Sunteți pe pagina 1din 4

SIMOD – SRL Bucureşti 15

2. COMBUSTIBILI
Cazanul de abur de 1035 t/h a fost proiectat pentru arderea a două feluri de
combustibili: lignit de Rovinari şi păcură. Ulterior au fost introduse arzătoare
mixte păcură – gaz metan, astfel încât să fie posibil utilizarea unuia din aceşti
combustibili pentru pornire şi stabilizarea flăcării. De asemenea, datorită
reducerii ulterioare a numărului de arzătoare de păcură, sarcina maximă pe care
o poate da cazanul pe păcură cu 16 arzătoare în funcţiune este de circa 66 %.

2.1. Caracteristici fizico-chimice ale lignitului de Rovinari

Datele avute în vedere la proiectarea cazanului de 1035 t/h sunt:


• umiditatea totală: 40 ÷ 41 %
• cenuşa: 24 ÷ 25.5 %
• puterea calorifică inferioară: 7536 ÷ 5861 kJ/kg
• componente volatile în masa brută: 21.4 ÷ 18.6 %
• conţinutul de carbon: 21.9 ÷ 18.3 %
• conţinutul de hidrogen: 2.0 ÷ 1.7 %
• conţinutul de sulf combustibil: 0.8 ÷ 0.7 %
• conţinutul de N2 + O2 : 10.3 ÷ 8.8 %
• granulaţia cărbunelui: 0 ÷ 40 mm
 din care: 85 % 0 ÷ 30 mm
 2% peste 40 mm
• temperatura de înmuiere a cenuşii: tA = 1200 ÷ 1100 ºC
• temperatura de topire a cenuşii: tB = 1220 ÷ 1140 ºC
• temperatura de curgere a cenuşii: tC = 1250 ÷ 1170 ºC

Conform înţelegerii cu beneficiarul (centrala Rovinari) pentru cărbune se


vor avea în vedere datele actuale. În acest sens au fost puse la dispoziţie datele
16 Faza 1 – Studiul cazanului de abur de 1035 t/h în regim staţionar

din buletinul de încercare nr. 154 / 03.10.2000, realizat de SC ICEMENERG


SA. Din aceste date rezultă:
• conţinut de umiditate (conform STAS 5264-95): 38.3 ÷ 39.2 %
• conţinut de cenuşă Ai (conform SR ISO 1171-94): 17.6 ÷ 23.3 %
• cenuşa la starea anhidră Aanh (după SR ISO 1171-94): 28.6 ÷ 37.7 %
• conţinut de carbon Ci : 24.0 ÷ 28.6 %
• conţinut de hidrogen Hi : 2.1 ÷ 2.2 %
• conţinut de azot Ni : 0.5 ÷ 0.7 %
• conţinut de sulf Si : 0.8 ÷ 1.0 %
• conţinut de oxigen Oi : 10.7 ÷ 12.0 %
• puterea calorifică inferioară la starea iniţială
(conform SR ISO 1171-94): 8272 ÷ 9876 kJ/kg

2.2. Caracteristici fizico-chimice ale păcurii

Datele avute în vedere la proiectarea cazanului de 1035 t/h sunt:


• conţinutul de carbon: 86 ÷ 87.3 %
• conţinutul de hidrogen: 10.5 ÷ 11.4 %
• conţinutul de oxigen: 1.5 ÷ 1.91 %
• conţinutul de azot: 0.12 %
• conţinutul de sulf: 2.9 ÷ 3.3 %
• vâscozitatea la + 50 ºC: 30 ºE ÷ 33 ºE
• punctul de solidificare: + 15 ºC ÷ +30 ºC
• conţinutul de cenuşă: 0.3 ÷ 0.6 %
• conţinutul de apă: 0.2 ÷ 1.0 %
• puterea calorifică inferioară: 39775 kJ/kg
• densitatea la + 50 ºC: 0.95 ÷ 0.96 kg/dm3
• punctul de inflamabilitate: 90 ÷ 170 ºC
• conţinutul de vanadiu: 80 ppm
SIMOD – SRL Bucureşti 17

• conţinutul de sodiu: 7 ÷ 11 ppm


• conţinutul de nichel: 25 ÷ 32 ppm
• presiunea păcurii la intrarea în sala cazane: 54 bar
• temperatura păcurii la intrarea în sala cazane: 125 ºC
• vâscozitatea păcurii la intrare în sala cazane: 2.4 ºE

2.3. Caracteristicile combustibililor gazoşi

Combustibilii gazoşi sunt amestecuri de gaze combustibile, oxigen, azot şi


vapori de apă.
După natura lor combustibilii gazoşi pot fi:
• naturali, obţinute prin sonde din zăcăminte subterane, precum: gaze
naturale libere, gaze de sondă;
• artificiali, obţinute prin prelucrarea cărbunelui sau petrolului, precum
gaze: de gazogen, de furnal, de cocserie, din cracarea petrolului, din
gazificarea cărbunelui, etc.

Caracteristicile energetice ale combustibili gazoşi sunt:


• compoziţia volumetrică, care arată participaţia volumetrică a fiecărui
component;
• umiditatea exprimată în grame de vapori de apă raportate la un metru cub
normal de gaz uscat, d [ g m 3N ] , permite trecerea de la starea anhidră (fără
umiditate) la starea iniţială prin înmulţirea concentraţiei fiecărui
100
component cu factorul ;
100 + 01244
. ⋅d
• densitatea ρ [ kg m 3N ] , având pentru gazul natural valoarea 0.716 [ kg m 3N ] ;
n
• puterea calorifică inferioară H i = ∑ H i , j ⋅ X j [ kJ m 3N ] , unde Xj sunt
j =1

participaţiile volumetrice ale componentei j a combustibilului, iar


H i , j [ kJ m 3N ] sunt puterile calorifice inferioare ale componentei j;
18 Faza 1 – Studiul cazanului de abur de 1035 t/h în regim staţionar

• temperatura de autoaprindere a gazului în amestec cu aerul este


temperatura la are loc autoaprinderea instantanee şi explosivă, fără a
exista o sursă incandescentă de aprindere, depinzând de compoziţie şi
condiţiile de desfăşurare a procesului de ardere;
• temperatura de aprindere este temperatura (având o valoare totdeauna
mai mare decât cea de autoaprindere) la care are loc aprinderea de la o
sursă incandescentă, iar arderea este normală.

Tabelul 1. Compoziţia unor gaze naturale din Ardeal


Compoziţia [%] din volum
Câmpul de sonde aer CO2 CH4 C2H6
Saraş 0.69 - 98.51 0.80
Botorca 0.12 - 99.88 -
Sărmăşel 0.7 0.1 99.2 -

Tabelul 2. Compoziţia unor gaze de sondă din ţară


Compoziţia [%] din volum
Denumirea gazului CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 C6H14 CO2
Gaz bogat de Boldeşti 78.00 9.24 6.23 3.46 1.10 1.77 0.2
Prahova
Gaz sărac de Moreni 95.93 1.19 1.35 0.73 0.46 0.34 -
Gura Ocniţei
Gaz sărac de Măneşti 99.80 - - - - - 0.20
Vlădeni
Gaz sărac de Ariceşti 95.00 2.00 - - - - 3.00