1.

In cazul robotilor mobili, cea mai utilizata sursa de energie consta in:
a) Acumulator electric; b) Generator; c) Acumulator de energie cinetica.

2. Cel mai des intalnite sisteme de actionare a robotilor sunt:

a) Muschii artificiali pneumatici ; b) motoarele electrice; c) muschii artificiali metalici.

3. La roboti, sistemele piezoelectrice se regasesc in cadrul:

a) Sistemelor de senzoristica; b) surselor de energie; c) sistemelor de actionare.

4. La roboti, polimerii electroactivi se folosesc in cadrul:

a) Sistemelor de actionare; b) surselor de energie; c) sistemelor senzoristica.

5. La robotii industriali, manipulatorul este:

a) Mecanismul care realizeaza prinderea obiectelor;
b) Bratul robotic; c) Manipulatorul este persoana care comanda robotul industrial.

6. La robotii industriali, efectorul final este:

a) Mecanismul care realizeaza prinderea obiectelor; b) Bratul robotic;
c) Efectorul final este robotul care realizeaza ultima operatie inainte ca un produs sa fie finalizat.

7. La robotii industriali, sistemul astrictiv este:

a) Un sistem de prindere cu ace, care efectueaza prinderea prin penetrarea obiectului;
b) Un sistem la care prinderea se face prin contact direct (adeziune prin inghetare, lipire etc.);
c) Un sistem de prindere prin suctiune (vacuum);

8. La robotii industriali, sistemul contigutiv este:

a) Un sistem de prindere cu ace, care efectueaza prinderea prin penetrarea obiectului;
b) Un sistem la care prinderea se face prin contact direct (adeziune prin inghetare, lipire etc.);
c) Un sistem de prindere prin suctiune (vacuum);

9. Cinematica robotilor consta in determinarea urmatoarelor marimi fizice:

a) pozitia, orientarea, viteza si acceleratia; b) forta, momentul;
c) pozitia, viteza, forta si momentul;

10. Dinamica robotilor consta in determinarea urmatoarelor marimi fizice:

a) pozitia, orientarea, viteza si acceleratia; b) forte, momente;
c) pozitia, viteza, forta si momentul;

11. Fabricantii de roboti industriali utilizeaza pentru programarea robotilor:

a) un singur tip de software, in vederea standardizarii programarii acestora la nivel mondial;
b) fiecare producator isi poate implementa propriul tip de software;
c) serviciile de programare a robotilor sunt asigurate contractual doar de firma Microsoft.

12. Pentru ca un robot sa poata efectua doua sau a mai multe sarcini in acelasi timp:
a) se folosesc doar programele VAL, Epson RC+ sau Roboforth;
b) se foloseste doar programarea vizuala;
c) se folosesc doar programele capabile de programare paralela.

13. Notiunea de Computer Integrated Manufacturing (CIM) inseamna integrarea sistemelor de calcul in
procesele de fabricatie si:
a) include CAD (Computer Aided Design – proiectarea asistata de calculator);
b) nu include CAD; c) include CAD doar daca se vor folosi ulterior masini cu comanda numerica;

14. Fabricarea asistata de calculator (Computer Aided Manufacturing):

 a) include CAD (Computer Aided Design); b) include CAE (Computer Aided Engineering);
c) face apel la programe de calculator pentru comanda și controlul masinilor unelte și a altor
echipamente în procesele de fabricare;

15. Fabricarea asistata de calculator (Computer Aided Manufacturing):

a) este o etapa care urmeaza imediat dupa CAD (Computer Aided Design);
b) este o etapa care urmeaza imediat inainte de CAE (Computer Aided Engineering);
c) include procesele de planificare, management, transport și stocare;

16. CAPP (Computer Aided Process Planning – Planificarea proceselor asistata de calculator) presupune:
a) In cadrul CIM (Computer Integrated Manufacturing) planifica automat procesele de fabricare a unei
piese sau a unui ansamblu;
b) In cadrul CIM (Computer Integrated Manufacturing) planifica semiautomat - asista utilizatorul în
planificarea etapelor de fabricare a unei piese sau ansamblu;
c) Este valabila una dintre situatiile (a) sau (b), in functie de specificul procesului de productie din
intreprinderea respectiva.

17. Rezultatele planificarii CAPP (Computer Aided Process Planning – Planificarea proceselor asistata de
calculator) sunt:
a) lista de operatii de producție, fiecare avand specificate masinile unelte și sculele aschietoare
necesare;
b) lista de operatii de producție si a parametrilor acestora, fara a se specifica insa in aceasta etapa
masinile unelte și sculele aschietoare necesare;
c) planificarea etapelor necesare proiectarii unui echipament complex nou (de exemplu, a unui model
nou de autovehicul).

18. Planificarea, organizarea și managementul resurselor necesare producției, inclusiv estimarea

necesarului de resurse, se realizeaza in cadrul:
a) CAPP (Computer Aided Process Planning); b) PPC (Production Planning and Control);
c) Variantele (a) sau (b), in functie de tipul de intreprindere care implementeaza sistemul CIM;

19. CAQ (Computer Aided Quality Assurance):

a) Presupune definirea calitatii produselor; b) Presupune verificarea calitatii produselor;
c) Presupune definirea și verificarea calitatii produselor.

20. Produsele software de tip ERP (Enterprise Resource Planning):

a) Se implementeaza doar in sectiile de productie ale intreprinderii;
b) Se implementeaza doar in departamentele de contabilitate, producție, achizitii, resurse umane;
c) Se pot implementa in toate sectiile mentionate la punctele (a) si (b).

21. Masinile cu comanda numerica (CNC):

a) Necesita asistență umana pe parcursul prelucrarii pieselor doar pentru a schimba scula aschietoare;
b) Nu necesita asistență umana pe parcursul prelucrarii pieselor;
c) Doar masinile CNC din categoria strungurilor automate nu necesita asistență umana pe parcursul
prelucrarii pieselor.

22. La programarea masinilor cu comanda numerica (CNC) se vor scrie si informatii despre:
a) pozitia în care trebuie sa se afle partile mobile ale masinii, pozitia uneltei de lucru, regimul de lucru
al masinii (turatie, avans, adancime de lucru etc);
b) doar despre pozitia în care trebuie sa se afle partile mobile ale masinii;
c) doar despre pozitia uneltei de lucru si despre regimul de lucru al masinii.

23. Masinile cu comanda numerica de tipul DNC (Direct Numerical Control):

 a) Au propriul computer care nu este legat intr-o retea a intreprinderii, informatiile regimului de
prelucrare a piesei fiind trimise la masina sub forma de fisier direct din computerul acesteia;
b) Sunt legate intr-o retea de computere a intreprinderii, primind instructiunile de prelucrare prin
intermediul acesteia sub forma unui fisier;
c) Oricare dintre raspunsurile (a) sau (b), cu conditia ca instructiunile de prelucrare sa fie stocate si
transmise sub forma unui fisier.

24. In comparatie cu masinile unelte operate manual, masinile cu comanda numerica (CNC) necesita
personal: a) mai calificat; b) mai putin calificat; c) cu calificari similare.

25. Metoda uzuala de programare a unui controler logic programabil (PLC) consta in:
a) Scrierea programului direct pe controler si stocarea lui in memoria EPROM;
b) Scrierea programului pe un computer obisnuit si transferul lui in memoria EPROM a PLC-ului;
c) Nu exista o metoda uzuala; variantele (a) si (b) sunt la fel de raspandite.

26. Este de preferat ca automatizarea proceselor din sectiile de producție sa se faca:

a) cu relee individuale; b) cu PLC-uri; c) cu temporizatoare si secventiatoare.

27. Sistemele SCADA asigura interactiunea cu un sistem bazat pe controlere logice programabile (PLC):
a) prin intermediul unui sistem de relee, temporizatoare si secventiatoare;
b) prin intermediul unui sistem computerizat care comunica wireless (fara fir) cu fiecare PLC;
c) prin intermediul unui centru de comanda care controleaza PLC-urile prin intermediul unei retele de
tip internet.

28. Controlerele logice programabile (PLC-uri) sunt:

a) sisteme complexe de comanda si control pe baza de relee, temporizatoare si secventiatoare;
b) minicalculatoare destinate automatizarii unor procese electromecanice;
c) ambele variante de mai sus, acestea avand acelasi scop (comanda si control=automatizare).

29. Sistemele flexibile de fabricatie se refera la:

a) flexibilitatea sistemelor tehnice (masini, instalatii, echipamente) dintr-o sectie de productie, fara a
se putea modifica fluxul de productie;
b) flexibilitatea fluxurilor de producție (capacitatea a diverse masini și echipamente din sectia de
fabricatie de a efectua aceeasi operatie asupra unui produs);
c) niciuna dintre variantele de mai sus.

30. In componenta sistemelor flexibile de fabricatie se regasesc obligatoriu doar urmatoarele subsisteme:
a) masinile unelte cu comanda numerica, sistemul de manipulare a materialelor;
b) masinile unelte cu comanda numerica, sistemul computerizat central de comanda si control;
c) masinile unelte cu comanda numerica, sistemul de manipulare a materialelor, sistemul
computerizat central de comanda si control.

31. O celula a unui sistem flexibil de fabricatie este formata din:

a) un robot si cel putin o masina cu comanda numerica;
b) un sistem automat de inspectie a piesei fabricate;
c) ambele variante de mai sus.

32. Sistemele flexibile de fabricatie sunt foarte utile:

a) pentru serie mica, dar cand nu se trece des de la fabricarea unui tip de produs la altul;
b) pentru serie mare, dar cand nu se trece des de la fabricarea unui tip de produs la altul;
c) pentru serie mica, dar cand se trece des de la fabricarea unui tip de produs la altul.