, p. 589-593.
Ursuţiu, Maria, Formarea şi funcţionarea unei arhive familiale şi
funcţionale transilvănene, în „Revista Arhivelor”, nr. 2, 1973, p. 187-192.
Vătafu-Găitan, Silvia, Noi fonduri la Sala de studiu a Direcţiei Generale
a Arhivelor Statului (1984), în „Revista Arhivelor”, nr. 4, 1985, p. 402-404.
Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia
Generală a Arhivelor Statului, în „Revista Arhivelor”, nr. 3, 1987, p. 346.
Vătafu-Găitan, Silvia, Îmbogăţirea fondului documentar la Direcţia
Vătafu-Găitan, Silvia, Direcţia Arhivelor Centrale, în „Revista
Arhivelor”, nr. 1, 1992, p. 103-105.
Zaharia, Dumitru, Colecţia de documente de la Filiala Arhivelor Statului
judeţul Bacău (1400-1864). Catalog, D.G.A.S., Bucureşti, 1986, 480 p.
Zotta, Sever, Conducătorii Arhivelor Statului din Iaşi în curs de 100 de
ani, în „Revista Arhivelor”, vol. IV, nr. 2, 1941, p. 381-382.
Wellens, Robert, Inventaire des papiers de Marcel-Henri Jaspar, député,
ministre et ambassadeur de Belgique. Archives Générales du Royaume,
304
INDICE DE ARHIVE
A Baczoni, din Dobolii de Jos şi Kiss,

Abod, din Dalnic, 604 din Sânzieni, 612
Acterian, 1 Bagdat D. Dumitru, 15
Adamachi Vasile, 2 Bagdasar, 16
Adamos Francisc şi Cacso Dominic, Bagdasar Nicolae, 17
605 Baktsi, din Albiş, 613
Albuleţ Constantin, 515 Balázs Balogh, 351
Alessi (Alexi) Artemie Publiu, 460 Baló, din Batani Mari, 614
Alexa David, 461 Balog, din Fotos, 615
Alexandrescu Anton, 3 Balş, 18
Alexandrescu Niculae, 4 Baltazar, 19
Alexandrescu Vasile, 557 Banaşu Eugen, 405
Alexianu George, 5 Bancu Leon, 463
Álgyay de Aldeşti, 347 Bándi şi Benedek, din Biborţeni, 616
Andone Dumitru, 403 Banu Gheorghe, 406
Andrad şi Beder, din Brateş, 606 Bányai, din Odorheiu Secuiesc, 617
Andrényi de Ghioroc, 348 Barabás, din Lisnău, 618
Andricu J. Mihail, 6 Barabás Samuil, din Popăuţi, 619
Angelescu Constantin, 7 Barany, 434
Anghel George, 331 Bardocz Adam, 464
Antal, din Moacşa, 607 Bariţiu George, 332
Antohi Vasile, 558 Bartha, din Boroşneu Mare, 620
Anton Ileana, 462 Bartha, din Dalnic, 621
Antonescu Ion, 8 Bartok, din Mărtineni, 622
Apáti, din Vurpăr, 608 Bataillard Paul, 20
Apor, din Turia de Jos, 609 Batthayány de Ujvar şi Lázár de
Apor, din Zălan, 610 Gyalakuta, conţi, 352
Apostolescu I. Nicolae, 395 Bădescu Constantin Dinu, 21
Ardeleanu D., 404 Băjan I. Dumitru, 22
Argetoianu Constantin, 9 Bălan Teodor, 23
Aricescu, 559 Bălăceanu, 24
Aritonovici, 502 Bălăiţă Neculai, 407
Arsachi Apostol, 10 Bălcescu Nicolae, 25
Arsu Constantin, 396 Bărbuceanu Nicolae, 516
Asbóth, din Arad, 349 Bârseanu Andrei, 517
Atzél Petru, 350 Bedo, din Calnic, 623
Auşnit Max, 11 Bedo, din Ilieni, 624
Averescu Alexandru, 12 Beke, din Cernatul de Jos, 626
Avesalom V. Avesalom, 560 Beke, din Cernatul de Sus, 625
B Belcin Stan Lazăr, 598
Babeş Vincenţiu, 13 Béldi, din Ozun, 627
Babos, din Beşeneu, 611 Beldiman Alexandru, 518
Bacovia, 14 Belopotoczky Coloman, 435
305
Bene, din Pava, 628 Brătănescu Mircea, 41
Benedek, din Batani Mici, 629 Brătianu, 42
Benedek, din Tălişoara, 630 Brâncoveanu, 317
Bengescu, 26 Bretan Nicolae, 467
Benkö, din Turia de Jos, 631 Brociner Joseph, 44
Beöthy Gheorghe, 436 Broşteanu Ernest, 45
Berceanu Mihail, 27 Bucşan Constantin, 46
Berdan Gheorghe, 28 Buçsi, din Brateş, 644
Bernald, din Cernatul de Jos, 632 Buda A., 408
Berthelot Henri, 29 Budai, din Turda, 645
Bethlen, 633 Bunescu Mihail, 47
Biális, din Ilieni, 634 Bunyitay Vincenţiu, 439
Bibescu, 30, 316 Burghelea Alexandru, 409
Bichigean Gavril şi Vasile, 465 Busuioceanu Alexandru, 48
Bieleck Iosif, 437 Butculescu, 49
Biju, 31 Buteanu Aurel, 50
Biró, 635 Buttu Constanţa, 582
Biró de Vacsárcsi, 353 Buzdug Bazil, 468
Biró, din Zetea, 636 C
Birtalan, din Baraolt, 637 Cantacuzino, 51
Bitai, din <Chilieni> şi Purcăreni, 638 Cantacuzino (Grigore Gh. şi
Bobancu Emanoil, 519 Alexandrina Gr.), 52
Bobulescu Constantin, 32 Cantacuzino C. Ion, 53
Bocu Sever, 354 Cantacuzino Gr. Gheorghe, 54
Bodor, din Leţ, 639 Cantacuzino M. Constantin (Bâzu),
Boerescu Mihai şi Vasile, 33 55
Boerescu Neagu, 34 Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56
Boga T. Leon, 35 Cantili George P., 57
Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640 Capotă, 583
Bogdan Alexandru, 520 Caradgea, 58
Bogdan Damian, 36 Caranfil G. Nicolae, 59
Bogdan, din Mărtineni, 641 Carp P. Petre, 60
Bogdan Nicolae, 37 Castrişoaia Safta, 61
Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 Catană George, 589
Bogdanovics, 355 Catargi, 62
Bohus-Szögyény, 356 Cazimir, 63
Boldur Alexandru, 38 Călinescu Armand, 64
Bora, din Simeria, 643 Călugăru Ion, 65
Borgovan N., 521 Căşieru Cezar, 410
Bosie Vasile, 39 Câmpineanu, 66
Boşca E. Mălin, 466 Cârlan M. Ştefan, 561
Bota Francisc, 438 Cerkez Emil, 584
Boteanu, 40 Cernat Alexandru, 67
Branişte Căliman Valeria, 523 Cesianu (Jianu) Stănuţă, 318
Branişte Valeriu, 522 Cetăţeanu I., 524
Bratu, 43 Chemale Anton, 68
306
Chifa Emil, 469 D
Chrissoveloni, 319 Damaschin Maria, 85
Ciocan Ioan, 470 Damokos, din Cernatul de Jos, 653
Cicio-Pop, 357 Dan Pompiliu, 530
Cihovschi Alexandru, 69 Dáncs, din Pachia, 654
Ciornei Gabriela, 525 Daniel, baron, din Vârghiş, 655
Cipariu Timotei, 333 Darclée Hariclea, 86
Ciuchi V. Cornelia, 411 Darvari, 320
Ciugureanu Daniil, 70 Dauş Ludovic, 503
Ciuhodaru Vasile, 412 Davidescu Şt. Nicolae, 87
Coandă Henri, 71 Davila, 88
Coliban Iancu, 526 Davila-Perticari Elena, 397
Comănescu I., 527 De Roma Petru, conte, 564
Constantinescu Ion, 72 Deák, din Pava, 656
Constantinescu Miron, 73 Demetrescu I., 531
Constantini-Petrovici, 358 Demetrescu Ioan, 362
Corbu C. Adrian, 74 Despa Gheorghe, 414
Corbu Ioan şi Victor, 471 Diamandi Constantin, 89
Cornean Nicolae, 590 Dianescu N. Ion, 562
Costache, 75 Dima-Drăgan Corneliu, 90
Costan Ion, 472 Dinjer (Dinyer) Iosif, 363
Costescu George, 76 Dinu Paul, 91
Coşbuc George, 473 Djuvara, 92
Crainic Nichifor, 77 Dobrescu Ion, 93
Cremer Isidor, 78 Dogaru Ion, 94
Creţulescu, 79 Dogariu Domeţiu, 532
Cristea Gheorghe, 413 Dombi, din Icafalău, 657
Cristea Miron, 80 Dombrovschi, 504
Cristoloveanu Romul, 528 Domide Emil, 474
Crişan Ştefan, 359 Domusciu Theodor Alfred Basarab
Csákán, din Zăbala, 646 Tibereanu, 563
Cseh, din Catalina, 647 Donath, din Surcea, 658
Cseh, din Cernatul de Jos, 648 Doncea Constantin, 321
Csia, din Sântionlunca, 649 Dosa, din Ilieni, 659
Csiszer, din Etfalău, 650 Dragalina, 591
Csoma, din Ghelinţa, 651 Drăghicescu Dumitru, 95
Csutak Vilhelm, din Covasna, 652 Drăghici Al. George, 96
Cucu, 360 Dreghiciu Marian, din Ocna Mureş,
Culică Vasile Florian, 599 334
Cumpănaşu I. Dumitru, 81 Duca Ion Gheorghe, 97
Curcă Gheorghe, 529 Dudu Velicu, 98
Cuţarida, 82 Duiliu N. Marcu, 99
Cuza Alexandru C., 83 Dumbravă Bucura, 100
Cuza Alexandru Ioan, 84 Dumitrescu Jupâneşti Ion, 398
Czárán-Török de Şepreuş şi Şimand, Dunka, 585
361
307
E Gărdescu, 116
Égeto şi Benko, din Căpeni, 660 Gâlcă V. Vasile, 565
Elefterescu, 101 Gedö, din Orăşeni, 671
Eminescu Mihai, 102 Georgescu George Theologu, 566
Enescu George, 103, 322 Gereb, din Araci, 672
Eöszy Francisc, 440 Ghenzul Vasile, 117
Ereszteveny, din Eresteghin, 661 Gheorghian, 118
F Gherasi, 119
Fabian-Schenk, 364 Ghercuascu Toma, 534
Fadgyas, din Reci, 662 Gherguţă Mihai, 418
Faliboga D. Alexandru, 505 Ghibu Onisifor, 120
Faludy Franyo Carol, 356 Ghica, 121
Fantsali, fin Lupeni, 663 Ghica Alexandru Dimitrie, 122
Farkas Alexandru, 335 Ghica Dimitrie, 123
Farkas Ştefan, 441 Ghica Grigore Alexandru, 124
Farra, 104 Ghica Grigore Dimitrie, 125
Farţade Petre, 415 Ghioldum V., 419
Făculete Şerban, 399 Gidafalvi, din <Ghidfalău>, 673
Făiniţă I. M. Constantin, 416 Gigurtu Ioan, 126
Fălcoianu, 105 Goga, 127
Feket-Nagy, din Găleşti, 664 Goga Dimitrie, 128
Ferenczi Ioan, 665 Goldiş Vasile, 368
Fermendjin Ioan, 366 Golescu G. Alexandru, 129
Fetti Spiridon, 336 Goraş Vasile, 567
Filaliti George, 106 Gorănescu, 130
Filipescu, 107 Gore Pavel, 131
Filipescu Gheorghe, 108 Gödri Alexandru, 674
Filitti, 109 Gödri Francisc, din Ilieni, 675
Filotti, 110 Greceanu (Grecianu), 132
Finkelstein Gustav, 111 Grecescu Grigore, 133
Flondor Iancu, 112 Grinţescu Ernest, 134
Florescu Alexandru, 417 Grivase Virginia, 475
Florescu Florea Bobu, 113 Gross Carl, 535
Florescu Th. Jean, 114 Guboglu Mihail, 135
Foarfecă, din Râmnicu Sărat, 586 Gust Alfred, 536
Forray-Nadasdy de Săvârşin, 367 Gyalui Jeno, 136
Forrö, din Angheluş, 666 Gyárfás, din Leţ, 537, 676
Frater, 442 Gyulay, 677
Furnică Z. Dumitru, 533 Gyurgyevich I. E., 538
Fülöp, din Târgu Secuiesc, 667 H
G Halfon Abraham, 137
Gabor, din Breţcu, 668 Halippa Pantelimon, 138
Gál, din Hilib, 669 Haliţa Solomon, 476
Gancevici Corneliu, 506 Haller, 337
Gazda, din Reci, 670 Hamar, din Alungeni, 678
Gălăşescu Gr. Dumitru, 115 Hamar, din Simeria, 679
308
Handrea, 477 Jumanca Pavel, 592
Haret, 323 Justh Gyula, 158
Haret Spiru, 139 Justh Sigismund, 372
Hasdeu Bogdan Petriceicu, 140 K
Hasnaş, 568 Kalnoky, din Valea Crişului, 691
Haşias Silviu, 369 Karoly Iosif Francisc, 159
Haţieganu Emil, 141 Károsi, 373
Hârlescu, 142 Kemény, 338
Hening, 143 Kereztes, din Leţ, 692
Henter, din Sântion, 680 Kis, din Popăuţi, 693
Herepei Ioan, 681 Kispal, din Sântionlunca şi Ozun, 694
Hodor, din Tinoasa, 682 Kiss Arpad, 695
Holtzträger Friederich, 478 Köber Hans şi Anny, 160
Horvath, 370 Könczei, din Caratna, 696
Hotnog Titus, 144 Kogălniceanu, 161
Hozo, din Sânmartin, 683 Kogălniceanu Mihail şi Vasile, 539
Hurmuzaki, 145 Konopi-Lengyel, 374
Huszar, din Aita Mare, 684 Konsza, din Sfântu Gheorghe, 697
I Kónya, din Boroşneu Mare, 698
Iacobescu Teodor, 146 Kónya Ludovic, 375
Iacovachi, 147 Kovács, din Leţ, 699
Iconomu Mircea, 148 Kovats, din Doboşeni, 700
Igiroşanu Horia, 149 Kovats, din Mărtineni, 701
Iliescu Dumitru, 150 Kövér, din Beşeneu, 702
Ilieşiu Iustin, 151, 479 Kövér, din Covasna, 703
Imreh, din Eftalău, 685 Kozacsek Iosif, 445
Imreh, din Eftalău şi Pava, 686 Kozma, din Lunga, 704
Imreh, din Fotos, 687 Kun, din Caratna, 705
Imrik Gusztáv, 443 Kusantal, din Zagon, 706
Incze János, 444 L
Incze, din Lisnău, 688 Labonc, din Moacşa, 707
Institoris, 371 Lacea Constantin, 540
Ioan, 569 Lapedatu Alexandru, 162
Ionescu Emilian, 152 Larionescu Traian, 163
Ionescu Gheorghe, 570 Lázár, din Dalnic, 708
Ionescu C. Ion, 571 Lămotescu Nicolae, 164
Ionescu Take, 153 Lecca Iunin Ioan, 165
Ionescu-Nişcov Traian, 154 Leel-Össy, 446
Iordache, 324 Leonăchescu-Nandraşu Nicolae 400
Iorga Nicolae, 155 Limona Dumitru, 166
Iov Dumitru, 156 Lindenberger Ioan, 447
Istok, din Breţcu, 689 Linul Gavrilă, 480
Istrati Constantin I., 157 Lipatti Dinu, 325
Istrati Panait, 572 Lipovan Gheorghe, 167
J Liţu Emil, 541
Janko, din Zagon, 690 Lopussny Francisc, 448
309
Losonczi, din Reci, 709 Milcu Ştefan, 189
Lungulescu Gheorghe, 168 Minar Octav, 190
Lupan Dumitru, 542 Mircea Ion-Radu, 191
Lupaş Ioan, 169 Mircescu Constantin, 192
Lupaş Octavian, 376 Mitilineu M. Ion, 193
M Mitrea Aurel, din Teiuş, 339
Maar Iuliu, 449 Mocioni (Mocsony), 194
Macarovici George, 587 Moisil Iuliu, 482
Macedonski Alexandru, 170 Molda Paul, 195
Mager Traian, 377 Moldovan Dimitrie, 340
Magheru Gheorghe, 171 Moldovan Ioan Micu, 341
Malcoci D. Vasile, 573 Moldovan Victor, 196
Málnási, din Malnaş, 710 Moldoveanu Ştefan Ion, 197
Mandrea, 420 Morariu Tiberiu, 483
Manea, 507 Moraru Andrei, 421
Maniu Iuliu, 172 Moroianu Gheorghe, 544
Manolescu Sorin, 574 Morţun G. Vasile, 198
Manolescu-Strunga, 173 Moruzi Panaiot, 199
Manoliu Petre, 174 Mureşan Artenie, 484
Manu, 175 Mureşianu Aurel Horia, 200
Mareş-Brezianu-Constantinidi, 326 Mureşianu Ioachim, 485
Marghiloman Alexandru, 176 Muşlea C., 545
Marinescu Gheorghe, 575 N
Márk, din Aninoasa, 711 Nacu Constantin, 201
Márkus Deák, din Sântion, 712 Nacu Dumitru, 486
Marţian Iulian, 481 Nadányi Zoltán, 451
Mastero, 600 Nagy de Bátorsziv, din Coşeni, 716
Maurer, din Ormeniş, 713 Nagy de Dombrad, 378
Mavrocordat, 327, 508 Nagy de Nagy de Felsö-Bükk, 379
Mănuilă Sabin, 177 Nagy, din Sfântu Gheorghe, 717
Mărculescu E., 543 Nagy, din Târgu Secuiesc, 718
Mârzescu, 178 Naum, 202
Mehedinţi Simion, 179 Neculau G. Eugen, 509
Meissner Constantin şi Elena, 180 Nedioglu Gheorghe, 203
Melic Iacob, 181 Nemeş Vasile, 593
Melinte, 182 Némethy Iuliu, 452
Mercuri Paolo, 183 Nenişior, 204
Metaxa Toma, 184 Nerva Iercan, 380
Metsch, 328 Nestorescu Jean, 205
Metzulescu Stelian, 185 Neuman Mizes, 510
Mexis George, 186 Nistor Petre, 206
Mihail Jean, 187 Nistor Pompiliu, 546
Mihalache Ion, 188 Nitreanu Nicolae, 207
Mihăilescu Nicolae, 450 Niţescu, 208
Mikes, conţi, din Zăbala, 714 Nobik Iosif, 453
Miko, conte, din Hăghic şi Bodoc, 715 Novacovici Romulus, 594
310
O Popea I., 550
Obedeanu, 209 Popeangă I. Vasile, 383
Obrenović Miloš, 210 Popescu Dionisie, 237
Olah Iosif, 422 Popescu Gheorghe şi Paulina, 601
Olteanu Radu, 547 Popiţan Vasile, 490
Onişor Victor, 487 Popovici Dimitrie, 238
Oniţiu Virgil, 548 Popovici Moise, 456
Opriş Ştefan, 211 Popovici-Taşcă, 239
Oprişanu Emil, 212 Popovici Virgil, 343
Orczy-Vásárhelyi, 381 Popp Felix, 240
Oteteleşanu, 213 Popp Ghiţă, 241
P Porcia, 384
Pálffi, din Tălceşti, 719 Porcius Florian, 491
Panaitescu Emil, 214 Pordea Barbu-Bubu, 242
Pangică D. Nicolae, 215 Poroineanu Sache, 243
Panopol, 216 Potsa, din Hătuica, 721
Papacostea G. Petre, 217 Powel Howard Hare, 244
Papiniu, 218 Precup Aurel, 551
Paraschivescu George, 219 Precup Emil, 492
Parhon Constantin I., 220 Preda George, 245
Păduraru Teodor, 221 Prodan, 246
Pâclianu Elena, 222 Protopopescu-Pache Emmanuel, 247
Pântea Gherman, 223 Puiu Visarion, 248
Pelivan Ion, 224 Pünkösti, din Ozun, 722
Perieţeanu, 511 R
Perieţeanu I. Grigore, 225 Racotă Simona, 249
Perieţeanu Vasile Alexandru, 226 Radocea Cornel, 250
Petala Nicolae, 227 Radocea Gheorghe, 251
Petke, din Ilieni, 720 Rafai, din Arcuş, 723
Petre A. Petre, 454 Rákosi, din Cernatul de Sus, 724
Petrescu Alexandru, 228 Raţiu Ioan, 252
Petrescu Camil, 229 Raţiu Victor, 253
Petrescu Paul, 230 Rădulescu A. Constanţiu şi
Petrescu Zaharia, 231 Smaranda, 602
Petri Vasile, 488 Rădulescu Savel, 254
Place Victor, 232 Răuţescu-Dragoslavele Ion, 401
Pleşoianu I. Ştefan, 233 Râmneanţu Petru, 255
Podea I., 234, 549 Rebhuhn Fritz, 256
Poienariu Goian Aurel, 595 Rebreanu Liviu, 552
Ponici, 235 Rizescu Ion, 257
Pop Iosif, 455 Robescu C. F., 258
Pop Ştefan, 342 Roediger Ludovic, 725
Pop Titus, 489 Romalo, 259
Popa Augustin, 236 Romanescu Marcel, 280
Popa Gheorghe, 423 Rosenthal S., 261
Popa Gheorghe, din Teiuş, 382 Rosetti Alexandru, 262
311
Rosetti C. A., 263 Stoeanovici, 281
Rucăreanu, 264 Stoian G. Ion, 282
S Stoica Vasile, 283
Sacerdoţeanu Aurelian, 265 Strat George, 284
Sándor, din Dealul, 726 Sturdza, 285, 402
Sándor, din Forţeni, 727 Suciu Ioan, 388
Sándor Gavril, 728 Suţu, 286
Savin Gheorghe, 424 Szabo, din Aita Medie, 733
Savu Ilie, 553 Szabo, din Chilieni, 734
Săbău Ion, 266 Szabo, din Ozun, 735
Săhleanu Victor, 267 Szabo, din Sânmartin Ciuc, 736
Sărăţeanu Constantin, 268 Szabó, din Zetea, 737
Sânjoanu N., 554 Szabo şi Nagy, din Biborţeni, 738
Sârbuţ Iosif, 385 Szalay, 389
Schmidt-Faur Ion, 269 Szaniszló Francisc, 457
Scridon Gavril, 493 Szaraz, din Sâncrai, 739
Scurtu Vasile, 494 Szasz, din Sfântu Gheorghe, 740
Sebestyen, din Bezid, 729 Székely, din Dalnic, 741
Secan Gh. Constantin, 576 Székely Betzö, din Icafalău, 742
Secăreanu Lucia, 577 Szentivanyi, din Sântionlunca, 743
Seethal, din Micloşoara şi Szentkereszty de Zagon, din Arcuş,
Sântionlunca, 730 744
Seiler, 386 Szepsy Zoltan, 390
Serescu Alexandru, 578 Szilárd Emil, 391
Sikö şi Kandal, din Belin, 731 Szöcs, din Dalnic, 745
Silaşi Grigore, 495 Szorcsei Vincenţiu, 746
Silberman Roman Sacha, 270 Szöts, din Covasna, 747
Silvester, din Comandău, 732 Szöts, din Zagon, 748
Silvestri Constantin, 329 Ş
Simion I., 425 Şerban Ioan, 496
Simionescu H. Alexandru, 512 Şerban Ionel, 497
Simu, 330 Şmelţ, 514
Sina Gheorghe, baron, 387 Şoldea Anchidim, 498
Siruni Hagop Djolonian, 271 Şotropa Virgil, 499
de Skinas Constantin, 272 Ştefănescu, 287
Slătineanu Barbu, 273 Ştefănescu-Amza Constantin, 288
Slăvescu Victor, 274 Ştirbei, 289
Smarandache Florentin, 275 T
Smochină Nichita, 276 Tanco Simion, 500
Socec Alexandru, 277 Tănăsescu Vasile, 426
Sofian, 513 Teleki, din Dalnic, 749
Solacolu, 278 Tell Cristian, 290
Spahi Panaiot, 279 Temeliescu Ion Temelie, 579
Stanciu I. Ovidiu, 603 Teodorescu G. Dem (Ghedem), 291
Stârcea, 280 Teodorescu Maria, 427
Stinghe Sterie, 555 Teodorescu Nistor, 580
312
Thoroczkay, din Colţeşti-Trascău, 344 Vidraşcu Pascal, 306
Thury, din Tamaşfalău, 750 Vintilă Petru, 597
Tican Rumano Mihai, 292 Vlad Aurel, 307
Titulescu Nicolae, 293 Voina Dumitru, 556
Tohăneanu Marin, 428 Volonts, din Turia de Sus,762
Tomescu Constantin, 294 Vrioni Aida, 308
Tomescu George, 295 Vulpescu, 309
Tomescu Ion, 429 X
Tompa, din Boroşneu Mic, 751 Xeni Constantin, 310
Török, din Zagon, 752 Z
Treleczky Iosif, 458 Zambler, din Cernatul de Jos, 763
Tudor Iorgu, 296 Zamfirescu Alexandru, 588
Turoczi, din Târgu Secuiesc, 753 Zamfirescu Duiliu, 311
Tuszon Ioan, 754 Zamfirescu Ramiro, 312
Tutunaru Alexandru, 297 Zarifopol, 313
Ţ Zathureczky, 764
Ţane, 581 Zayzon Francisc, 765
Ţarălungă Paul, 430 Zigre Nicolae, 314
Ţărcuş Gheorghe, 392 Zikeli Ernest, 501
Ţeposu Emil, 298 Zotta Sever, 315
U Zöld, din Sântioana, 766
Ugray-Bölönyi, 459
Urziceanu Gheorghe, 299
Ürményi, din Săvârşin, 393
Utö Bela, 345
V
Vaida-Voevod Alexandru, 300
Vajna, din Covasna, 755
Vajna, din Pava, 756
Vajna, din Simeria, 757
Valady Filep Ladislau, 758
Varjassy, 394
Vas Ioan, 346
Vasarhflyi, din Sfântu Gheorghe, 759
Vascan Gheorghe, 431
Vascan Nicolae, 432
Vasiliu Ion, 301
Vasiliu-Răşcanu Constantin, 302
Văduva Geo, 433
Văitoianu Arthur, 303
Veisa Iacovachi, 304
Velovan Ştefan, 305
Velovan Ştefan-Biju Mircea Traian,
596
Veres, din Aita Medie, 760
Veres şi Lörincz, din Dalnic, 761
313
INDICE ANTROPONIMIC
A Alexandru Iancu, 84
Abod, din Dalnic, familie, 604 Alexandru Iliaş, 213, 396
Acaţiu Barcsai, 609 Alexandru II, Mircea, 318
Acsinteanu George, 598 Alexăndrel, domn, 533
Acterian, familie, 1 Alexianu A. P., 252
Acterian Aram, 1 Alexianu George, 5
Acterian Arşavir, 1 Alexinsky Gregorie, 254
Acterian Eugenia Jeni, 1 Alessi (Alexei) Artemie Publiu, 460
Acterian Haig, 1 Alfieri Vittorio, 214
Acterian Haiganuş, 1 Álgyay de Aldeşti, 347
Adam Iosif, 158 Álgyay Leopold, 347
Adamachi Vasile, 2 Ali Brandi Giovani, 183
Adamescu Gheorghe, 180 Ali-Paşa, 122, 124, 175, 289
Adamis Paul, 600 Alimănişteanu Constantin, 548
Adamos Francisc, 605 Alimănişteanu C. N., 42
Adams Gibbons Herbert, 283 Alimănişteanu Maria, 204
Adelberg de Jabuka, 367 Alimănişteanu Pia, 254
Adoc Gheorghe, 98 d’Allègre, baron, 122
Agârbiceanu Ion, 17, 189, 466, 492, Allievi Cornelia, 311
520 Almaş Dumitru, 265
d’Agoult, contesă, 397 Amerling Friedrich, 538
Agricola Fillipo, 183 Amici Domenico, 183
Ajtoni, familie, 688 Anastasiu Vasile, 254
Albani Tiron, 151 Andone Dumitru, 403
Albini Septimiu, 252, 520 Andrad, familie, 717
Albuleţ Constantin, 515 Andrad, din Brateş, 606
Alecsandri Nicolae, 131 Andrényi Adalbert, 348
Alecsandri Paulina, 198 Andrényi Carol, 348
Alecsandri Vasile, 92, 121, 140, 145, Andrényi Gheorghe, 348
161, 290 Andrényi Grigore, 348
Alexa David, 461 Andrényi de Ghioroc, 348
Alexa Iorgu, 17 Andricu J. Mihail, 6
Alexandrescu, familie, 4 Andriţoiu Alexandru, 19
Alexandrescu Anton, 3 Angelescu Constantin, 7
Alexandrescu C., 268 Angelescu D. C., 268
Alexandrescu N. Ion, 4 Angelescu Paul, 274
Alexandrescu Iorgu, 213 Angelescu Puiu, 233
Alexandrescu J. Nicolae, 254 Angelescu Virgil, 16
Alexandrescu Niculae, 4 Anghel Dimitrie, 313, 315
Alexandrescu Vasile, 557 Anghel E., 313
Alexandru II, 399 Anghel George, 331, 340
Alexandru III, 539 Anonymus, 619
Alexandru cel Bun, 285 Antal, din Moacşa, 607
Alexandru Coconul, 481 Antal Sigismund, din Moacşa, 607
314
Antalfy Baltazar, 695 Arbore Nina, 162
Antipa Alina, 180 Arbore C. Zamfir, 140, 224
Antipa Grigore, 180, 188, 231, 285, Ardeleanu D., 404
295 Argetoianu Constantin, 9, 42, 89,
Antohi Vasile, 558 217, 274, 283, 293, 311, 397, 539
Anton Ileana, 462 Argetoianu Constanţa, 397
Anton Nicolae, 462 Argetoianu I., 109
Antonescu Constantin, 233 Arghezi Tudor, 16, 19, 72, 162, 177,
Antonescu Ion, 8, 42, 43, 65, 103, 189, 220, 308
138, 152, 224, 261, 276, 283, 397 Aricescu Constantin, 264
Antonescu Maria, 8, 43 Aricescu C. Constantin, 559
Antonescu Mihai, 43, 156, 283 Aricescu C. D., 290, 559
Antonescu Petre, 265, 283 Aricescu Gregoriade Maria, 559
Antonescu Romulus, 265 Aricescu Theodor, 559
Antonescu Victor, 42, 326 Arion, familie, 326
Antoniade Constantin, 254 Arion C.C., 180
Antoniadis Eugenia, 317 Arion H., 4
Apafi, familie, 69 Arion Mihail, 254, 293, 300
Apafi Mihail I, 442, 609, 652, 661, Aritonovici, familie, 502
665, 668, 675, 677, 706, 743, 746, Aritonovici Valerian, 502
750, 756 Arsachi, familie, 79
Apáti, din Vurpăr, 608 Arsachi Apostol, 10, 79, 125, 199
Apor, familie, 619, 640, 562, 695, Arsachi Gheorghe, 79
705, 721, 763 Arsachi Lahovari Olimpia, 79
Apor, din Covasna, familie, 678 Arsachi Mănescu Elena, 79
Apor, din Turia de Jos, familie, 609, Arseni Constantin, 16
675 Arsu Constantin, 396
Apor, din Zălan, familie, 610 Artene Istrate, 479
Apor Andrei, 609 Asbóth, din Arad, 349
Apor Carol, 609 Ascherson Paul, 491
Apor Francisc, 609 Aslan Ana, 220
Apor Iosif, din Turia de Jos, 609 Aslan Eugen, 86
Apor Iosif, din Zălan, 610 Aslan Maria, 86
Apor Lazăr, 609 Atzél Petru, 350
Apor Mihai, 609 Augustin Paul, 544
Apor Peter, 609 Augustini Gustav, 252
Apor Petru, baron, 691 Aurelian P. S., 140, 268
Apor Ştefan, 609 Auşnit Max, 11, 242
Apor Ştefan, conte, 714 Averescu Alexandru, 9, 12, 46, 89,
Apostol Th., 286 112, 127, 217, 218, 277, 282, 368
Apostolescu I. Nicolae, 395 Averescu Clotilda, 217
Apostolescu Nicu, 567 Averescu Silvia, 217
Appóni, conte, 194 Avesalom V. Avesalom, 560
Aqvarone, familie, 218 Axente Sever, 252
Aqvarone Papiniu Franceschina, 218 de Ayka Paul, 459
Arbore Ecaterina, 85
315
B Balş, familie, 18
Babeş Emil, 158, 194 Balş Alecu, 66
Babeş Victor, 123, 140, 194 Balş Alexandru, 18
Babeş Vincenţiu, 13, 252 Balş Alexandru, fiul lui George
Babos, din Beşeneu, familie, 611, (Iordache) Bals, 18
696 Balş Ana, 107, 124
Bacalbaşa Constantin, 49, 161 Balş Aristia, căsătorită Paragalos, 18
Bacalbaşa C. Ioan, 140, 198 Balş Caterina, 18
Bacalbaşa Laurenţia, 162 Balş Constantin, fiul lui Alexandru
Bacaloglu, colonel, 190 Balş, 18
Bacaloglu Vasile, 210 Balş Constantin, fiul lui Lupu Balş,
Baconschi Radu, 563 18
Bacovia, familie, 14 Balş C., 145
Bacovia Gabriel, 14 Balş Demetru, 18
Bacovia George (Vasiliu George), Balş Dimitrie, 18
14, 170, 180 Balş George, fiul lui Alexandru Balş,
Bacovia Grigorescu Agatha, 14 18
Baczoni, din Dobolii de Jos, 612 Balş George (Iordache), 18
Badea, logofăt, 105 Balş George, fiul lui Lupu Balş, 18
Bagdasar, familie, 16 Balş Grigore, 18
Bagdasar Alexandra, 16 Balş Ion (Iancu), 18
Bagdasar Dumitru, 16, 220 Balş Ionaşcu, 28
Bagdasar Florica, 16 Balş Liky, 18
Bagdasar Nicolae, 17 Balş Lupu, 18
Bagdat D. Dumitru, 15 Balş Mihail, 18
Bagdat George, 15 Balş Natalia, 18
Bagdat Ion, 15 Balş Olga, 18
Bagration Zoe, grand maman de la Balş Ruxandra, 285
Rusie, 51, 107, 132 Balş Smaranda, 18
Bahar Isac, 309 Balş Teodor, 18
Baibuş C., 17 Balş Victor, 18
Baktsi, din Albiş, familie, 613 Baltazar, familie, 19
Balassa Emeric, 609, 675 Baltazar Camil, 19, 65, 229, 597
Balázs Balogh, 351 Baltazar Iosefina, 19
Balázs Gheorghe, 351 Baltazar A., 179
Balca Nicolae, 17 Banaşu Constantin, 405
Baligot de Beyne Arthur, 290 Banaşu Eugen, 405
Balint, familie, 609 Banaşu Gavril, 405
Baliţa, 285 Banaşu Gheorghe, 405
Ballif Alfred, 51 Banciu Axente, 548
Ballif Leon, 232 Bancu Leon, 463
Baló, din Batanii Mari, 614 Bándi, din Biborţeni, 616
Baló Vilmos, 614 Bánffy, familie, 338, 715
Balog, din Fotos, 615 Bánffy, din Catalina, 675
Balogh David, 351 Bánffy Gheorghe I, 677
Balotă, familie, 42 Bánffy Gheorghe II, 427
316
Banu Gheorghe, 406 Basilescu N., 268
Bányai, din Odorheiu Secuiesc, Bassarabescu Ion A., 17, 245, 282
familie, 617 Bataillard Paul, 20, 140, 263
Bányai Anton, 617 Bathory Andrei, 695, 719
Barabás, din Lisnău, 618 Bathory Cristofor, 609, 678, 761
Barabás, din Sânzierni, familie, 696 Bathory Gabriel, 609, 652, 658, 675,
Barabás Samuil, din Popăuţi, 619 715
Barany, 434 Bathory Sigismund, 609, 619, 711,
Barbu Eugen, 98 746
Barbu Ion, 262 Bathory Ştefan, 121, 677, 695, 715,
Barbu Slătineanu Elena, 109 719
Bariţiu George, 145, 252, 332, 340, Batthayány de Ujvar, 352
380, 485, 492, 544 Bayer Raimond, 17
Bariţiu Ieronim, 252 Bădărău Dan, 17
Barnea Ion, 42 Bădăuţă Alexandru, 245
Barnovski D. V., 313 Bădescu Amadeus, 95
Barozzi C., 105 Bădescu Constantin Dinu, 21
Barrel Georges, 49 Băicoianu, familie, 56
Barrel Leon, 49 Băicoianu D. C., 218
Barta, familie, 537 Băiulescu Maria, 544
Bartha, din Boroşneu Mare, 620 Băjan I. Dumitru, 22
Bartha, din Dalnic, 621 Bălan Nicolae, 475
Bartholdy Mendelsson, 322 Bălan Teodor, 23, 265
Bartok, din Mărtineni, 622 Bălăceanu, familie, 24, 253, 397
Basarab Alice, 182 Bălăceanu Constantin, 24
Basarab Brâncoveanu, familie, 66, Bălăceanu I. Constantin, 24
395 Bălăceanu Constantin-Costache, 24
Basarab Brâncoveanu Costi, 317 Bălăceanu C. Grigore, 24
Basarab Brâncoveanu Elisabeta, Bălăceanu Ioan, fiu, 24
317 Bălăceanu Ioan, tată, 24
Basarab Brâncoveanu George, 317 Bălăceanu Ion, 42
Basarab Brâncoveanu Grigore Bălăceanu C. Maria, 24
Ioan Matei, 317 Bălăceanu N., 66
Basarab Brâncoveanu Mihai, 317 Bălăceanu Ştefan, 24
Basarab Brâncoveanu Mihail Bălăceanu Gr. Ştefania, 24
Constantin, 317 Bălăceanu Greceanu Elena, 132
Basarab Brâncoveanu Nicola, 317 Bălăiţă Neculai, 407
Basarab Brâncoveanu Zoe, 316 Bălcescu Maria, 25
Barcianu P. Daniel, 252 Bălcescu Nicolae, 10, 25, 129, 354
Bardasare Emanoil, 198 Băleanu Ecaterina, 52
Bardeschi Carlo, 183 Băleanu Irina, 55
Bardi Giuseppe, 183 Băltăţeanu Angela, 204
Bardocz Adam, 464 Bănăţeanu Vlad, 271
Bardocz Maria, 464 Băncescu Constantin, 313
Basarabescu D., 2 Băncilă Octav, 180
Basarabescu I. A. , 180 Băncilă Vasile, 17, 557, 562, 575
317
Bărbuceanu Nicolae, 516 Bengescu Rosetti Zoe, 26
Bărbulescu Ilie,248 Beniuc Mihai, 17, 113
Bărnuţiu Simion, 172, 354, 383 Benko, familie, 721
Băruţă Aurel, 331, 333, 338, 340, Benko, din Căpeni, 660
341 Benkö, familie, 537
Bârsânescu Ştefan, 17 Benkö Dionisei, 631
Bârseanu Andrei, 517, 544 Benkö, din Turia de Jos, 631
Bârsescu Agatha, 180 Beöthy Gheorghe, 436
Bârzu Elena, 309 Berceanu, familie, 27
Beck M., 161 Berceanu Barbu, 27
Bede, familie, 619 Berceanu Gheorghe, 27
Beder, din Brateş, 606 Berceanu Ion, 27, 180
Bedo, din Calnic, 623 Berceanu Mihail, 27
Bedo, din Ilieni, 624 Berciu Dumitru, 265
Bedo Mihai, din Ilieni, 624 Berdan Gheorghe, 28
Beke, din Cernatul de Jos, 624 Béldi, din Ozun, 627
Beke, din Cernatul de Sus, 625 Berindei Dan, 265
Belcin Stan Lazăr, 598 Bernád, familie, 653
Beldiman Alexandru, 66, 140, 218, Bernald, familie, 763
300, 518 Bernald, din Cernatul de Jos, 632
Beldiman Martha, 66 Bernald Cristina, 632
Beldy, familie, 609 Bernald Francisc, 632
Belhague, general, 288 Bernald Gheorghe, 632
Bellio, familie, 15 Bernald Ioan, 632
Bellio Constantin, 66 Bernhardt Sarah, 170
Bellio I., 285 Berthelot Henri Mathias, 29, 565
Belloli Rinaldo, 183 Berton Pierre, 47
Bellow Saul, 16 Bertrand H., 268
Bellu Radu, 398 Bethlen, familie, 434, 609
Bellu (Bellio) Câmpineanu Irina, 66 Bethlen, conţi, 633
Belopotoczky Coloman, 435 Bethlen, din Josenii Bârgăului,
Bem, general, 393 familie, 719
Bene, din Pava, 628 Bethlen Emeric, 633
Benedek, din Batani Mici, 629 Bethlen Gabriel, 605, 609, 653, 665,
Benedek, din Biborţeni, 616 666, 670, 677, 692, 695, 746, 756
Benedek Jozef, 630 Bethlen Ileana, 657
Benedek Sandor, 630 Bethlen Nicolae, 657
Benedek, din Tălişoara, 630 Bethlen Samuilă, 464
Bengescu, 26 Bethlen Ştefan, 717
Bengescu Alexandru, 263 Beza Marcu, 140, 191, 218, 248
Bengescu Dimitrie, 26 Bezviconi George, 138
Bengescu Ella, 322 Biális, din Ilieni, 634
Bengescu George, 140 Bianu Eugen, 341
Bengescu Mimi, 322 Bianu Ion, 32, 58, 102, 121, 140,
Bengescu Zoe (Zozo), 26, 322 179, 198, 285, 481, 482, 492, 499,
Bengescu-Dabija George, 26 520
318
Bianu Nicolae, 42 Biró, din Zetea, 636
Biberi Ion, 17, 566 Biró de Vacsárcsi, 353
Bibescu, familie, 30, 316 Biró Ferencz, 158
Bibescu Anton (Antonie), 219, 292 Biró Iosif, 635
Bibescu N. C. Ecaterina, 316 Birtalan, din Baraolt, fraţi, 637
Bibescu Elena, 322 von Bsimarck Otto, 518
Bibescu Elena Clara, 317 Bitai Gheorghe, din Chilieni, 638
Bibescu George, 10, 30, 49, 66, 289 Bitai, din Chilieni şi Purcăreni, 638
Bibescu George Valentin, 30, 62, Bitai Alexandru, din Purcăreni, 638
176, 316 Blaga Lucian, 17, 293
Bibescu Gheorghe, 30 Blandiana Ana, 566
Bibescu Gheorghe Dimitrie, 316, Blank Aristide, 19, 86
317 Blank H. Alexis, 368
Bibescu Hélène Alexadre, 322 Blaremberg Alexandrina, 51, 122
Bibescu Martha, 12, 15, 26, 30, 65, Blaremberg Elena, 122
82, 89, 92, 229, 265, 289, 316, Blaremberg Maria, 52, 327
320, 397 Blaremberg Nicolae, 164
Bibescu G. Nicolae, 30 Blaremberg Pulcheria, 122
Bibescu N. N., 289 Blaremberg Vladimir, 122
Bibescu Valentina, 289 Bloc Nicolae, 254
Bichigean Gavril, 465 Blondel G., 544
Bichigean Vasile, 465 Blutte L. Emmanuel, 125
Bidnei Ştefan, 177 Bobancu Emoanoil, 519
Bieleck Alexandru, 437 Bobancu Ion, 519
Bieleck Iosif, 437 Bobulescu Constantin, 32
Bieleck Iosif, fiu, 437 Bocskay Mihai, 719
Bienainé G., 114 Bocu Sever, 27, 188, 354, 376
Biju, famile, 31, 596 Bod, din Alba, familie, 758
Biju Alexandrina, 31, 596 Bodea Cornelia, 42, 265
Biju Alexandru, 31, 596 Bodnăraş Emilia, 16
Biju Aurel, 31 Bodor, familie, 537, 609
Biju Eftimie, 596 Bodor, din Leţ, 639
Biju Elena, 31 Boer, familie, 609, 675, 763
Biju Elisabeta, 596 Boer Ştefan, 714
Biju Leon Dumitru, 31 Boerescu, familie, 33
Biju Mihai, 596 Boerescu C., 286
Biju Mihail, 31 Boerescu Mihai, 33, 254
Biju Mircea Traian, 596 Boerescu Neagu, 34
Biju Traian, 31, 596 Boerescu Vasile, 33, 42, 51, 123, 293,
Bilbao Francesco, 20 300
Bilciurescu Constantin, 4 Boga T. Leon, 35
Bilciurescu V. C., 170 Bogathy Gheorghe, 290
Bildirescu Dimitrie, 243 Bogáts, familie, 619
Billecocq Adolphe, 122 Bogáts Dionisie, din Mădăraş, 640
Binder Ioan, 142, 504 Bogdan, familie, 641, 678
Biró, 635 Bogdan, din Covasna, familie, 640
319
Bogdan, din comitatul Dobâca, Boris, rege al Bulgariei, 276
familie, 641 Bornemisza, familie, 337, 609, 648
Bogdan, din Mărtineni, 641 Bornemisza Ana, 695
Bogdán, din Sfântu Gheorghe, 642 Bosie Costache, 39
Bogdan Alexandru, 520 Bosie Ioan, 39
Bogdan Damian, 36, 265 Bossy (Bosie) V. Raoul, 39, 89, 92
Bogdan Geza, 641 Bosie Răducanu, 39
Bogdan Ioan, 140, 179, 520 Bosie Vasile, 39
Bogdan Maria, 204 Bocşa E. Mălin, 466
Bogdan Nicolae, 37 Bota Francisc, 438
Bogdan Ştefan, 520 Boteanu, 40
Bogdan-Duică Gheorghe, 120, 169, Boteanu Emanoil Constantin, tată,
179, 227, 315, 520 40
Bogdan-Duică Ion, 112, 180 Boteanu Emanoil, fiu, 40
Bogdan-Duică Valeriu, 252 Boteanu Emanoil R., 40
Bogdanovics, 355 Boteanu Gheorghe, 40
Bogdanovics Alexandru, 355 Boteanu Remus, 40
Bogdanovics Bernard, 355 Boteanu Romulus, 40
Bogdanovics Gheorghe, 355 Botez I. Constantin, 17
Bogrea Vasile, 32, 499 Botezan Ioana, 341
Bohăţel Alexandru, 468, 485 Botoşăneanu Grigore, 162
Bohus-Szögyény, 356 Botezan P., 268
Bohus-Szögyény Antonia, 356 Boulanger Nadia, 6, 325
Boiangiu Aneta, 265 Bounegru Stanca, 557-560, 564,
Boiculescu G., 479 566-568, 574, 578, 581
Boilă Zaharia, 300 Boureanu Eugen, 566
Boiley Percival, 16 Bourget Paul, 170
Bojinca Alexandru, 194 Boxhall Edwin, 289
Boldur Alexandru, 38, 138 Boyer Paul, 395
Bolintineanu Dimitrie, 122, 290, Bran I., 333
383 Brandsch, familie, 289
Bologa, 553 Brandsch Ursula, 289
Bologa Iacob, 194 Branişte Valeriu, 112, 179, 252,
Bologa Lucia, 254 522, 523, 538
Bologa Valeriu, 16 Branişte Victor, 112, 522, 544
Bölönyi Alexandru, 459 Branişte Căliman Valeria, 523
Bonet Salvator, 292 Bratu, familie, 43
Bonnard Camille, 183 Bratu I. Anton, 43
Bontilă George, 17 Braugham, lord, 121
Bora, din Simeria, 643 Brăiloiu C., 268, 286
Borani Giambatista, 183 Brătănescu Mircea, 41
Borănescu-Filliti George, 268 Brătescu Constantin, 589, 591, 592,
Borbely Janos, 345 594, 596
Borcea Ion, 295, 520 Brătescu-Voineşti Alexandru, 16
Borgovan George, 341 Brătescu-Voineşti Ion Alexandru,
Borgovan Nicolae, 521 179, 180, 308
320
Brătianu, 42 Brezianu V. Mareş, 326
Brătianu Constantin, 42, 155, 233 Brieux Eugène, 47
Brătianu Constantin I. C., 42, 397 Brocghaus F. A., 102
Brătianu Dimitrie, 20, 42, 66, 290 Brociner <Joseph>, 44, 178
Brătianu Dinu, 114 Brosch Carl, 300
Brătianu Dumitru, 2 Brola Gabriel, 167
Brătianu Eliza, 42 Broşteanu Ernest, 45, 180
Brătianu Gheorghe, 12, 155, 223, Broşteanu Radu, 45
265, 314, 575, 648 Brote Eugen, 252, 520
Brătianu I. Gheorghe, 42, 217 de Bruckenthal Samuel, 715
Brătianu Ion, 12, 539 Brun Jules, 291
Brătianu Ion C., 107, 118, 121, 161, Bucă, familie, 424
173, 276 Bucă Mihalache, 424
Brătianu Ion I. C. (Ionel), 26, 27, Buchental, familie, 145
42, 89, 112, 132, 150, 162, 176, Buchenthal D., 103
183, 198, 283, 285, 518 Buckley R. C., 16
Brătianu Lia, 204 Bucşan Constantin, 46
Brătianu Marina, 49 Bucşanu, familie, 42
Brătianu Vintilă, 8, 27, 42, 89, 183, Bucşi, din Brateş, 644
198, 223, 233, 254, 285, 548 Bucuţa Emanoil, 200, 229
Brânceanu Lidia, 120 Buda A., 408
Brâncoveanu, familie, 306, 317 Budai, din Turda, 645
Brâncoveanu Alexandrina, 105 Budişteanu George, 89
Brâncoveanu Constantin, 714 Budişteanu N., 268
Brediceanu Caius, 300 Budişteanu Cernat Sevastia, 67
Brediceanu Coriolan, 254 Bulat Gh. Teodor, 499
Brediceanu Tiberiu, 539 Bulat Gh. Toma, 138
Bretean Nicolae, 467 Bunea Augustin, 179, 492
Brezeanu Iancu, 598 Bunescu Mihail, 47
Brezianu, 326 Bunyitay Vincenţiu, 439
Brezianu Alexandra, 326 Burada Simion, 167
Brezianu Alexandrina, 326 Burger B., 124
Brezianu Alexandru, 326 Burghele Gh. Gh., 505
Brezianu Caliopi, 326 Burghele T., 220
Brezianu Catherine, 326 Burghelea, familie, 409
Brezianu Constance, 326 Burghelea Alexandru, 409
Brezianu Elena, 326 Burileanu Demetru, 395
Brezianu Elisabeta, 326 Burileanu Ioana, 402
Brezianu Gheorghe, 326 Burileanu Yvonne, 402
Brezianu Grigore, 326 Busa, familie, 678
Brezianu Iancu, 326 Busuioceanu Alexandru, 48, 245
Brezianu Ion, 326 Butca Constantin, 254
Brezianu Leonida, 326 Butculescu, 49
Brezianu Maria, 326 Butculescu Constantin, 479
Brezianu Nicolae, 326 Butculescu M. Costache, 49
Brezianu Vasile, 326 Butculescu C. Dimitrie, 49
321
Butculescu Elena, 49 Cantacuzino Constantin, fiul lui
Butculescu N. Irina, 49 Grigore Gh. Cantacuzino, 20, 52,
Butculescu Maria, 49 131
Butculescu Marin, 49 Cantacuzino Constantin, 290
Butculescu Nicolae, 49 Cantacuzino Gh. Constantin, 56
Buteanu Aurel, 50, 151 Cantacuzino M. Constantin (Bâzu),
Buttu Constanţa, 582 55
Buttu Romulus, 582 Cantacuzino Gr. Ecaterina, 55
Buzdug Bazil, 468 Cantacuzino Ecaterina (Jarka), 51
Buzdugan Gheorghe, 89, 265, 404 Cantacuzino Eliza, 51
Buzdugan Ion, 224 Cantacuzino G., 66
Buzdugan Nicolae, 204, 268, 600 Cantacuzino G., lt. col., 150
Buzilă Romulus, 169 Cantacuzino George, 51
Buznea Moldoveanu George, 558 Cantacuzino Gheorghe, 52
C Cantacuzino C. Gheorghe, 56
Cacso Dominic, 605 Cantacuzino G. Gheorghe, avocat,
de Caillavet G. A., 47 56
Califarov Manolache, 164 Cantacuzino Gr. Gheorghe, arheolog,
Calinic, mitropolit, 201 profesor universitar, 51, 52, 54,
Callimachi, prinţ, 124 55, 101, 176, 268, 271
Callimachi A. Athanasie, 286 Cantacuzino Grigore, vornic, 52
Callimachi Raluca, 512 Cantacuzino Gh. Grigore, 52, 54
Callimachi Scarlat Alexandru, 259, Cantacuzino Ileana, 52, 54
412 Cantacuzino Ioan, dr., 107, 150,
Camilar Eusebiu, 65 180, 198
Candrea Aureliu, 140 Cantacuzino A. Ioan (Zizine), 51
Canning Strattford, 125 Cantacuzino G. Ioan, 56
Cantacuzino, familie, 51, 52, 98, Cantacuzino Ioana, 52, 54
175, 306, 397 Cantacuzino Ion, 56
Cantacuzino A., 84 Cantacuzino C. Ion, 53
Cantacuzino Adolf, 286 Cantacuzino Iordache, 51
Cantacuzino Alexandrina, 51, 84, Cantacuzino A. Jean, agent diplomatic,
97, 175, 293 52
Cantacuzino (Pallady) Gr. Cantacuzino Lucreţia, 51
Alexandrina, 52, 54, 169, 177, Cantacuzino Luxiţa, 52
180, 308 Cantacuzino Marghioala, 424
Cantacuzino Alexandru, 52, 254 Cantacuzino Maria, 51, 53, 55, 62,
Cantacuzino Alexe, 54 322
Cantacuzino Andronic, 51 Cantacuzino Maria Bălaşa, 54
Cantacuzino Caterina, 285 Cantacuzino Maria Ioana, 55
Cantacuzino Constantin, caimacam, Cantacuzino Mihai, mare negustor,
51 51
Cantacuzino Constantin, stolnic, fiu, Cantacuzino Mihai, medic, 51
56, 400, 609 Cantacuzino G. Mihai, 55
Cantacuzino Constantin, postelnic, Cantacuzino G. Mihai, mareşalul
tată, 51 Palatului Regal, 80
322
Cantacuzino Mihail, 52 Carol II, 42, 80, 127, 162, 180, 188,
Cantacuzino M. O., 51 193, 283, 293, 397, 544
Cantacuzino Nicolae, 52 Carol VI, 761
Cantacuzino B. Nicolae, 51 Carol Robert, 609
Cantacuzino G. Nicolae, 51 Carp Anton, 198, 268
Cantacuzino Gr. Nicolae, 55 Carp Grigore, 217
Cantacuzino Sabina, 292 Carp Neculai, 60
Cantacuzino Safta, 18, 145 Carp I. Neculai, 60
Cantacuzino Şerban, 285 Carp O., 315
Cantacuzino Ştefania, 52 Carp Petre, 60
Cantacuzino Zoe, 51, 52 Carp P. Petre, 51, 60, 92, 101, 123,
Cantacuzino Zoe Florica, 54 153, 176, 218, 539
Cantacuzino Cazimir Marica, 56 Carp Smaranda, 60
Cantacuzino Ghica Elena, 56 Cartojan Nicolae, 154, 248, 265,
Cantacuzino-Râfov-Cazimir, 56 315
Cantacuzino Sturdza Alice, 285 Cartot Alfred, 322
Cantili P. George, 57 Castrişoaia Safta, 61
Capodistira-Souffi Felix, 58 de Castro Manuel, 292
Capotă, 583 Catană George, 589
Capşa Maria, 281 Catargi, 62
Caracioni Carol, 123 Catargi Alexandru, 86
Carada Eugen, 42, 201 Catargi Barbu, 10
Caradgea (Caradja, Karadja), 58 Catargi Elena, 62
Caradja A., 176 Catargi Elena, fiică, 62
Caradja Constantin, 58 Catargi Henry, 26, 37, 62, 268
Caradja Ion, 53 Catargi Lascăr, 51, 62, 175, 176,
Caradja Ion Constantin, 58 213, 285
Caradja Ioan Gheorghe, 58, 213 Catargi Margareta, 62
Caradja Mihalache, 58 Catargi M. Maria, 210
Caradja-Capodistria-Souffi Catargi Nicu, 161, 259
Eufrosina, 58 Catargi Victor, 138
Carafoli Elie, 189 Caţeleanu Ana, 56
Caragiale Ion Luca, 190, 313, 315 Caudella Clara, 566
Caragiani I. C., 218 Caudella Claudia, 180
Caranfil Andrei, 59 Caudella Eduard, 180, 566
Caranfil Eufrosina, 59 Cazaban Alexandru, 395
Caranfil George, 59, 254 Cazimir, 63
Caranfil George Atanase, 59 Cazimir Alexandru, 63
Caranfil G. Nicolae, 59 Cazimir Costache, 56, 63
Caranfil Maria, 59 Cazimir Elena, 63
Caravia Nicolae, 322 Cazimir Emil, tată, 63
Cardolea Al. Cristea, 284 Cazimir Emil, fiu, 56, 63
Carianopol C. Alexandru, 27 Cazimir Irina, 56
Carol I, 52, 56, 150, 175, 300, 397, Cazimir Neculai, 63
539 Cazimir Otilia, 16, 17, 19, 154, 156,
162
323
Cazimir Teodor, 63 Chifa Emil, 469, 475
Cazimir Kogălniceanu Safta, 63 <Chirillos>, patriarh, 122
Cazzavilan Luigi, 49, 97 Chrissoveloni, 319
Cădere Victor, 180, 251, 281, 322 Chrissoveloni Hélène, 319
Călinescu Adela, 64 Chrissoveloni Jean, 319
Călinescu Armand, 64, 397 Chrissoveloni Leonida, 319
Călinescu Barbu, 64 Chrissoveloni Nicolae, 319
Călinescu E., 286 Churchill Winston, 70
Călinescu George, 16, 174, 189, 229, Cicerin, ministru, 300
262 Cichi C., 330
Călugăru Ion (Croitoru Buium a Cicio-Pop, 357
Ţiprei), 65 Cicio-Pop Ştefan, 188, 252, 357, 376,
Cămărăşescu Ion, 148, 198 388
Cămărăşescu Mihai, 254 Cihovschi, general, 42
Cătunaru Petre, 52 Cihovschi Alexandru, 69
Cătuneanu C. Ioan, 162 Ciocan Ioan, 460, 470
Cătuneanu Sevastiţa, 4 Ciocâlteu Ştefan, 283
Căşieru Cezar, 410 Cioculescu C., 284
Câmpineanu, 66 Cioculescu Şerban, 17, 189
Câmpineanu Ion, fiu, 51, 66 Ciomac Emanoil, 510
Câmpineanu Ion, tată, 66 Ciolan Ion, 120
Câmpineanu Creţulescu Anica, 79 Cioran Emil, 174
Cârlan M. Ştefa, 561 Ciorănescu Alexandru, 48
Cârneci Radu, 597 Ciordaş Ioan, 188
Cârlova Vasile, 243 Ciornei Ecaterina, 525
Ceauşescu Nicolae, 241, 321 Ciornei Gabriela, 525
Cedre Lydia, 322 Ciornei Olga, 303
Ceparu, familie, 42 Ciorogariu Roman, 380
Cerchez, familie, 253 Ciotori Dimitrie N., 8, 48, 162, 254,
Cerchez Leon, 566 293, 300
Cerchez Nicu, 147 Cipariu Timotei, 333, 485
Cerchez Th., 161 Ciprian G., 229
Cerkez Emil, 584 Cisek Oscar Walter, 65
Cernat, familie, 67 Ciuchi V. Cornelia, 411
Cernat Alexandru, 67 Ciudin, familie, 264
Cerna Panait, 179 Ciugureanu Daniil, 70
Cernovici Laura, 194 Ciuhodaru Vasile, 412
Cernovodeanu Dan, 265 Ciupală Ioan, 575
Cernovodeanu Paul, 265 Ciurcu, familie, 532
Cesianu Constant

Limbă

Arhive Personale, Vol I

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhive Personale, Vol I

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhive

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

Autor: Filofteia Rînziş

• Redactor: Ioana Alexandra Negreanu

• Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir

• Indici de arhive, antroponimic,

• Traducere: Margareta Mihaela Chiva

• Coperta: Filofteia Rînziş

• Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica

• Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga

Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi

Lista abrevierilor ……………………….29

Arhive personale şi familiale……………30

„…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor

Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie

„…nous aussi, nous avons la noble tâche de

Á ce début de millénaire et de siècle les Archives nationales de la

L’histoire, on ne l’écrit pas seulement d’après les documents

l’étude de tous les inventaires archivistiques élaborés pour les différents

les émetteurs et les destinataires. De la même manière on a traîté les

A. N. R. - Arhivele Naţionale ale României

D. A. N. I. C. - Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

D. G. A. S. - Direcţia Generală a Arhivelor Statului

D. J. A. N. - Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale

D. M. A. N. - Direcţia Municipiului (Bucureşti) a Arhivelor

I. A. R. - Întreprinderile Aeronautice Române

O. N. T. - Oficiul Naţional de Turism

O. S. I. M. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

► Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale

3. ALEXANDRESCU Anton (1905-1984)

scrisorile trimise de S. G. Mironescu în care este descrisă o întrevedere

constituirea Partidului Poporului, a intrat în Partidul Naţional Liberal

cu Alexandru Vilara, Gheorghe Oteteleşanu şi firma „Fraţii Ghermanii” a

Un număr însemnat de unităţi arhivistice se referă la eforturile

15. BAGDAT D. Dumitru

mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache), Ion (Iancu) Balş şi

în Arhivele Centrale, vol. I, partea a II-a, Bucureşti, 1974, p. 133-135.

a fost constituit un fond arhivistic ce cuprinde documente create de unii

corespondenţă cu Ion I. C. Brătianu, principesa Elisabeta, George Enescu

din 2 iunie-2 iulie 1942 şi luptele de la „Bastion II” purtate de Divizia 4

hidrografică a României din anul 1893.

Din fragmentul de fond donat de creator, menţionăm Pomelnicul

37. BOGDAN Nicolae (1903-?)

39. BOSIE Vasile (1855-1939)

41. BRĂTĂNESCU Mircea (1893-?)

Unele documente incluse în fond aparţin lui Vintilă Brătianu

45. BROŞTEANU Ernest (1869-1932)

După anul 1945, a activat ca profesor de limba şi literatura română la

(născută Butculescu), Vasile Lucaciu, Vasile Popan, teolog transilvănean,

La Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale se păstrează în

Cantacuzino 1 şi al Ecaterinei Băleanu şi de soţia acestuia, Alexandrina

la Mihail Cantacuzino (1927-1931), Ştefania Cantacuzino (1836-1948),

membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, arheolog de renume,

57. CANTILI George P. (1838-1908)

În seria „Colecţia Caradja” au fost clasate foi de zestre, plicuri, o

fructuoasă carieră politică, a fost ministrul Cultelor, de Externe, de

activitatea de prozator, dramaturg şi publicist a lui Ion Călugăru:

67. CERNAT Alexandru (1828-1893)

Regimentul 8 Călăraşi în luptele din anul 1917 şi de autorizare a purtării

Român, corespondenţă relativă la congrese şi întruniri internaţionale,