Mircea-Ion ENE Lucica SA VA

MASAJ
A

REFACERE,RECUPERAREIN
ACTIVITATEA SPORTIVA

EDITURA FUNDATIEI
'
UNIVERSITARE
,Dunarea de Jos" Galati, 2004

UNIVERSITATEA ,Dunarea de Jos" din GALATI
Facultatea de Educatie Fizica ~i Sport
Editura Fundatiei Universitare ,Dunarea de Jos" Galati
este acreditata de CNCSIS
Revizia ~tiintifica:
Prof. univ. dr. Toma BADIU
©Editura Fundatiei Universitare www .editura.ugal.ro
"Dunarea de Jos", Galati, 2004 editura@ugal.ro
ISBN 973-627-154-4
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................... .4
CAPITOLUL I. MASAJUL- GENERALITATJ .................................. 5
l.l. Definitie. Istoric. Actualitati. Tendinte ................................................ 5
1.2. Clasificarea forrnelor de rnasaj ............................................................. 7
1.3. Scurta prezentare a unor forme de rnasaj ............................................. 9
CAPITOLUL II. NOTIUNI DE ANATOMIE ...................................... ll
2.1. Structuri anatomice ............................................................................. 11
2.1.1. Pielea ............................................................................................ 11
2.1.2. Tesutul subcutanat... ..................................................................... 16
2.1.3. Oasele ........................................................................................... 17
2.1.4. Articulatiilc .................................................................................. 20
2 .1.5. Tendoanele ................................................................................... 21
2.1.6. Mu~chii ......................................................................................... 21
2.1. 7. Nervii ............................................................................................ 24
2.2. Regiunile anatornicc .......................................................................... 24
CAPITOLUL III. EFECTELE MASAJULUI ASUPRA
DIFERITELOR TESUTURI SI ORGANE .................................. 27
3.1.Automasajul.. ....................................................................................... 29
3.1.1. Avantajclc aplicarii autornasajului .............................................. 29
3.1.2 lndicatiile rnetodice ale automasajului ....................................... 30
3.2. Indicatiile masajului ............................................................................ 30
3 .3. Contrctindicatiile masajului ................................................................. 31
CAPITOLUL IV. EXAMINAREA SUBIECTULUI
iN VEDEREA APLICARII MASAJULUI... ............................... 33
4.1. Principii generale in aplicarea tratarnentului ...................................... 33
4.2. Examinarea subiectului ....................................................................... 35
4.2.1. Examinarea pichi ~i a tesutului subcutanat... ............................... 38
4.2 2. Examinarea tesutului muscular.. ................................................. .40
4.2.3. Exarninarea tendoanelor ............................................................... 43
4. 2.4. Examinarca articulatiilor............................................................ 44
4 2.5. Examinarea circulatici ................................................................. 45
4.2.6. Examinarea sistemului nervos .................................................... .45
4.2.7 Examinarea visccrelor din cavitatca abdominala......................... 45
4.3. Stabilirca continutului ~cdintelor de masaj ..................................... 46
 CAPITOLUL IX. GIMNASTICA RESPIRATORIE SI
4.4. Protocolul unci ~edinte de masaj ..................................................... ..47 ...95
RESPIRATIA iN ACTIVITATEA SPORTIVA .... ..
9 .1. Tehnica exercitiilor de respiratic ............................ .. ............... 97
CAPITOLUL V. MASAJUL iN ANTRENAMENTUL SPORTIV .. 50
9.2. Coordonarea actului respirator cu alte f1mctiuni ale
5.1. Masajul inainte de antrenament ........................................................ 50 ......... 100
organismului ......................................................... .
5.2. Masajul de antrenament... .................................................................. 51
5.3. Masajul in perioada de tranzitie.................... .................... .. .. ....... 53
BIDLIOGRAFIE SELECTIV A............................. . .......... 105
5.4. Masajul pregatitor pentru competitii ................................................ 54
5.5. Masajul de refaccre ........................................................................... 56

CAPITOLUL VI. APLICATIILE MASAJULUI IN DIFERITE

TIP URI DE EFORT SdN DIFERITE SPORTURL .. ............... 58
6.1. Aplicatiile masajului in diferite tipuri de efort ................................. 58
6.1.1. Masajul in probele de viteza .. ..... .. ............... ...... . . . ..... 60
6.1.2. Masajul in probcle sportive de forta ....................... ...... .61
6.1.3. Masaju1 in probe1e de rezistenfii ................................................ 62
6.1.4. Masajul in probele caracteri?ate de indemiinare ......................... 63
6.2. Masajul aplicat in difcrite sporturi ................................................... 64
6.2.1. Masajul in atletism-probele de alergiiri .... ....... . .. .. ... . .... ...... 64
6.2.2. Masajul in natape.... ...... ... .. . ... ...... ....... ... .. ...... . ..................... 64
6.2.3. Masajul in canotaj ....................................................................... 65
6.2.4. Masajul in jocurile sportive ~i sporturile de lupta ....................... 65

CAPITOLUL Vll. APLICATliLE MASAJULUI TERAPEUTIC

RECUPERATOR iN ACTIVITATEA SPORTIVA DE
PERFORMANTA......... ..... .. ................... ... . ... .. .. ... .. .... .. .6 7
7.1. Bazele generale ale masajului sportiv .............................. . .. .. m
7.2. Masajul in profilaxia si combaterea oboselii muscularc
fiziologice ............................................................................ . 67
7.3. Masajul in formelc patologice de oboseala ....................... . ....... 70
7.4. Aria de aplicare a masajului terapeutic in activitatea sportiva . . .. 71
7.5. Aplicaf.iile masajului in cele mai frecvente accidente .. . 7-J.
7.6. Psihiatric, psihoterapie ~i masaj.... ... ........... ............. .. ..79

CAPITOLUL VIII. MIJLOACE ASOCIATE DE REFACERE

A CAPACITATII DE EFORT........................... ................... 82
8.1. Mijloace de refacere ............... . ..82
8.2. Mijloace de refacere in functic de efortul dcpus .. ..84
8.3. Procedee ~i terapii naturiste complementare ..... ...89

3
2
INTRODUCERE

Masajul este unul din cele mai simple ~i mai vcchi mijloace de
alinare a sufcrintclor. Dupa ce i-au fost stabilite ~i bazele ~tiintifice,
masajul a fost indus ~i in arsenalelc terapeutice ale multor discipline
medicale: medicina fizica ~i de recuperare, balneologia, medicina
sportiva etc.
Performantele sportive ale ultimilor decenii, pana nu demult de
domeniul fanteziei, au fost posibilc datorita eforturilor comune ale
oamenilor de ~tiinta, ale rnedicilor sportivi, ale antrenorilor, care au
descoperit metode modeme de antrcnament, de refacere ~i de recuperare,
printre mijloacele folosite aflandu-se ~i masajul.
Masajul poate influenta poziliv dispozitia sportivului, reducand
tensiunca, mania, oboseala, deprcsia, anxictatea ~i conf11zia. Sportivii care
au sti'iri de spirit pozitive, ca rczultat a! cfectelor relaxarii prin masaj, vor
avea o perceptic diminuata a stresului de compctitie, cu efecte
corespulll1Hoare asupra performantclor obtinutc ~i al rcfacerii.
Daca organismul nu sc reface rcpcde, s-ar putea ca sporli\ul sa
nu mai fie capabil sa sc antreneze cum trebuie, s;i execute sarcina de
lucm planificata sau sa ating:'i pcrformanta a~teptat.c1.
Antrenoml ~i personalul calificat pot alcge tehnici de rcfacere
adecvatc, cunosdlnd sistemcle ~i sfcrele intens solicitatc in mai nmlte
sporturi, pe baza caracteristicilor fiecami discipline ~i a cerintelor de
antrenamcnt.
 CAPITOLUL I
MASAJ- GENERALIT ATI

1.1. Dcfinifie. lstoric. Actualitafi. Tcndinfc.

A!ASAJUL este definit drept , o prelucrare metodicii a piirfilor

moi ale corpului in scop profilactic ~ilsau curativ, prin intermediul unor
manevre, tehnici .'ji procedee manuale sau instrumentale ". Tennenului i
se atribuie diferite origini: masor = a apasa (greaca vecl1e), mass = a
apasa (araba).
Termenul a fost introdus ~i consacrat in literatura medicala de
specialitate de catre francezul Lepage in lucrarea ''Cercetari istoricc
asupra medicini chineze" - publicata in anul 1813 in .,Dictionarul
~tiintelor medicate".
Putem spune ca la originea masajului stau gesturi ~i actiuni
reflexe: ne frecam mainile sau alte parti ale corpului pentru a ne incalzi,
apasfun pe un loc dureros, frictionam tamplele cand avem migrene sau
netezim fruntea cand observam un rid, etc. Acesle gesturi observate ~i
con~tientiz..ate de-a lungul timpului au dat na~tere unor multitudini de
manevre ~i tehnici care se efectueaza fie ca actiuni de sine statatoare, fie
in combinatii cu aplicatii locale, uneori medicamente, curenti fizici,
incantatii ~i descantece, procedee de sugestie sau autosugestie, etc.
Din punct de vedere gcografic ~i istoric putem spune ca nu
exista zona de cultura sau popor care sa nu-l fi folosit sau sa nu-l
foloseasca. La vechii egipteni (cu 5 milenii in unna), ingrijirea corpului
era de neconccput lara ungcrea ~i frecarca lui cu diferite uleiuri sau
parfumuri. In acest sens, gc1sim consemnate pe papirusuri, pictatc in
fresce sau sculptate in basorcliefuri scene de masaj, mod de prepamre a
unguentclor, descrieri de procedee sau sfaturi pentru speciali~i. Preotii
egiptcni foloseau maS<liul in scopul activiziirii circulatiei sanguine,
elimin.:1rii toxinelor sau stimularii nervilor. Se spune c<'i dctineau uncle
tehnici secrete care lc pcnniteau vindecari mirc~culoase.
Printre celcbrelc ,carti de lut" cc alcatuiau biblioteca din l\'inive
a rcgelui asirian Assurbanipal (668 - i.e.n.) s-a gasit ~i epopeea
legendarului rege al Uruku-lui Ghilgame~· in care se descriu intampl;iri
din mileniilc IV, III i.c.n.: printre descrieri de mituri, faptc de vit~jie,
obiceiuri ~i chiar ,conscmnari despre potop", giisim ~i rcfcriri la masaj.
Omul salbatic Fnkidu ajungc sa fie consemnat civili:tal abia cand ,,~i
5
 spala cu apa trupul pe care nicicand nu-l ingrijise ~i dupa ce se unse cu tot
felul de uleiuri, semana in sffir~it a om".
in cele mai vechi texte sacre indiene-Vedele (cca 2000-1200
i.e.n.) ~i in car~ se spune .. ca se afla totul", nu lipsesc sfaturi ~i nonne
pentru masaj. In medicina ayurvedicii (derivata din Vedc) tehnicile de
masa~ joaca un rol important in ansamblul mijloacelor profilactice ~i
curatiVe.
Referitor Ia Lumea Orienta/a, putcm spune di oricc practician
sau cercetiltor in domeniu, trebuie sa acorde un rol special cuno~tintelor
d~ masaJ traditiOnal din China ~i zonele invecinate (Japonia, Coreea.
VIetnam, etc.). Aici, pe langa procedeele de masaj considerate clasice
(neteziri, frictiuni, etc.) un loc important il ocupa presiunile, mai ales cele
controlat~ ~i directionate. Ele au dat na~ere unor forme speciale de masaj
cunoscut m occident sub denumirea de ,.presopuncturif' iar in Orient sub
diferite denumiri specifice ,.Shiatsu", ,Do-in" etc., d~blate insa de 0
teorie coerenta privind circulatia ~i annonizarea celor doua energii opuse
dar complementare - Yin ~i Yang- fie in scop profilactic, fie curativ.
A1asajuf Occidental are ~i el o istorie bogata; vechii greci il
cuno~teau desigur atat din proprie experienta cat ~i din surse cretane
minoice sau egiptene. Medici, inclusiv cei cu mare renmne ca Herodicu.~
(~28-347 i.e.R) sau flipocrat (460-377 i.e.n.) ~i ulterior romanizatii
Galemus, Celsws sau Oribasius recomandau masajul in diferite scopuri.
. . Romanu care au preluat multe arte de Ia greci, inclusiv
medicma, dovada fiind ca majoritatea medicilor erau pregatiti in !?Colile
Heladei, au preluat ~i multe elemente din masaj, dar au dezvoltat cu
precilderc partca de intretinere igienica. in celebrelc tcrme romanc
accesibile nu numai nobilimii dar !?i plebei, masajului i se acorda 0
Importanta deosebita.
. _Odata cu caderea Imperiului Roman de Apus multa vrcme ~i
masaJulmtrJ in declin, in lumea occidcntala pastrandu-se. totu!?i. anumite
practic~ in Imperiul Roman de Rasilrit - Bizan,t. Cruciadele ~i
expansmnea, cunoa~terea altor culturi !?i in special a cclei arabe.
rena~erea in aru1. !?tiinta ~i medicina care caut<1 sa rcinvie modelelc
antice, aduc din nou masajul in atentia diferitilor speciali$ti. in scrierile
~lor med~ci cel~bri c~I~ ar fi Hyeronimus Mercurialus (1530-1606) incep
dm nou sa a~ra referm Ia el, dar ce1 care i-au redat vechca importanta au
fost crcatom sistemelor nationale de educatiei fizica, in special Pelr
Henrik Ling (1776-1830). Apar noi Jucrilri !?i incepe conturarea linici
~tiintifice. Cunoa~terea altor zone de culturil !?i in special a celor cxtrem
6 7
orientale cu tehnicile lor speciale de presopuncturii, masaje energetice,
masaje rejlexogene etc., dau noi impulsuri domeniului.
In tara noastril, masajul ~tiintific se dezvolta incepand de Ia
sffir!?itul secolului trecut in special de catre medici (ortope7i,
traumatologi. reumatologi, chirurgi). in perioada celor doua razboaie
mondiale s-a folosit ca mijloc de recuperare a invalizilor de razboi. Se
sustin teze de doctorat apoi se introduce la Institutul de Educatie Fizica.
Catcdra de Gimnastica medicala creandu-se o adcvarata ~coala
romaneasca de masaj, unde au predat profesori de mare valoare, cum ar fi
Dr. loan Lascar, Dr. Valentina Ro!?Ca, Dr. Adrian Ionescu etc.
in perioada actuala, int<llnim diferite fom1e de practicare a
masajului:
)"- masajul medical (masoterapia) utilizat cu precaderc ca factor
recupemtor in stapunile balneare ~i in difcrite clinici de specialitate ~i
masajul profilactico-igienic;
)"- masajul estetic, ce sc practica in centrele de sanatate ~i in saloanele
de infrumusetare, in special de catre cosmeticicni;
> masajul sportiv (.\portmasajul), ce a luat o extindere dcosebita fiind
utili7Al in antrenamentul sportiv ca modalitate de refacere a
capacitajii de efort;
:..- ma.wyul energetic ~'i masajul reflexogen utilizat atat in activitatea
sportiva cat !?i in cea cur.1tiva.
1.2 Clasificarca formclor de rnasaj
Clasificare dupa posibilit<1tile tehnice de executie:
:..- masaj manual - rcprezinta forma cea mai veche ~i mai eficienta de
prclucrare a p{lf\ilor moi ale corpului. Posibilitatile de prelucrare, de
adaptarc ~i pcrfcctionare a mi$Cilrilor, tmnsfonna mana omului intr-
un valoros ,aparat de masaj";
:..- masaJ mecanic - sc executa cu apantte sau instrumcntc pusc in
mi!?care fie cu mana, fie cu ajutorul unor sursc de cnergic (clcctrica).
Clasificare dupa profunzimea structurilor:
';- nwsajul somatic (periferic) reprezinta 1nasajul in care procedeele
manuale sau mccanice actioncaza direct. prelucrand partile moi de Ia
suprafaja corpului;
> masajul organelor (profund) se adrcsea:t..'i tesuturilor !?i organelor din
interiorul cavitaplor corpului, iar proccdcele manualc sau mccanicc
actioncaza in mod indirect.
Clasificare dupa aria de intinderc ~i durata:
 masajul somatic general reprezinta masajul executat pe toata Clasificarc dupa scopul propus
suprafata corpului: masajul fiziologic (igienic) - reprezinta masajul ce urmare~te:
• masajul somatic general extins - cand prelucrarea intregii imbunatiWrea funqiilor organelor, aparatelor, sistemelor
suprafete a corpului se efectueaza in 60-90 minute; organismului;
• masajul somatic general restrans- cand prelucrarea intregii masajul profilactic - reprezinta masajul aplicat pentru a preveni
suprafete a corpului se efectueaza in 30-45 minute: imbolnavirile, pastrand ~i intarind starea de saniitate;
masajul somatic parpal reprezjnffi masajul executat numai pe masajul terapeutic - reprezint~i masajul aplicat pentru recuperare in
regiuni, segmente sau zone de Ia suprafata corpului: caz de accidente sau imbolnaviri.
• masajul regional - se aplica pe o parte importanta $i bine
delimitata a corpului (ex. spate, torace, abdomen, etc.) 20- Clasificare dupa sisteme:
25 minute; sisteme §'i forme ce acfioneazii in special asupra corpului fizic,
• masajul segmentar - se aplica pe poqiuni anatomice structurilor anatomice (piele, mU$Chi, articulapi, tesut adipos, etc.).
distincte (ex. Ia membrul superior, umar, brat, antebrat sau Ex. masajul suedez, osteopatia, chiropractica, sistemul Rolfing,
mana). Durata acestui masaj este de 10-12 minute; telmica Alexander, etc.:
• masajul local - se aplica pe portiuni mici de piele $i tesut sisteme ce ac(ioneazii asupra energiei, axate in special pe concepte
subcutanat, pe gmpe de mu$chi. Durata acestui masaj este energetice orientale ~i aplicate cu preciidere in aceste zone. Ex.
de 5-6 minute. articula(iilor, rcaduccrca lor Ia pozitia normala $i Ia mobilitatea
optima". Ostcopatul aqioneaza in special asupra coloanei vcrtebrale,
execut.iind manevre cc-i pennit acestcia sa capete pozitia $i
Forma Varianta Durata functionalitatea cea mai bumi;
Extins sisteme combinate care privesc omul ca un tot fizic, energetic $i
90'
General spiritual. Acestea incearca sa imbine tehnicile ~i conceptele
Redus 45' tradiponale orientale ~i occidentale cu cele ale ~tiintei medicale
-- ~-~-----·--·
modem e.
Regional 20' -25'
Ex. terapia Rcichianii, terapia Polaritatii etc.
- --
Partial Segmentar l0'-12'
1.3. Scurta tlrC7£ntare •• unor forme de masa.i
Local 5'- 6' Masa;ul Suedez - elaborat Ia inccputul sec. XIX de catre Pelr
-~

Ilenrik Ung (l776-183lJ), crcatorul gimnasticii sucdeze. Este eel mai

Sistematizarea masajului somatic
Clasificare dupa mijloaccle folosite pentru a facilita executarea
masajului:
);>
masajul "umecf'- reprezint<) masajul care, pentru a u~ura executarea
manevrelor, pe pielc se aplica uleiuri, creme, pomezi etc., in care,
dup~i scopul urrnarit, sunt inglobate diverse substante active:
masajul '' uscat" - reprezinta masajul in care pe pielc sc apliccl
pulbcn lunecoasc (talcul, pudrct de amidon, etc.) sau nu se aplic;l
nimic.
8 9
apropiat de sistemul traditional occidental av~'ind ra<L'icini in antichitatea
greco-romana.
Osteopatia - conceputii de medicul american Andrew Taylor S'ti/1
avfmd ca scop ,restabilirea ~i mentinerea integritatii structurale normale a
coloanei vertebrale.
Terapia Reichianii - lansata in anii 40 de Wilhelm Reich, care
incearca sa combine un sistem de manevrare a corpului cu psihanali7a
freudiana.
,'-,'/uatsu ~i presupunctura- este un masaj japonez utili1and o
serie de tehnici pnn care apasand cu degetul riguros limp de dtteva
secunde anumite puncte ale corpului. putem stimula energia (KI).
Do-In - este o metoda de autopresupunctura dar, in acela~i timp.
o "ana de a trni", care cuprinde atat tehnici de automasaj. cat ~i exercitii
de intindere ~i respiratie. toate formand un program zilnic de lucru indus
intr-un regim de via\i\ echilibrata.
Rejlexologia - pusiila punct de ciitre americanul W Fitzgerald
CAPITOLUL II
asemanatoare tehnicilor orientale. El imparte corpul in zone energctice,
NOTIUNI DE ANATOMIE
sau canale cnergetice, care se intind de Ia degetele mainilor ~i picioarelor
panii Ia cre~tetul capului. Fiecare canal, reprezentativ pentru o anumita
2.1. Structuri anatomice
zona, include o serie de org<me ~i functii vitale. Palpand mainile ~i
Masajul indiferent de fonna sub care se aplica, se adreseaza, in
picioarele pacientului, terdpeutul poate detecta canalele energetice
primul n1nd, pielii, aqiunea mecanica fiind transmisii ~i tcsutu~il?r
blocate. Masand membrele in diferite moduri (lovituri u~are, apasari
subiacente. Pentru acest motiv, atat profesioni~tii. cat ~i neprofeswm~u,
putemice etc.) fllL\.'Ul armonios poate fi restabilit.
trebuie sa posede diteva notiuni de anatomic ~i chiar de fiziologie, in
special despre piele, dar ~i despre restul structurilor anatomicc aflate sub
ea, cum sunt: tesutul celular subcutanat, oasele, articulatiile, mu~chii etc.
Notiunile de anatomic mai sunt necesare pentru stabilirea ~i
delimitarea zonelor topogrJfice, cc unneaza a fi masate.

2.1.1. Piclea
Pielea este un organ complex care invele~te corpul omului.
Supmfata pichi unui adult este de 1.60 mp, avand o greutatc totala de 13
kg (3,5 kg Ia cadavru). Grosimea pielii varia7ll in functie de rcgiunea
corpului, de sex, de varsta etc., ~i ea se ingroa~a odata cu varsta.
Pielea este adercnta de planurile subiacentc, in uncle locuri mai
mult, in altcle mai putin. in aces! ultim caz, pliul format Ia apucarea pielii
cu doua degctc sc poatc ridica w~or. Cand aderentele sunt mai fcrme,
alunecarea pielii pc planurile subiacentc este imposibila sau foarte mult
lirnitata.
Pielea se mulea:tli pe corp in functie de relieful intalnit. fn uncle
locuri piclea este lipitii de oase, ca de exemplu pc fata antcro-intema a
gambei ~i pe picpt. in anumite regiuni sub piele se obscrva tmscul vcnelor
superficiale.

Structura piclii
Pielca (fig. I) estc constituita din epidermii (strat superficial,
foarte subtire) ~i derma (strat profund). Sub deriik'l se gase~te hipoderma,
care face lcgiitura intrc piclc ~i organele aflate sub ca.

10 II

Ftg. 1. I'u:lea-scctmnc schctnoftcii
lP;1r: 2.Por: :l Canal sudoripar; 4 Glandfl sebacec; 5 Muschi care zb;irlcste
p:irul: 6 Glomemlul glandei sudoripare; 7.Bulbul pii1~1lui; X. Ep1dern~a;
9 Derma; 10 Tesutul celular subcutanat gr;isos; ll Suprafata epidermei.
12 Strat cornos; l :l Terminatiile fibrelor nen oasc din cpickrmf1.
l..J..Corpnscnl tactiL l:'.Venul;l; I<) Arteriol;i 17 Corpusctll Golgi; lX.Fibrc
nen oase.
Epiderm a
Epidenna cste alcatuita din ~inci straturi: bazal (gcrminativ),
granulos, lucios, comos ~i descuamant. Jn stratul bazal nu au loc schirnburi
dintre derma ~i ~pidenna. aici fonnandu-se ~i mclanina, substanta care
coloreaz~ pielea. Jn acest strat se formeaza cclulele epidcnnei.
In stratul comos se gasesc celule care contin cheratin<i, iar in eel
descuamant celule in stare avansata de uscare, care sc desfac ~i cad de pc
suprafata pielii.
Pe suprafata pichi exista ad<'incituri mici, mai mult sau mai pu(in
vizibile cu ochiul, ~i foarte multi pori. Porii piclii sunt orificiilc canalclor
care o strabat, clc venind din profunzimc. Aceste canale sunt de doua
feluri: prin uncle iese sudoarea ~i prin altele sebum, o griisime Jichidii.
Derma
Derma este fonnatii din fibre clastice ~i conjunctive. in dcnna sc
gasesc vase de sange, prelungiri ale nervilor, corpusculi tactili, glandelc
sudoripare, glandele scbaccc ~i foliculii pilo~i prin care tree firclc de par.
12
Derma este fonnata din doua zone: superioara (in care se gasesc
papile, ni~te ridicaturi ce patrund in epidenna) ~i infe~oara (ch~rio~)­
Zona inferioara, care constituie derma propriu-zisa, reprezmtii aprox1mativ
4/5 din grosimea dem1ei. Denna este fonnatii din tesut conjunctiv, cu
celule dense si rczistente, ~i din fibre elastice. Ambcle fonneaza o solicta
baza de susti~ere. in derma, unde se gase~te o bogata retea vasculara, au
loc schimburi nutritive.
Hipodcrma
Este partea profunda a pichi care face legatura cu tesuturile
subiacente. Ea este alcatuita din tesut conjunctiv ~i tesut adipos care
permit alunecarea pichi pe tcsuturile aflate dedesu~t. Tesutul subcutanat
face legatura dintrc tesuturile ~i organele corpului. In hipoderm se gasesc
numcroase vase de s{mge ~i limfii, filete nervoase, etc. Tesutul conjunctiv
apanl organismul impotriva agentilor patogeni ~i contribuie la regenerarea
tesuturilor. Derma ~i hipodcnna nu sunt strict delimitate, fasciculcle lor
intcrfcn1ndu-se uncle cu allele. Grosimea stratului profund variaza in
functie de mu~chii ~i organele aflate dedesubt.
Vasclc lliclii
Piclea, cu numeroasclc sale retele de vase sanguine (~i de limfa),
constituie un inscmnat izvor de siinge. Prin mecanisme reflexe, acesta
mcntine echilibml intre circulatia superficialii ~i cea profunda. Vasele
pichi pot stoca pana Ia 1,5 litri sange. Cu acest rezcrvor natural, care este
pielea, organismul poate echilibra dinamica siingelui in uncle boli de
inima sau de licat.
Ncrvii lliclii
Reteaua vasculara a piclii se implet~te en o vasta rctea nervoasa,
ale c;lrci clemente ajung pana Ia baza epidermci.
Piclca cstc un organ senzitiv-scnzorial de rcccptie ~i de
informatic. In grosimca sa, sc gascsc un numar marc de corpusculi tactili,
tennici (pcntm cald ~i rccc) ~i pcntm sensibilitatca durcroaS<l.
Originea ncrvilor senzitivi ~i motorii este maduva spinarii, iar a
cclor care aqioncaza asupn1 glandclor ~i vasclor estc in sistcmul nervos ~i
vcgetativ simpatic. Datoritii accstei rctele ncrvoase, frigul, caldura.
loviturilc. arsurilc etc., sunt transmise, intr-o frac(iune de secunda, la
ccntri ncrvo~i. care dau cmmmcta de rctragcrc imcdiatii a segmentului
rcspecliv.
Anexelc piclii
Glandele scbacec
l!?i au sediul in derm, de fiecare fir de par fiind ata~ata dite o
astfel de glanda. Glandele scbacee secreta sebum, o substanta in a carei
compozitie intra: lipide, colesterina, rcsturi celulare, etc. Secretia
glandelor sebacee depinde de felul alimentaJ.iei. Sebumul unge parut
pielea pe care o face supla o fere!?te de uscare !?i de patrunderea in ea a
lichidelor din afanl. Impreuna cu substantelc acide care se formeaza la
suprafata piclii, ca urmare a evaporarii sudorii, sebumul fonneaza un strat
subtire, cu reacJ.ie acid:l (pH 5-6), cu rol protector al pielii impotriva
patrunderii microorganismelor. Prin spalare, stratul de acid disparc, el
rcladindu-sc destul de repede, dupa 2-3 ore.
GlandeJe sudoriparc
Aceste glande 'i~i au sediul i11 derm, de undc i~i trimit secretia
(sudoarea) la suprafata pielii prin ni!?te canale, ale caror orificii exteme
poarta denumirca de pori. Numarul porilor de pc pielca unui adult este de
aproximativ trei milioanc. Ccle mai multe glande sudoripare se afla pc
trunchi, gat, membre, axile, palme plantc, etc.
Sudoarea contine 99% ap:l, putina sarc, unne de uree, rcsturi
metabolice, acizi aminati, o substanta alcalina, acizi gnl!?i. Productia de
sudoare este permanent:!, ea neajungfmd insa in intregime la suprafata
pielii, fiind absorbita Ia nivelul stn~tului comos. Sudoarea curata piclea,
distruge microbii de la supmfata sa ~i contribuic la eliminarea unci
cantitati anumite de uree.
Transpin~tia este un proces fiziologic normal, rolul sau principal
fiind mentinerea constant a a temperaturii interne a corpul ui. Tmnspimtia
intervine ori de cate ori tempemtum ambianta scade sau cre~te.
Com,wzitia pielii
Pielea este alciHuit::1 din:
;..- apii (72%), care este, de fapt, o solutie de saruri minemlc: caiciu.
magneziu, potasiu, sodiu, cupru, fier, /jnc, fluor, arsenic, fosfor. iod.
sulf, sodiu, etc.
;..- proteine, ele constituind "scheletul" dermei !?i epidcrmei, cu ccle trei
substantc caracteristice pielii: keratina, colagenul ~i pigmentii:
14
• keratina este concentrata in epiderm, in par !?i unghii;
• colagenul este clementul esential al substa~tei intercelulare ~
tesutului conjtmctiv, al carui dezecluhbru antreneaza
imbatrJnirea;
• pigmentii (melanina), care dau culoarea neagra a parului,
datorita continutului in fier ~i sulf.
;;. alte substan{e: lipide, eolesterol, steroli etc.
Funcfiile pielii . .
Piclea este un organ protector al intregului orgamsm, pe care II
apara de toate agresiunile exteme. Prin bogata sa retea ~erv?asa, senziti~a,
pielea ne informeaza in permanenta despre starea medmlm am~1ant ~fng,
calduril) ~i dcspre cele mai neinsemnate agresmru extcme (mtep.atun,
presiuni). Cand ace!?ti factori depii!?esc ~n anumit. pm~, or~uusm~l
reactioneaz<l prompt !?i se apara pnn gestun reflexe, m pnmul mnd pnn
rctragerea segmentului afectat.
Un all mijloc de aparare al organismului 11 constituie mantaua
acida protcctoare ·fonnaul la supmfata pichi impotriva micr~bi.lor !?i
mucegaiurilor. Pentru ca aceasta manta protectoare sa nu ~tspa~a ~~ sa s~
rcconstituie dupa spalare sau dupa du$. nu vor fi folostte sapunun !?•
detergenti prea alcalinL ci numai produse neutre. . .
La nivelul pielii are Joe un schimb de gaze: dm extenor piltrunde
oxigen. iar din interior se climina bioxid de carbon. . .
Pe langa aceasta functie respiratorie. pielea are ~~ ~na excret~ne.
Ea consta din eliminarea din organism. prin intermedml sudom, a
produ!?ilor nefolositori. . .
Prin picle sunt absorbitc dinafarc) uncle substante chtmtce san
biologice continute in produsclc cosmeticc sau in ccle folostte pentru
masaj. Piclca mai asigur;t mentinerea unci tcmpcmtun c~ns~nte a
organismului, un rol important avandu-1 tmnspiratia ~~ ctrculatia sangelm
periferic. . . . . . .. .
Despre functia cndocrina a ptelil vorbcsc $1 altt anton. Unu dmtre
ei considera histamina secretata de piele, care sc varsa In sfmge, 1m
honnon care actioneaza asupra vasclor de sange, pc care le dilata.
Tot piclea mai secreta anumite substantc ~arc actwneazcl asuprc~
glandclor gcnitalc, fapt pcntru care, unii cerceti'ito~t o consider;} ? gland~
sexuala acccsorie. Piclea secreta, de ascmenea, enztme ~~ fenncnt• eel ulan
de natura protcic:i, care, in doze foarte mici, transforrml proteinelc. lipidele
!?i glucidclc in substantc asimilabilc.
15
 Parol
Parul este un filament comos, implantat oblic in derm. Radacina
parului estc a~ezata pe o papila vascularii, prin intcrmediul carcia prime~tc
hrana necesara. La suprafata piclii parol cste constituit dintr-un strat
comos, in compozitia camia intra griisimi, pigmenti ~i chiar aer. Umga
riidacina, fiecare fir de par arc catc o glanda sebacee ~i un mu~chi care il
zburle~te.
Unghiilc
Unghiilc sunt placi comoase, semitransparcnte care acopcni
extremitaple dcgetclor, aviind rJdacina infipta sub pliul indoit al pichi.
Radacina unghiei ~i patul pe care ea sta sunt formate din celule
asemanatoare celor din stratul comos al pielii. Unghia cre~tc foartc rcpede
(1/10 mm pc zi), de Ia rJdacina spre marginea sa Iibera. Crc~terca este
maxima intre 5-30 de ani, ca apoi sa scada.
2.1.2. Tesutul subcutanat
Tesutul subcutanat se gilse~te sub picle, pe care o scparJ de
masele musculare. Acest tesut este constituit din fibre clasticc ~i din
numcroase vase sangvine ~i limfatice. Aviind o consistent<! laxa, el
realizeaza un strat elastic ~i mobil intre piele ~i mu~chi. Gratic acestui
tcsut elastic, pielca poate aluneca ~i in accla~i timp sc poatc mula pc
structurile subiacente, adaptandu-se Ia toatc modificarilc de fonna, in
functie de relicful anatomic.
Ciind accst tcsut e~tc incarcat excesiv cu cclulc adipoase, el sc
umfla ~i i~i pierdc laxitatea. In felul accsta piclea devine mai putin mobila.
Componenta anorganicii, in proportie de 66%, estc formam in
marc parte de saruri de calciu ~i fosfor.
Oseina, imprcgnata cu sarurile minerale, se dispune sub forma
unor lamele osoasc.
Oasele lungi se gasesc Ia nivclul membrelor superioare (humerus,
radius, cubitus) ~i infcrioarc (femur, tibia, peroneu), scurte, Ia mvclul
mainilor (carpiene, mctacarpiene, falange), Jabelor picioarelor (astragal,
calcaneu. mctatarsicnc, falange), coloanei vertebrale (vertebrc) ~~plate, la
craniu (parietal, temporal, occipital etc.) ~i tomce (omoplat, stem). . .
Oasclc schelctului omenesc (fig. 2, fig. 3) sunt de trei felun:
lungi, scurte ~i plate.
Rolul tesutului osos In organism:
);- tcsutul oso~, caractcrizat printr-un bogat continut de saruri minerale.
confera schelctului duritatca necesara ~i rolul de aparat de sustmere;
);- prin re;.istenta dat.-'i de compozitia chimic~ a tesutu!ui osos. cutia
toracica ~i cea cmniana protejcaza organe de •mportanta vitala;
y dcpozit de saruri rninemle. detine un rol important 'in mentincrea
cchilibrului fosfo-calcic;
;... actionand ca parghii. oasele au un rol fundamental in realizarea
mi~dirilor corpului.

2.1.3. Oaselc
Totalitatca oaselor din corp (aproximativ 206). legate intre cle
prin articulatii formeaza schclctul corpului. El repre7jnta partea pasiva a
aparatului locomotor.Prin structura sa, osul este adaptat functiei de a
rezista Ia presiune ~i tractiune, supuniindu-sc principiului ,.cu material
put in rnaximum de rczistcnta". Substanta fundamcntala a tcsutului osos
are doua componente:
1. organicii;
2. anorganicii.
Componenta organicii, in proportie de 34'Yo, estc formata de
oseina, substanta secrctata de osteoblastc.
16
17
 Fig. 2. Oasele corpului- fafa anterioara
!.Parietal: 2.0ccipital; 3.Temporal; 4.Vcrtebrc cervicalc; 5.0moplat:
6.Capul humcmsului; 7.Coaste; &.Humerus; 9.Cubitus; IO.Fcmur;
ll.Rotula; 12.Peroneu; 13.Tibia; 14.Maleola intema; 15.Calcaneu;
16.Metatars; 17.Malcola extema; 18.Marclc trohantcr; l9.0s iliac:
20.Capul femurului: 2l.Sacrum; 22.Stcm; 23.Clavicula; 24 Maxilar
inferior; 25.Maxilar superior; 26.Frontal; 27.Falangc; 2R.Mctacarp;
29.Radius; 30.Nazal
IS
Fig. 3. Omele corpului fa fa poslerioara
!.Parietal: 2. Occipital: 3. Vcrtebrc ccrvicalc; 4. Mandibula (maxilar
inferior); 5.Maxilar superior; 6.Clavicula; 7.0moplat; 8. Vcrtebre; 9.0s
iliac; IO.Coccis; ll.Astragat l2.Calcaneu; 13.Tibia; 14.Peroncu;
l5.Grilaj costal; J(,.Tuberozitate posterioar:l a tibiei; 17.Zigomatic;
18.Tcmporal.
]')
 Scheletul uman cuprinde urmatoarele oase: mu~chii inconjuriitori. In interiorul capsulei se gase~te Iichidul sinovial,
);> Scheletul capului:
care lubrefia71i supmfctele articulare.
• craniu (8 oase): frontal, occipital, parietal (2), temporal (2), Articulatiile permit, in functie de fonna lor, mi~cari de flexic,
sfenoid, etmoid; extensic, adduqie, abduqie, rotatie etc.
• fata (14 oase): dintre care 7 extcme: zigomatic (2), nazal (2),
maxilar superior (2) ~i maxilar inferior (mandibulil): 2.1.5. Tcmloanelc
);> Scheletul tnmchiului: Sunt fascicule subtiri, fibroase, de culoare alba, fonnate din tesut
• coloana vertebmla cu 33-34 de vertebre, dintre care 7 conjunctiv, foarte rczistcnte. Cu ajutomllor, mu~chii sunt legati de oase .
cervicale, 12 dorsale (tomcale), 5 lombare, 5 sacmtc ~i 4 Tendoanele fac posibila contractarca mu~chilor ~i mi~carca segmentulm
coccigiene; respectiv Uncle tendoane se gasesc direct sub pielc (mfuni, picior, calcai).
• cutia tomcica: stem, coaste ( 12 perechi), primele 7 coaste se La nivelul tcndoanclor se pot produce uncle modificari, cle avand diferite
unesc in fata pe osul stem, 3 pe un cartilagiu substernal ~i cauze: inactivitatc. lubreficre insuficienta, aderente, iritatii, inflcuna(ii,
ultimile dona sunt libere (flotantc): congestii etc., sufcrintele tcndoanelor se manifesta prin umflaturi locale ~i
• bazin: 2 oase iliace. dureri. Masajul clasic se executa ~i Ia nivelul tcndoanclor. odata cu
);> Scheletul membrului superior: masajul mu~chilor. celc mai folosite mancvrc fiind netezirile.
• umar: omoplat, clavicula;
• brat: humerus; 2.1.6. Mu~chii
• antcbrat: cubitus ~i radius; Mu~chii corpului omcncsc sunt de trei fcluri:
• mfum: carp: 8 oasc (scafoid, semilunar, piramidal, pisiform, , striati (supu~i vointci omului);
trapez, trapezoid, osul marc, unciform); metacarp: 5 oasc, 'r nctczi (nu sunt supu~i vointci omului);
';- intcnncdiari (mu~chii inimii).
falange: (3 pentru fiecare deget, cu exccptia dcgctului marc,
care arc doua falangc). ,\fu.)·chii stria{i sunt lcgati direct de oasc prin intermediul
);> Scheletul membrului inferior: tcndoanclor ~i aponcvrozclor. Ei dctcrmina mi~carilc.
A!u.)chi1 netezi sc gascsc in pcrqii org<mclor cavitare: stomac,
• coapsa: femur;
intestine, \Ct.ic{t urinarJ etc. Contntctia lor produce golirca rcspectivului
• gamba: tibia, peroncu, rotul<'i;
continut.
• picior: - tars (astragal, calcancu, scafoid, cuboid. Compozifia hiochimica a mu~chiului:
cuneiforme). metatars, fal<mgc. 'r apa (7 5-XO'Y.,):
, substanta anorganicc: (saruri de K. Ca. Na, Mg, Cl);
2.1.4. Articula~iilc ,. substantc organice: proteinclc. glicogcnul ~i glucoza, A.TP-ul.
Articulatiile sau inchcieturile sunt formatitmi prin care sc Icag<l fosfocrcatina, fosfatidclc.
doua oase vecine in scheletul uman. Elc sunt:
in corpul omului sunt aproape 400 de mu~chi.
;.. fixe, neintrcrupte, ca de exemplu suturile oaselor cutiei craniene; Masajul clasic sc adrcsca:t.c1 piclii, tcsutului subcutanat, mu~chilor in
);> semimohile, cu mobilitate redusa (articulatiile corpurilor vertebrale. special celor supcrficiali, (fig. 4 ~i fig. 5), tendoanclor. Masajul sc fitce
oaselor tarsiene etc.);
pcntru mu~chii siinato~i. atrofiati (volum mic~orat), contractati. inflamati
).- mobile.
(mio~:itc).
Capetelc oaselor articulatiilor mobile sunt tapetate cu un
cartilagiu fin, suplu ~i rezistent. Acestc oase sunt mcntinute in contact
uncle cu altele, printr-un man~on fibros, numit capsul;l articular.:! ~i de
20 21
 Fig.~. Jlu.ycllll CUI]JIIIIII -taro onterinorii
Frontal: 2.TemporaL 3.0rbiculaml pteoapdor: ~Buccinator:
Fig. 5. Mu.ychii corpului Ja,ta posterioarii
5 Orbiculaml buzei: 6.Pt1tratul buzei mferioare: 7 Marcie zigomallc:
!.Occipital; 2.Stcmo-clcido-mastoidian; 3.Tmpcz; 4.Deltoid; S.Micul ~i
R tvlicul zigomatic: 9 Triunghiulaml buzelor. IOTrapez: IIDeltoiduL
marelc rotund; (,_Marcie dorsal; 7.Marelc oblic; 8.Marcle fesicr; 9.Tcnsor;
I2.Pectoral~ 13 Biceps: t~ Dintat: l:i.Ob!Jc: J(l.Lung supinator: IO.Biccsp cmral; JI.Scmitendinos; 12.Gernen extern; 13.Gemen intern;
J7.Croitor: I X.Peronier lateraL 10 Gambier anterior: 20 Gemcn 111tern:
l4.Tendonul Achile; IS.Pcdios: IG.Extensorul degetelor.
21Marele add11Ctor. 22.Vastld intern. 23 Pectmeu

22
 2.1. 7. Nen'ii
Nervii sunt compu~i din fibre nervoase care pleaca din creier ~i
maduva spinarii, lacand Iegatura cu intregul organism. Dupa functii, ncrvii
sunt de mai multe feluri:
~ simpatici;
>- parasimpatici;
>- motori;
>- senzitivi;
>- mic~ti
Cei care i~i au originea In creier se numesc nervi cranieni ( 12
perechi). iar in miiduva spinarii, nervi rahidieni.
l>/ervii motori asiguril comanda mu~chilor ~i organelor.
Nen•ii senzitivi primesc diverse senzatii pe care Je tmnsmit Ia
sistemul nervos central.
Sistemul nervos central cuprinde:
>- creierul (adiipostit in entia cmniana):
>- ancxele: miiduva spiniirii ~i nervii.
Din nervii rahidieni pleaca nen•ii periferici, in majoritatca lor
miqti, care inerveazii membrele superioarc ~i infcrioare Ccle mai
frecvente suferinte ale ncrvilor stmt nevralgiilc (durcri de-a lungul
traiectului tmui nerv) ~i nevritele (lczitmi inflamatorii).
2.2. Regiunile :matomice ale omului
Masajul poate fi aplicat pe:
>- lntregul corp (masaj general);
> numai pc anumitc segmcnte ale corpului: fatii. g;!t. abdomen. torace,
spate, ~de, umar, brat, antebrat, maini, coapsft. gambfl picior (masaj
partial).
Un masor trebuic sa ctmoasca bine topogmfia acestor rcgiuni
Fafa
Pe fatii se giisesc cavitatile care adapostesc organcle de simt
(ochi, nas, ureciJe, limbii). Pielea fctei este foarte bine vasculari:r.at<l.
M~hii fetei sunt mici ~i numero~i, unii dintre ei fiind dispu~i in jurul
orificiilor (ochi, gurii, nas).
Principalii nervi ai fetei sunt: nervul facial (care comanda
mu~chii fetei ~i nervul trigemen, cu cele trei ramuri ale sale, care inerveaz;1
ochiul, nasul, dintii ~i limba.
Anatomia fetei trebuie sa fie bine cunoscuta de cosmeticieni.
24
Gatul
Ceafa se intinde de Ia marginea osului occipital_ pfl_lill_ Ia
scobiturile supmclaviculare ~i umeri. Mu~ch.ii sai s~nt numero~t, et. fimd
dispu~i in patru planuri. Ceafa este inervata d~ ranmnle,nervtlor ce~·tc~lL
J?egiunea anterioarii se intinde de la osullumd (sttuat mtre baza hmbu ~~
laringe) pana la furculita stemului. _
Aici se gasesc: cartilagiul tiroidian (marul lm Adam), glanda
tiroida arterele carotide primitive, venele jugulare interne.
Regiu~i/e /aterale sunt incruci~ate de mu~chiul stemocleido~nastio_dian;
pe aici tree artera carotidii, vena jugulara, nervul vag, (regleaza actlvttatca
inimii, plamanului, stomacului), etc.
Spatcle
Corespunde regiunii din dreptul coloanei vertebrale dorsale, de o
parte ~i de alta in partea superioara se gasesc mu~chii marele dorsal ~~
trapez, iar In profunzime mu~chii vertebrali Este una din zonele cele mat
folositc In masajul clasic, tradilional ~i rcflexogen.
~:dele
Foarte multi bolnavi se prezinta Ia medic pentru durcri de ~ale,
regiune anatomic<! dcnumita in termeni mcdicali "regiunea lombo-
sacrat;1". De obicei, accasta regiune este masata In acela~i timp cu spatele.
Toracelc (cutia toracica)
Este fonnata de stern, coaste ~i coloana vertebrata c,ervico-
dorsala. Toracele este scparat de abdomen de mu~chiul diafmgm In entia
toracicii sc gascsc pliimanii ~i inima.
Abdomcnul
Abdomcnul este mai putin abordat in timpul masajului gem~ral, dacii nu
existii indicatii speciale, ca de exemplu constipatia. In _cavit~tea
abdominala sc gasesc numcroase organe, unul dintre ele fimd mtestmul
gros. Zonelc sale de proicctie sunt folosite in masajul reflex.
Fcscle
A~a sc numcsc partile camoase, posterioarc ale corpului. Fesele
sunt formate din trci mu~chi fesieri: marc, mijlociu, ~i mic.
25
 Membrul superior (toracic)
Umiiru/ este format din osul omoplat, humerus ~i clavicula
(partea extema). Este lnvelit de un man~on gros format din ligamente ~i
mu~chiul deltoid, care are o forma triunghiulara. El ridica bratul lateral,
lnainte ~i inapoi, pfula Ia orizontala. Acest segment este abordat foarte
mult in masajul clasic.
Brajul este format din osul humerus, invelit de mu~chi.
Antebraful este format din oasele radius ~i cubitus. invelite in
mu~chi.
Articulafia pumnului este fonnata de mdius, cubitus ~i oasele
carpiene.
lvfdna este formam din oasele carpiene, metacrupiene ~i falange.
Membrul inferior (pelvin)
.)oldul este fom1at de osu~ coxal, care se articuleaza posterior cu
osul sacrum ~i lateral cu femurul. In regiunea ~oldului se gasesc mu~chii
fesieri (mare, mijlociu ~i mic).
Coapsa este formam de osul femur, invelit de urmatorii mu~chi:
cvadriceps, croitor, abductori etc.
Genunchiul este fonnat din femur, tibie, peroneu ~i rotuliL
ligamente laterale etc.
Gamba este formata de oasele tibia, peroneu.. invelite de
mu~chii gemeni, peronieri, gambier, etc.
Glezna este o articulatie formam de oaselc tibia, peroncu.
as tragal.
Laba piciorului este fommu1 din oasele tarsiene, mctatarsienc ~i
falange.
Membrele superioare ~i inferioarc sunt segmentcle ccle mai
folosite, de toti masorii, in timpul masajului general, dar mai ales in
masajul segmentar.
Cunoa~terca tuturor acestor regiuni anatomice este obligatorie
pentru masorii profesioni~ti ~i chiar pentru ncprofcsioni~ti, care folosesc
mai ales automasajul.
26
CAPITOLUL III
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA DIFERITELOR
TESUTURI SI ORGANE
Efectele masajului se indue, pe calc mecanica ~i reflexii, asupra
tuturor aparatelor ~i sistemelor. . . _
La nivelul sistemului circulator masaJul aqwneaz11 asupra:
);- circulafei venoase - favorizcaza circulatia de intoarcere u~urand
travaliul cardiac;
'r circula,tiei /imjatice - favorizeaza resorbtia edemelor;
? circula,tiei capitare - stimuleaza vasomotricitatea pielii antrenand o
cre~tere a pcrmcabilitatii peretilor vasculari pentru leucoctte ~~
substante plasmatice;
'r circulaliei arteria/are ~i arteriole - cre~te fluxul s<mguin ca o
consednta a activarii circulatiei de intoarcere, urmata de cre~terea
fractiei de ejectie.
Influentele masajului asupra tensiunii arteria/e sunt
contrt~dictorii: tensiunea arterialii sistolica are tendinta sa scadii, atat dupa
un masaj profund, cat ~i dupa unul lent, centripet, in timp ce un masaj
viguros are efccte inverse. Mancvrele de ma~j ~fectuat~. cen!ri~t, in
sensu! circulatiei de intoarcere, u~ureaza travahul tmmn stangt, dar
supraincarca u~or inima drcapta ~i circulatia pulmonara.
La nivelul sistemului neuropsihic masajul induce efecte
segmentare ~i gcnerale consecinta a implicarii centrilor suprasegtnentari
~i a sistemului nervos central. Manevrele de masaj nu lasa nici o
tenninat-ie senzitiva incrta. Toate excitatiile tactile lanseaz.a_ c~Hre cen~
influxuri nervoase, care declan~eaza reaqii diferite, in functte de telmtca
~i metodica utilizata. Astfel, cand mancvrele se executa continuu (forme
lungi) cu ritm lent ~i intensitate scazuta, stimularca senzoriala induce
efecte sedative, analgezice.
Efectele opusc, neurotone stimulante, sunt consccinta unor
manevre scurte, encrgice, efectuate cu rittn viu ~i intensitate crcscuta. Se
pare ca ~i prin stimularca durcrii se pot obtine reactii pamdoxale
analgezice, tara a se putca explica destul de dar mecamsmul. Astfel,
masajul arc actiune antalgica diferitii, diteodata chiar dureroasa pe
momenl prin ca insa~i.
27
 Efecte/e psihologice - se indue tot prin activarca terminatiilor
scnzitive cutanate. Masajul amelioreaza potentialul ncrvos. determinand
starea de rclaxare, "de bine". De asemenea, masajul, poate restructura
imaginea statica ~i cinetica a regiunii bolnave. care ~i-a pierdut Partial
sau total functiile motrice ~i senzitive. Altfel spus, intcgreaza regiunea
(segmentul) afectat in schema eorporahl generdla.
La nivelul sistemului muscular efeetelc sunt stimulante,
relaxante ~i decongestive.
Efectele stimulante se indue, prin manevrc scurte, centripete eu
intensitate progresiv crescanda, mu~ehilor hipotrofici, atrofici sau
neantrenati. Se ineearca "modelarea" mu~ehiului in fom1a sa, deta~nd
fiecare mu~chi sau grup muscular de planurile profunde prin insinuarea
degetelor in interstitiul muscular ~i presarea simultana a maselor
museulare cu fetele palmare ale mainilor. Se rup astfel aderentele
membranoase ~i fibroase (retmetum) ~i se inlatura staza venoasa ~i
limfatica determinata de inaetivitate.
Efecte/e relaxante se indue prin manevre lungi, blande,
neinsotite de presiuni; ele constau in seaderea exeitabilitatii ~i a
contracturilor musculare.
Efectele decongestive se indue mu~chilor solicitati lntr-un efort
fizic important, urmat de instalarea st:lrii de oboseala. Manevrele sunt
blande, mainile altmeca rapid, centripet, dupa care prind strans masele
musculare ~i exprima de jos in sus continutul liehidian al mu~chiului.
Astfel, oboseala musculara intensa poate fi inlaturata in 5 minute de
masaj, efect care nu poate fi obtinut printr-un repaus cu aceea~i durata.
La nivelul tegumentului, aetiunile sunt extrem de complexe:
produce vasodilata(ie aetiva in eoncordanta eu intensitatea stimulilor,
asigurand:
~ ere~terea elasticitatii cutanate. prevenind astfel tendinta fiziologica
de hipem1ineralizare a fibrelor elastice, care se incarca progresiv cu
calciu;
~ cre~terea calitatii strueturilor colagen ~i elastice ale dennuluL care
intervin in procesul de cicatri?.are, proces de cinci ori mai scazut Ia
persoanele in varsta, comparativ cu ccle tinere. AstfeL prin masaj,
eicatricele ~i indura(iile cutanate fibroase se resorb partial sau total: ·
~ stimuleaza penetrdbilitatea cutanata pentru diverse medicamente:
Y activeaza secretia de sebum ~i sudoare, substante care formea71i
filmullipidic acid de suprafata cu rol antirnicrobian ~i antiparazitar.
28
Prin sudoare se elimina ~i produ~i metabolic azotati: uree, creatinirul.
acid uric, amoniae ~i neazotati (acid lactic). Ace~tia sunt rezultatul
proceselor biochimice extrem de complexe care se desta~oara in
timpul contractiei musculare. Prin masaj detoxifierea organismului
de acest balast va fi completa ~i mult mai rapida;
);> Javorizeazii exfolierea celulelor cornoase de Ia nivelul stratului
disjunct, stimuland noi diferentieri bazale. Astfel, scurteaza timpul
necesar relnnoirii epidennale amcliorand proprietatile fizico-
mecanice ale pielii;
);> fmi(Jrizeazii fipofiza unnat<i de scaderea grosimii stratului adipos (rol
estetic).
La nivelul viscere/or componente ale:
);> aparatului digestiv, cfectele sunt relaxante, antispastice sau
dimpotriva stimulante ale peristaltismului in func(ie de ritmul,
intensitatea, lungimea ~i sensu! manevrclor;
);> aparatului excretor, masajul detennina prin efecte circulatorii
ere~terca diurezei, dcoscbit de importanta dupa eforturi fizice
intense, dcoarcee favorizeaza eliminarea produ~ilor toxici ai
metabolismului.
3.1. Autom:asujul
Automasajul inseamna aplicarea manevrclor de masaj asupra
propriului corp in scopuri igicnico-profilaetiee ~i terapeutice, automasajul
putand fi partial (cu o durata de 10-12 minute) sau geneml (extins - cu o
dumta de 50-60 minute ~i redus - cu o durata de 20-30 minute).
Automasajul folose~e in general acclca~i procedee fundamentale,
de: netezire, frictiune. framfmtat. tapotmnent ~i vibratii, iar dintre
proccdeele secundare utilizeaza mlatul ~i ccmutul, presiunile, trdctiunile ~i
tensiunile, scuturarile ~i altc cateva manevre.
3.1.1. Avantajele :lJlliciirii :mtomasu_jului
);> poatc fi aplicat oriunde, oricand ~i de catrc oricinc, cu o initicre
prealabila In tehnica aplicarii lui ~i in accla~i timp supline~te lipsa
masomlui;
);> apliearca mancvrclor de masaj pe propriul corp permite adaptarea ~i
dozarca lor Ia sensibilitatilc proprii;
).- executarea automasajului constituie un bun exercitiu, un complex de
cxercitii fi1.icc. cu efectc asupra miiririi tonusului muscular ~i asupra
29
 maririi mobilitatii articulare, el putfmd inlocui ins3$i leqia de
antrenament Ia sportivi in perioada de tranzitie:
realizeaz_.'i o buna coordonare intre mi$carile membrelor superioare $i
mi$carile de respiratie ale toracelui.
3.1.2. Indicafiilc mctodicc ale automasajului
Tehnica aplicarii automasajului sufera modificiiri in raport cu
aplicarea lui pe propriul corp, el limitand mi$Carilc respiratorii ale
toracelui $i fiind foarte obositor. Un dezavantaj al aplic:1rii automasajului
este acela ca nu toate regiunile corpului pot fi prelucrate in mod
corespunziitor, cum este, de exemplu, regiunea spatelui
Pentru a putea executa automasajul corect ~i tara eforturi inutile,
vom acorda o atentie deosebita pozitiei corpului in timpul Iucrului.
Trebuie gasite pozitiile cele mai favorabile, care sa ne asigure stabilitatea
corpului $i relaxarea muscularii, sa fac:i accesibile regiunile $i segmentele
pe care vrem sa le masam $i sa ne pennitii executarea unor manevre cat
mai numeroase ~i mai variate. Prelucrarea corpului trebuie sa decurga in
conditii dit mai economice din punct de vedere al cheltuielilor energice ~i
sa nu stanjeneasca functiile mari organice ~i in special respiratia. Sunt
recomandate in general pozitiile cu cea mai mare baz:i de sprijin, derivate
din pozitiile fundamentale cunoscute: culcat, pe genunchL $ezand ~i stand.
care pot fi schimbatc dupii fazele aplidirii automasajului.
3.2. lndicafiile masajului
Indicatiile masajului se sistcmatizeaz;i pe grupe de afectiuni sau
pc_ baza semnelor ~i simptoamelor clinice. Semnele ~i simptomele au
utihtate practica mai mare ~i sunt reprezentate de:
}- edeme - se pot organiza fibros in timp. Se prefeni urm:itoarele
I~anevre: .. eileuraj, presiuni locale, profunde. in insuficientele
cuculatom venoase sau limfaticc se efcctueaza $i friqiuni;
~ ir~filtrate subcutanate ~fi noduli musculari indurafi - apar in cursu!
nevralgiilor sciaticc, crurale sau cervico-brahialc, in Iombalgii sau
artroze. Beneficiazii de frictiuni superficiale circulare. Nodulii indurati
se trateazii prin frictiuni locale. Mancvrele se efectueaza de Ia pcriferia
zonei afectate spre Iocul dureros;
;;., dureri ligamentare ~~ tendinile - se trateaza prin tehnica Cyriax.
respectiv prin masaj transversal profund:
Y crampe .~i con/rae/uri museu/are - beneficiaza de efectcle netezirilor
30
lungi, cu ritm ~~ mtensitate scazutii, Ia care se adauga efectele
friimantatului profund: cateodata sunt necesare aplicatii de ca.Idura:
,- hipertonii de origine centra/a - manevrele constfmd in neteziri lungi
se vor aplica pe mu$chii antagoni$ti, deoarece este contraindicata
abordarea mu~chiului spastic, efectele relaxante fiind induse reflex
pe musculatura agonista;
-, rulburari trojice .yi leziuni cutanate - necesita un masaj trofic, care
consta din friill1:W.tat cu priza mica in cazul cicatricelor postarsuri
sau cheloide $i cu priza mare in vergeturi.
3.3. Contraindicatiile masajului
Multe din rezultatele nesatisfacatoare ale mas<ijului se atribuie
unor defecte de tchnica ~i metoda, dar ele pot fi explicate mai corect prin
gre~eli de indicatie sau prin aplicarea masajului tara a se tine seama de
contmindicatii. De aici rezulta o regula valabila pentru toti cei ce vor sa
practice masajul ~i :mume: trebuie sa se cunoasca nu numai indicafiile !)'i
efectele favorabile, ci §i contraindicafiile §i ejecte/e daunatoare ale
acestei me/ode de ingrijire a corpului.
Contraindicatiile mas<ijului se impart schematic In:
}- generale sau par{! ale;
"y definitive sau temporare.
( 'ontraindica,tia genera/a inseamn:i inteuicerca aplicarii
oricarui procedeu de masaj pe oricare parte a corpului;
Conlraindica,tia par{ialii cste fie rcstrdngerea manevrelor de
masaj Ia ccle mai bune tolerate ~i excluderca celorlalte, fie admiterea
masajului numai pe partite s:inatoase ~i inter/jcerca aplicarii lui pe cele
bolnave.
Contraindica{ia definitiva se hotar:i~te numai in cazul unor boli
cronice grave, incurabilc, care s-ar putca inrJutati prin acest tmtament;
( 'ontraindicafiile temporare sunt foarte frecvcnte, fiind impusc
de boli, tulburiiri ~i Ieziuni U$Oare ~i trecatoarc, care dupa vindccare vor
permite aplicarea tuturor procedeclor de masaj.
Practica ne punc in fata unor situatii ~i cazuri foarte diferitc. in
care contraindicatiilc gcnemle sau partiale stmt in acela~i limp definitive
sau temporare, conditionand intotdeauna aplicarea masajului in conditii
de samitatc dcplina ~i stabila a celui pc care dorim sa-l mas:1m. Gruparca
contraindicatiilor dup.1 localizarea lor pe tesuturi $i organc poate s:l fie de
o mare utilitatc practica. Primcle contraindicatii de care ne lovim
intotdeauna sunt date de bolile pichi.
31
 Subliniem inca o data ca masajul nu se poate aplica decal pe
pielea perfect sanatoasa ~i ca bolile de piele ne obliga sa renuntam Ia
masaj chiar ~i atunci cand ar fi de folos pentru tesuturile ~i organele
profunde. Sunt exclu~i de Ia masaj toti cei ce prezinta pe piele boli de
natura parazitara sau inflamatorie, eczeme, eruptii, plagi ~i arsuri, sau alte
manifestari patologice acute sau cronice, care prin masaj s-ar putea
intinde, agrdva ~i contamina. Nu se va f.:'lce masaj nici pe regiunile pielii
care acopera un proces inflamator profund (furuncule, abcese, flegmoane
sau alte colectii purulente, artrite supurante, osteite ~i osteomielite).
Masajul este contraindicat:
- in toate starile patologice cu caracter general, insotite de febra ~i
agitatie, de oboseala acuta ~i debilitate intensa;
- in toate bolile infectocontagioase;
- in inflamafiile centrilor nervo~i;
- in hemomgiile cerebrale recente.
Masajul este cu deosebire inter.~;is in bolile sau leziunile cu caracter
hemoragic !?i atunci cand exista pericolul unor complica~ii grave, ca in
cazul bolilor de cord ~i vase (miocardita, endocardita, infarctul miocardic
~i emboliile, hipertensiunea arteriala, anevrismele aortei, varicelc
voluminoase ~i inflamate, ulceml varicos, flebitclc ~i periflebite in
evolutie, hemofili~ Ieucemiile, etc.).
Contnlindicatiile masajului apar ~i in cazul bolilor acute ale
plamauilor ~i pleurilor (pneumonii, pleure:tii), in uncle forme de
tuberculoza pulmonara, dar mai ales :in abccscle pulmonare ~i in
pleureziile purulcnte.
Mas<tiul abdominal cunoa~te cele mai severe contraindicatii, fiind
interzis in:
> inflamafiile acute ~i cronice de orice naturJ;
> tulburiirile digestive, in bolile organelor abdominalc (stomac.
intestine, ficat, pancreas, splina, ganglioni litnfatici, rinichi. vezica
urinara, uter ~i anexe etc.);
Tot ce poate constitui o suferinta acuta, dureroas;l, hemoragic;l,
tumomla, inflamatorie ~i altele, care camcterizeaz;1 a~a numitul abdomen
acut, constituie o cauza serioasa de contraindicatie a masajului sub orice
forma.
CAPITOLUL IV
EXAMINAREA SUBIECTULUI IN VEDEREA
APLICARII MASAJULUI
4.1. Princitlii generate in atllicarea tratamentului .
Pentru ca asistenta kinetica sa fie eficienta, practicianul trebme
sa respccte o serie de principii. Acestea sunt subordonate prin~ipiului de
baza valabil oricarei forme de terdpie conservatoare sau radtcale~ este
vorb~ de principiul lui Hipocrate, pa~intele medicinii, sub fo~rn,~
dictonului: ,,Primum non nocere", adica ,Jn primul rdnd sii nu foci rau ,
pentru accasta este nccesara o pregatire corespunz..-'itoare, teorctic~ ~i
practico-metodica, a kinetoterapcutului. De asemenca, cl trebuw sa _se
afle intr-un dialog pennanent cu pacientul, care va fi slatmt sa~l
informeze asupra efectclor terapiei aplicate Pentru sigumnta tol~ra_nter,
kinctotcrapeutul va urmari mimica pacientilor sai deoarece, multi dmtre
ei in speranta unci vindccari mpide ~ complete suporta duren mtense:
Accstca insa. declan~eaza reactii de apamre al c<lror trdtament va fi mar
dificil, prin complexitate ~i durat:'i. .
Kinetoterapcutul trebuie sa lucreze in colaborare cu medrcul,
din specialitatea afcctiunii de care sufera pacicntul pe care i~ ingri}e~e,
precum ~i cu psihologul. Numai o abordme interdiscipl~narii, m ecl~p~ a
unei problcmc atilt de complcxe, cum cste terapta .Ill general .~~ ce~
kinctica in special, poatc oferi rezultatc bune ~~ unphctt satisfactn
profcsionale. ,
in accst context, toatc principiilc pc care le vom prezenta m
continuarc vor fi subordonatc principiului hipocratic~ acestea sunt:
I. .'-,'tabilirea precoce a diagnosticu/w .estc. d,e ~ot~lpetenta. medicului
specialist. rn privinta tratamcntulm kmcttc ms~ mtervcntra sa se va
limita Ia precizarea obiectivelor rccupcrJrii. urmand ca programul
propriu-zis sa fie intocmit de kinetoterdpcut. Evaluare<t pe~odicil a.
eficacitatii tcmpiei sc va realiza in echipa. Precocrtatca mslltmm
tratamentului cste un principiu care deriva dm promptttudmea
stabilirii diagnosticului Temporizarca terapiei arc ca efect
prclungirca dumtei imbolnavirii ~i scacterea eficicntei tramentului
prin aparitia unor re<1ctii sau atitudini compensatom.
2. Progresivitatea sau dozarea ~·i gradarea efortului este obligatorie ~i
de importanta hotaratoare 'in actul recuperator. Se realizeaza in
concordanta cu toleranta la efort a pacientului; dind capacitatca
motrica este nuUi, tratamentul kinetic inccpe de la zero. Solicitarea va
cre~te rational 'in privinta numarului de rcpetari, a amplitudinii. a
vitezei mi~carii ~i a incarcaturii cfortului.
Cea mai mare gre~eala pe care o poate face kinetotcrapeutul consta
in suprasolicitarea bolnavului pentru depa~irea nivelului functional
de moment. Gradarea efortului are Ia baza reguli cunoscute: de la
u~or Ia greu, de Ia simplu Ia complex, de Ia cunoscut Ia necunoscut.
Trecerea la exercitii noi sau combinate este posibila dupa cc au fost
bine 'invatate cele vcchi ~i mai simple.
Progresivitatea se realizeaza tinfuldu-se cont de rcac{iile fiziologice ~i
fiziopatologice ale organismului. Astfcl, cand apar semne de
neadaptare. trebuie scazut numarul exercitiilor ~i durata lor,
prelungindu-se in schimb pauzele.
$edintele se nlresc sau se an1ana, pana la disparitia complctii a
semnelor de oboseala sau de intolerant<l a cfortului. Cand evolutia
este bunii, se inccarca dep:l~irca valorilor functionale antcrioare
imbolnavirii.
3. Jndividualizarea tratamentului arc o dcoscbita importantii, deoarccc,
ca ~i in medicinii, tratam bolnavi ~i nu boli. Fiecarc pacient are o
reactivitate proprie fata de boali'i, deci bolile nu sunt idcntice Ia doua
sau mai multe persoanc, ceca ce inseamna ca nici tratamcntul aplicat
nu poate fi identic Astfel, pacientul bolnav sau convalescent va
primi o prescriptie medicala in concordanta cu natura ~i fa:~.a bolii,
reactivitatea organismului !li cu prezenta evcntualclor complicatii.
De asemenea, se va {inc cont de particularitatilc legate de sex. vftrstii.
profesie, temperament, conditii de viata. mcdiu etc.) Ia fcmci sc
constat:l o recuperarc 1nai rapida a mobilitatii, iar Ia barbati a fortei.
Varsta detennina rczultate sigurc ~i mai rapidc Ia tincri ~i copii.
Posibilitatilc intelectualc ale bolnavului au rol important in
recuperarc, nivelul ridicat contribuind in marc masura Ia atingcrca
obiectivelor unnaritc.
4. Principiile psihopedagogiei sunt obligatorii.
a) Convorbirea kinetoternpcutului cu pacicntul arc rolul
informarii acestuia in legaturi'i cu durata, scopul ~i modul de
actiune a mijloacclor folositc. Astfcl. pacientul nu sc va
supune tratamcntului pasiv ~i rescmnat ci va participa activ
34
~i cu incrcderc. Unii dintre ei, cu afectiuni care necesita un
tratament prelungit, din cauza efectelor care se indue lent
au o stare psihica depresiva. Acestea sunt cazurile cele mai
delicate, in care prezenta psihologului este obligatorie. in
rest, psihologul poate fi suplinit de medicul specialist ~i de
kinetoterapeut, care prin incurajiiri, sugestii, exemple
pozitive pot crea stiiri de buna dispozitie ~i incredere in
rczultate:
b) Principiul COfl:jfientizarii - presupunc 'intelegerea de catre
pacient a efectelor induse de mijloacele utilizate ~i a mtiunii
pentru care se aplica intr-o anumita succesiune;
c) Principiul activitiifii independente - este obligatoriu;
pacientul trebuie sa repcte ~i 'in afara ~edintelor din sala de
recuperare, proccdee metodice (de exemplu contrac{ii
izometrice), tehnici de psihoreglare sau exercitii fizice
cunoscute ~i recomandate de kinetoterapeut;
d) Principiul motivafiei - presupune gasirea modalitatilor de
a-1 detennina pe pacient sa vina cu increderc Ia tratament
sa-~i doreasc:l efortul fizic, sa nu se spcrie de acesta sau de
cclelalte mijloace folositc cu alte cuvinte trebuie creata
motivatia intema.
5. ( 'ontmuarea tratamentului pdna Ia recuperarea integra/a este un
pnnctptu greu de inteles pentru multi pacienti, care sc consideri'i
rccupcmti in momentul constat<'irii vindccarii somatice. Aceasta insa,
trcbuic continual<! pana Ia obtine~ea unci recupcri'iri complete, care
mclude !/1 nndccarca functionala. In nici o alta spccialitate medicala
intrcrupcrca tmtamentului nu are cfcctc rcgresivc atat de evidente c~
in kinetotcrdpie.
6. AsoC/erea cu alte mtjloace terapeutice optimizeaza eficicnta
nnJlmtcclor folosite, confinnand tcndinta modema de aplicare a unci
terapu complcxe. De multe ori, kinctoterapia consolideaza
tratamentc s;1ngcrande, ortopcdico-chirurgical sau ncs:1ngerande.
mcdicamentoase, dovedind ca estc o verig;l important;! in cadrul
terapici coplcxe.
-t2. Examinarca subicctului
. Uncle surse bibliografice consacra practicii masajului ilustmtii in
mamera ,tluminism naiv", in care pacientul estc reprczentat de o femeie
dominat:l de un tcrapeut viril care st:l in picioare. Ccrcctatorii cpocilor
J5
 anterioare vedeau in aceasta identificare a situatiei pacientului o stare de
dependenta a femeii mai degraba, dedit o simpla grafica. Psihologii
consultati in aceasta problema nu largesc dedit foarte putin optica
asimiland masajul unei tehnici hipnotice, inductive, cu urmari mai mult
regresive dedit dinamizatoare. Prin prisma acestor puncte de vedere, cei
doi protagoni~ti sunt vii, dar situatia este foarte ierarhi7.ata ~i, pentm toti
cci care au reu~it sa patmndii esenta masajului ~i a efectuarii sale, foartc
nesatisrncatoare, in masura in care nu se tine cont de scopul dialectic care
dicteaza adaptarea continua a masajului.
A reduce masajul Ia o simpla tehnica standard, uniform aplicatii
pe un model standard, inseamna a priva aceastii terapie de una dintre
bogatiile sale majore: calitatea unei relatii interpersonale activatoare, care
permite adesea sa se stabileasca ~i sa se adapteze tehnica de masaj
Este cunoscut faptul ca toate tehnicile de masaj produc stimularea
!ocala a unei foartc bogate retele de receptori pcriferici, rezultiind
inevitabil o variape a fonnulei tonice. Aceste efecte. nu au bineinteles
efectul unci mi~ciiri de gimnastica, dar pot fi clc asimilate pasivit.:'itii?
Aceast1i atitudine ar insemna sa elimine conceptul de macromi~care Ia
nivelul organelor, sa i!:,'IlorJm deliberat activitatea recunoscutii Ia nivclul
fibrelor musculare ~i chiar Ia nivel celular, cu mecanismele lor de
adaptare.
Con~tient sau nu, pacientul raspunde Ia aplicarea tehnicii de
masaj, prin iiL<;;l~i adaptarile care se declan~ea:ul. Astfel, pomind de Ia
planul muscular, mas~jul activea7.1i reactivitatea ansamblului sistemului
nervos; stimularile pcriferice stabilesc un dialog continuu cu centri
superiori, fenomen cu atat mai rcmarcabil cu cat este mai diferentiat
calitativ. Posibilitatea de triere a afectiunilor dovcde~te deja o activitate de
organizare, de stmcturare, fapt subliniat de Dolto, care afirma:
,extraordinar este faptul ca receptorii au o cww.~tin(ii, naiva .~·i ejicienta;
ei sunt capabili sa frt'ineze mesajele care nu sunt acceptate sau ,. dorite"
de cafre centri superiori". TrJirea masajului presupune deci, din partca
subiectului, o reactie care sc situea7..(1la varful iemrhic al rcglilrii nervoase,
unniind reintegrarea imaginii corporale perturbate.
A~a cum un cuviint, o imagine pot da de gandit, tot a~a, contactul
mainii poate ,da viata", contribuind Ia con~tientizarea zonelor mas;lte.
Acest aspect restmcturant se opune dogmei ,masajului = terapie pasivi'i";
corpul, prelucrat pe zone, se recupereaza ~i se reintegreaza, toate acestea
neputand fi transmise de catre kinetoterapeut corpului pasiv al subiectului.
Rezultatele depind de raspunsurile obtinute ca unnare a actiunilor
intreprinse de catre kinetoterapcut.
A~adar, in timpul masajului, se realizea7.1i un dialog ,rnra
cuvinte" real, in care cei doi protagoni~i sunt implicati in paralcl, Ia fel de
activ, fie ca se unnare~te obtinerea unor infonnatii (examinarea
subiectului) in vederea organismului celui masat, infom1apile circulfmd, in
acest mod. in ambele sensuri. Pentm a percepe ~i a putea folosi acest
limbaj este necesara con~tientizarea subiectului asupra actiunilor care se
executa asupra sa, ~i mai ales educarea ~i antrenarea simtului tactil al
kinetoterapcutilor in descoperirea abaterilor de Ia nonnal in stmctura ~i
functionalitatea organismului ~i a interpretiirii acestora in vederea adapt~i
actului terapeutic corespunziitor apliciirii masajului sau actul terapeuuc,
gestul palpator nu are sens dedit in functie de raspunsul dat, suscitand - Ia
rJndul sau - un nou demers, intr-un feed-back continuu. Inteligenta,
afectivitatea ~i chiar emotivitatca fiecamia dintre interlocutori tes panza de
fond a acestei situatii de schimb, care nu este sub nici o fom1a un monolog
~i care poate da infonnatii cronate in cazul izolarii unui clement pe
motivul analizci.
Dialogul mas;1t - masor sc dezvoltii intr-a lume a punctelor ~i
1.0nelor de masat stabilite pc baza unui substrat anatomo-fiziologic clar
(puncte de cmergenta a ncrvilor, zone de insertie musculara, etc.).
in conclu1je, um1arind in pcnn;ment<1 obtinerea unor infonnatii
cat mai complete in legatur.1 cu starea subicctului ~i adaptand gestul
tcrapeutic in functie de acestca, arc loc - de fapt - un adevarat dialog
intre kinetoterapcut ~i subiect, o comunicare mai ales infraverbala, in care
vorbele sunt inlocuitc de contactul mainilor tempeutului cu corpul
subicctului ~i de rcactiile de raspuns ale fiecarui caz. in masaj,
examinarea subiectului nu arc scop de diagnostic, ci este o testare, care
scrve~te in pennanenta ca punct de referinta pentm a interpreta corect
starca acestuia pe masura demlarii tratamentului.
Se rccomand<1 ca terapcutul sa faca o fi~ii de cxaminare, pe care
sa facil inventaml tuturor semnclor descoperite. pentm a lc putea unnari
variatiile. Examinarea subicctului va punc accent pc domi!1anta acestuia,
adica pe locul pc care il ocupa actul palpatoriu. Jntre palparea
exploratorie ~i atingerea terapcutica nu trebuie s<1 existe difercntc ~i
discontinuitate, aceasta examinare fiind astfel continml, in timpul
aceleia~i ~edinte de masaj ~i repetata in fiecare ~edinta.
1,7
 Tinand cont de indicafiile mas;Uului, in functie de necesWifi. se
va proceda, succesiv, Ia examinarea pielii, tcsutului celular subcutanat. a
mu~chilor, a tcndoanelor, a articulafilor, a sistemului nervos, a circulatiei
~i a vase! or din cavitate.:'l abdominala.
4.2.1. Examinarea flielii ~i a tesutului subcutanat
Pielea ~i tesutul subcutanat receptcaza toti stimulii constituifi de
actiunile masorului, oricare ar fi scopul ~i destinatia procedeelor ~i
tehnicilor aplicate. Efectele lor transmitandu-se obligatoriu prin
intermediul acestor structuri. Relatiile functionale care exista intre
inveli~ul de suprafata ~i organele interne justifica efectele obtinute prin
aplicarea masajului in scopul trJirii unor disfunctii organice.
Examinarea pielii nu poate fi disociata de cea a tesutului
subcutanat, deoarece (chiar daca acest lucru este posibil in uncle regiuni),
eel mai frecvent palparea nu permite diferentierea clara a acestor doua
structuri, in afara raporturilor lor foarte apropiate din punct de vedere
anatomic, ele avand ~i relafii fiziologice foarte stnlnse.
Convorbirea cu subiectul - urmare~te obtinerea unor informatii
in legaturii cu cventualele contraindicatii pentru aplicarea masajului ~i
pennite evidentierea cxistentei unor scnzatii de fumiciituri, manciirimi.
tensiuni, arsuri, dureri spontane sau provocat care insotesc adesea o
hipereste?je.
Examinarea vizualt'i -are in vedere unniitoarele aspccte:
).;.> culoarea care trebuie interpretata in functie de rasa, profesiune ~~
particularitiitile individuale; de asemenea, se urmaresc variatiile
patologice care pot constitui contraindicatii, cum ar fi: eritem,
ciano?...:'i, melanodennie, vitiligo, paloare, ca ~i topografia lor
).;.> granula,tia .yi relieful. Granulatia e:-,.-prima finetea texturii supcrficiale
Relieful suprafetei poate fi mai mult sau mai putin rcgulat. Aspectul
poate fi ,capitonat", atunci cand paniculul adipos subcutanat este
gros sau dind este insotit de o anumita distrofie, ca in cazul celulitei
din obezitate;
).;.> fanerele, aspectullor oferind infonnatii asupra troficitatii;
).;.> aspectele patologice. 0 serie de modificiiri ale pielii pot conduce Ia
stabilirea unei contraindicafii pentru aplicarea masajului: tendinta
hemoragica, tumori benigne, eriteme, papule, vezicule, bule, croziuni
etc. Uncle insii constituie in indicatii ale aplidlrii masajului, ca de
exemplu: uncle ulceratii, cicatrici, vergeturi. acnec, cupcrozii.
38
Descuamarca pielii nu constituic o contraindicatie pentru aplicarea
masajului, daca este sccundara unci imobilizari 'in aparat gipsat:
).- palparea - 'ii da posibilitatea kinetoterapeutului sa aprecicze:
• temperatura, care poate fi dccelatii prin atingere cu partea
dorsala a mainii, care este mai sensibila, proccdandu-se
totdeauna prin comparaea piiftilor simetrice. 0 temperatura
cutanatii crescuta poate fi un semn inflamator, iar o
temperatura sciizut:'i, mai ales Ia nivelul extremitiifilor,
infom1ea7ii despre existenta unor tulburiiri de vascularizatie;
Um1arirea variatiilor de temperatura de Ia o ~edinta de
masaj Ia alta reprczintii un bun ghid pentru desla~urarea
acesteia, dar nu trebuie uitat faptul ca masajul, prin efectele
sale vasomotorii determinii cre~terea momentanii a
tempemturii cutanatc, din accst motiv recomandandu-se
masurarca sa Ia 'inccputul ~edintei;
• umiditatea. Pielea umcda sau pielea grasii pot impune
folosirca anumitor procedee ~i tchnici de masaj, din acest
motiv fiind rccomandata cxaminarea gradului de umiditate;
• grosimea. Sc apreciazii prin prinderea unui pliu cutanat,
folosind priza mica (intre police ~i index), medic (intre
police ~i vf1rfurile cclorlalte degete) sau marc (intrc radiicina
mainii ~i fata palmarJ a degetelor), in functic de necesitafi.
Pc baza rcaliz<1rii unui studiu comparativ sc poate dcpista
fie diminuarca grosimii (atrofic), fie o crc~tcrc (hipertrofic)
datoratii grosimii stmtului comos sau stratului adipos;
• mobilitatea. Sc apreciaza pc baza gradului de deplasarc a
stratului superficial pc planurilc subiacente. Mobilitatea
poate fi diminuatii 'in cazul fibrozei sau al cicatriciilor sau
crcscut<l in uncle afcctiuni ale fibrclor elastice;
• consislenfa ~~ e/asticitatea. Elasticitatea rcprczinta
capacitatea pielii de a-~i relua pozitia initialii dupa
dcformare ~i. 'in functic de valorile sale, face sa creasca sau
sii scada gradul de mobilitatc al straturilor superficiale. Si
cxaminarca consistcntci straturilor superficiale estc foarte
importantii, in mod nonnal, pielea fiind supla dar ferma ~i
rczistcntii Ia palpare ~i cxaminatorul pcrcepand o sen:t.atic de
rczistentii elastica, fiirii ca subicctul sa acuzc durcrc;
• sensihililatea. Din acest punct de vcdcrc, sc tcstcalli mai
ales scnsibilitatca Ia ciupirc, putandu-sc dctccta fie o
3')
 hipcrcstc7je (sensibilitate crescuta) superficiala, fie o durere
datomt.-1 unor alterari structumlc mai profunde;
• aspecte patologice. Se urmare~te depistarea cicatriciilor,
vergeturilor, escarele, ulceratiile, picrderilor de substanta,
acneci, cuperozei, infiltmtelor, edemclor.
Dintre aspectele patologice enumemte vom sublinia diteva
aspecte legate de infiltmte ~i edeme, restul fiind abordat mai detaliat pe
parcursullucrarii:
}"> infiltrate/e. La nivelul tesutului cclular subcutanat se poate produce o
distrofie. Prin palpare profund:'i, ciupiri ~i rulari ale pliului cutanat se
poate constata diminuarea mobilitatii, cre~terea sensibilitaJii,
existenta unor benzi indurate sau a unor noduli intariti. Infiltratele
pot fi localizate in orice regiune, dar se intalnesc mai frecvent Ia
nivelul cefei, umerilor, regiunii lombare joase ~i fetei interne a
genunchiului;
}"> edemele. in timpul examinarii trebuie facuta diferenta intre edemul
moale care da semnul godeului ~i edemul dur. mai vechi. organiz.at
care are un aspect ,cartonat", intarit. cu aderente ale diferitelor
planuri intre cle, care nu da senmul godeului ~i care este adesea
dureros, intre aceste doua aspecte extreme cxistand ~ fom1e
intennediare. in regiunile cu masii muscular;! marc. aprecierca
infiltmtului edcmatos poate fi mai dificila (rcgiunca fcsiera, coapsc ).
4.2.2. Examinarea fesutului muscuhtr
Musculatum fiind, impreuna cu pielea, un vast tcrcn de actiune
elcctiva a masajului, examinarea sa trebuie sa fie efectuata Ia fel de
complet. Pentru efcctuarea acestci examinari, se recomanda pozitionarea
subiectului in a~ fel incat sa i sc asigure un confort ma\:im ~i rclaxarea
grupelor rimscularc cxaminate, tinfmdu-se cont ~i de caracteristicilc
afcctiunii, cat ~i de asigurarea posibilitatii de acccs a cxaminatorului Ia
regiunca testata. In general, se rccomand:'i. unniitoarcle pozitii :
}"> pentru examinarea musculaturii membrului superior: pozitia a~cz.at,
cu mcmbrul superior u~or abdus din umiir, cotul flcctat. antebratul in
sprijin pe un suport; ,
}"> pentru examinarea muscu/aturii membrului inferior: pozitia decubit
dorsal, cu un rulou sub spatiul popliteu, sau decubit ventml, cu un
rulou sub glemii;
Y pentru examinarea musculaturii VJatelui:
40
• pozitia a~ezat, cu fruntea sprijinita pe un propriile antebrate.
pentru examinarea musculaturii cervicale:
• pozitia decubit ventral, pentru examinarea musculaturii
dorsale ~i lombarc;
• pozitia latero-cubitalii, pentru examinarea musculaturii
partilor laterale ale trunchiului, san in situatiile in care
celelalte pozitii nu pot fi adoptatc.
Hxaminarea vizualt'i pennitc dcpistarea unci eventuale
amiotrofii, prin comparntie (nu trebuie pierdut din vcdere faptul di
existenta unui edem poate masca pierderea de volum muscular!).
Palparea mu~chilor este mai dificilii, de accea se recomanda ca
ea sa se efectueze de mai multc ori, sa se foloseasca mai mult palparca
lateralii (care pcrmitc mai u~or accesul la mu~chi) insotita de lcganarea
masci muscularc. intinderea sa ~i confruntarca datclor obtinute cu cclc
rczultatc in unna unor contractii izometrice ~i izotonicc.
Palparea da informatii asuprn urmatoarelor aspccte:
;.. volumul. Daca o atrofic unilaterala estc u~or de rccunoscut , nu sc
poate spunc accla~i lucru dcspre variatiile de volum mai mici, in caz.
aprccicrca volumului dcvenind o chcstiunc de raporturi ~i
proportionalitatc: din acest punct de vcdcrc, in eel de-al doilca caz,
se va tine cont de difcrentclc intre segmentcle/partile simetricc in
functie de profcsiunc, sportul prdcticat ~i latcralitatc (dreptaci sau
stangaci).
• atro{ta musculart'i consta in diminuarea volumului
mu~chilor, poatc fi regionala ~i u~or de sesil'.at sau difuzii ~i
atunci poatc fi confundata cu uncle aspcctc ale carentelor de
cre~tcrc; in ultimul caz; cstc ncccsara adaugarea. Ia
cxaminarca prin palparc, a rczultatclor obtinute prin
analizarca capacitatii functionalc a grupelor muscularc
respective.
• hipertrojia musculart'i consta in crc~tcrca volumului
mu~chilor (sc poatc intalni ~i in uncle miopatii); daca estc
modcrata ~I difuza, poate trecc neobscrvata (fiind
considerata ca o caractcristica morfologica individuala,
normala a subicctului respcctiv); din acest motiv o dcosebita
important-a. in cadrul examiniirii, o arc anali7.area capacitatii
functionalc, a durerilor ~i a gradului de fatigabilitate al
mu~chilor rcspcctivi.
41
~ sensibi/itatea Mu~chiul sanatos nu prezinta reactii dureroase in
timpul unci palpari cu intensitate moderata; durerea poate apare. in
mod trecator, dupa un efort intens, reflectand o stare de oboseala ~i
nu neaparat o stare patologica. Durerea musculara se deosebe$te de
cea de origine cutanata sau osteo-articulara $i daca apare cu
regularitate, poate fi pusa in legaturii cu existenta unor modificiiri
stmcturale sau a unci stari cronice de sunnenaj. Interpretarea tmei
dureri musculare poate fi foarte dificila deoarece cauza reala poate fi
chiar Ia nivclul InU$Chiulni, san - eel mai frecvent - Ia nivel oslo-
articular , Ia nivelnl sistemnlui nervos san al viscerelor, ea pntandn-
se asocia en alte probleme ca: infiltrate, hipertonie, hematoame etc.
in general, durerea mnscnlarJ poate fi considerata ca expresie reflexii
a nnor diverse tnlbnriiri in funct.ionalitatea intregului organism.
~ tonusul. in afara variatiilor individnalc, de Ia o rcginne la alta, de Ia o
zi la alta, care pot fi considerate in limite nonnale, in timpul
examiniirii, se poate decela:
• hipertonia muscularii se recunoa$te prin faptul ca ITIU$Chiul
este inHirit, tensional $i opune oarecare rczistenta Ia palpare.
existenta ei pntand conduce spre numeroasc etiologii (mai
ales nervoase). De multe ori, hipcrtonia muscularJ se
asociaza cu dureri cutanate $i infiltrate ale tcsutului cclular
subcutanat, IIlU$Chiul in sine nefiind neapardt dureros Ia
palpare (ne decelarea corecta a acestor aspecte poate
conduce la intarzierea aplicarii tratamentului sau Ia
aplicarea lui necorespunzatoare). Hipertoniei musculare
care aparc in lipsa oricaror senme neurologice. i se atribuie
numele de contracturii, depistarea pcntru a se putca
interveni Ia timp $i eficient (in generaL acest tip de
hipertonie raspund foarte bine Ia tratamentul prin masaj). in
caz contrar existand riscul evolutiei sale sprc retracturil.
Daca contracturile sunt, in general, evidente. induratiilc $i
infiltratele necesitii o palpare foarte blandii, atentii dar mai
profunda, executatii cu varfurilc degetclor sau cu fata lor
palmara. Maignc a descris induratiilc astfcl: ,.Mici corzi
dure, tensionate, sensibile, a caror consistenta este
superioarJ celei a restului 111U$Chiului in care sunt locali:;llle,
acesta fiind de obicei hipotonic. Dimcnsiunile lor sunt
variabile, Ia palpare semanand cu un fir de sarma subtire. cu
o coarda mai groasa sau chiar cu un creion, avand lungimi
42
intre 2 $i 10 em paralele cu directia fibrei musculare.
Palparea lor produce, adesca, o durere spontanii vie.
asemanatoare cu cea produsa de o crampa musculara
(carcel) $i localizata intr-un anumit punct" Ele apar
frecvent la nivelul anumitor 111U$Chi in nevralgiile sciaticc.
cervico - bral1iale, crurale, solearul fesieml mijlociu.
cvadricepsului $i 111U$Chii paravertcbrali fiind eel mai
frecvent afectati. in aceste cazuri. masajul constituie o
solutie tcrapeutica simpla $i, de ccle mai multe ori, de o
eficientii remarcabila.
);- jihrozele. Sunt de fapt, modificari stmcturale care se produc ca
unnare a modificarilor functionale sau a unor stari inflarnatorii $i
distrofice. Fihroza este caracterizata de reactia mU$Chiului ~i se poate
depista la mobilizarea fortata a segmentului rcspectiv; Ia palparea
ansamblul mu~chiului aparc intarit, cu elasticitatea picrduta (partial
sau total). fibrozcle putand fi dureroase daca sc asociaza cu o stare
inflamatorc sau cu o contmctura. Masajul singur este insuficient
pcntm a trdta o fibroza, avfmd insa important.'! mare din punct de
vederc profilactic.
);- alte proh/eme. La examinarea lllU$Chilor se mai pot depista:
• hematoamc. mai mull sau mai putin difuzc. mai mici sau
mai mari, dup:1 caz~
• stiiri inflamatorii (miozitc). in care intregul mu~chi estc
dureros $i inti It rat;
• nucleu de osificarc (miozita osifianta):
• aponcvrozitc;
• ruptun musculare.
.t.2.3. Examinarea tcndonnelor
Examinarea tcndoanclor sc diferenti:v.<l de cxaminarea
mu~chiului in sine. dcoarece problcmclc care apar sunt difcrite. In ceca cc
privC$1e masajul, acesta poate s!i prezintc interes doar pcntm durcrile
inscrtiiloc aceste dureri tendino - pcriostalc put<lndu-sc asocia cu cele ale
rnu~chilor. Pcntm a efcctua exarninarea tendoanclor sc folose$1C palparea
~i puncrea lor in tensiunc.
Pa/parea unniire$te cvidentierea unniitoarclor aspccte:
,_. durerile inserfiei. Cfmd tcndonul cste destul de superficial pcntm a
putea fi acccsat corcspunzcltor, in timpul palparii, dcgetcle se
dcplaseaza pe toat<l lungimca sa. Durcrea vic starnita de prcsiunca pc
41
 punctul de inscrtie semnaleaza o tenoperiozita de inscrtie (durerile
asociindu-se, in general, cu cele ale mu~chilor), care este insotita
adesea de infiltrdte ale planurilor supradiacente (aceasta durere este
asemill:mtoare aceleia pe care subiectul o resimte atunci cand pune
tendonul in tensiune in timpul anumitor mi~cari). Cele mai frecvcnte
localizari ale tenoperiostitelor de insertie sunt: mu~chii labei de gasca,
fesierul mijlociu ~i mic, pclvio-hanterienii. adductorii membrului
inferior ~i insertiile lor pubiene, tensorul fasciei lata, peronierii
laterali, fascicolul clavicular al deltoidului, fasciculul superior al
trapezului, supraspinosul, epicondilienii, mu~chii pardvertebrali ~i cei
ai regiunii periscapulare;
);- rupturile !fi tumori/e. Prin palpare se pot dccela ~i cre~terile de volum
localizate pe traiectul tendonului; cre~terile de volum se pot datora
existentci unor tumori xantomatoase, insotite de fenomene
inflamatorii, tumori care pot determina ruperea partiala sau totala a
tcndonului. Alte categorii de rupturi pot survcni ca unnarc a
traumatismelor sau a tenosinevitci ~i sunt insotite de impotcnta
funcf.ionala mai mare sau mai mica, in functie de caracterul complet
sau partial al rupturii; identificarea accstor lcziuni estc foarte
importanta, deoarece ele reprezinta contraindicatii ale aplicarii
masajului.
4.2.4. Examinarca articulafiilor
Prin efectuarea unui bilant articular se pot obtine informatii
despre mobilitatea articulara (sub toate aspectele sale cantitative ~i
calitative) ~i despre stabilitatea articular:!.
Examinarea prin palpare nu este posibila dedit daca articulajia
este superficialii, doar astfel fiind posibil accesul Ia clementele particulare
ale articulatiei.
);- convorbirea cu subiectu/ ofera infonnatii asupra cardctcristicilor
fenomenclor durcroasc (ritmului inflamator san ritmului mecanic) ~i
asupra cxisten(ei eventualelor fenomenc de blocaj.
);- examinarea vizualii ofera infonmt~i desprc pozitia spontam'l
(analogica sau prin deformarc) ~i volumul articulatici (crc~terea
volumului se poate datora unci hipcrtrofii a sinovialei, unci rcvarsc'lri,
unei hipcrtrofii a epifizelor sau unui cdem periarticular).
> pa/parea.
44
Dupa ce i s-a ccrut pacicntului sa efectuezc o serie de mi~cari ~i dupa
ce s-a mobilizat pasiv articulatia, se procedeaza Ia palparea diverselor
clemente. astfel:
• ligamentele. Durerile insertiei ligamcntarc atrag atentia
asupra faptului ca in afectiune este inclus, mai mult, periostul
~i uneori micile burse scroase. Rupturile nu sunt de obicei
percepute dcoarece sunt inecate in revarsatullocal. Este bine
ca palparea sa fie complctata prin punerea in tensiune pash·a
a ligamentului ~i inregistrarea reac~ilor care se produc.
• capsula. 0 sinoviala sanatoasa nu poate fi perceputa la uncle
articulatii, ca dcvenind perceptibila atunci cand este sediul
unor fenomene inflamatorii (este ingro~ata, tumefiata).
Cre~tcrea productiei de lichid sinovial poate fi detectata prin
perceperea (prin palpare) a bombarii fundului de sac sinovial
~i cre~tcrea tcnsiunii sinovialei.
• interlinia articu/ara. Palparca urmare~te identificarca une1
zone dureroase care poate fi tmtata prin masaj sau
recunoa~tcrea tuturor modificarilor care pot constitui
contraindicatii ale masajului.
4.2.5. Examinarea circulntiei
Examinarea circulatici de retur (venoasa limfatica) in membrele
infcrioare:
', convorb1rea cu subiectu/ poate scoate in evidenta uncle semne
functionalc ca scnzatia de grcutate, de tensiune, crampe la nivelul
membrelor infcrioare. etc.
> examinarea vizuahi ~·i prin palpare ofcn'l infonnatii in legatura cu
cxistcnta edcmclor, a eventualclor modificari de culoare ale pielii, a
tulburarilor trofice, a durerilor sau a unor adenopatii (mai ales Ia
nivcl inghinal ~i crural)
4.2.6. El.aminarca sistcmului ncn·os
in lcgatura cu sistemul nervos, in scopul stabilirii corcctc a
conduitci de urmat in aplicarca tratamcntului prin mas<ti, prczinta
importan\iL mai ales, dcpistarca cxistentei unor tulburari trofice, precum
~i tcstarea sensibilitatii (hipcrestczic cutanata. hipercstezje profun<i'i,
hipcrestczic sau ancstezie ), date care pot fi obtinute folosind acclea~i
modalitati de cx;m1inare (convorbirca cu subicctul, cxamimrrca vizuala ~i
palparca).
45
 4.2. 7. Examinarea ,·iscerelor din cayitatea ahdominahi
Convorbirea cu subiectul, permitc efectuarca unui bilant in
legatura cu stan~a marilor functiuni.
Palparea este modalitatea examinatore de baza, efectuandu-se
pe zonele corcspondente organelor, astfel:
);> jicatul se palpeaza sub marginca interioarJ a grilajului costal drept;
>- vezica biliara se palpeaza in hipocondrul drept, in punctul lui
Murphy;
;,.. stomacul se examineaza prin palparea zonei epigastrice:
;,.. !>plina se palpea?..a in hipocondrul stang.
);> colonul se palpcaza pomind de Ia fosa iliaca intema dreapi<'L spre
unghiul splenic ~i de acolo spre fosa intema stanga.
);- intestinul subfire se examinea?ii palpand <msamblul anselor in
regiunea periombilicala (mezogastru).
Percufia pennite studierea sonoritatii ansamblului viscerelor
goale din cavitatea abdominala ~i delimitarea limitclor organelor
parenchimatoase (ficat, splina).
4.3. Stabilirea confinutului ~cdinfelor de masn.i in funcfie de
rczultatelc examinarii
Posibi/it{ifi de core/are a diverse/or prucedee ,\·i tehnici df'
masaj, in cadrul aceleia:fi ~·edinfe, infuncfie de scupul urmarit. Selcctarea
~i imbinarea in cadrul aceleia~i ~edinte de masaj a unor clemente din
diverse metode va tine cont de o seric de aspecte referitoarc Ia pacient ~i
afeqiune. cum ar fi:
;,.. diagnostic:
;;... vechimea afectitmii;
,., simptome;
;,.. recomandari medicalc
;.;. scopul urm:lrit:
;,.. observatiilc rezultate in unna examinarii subicctului in vcderea
aplicarii masajului:
;,.. gmdul de reactivitate al pacientului ~i modul de obtinerc a reactiilor
de raspuns:
;;... evolutia generahl ~i evolutia ca urmare a efectelor specifice unn;lrite
prin apliearca masajului etc.
Atunci c:lnd se vorbe~te despre alc:ltuirca unui program de
actionare in funqie de scopul propus. estc vorba de fapt de sclectarca
46
acelor metode, proccdee ~i tehnici care au posibilitatea de a se completa
~i a-~i intari efectele reciproc. Cunoscandu-se faptul ca efectele masajului
nu se pot disocia complet, este de Ia sine inteles ca programele vor fi
alcatuite din dominante sau metode, procedee ~i telmici de masaj cu
cfecte predominant asupra aparatelor sau sistemelor interesatc in sensu!
atingcrii scopului principal.
in general, principalele scopuri unnarite in timpul aplicarii
masajului. din care deriva efectele necesare rczolvarii majoritatii
abordarilor terapcutice, sunt:
'r scopul circulator:
);> scopul rela"<ator, sedativ (antalgic);
,., scopul stimulativ.
4.4. Protocolul unci ~cdinfc de masaj
Pentru intocmirca unui protocol al ~cdintei de masaj se vor avea
in vedere:
', pozitia subicctului~
,., pozitia rcgiunii sau segmentului pe care se aqioneaza;
'r abordarea aplicarii masajului in unnatoarea succesiune:
'r procedee ~i tchnici cu efecte generale asupra intregului organism, in
sensu! stimularii rcechilibrarii neurovegetative;
}.- procedee ~i tchnici cu efecte predominant reflexe, aplicate Ia distanta
de regiunealscgmcntul afectat;
'"r procedcc ~i tchnici aplicate Ia distan(a de rcgiunealsegmentul afectat
sau pe rcgiunea/segmentul afectat, cu scop de pregatire pcntru
urrn;ltoarelc interventii:
;,.. proccdee ~i tchnici aplicate pc rcgiuncalscgmcntul afcctat, cu scop
strict terapcutic-recuperator, in strfmsa legaturJ cu specificul
afectiunii ~i particularit:ltile individualc ale subiectului:
'r procedec ~i tehnici de calmare- Iini~tirea sau stabili1~1re a efectelor
urmiirite ~i obtinutc in cadrul ~edintei.
Caractcdsticile protocolului unci ~edinte de masaj care i~i J)ropune
obtinerell unor efccte J)rcdominant circullltorii
Se ~tic ca. toate tipurile de mas;~j au efecte de ordin circulator.
dar pentru a drena un cdem sau a facilita circulatia sanguina ~i limfatie<1,
sc vor sclecta ~i combina cele mai eliciente metode, proccdee ~i tehnici,
in a~a fel inc:1t cfectele sii fie c:1t mai putcmice, rapide ~i stabile.
47
 Astfel, urmarind caracteristicile de mai sus, pentru obtinerea unor efecte
de facilitare a circulatiei de retur sau a circulatiei arteriale, se vor avea in
vedere unru'ltoarele:
Y pozitia subiectului: dit mai comoda, cu musculatura relaxata:
Y pozitia regiunii (membrului/membrelor) afectate: declivii, pentru
facilitarea circulatiei arteriale;
> abordarea procedeelor ~i tehnicilor de masaj se poate realiza in
unnatoarea succesiune:
• ,constructia bazei" din masajul reflex al tesutului
conjunctiv subcutanat cu efect de reechilibrare
neurovegetativa;
• mas<ij ,de apel" abdomirull - pcntru membrele inferioare -
~i toracal - pentru membrele superioare;
• masaj segmentar al membrului respectiv, incepiind cu
segmentul proximal ~i continuiind piina distal, totdeauna in
sensu! circulatiei de retur, rni~carile tem1iniindu-se de
fiecarc data proximal;
• masajul reflex a! piciorului - pc zonele corespondente
sistemului circulator sanguin ~i lirnfatic;
• masaj relaxator, decontracturant al umerilor ~i cefei;
• masaj energetic al trunchiului.
in cadrul programelor complexe kinetoterapeuticc. masajul sc
completeaza eficient cu procedeele ~i metodele de gimnastica cardio-
vasculara, cu posturari ~i aplicarea unor contcntii clasticc. in scopul
amplifid'irii ~i asigtmlrii durabilitatii efectclor obtinute.
Efectele de ordin circulator fiind dublate de cfccte troficc, cstc
de Ia sine infeles ca masajul va fi foarte eficicnt ~i in profilaxia sau
tratamentul escarelor varicoase.
in cazul in care sunt asigurate condi(iile optimc de mediu
ambiant (temperatura, luminozitate, lini~te etc.), prin aceasta modalitate
de actionare se obtin efecte relaxatoare reale, mai ales generate. Acest tip
de masaj se poate asocia eficient cu tehnici de rcla~e controlata (de tip
exogen sau endogen) ~i psihoterapcuticc.
Efcctul sedativ ~i antalgic localizat se poate obtine ~i prin
procedcc ~i tehnici aplicate Ia distant<! de Iocul dureros (pe calc rcflcxa,
prin masajul zonelor reflexogcne reciproce, masajul reflex a! picioarelor
~i mfunilor, prcsopunctura etc.), dar ~i prin aplicatii efectuate chiar pc
locul dureros, folosind uneori chiar ~i tchnici care provoaca oarccare
durere (masajul transversal profund, masajul special in celulalgii etc.).
Caracteristicile J>rotocolului unei ~edinte de mnsnj care i~i prOJ>une
obtineren unor efecte Jlredominnnt stimulative.
Din punct de vedere tehnic efectul stimulativ nu poate fi obtinut
deciit prin aplicatii cat mai discontinue, cu schimbari rapide ~i dese de
ritm, cu intensitatc ~i profunzime mare. Se vor selecta din cadrul
metodelor ~i procedeclor, tehnicilc scurtc mai mult sau mai putin
profundc, in functie de influentcle directc (mccanicc) sau indirecte
(reOexc) unnaritc.

Caracteristicile protocolului unci ~edin~c de masaj care i~i JlrOJmne

obtinerea unor efccte predomin:mt sedative, antalgice
in general, pentru a obtine acestc efectc, masajul trcbuie sa aibil
un caractcr dcstul de lent ~i nu trcbuie se fie prca profund ~i intcns. pentru
a nu stimula prea mult scnsibilitalea subiectului. Se va actiona timp Iillli
indelungat, acest lucru regliindu-sc ~i in functie de particularitatile
subiectilor, Ia unii o durata prca mare de actionare, putiind avea cfecte
inverse. Se va Iuera continuu, tehnicile folosite decurg:1nd uncle din
allele, in scopul completilrii efectelor.

48 49
 sfiir~it cu o manu~a din par de cal imbibata in alcool, camfor sau apa de
colonie (sau cu un prosop rugos), pentru a indeparta de pe tegument
produ~ii toxici de metabolism, precum ~i pudra de talc.

CAPITOLUL V
5.2. Masajul de antrenament
MASAJUL IN ANTRENAMENTUL SPORTIV
In literdtura de specialitate, antrenamentul sportiv este
considerat un proces instructiv-educativ de maximizare a capacitiifilor
5.1. Masajul inainte de antrenament
psiho~fizice cunoscut ~~i sub denumirea de capacitate _de perf~rma~fii.
Pentru a putea practica cu bune rczultate actlVItatea sportiva
Valorile ;mtrenamentului sportiv contemporan Ia toate mvelele (mcepand
dirijata, inainte de inceperea antrcnamentului, subiectul - care nu a
de Ia copii ~i pana Ia sportivii de inalta performanta) au atins in ceca ~e
practicat dedit sporadic exercitiul fizic - trebuie supus unor metode
prive~te volurnul ~i intensitatea, cele mai ridicate cote de Ia inceputunlc
combinate de gimnastica respiratorie, musculara ~i masaj.
sportului ~i pana azi. .
Dezvoltarea acestor sisteme ~i organe este mediocra. catcodata
Eficacitatea rnasajului in antrenamentul sport1v este
chiar insuficienta, iar mu~chii, inima ~i plamanii sunt inapti sa
indiscutabila indiferent de nivelul de pregatire. Facem aceasta precizare,
functioneze Ia parametri ridicati. In aceste conditii masajul va stimula
avand in vedere ca la incepatori - copii ~i juniori - in fazele de invatare a
functiilc nutritive, energetice ~i va cre~tc amplitudinea mi~carilor
procedeelor tehnice, in prima etapa a fonnarii deprinderilor motrice,
respiratorii:
grupele de mu~chi se contracta in mod inutil, mi~carea. efectuandu-se
~ se va 'incepe cu un masaj stimulant pentru a crc~te tonicitatea fibrelor
sacadat in ritmuri improprii. fapt ce duce Ia cre~terea exces1va a tonusulm
musculare inactive anterior. Acesta va consta dintr-un cfleuraj
muscular ~i mentinerea acestei incordari, mult timp dupa incheierea
executa! cu ritm ~i intensitate crescanda, aplicat diverselor grupe
Iectiei. De aceea, consideram ca ace~tia au tot atata nevoie de masaj ca ~i
musculare ale membrclor supcrioare ~i infcrioarc.
sportivii consacrdti, Ia care predomina in primul rand efortul ~i
;.- se va continua cu friqiuni energice. profunde executatc cu varful
intensitatea acestuia, ale carui efccte, manifestate prin oboseala, trebuie
degctelor, sub un unghi de 30°;
inlatumte. Totodat.'l, perfonnerii - printr-o stare puternica de stres indusa
~ urmeazii framantatul cu priza marc, dupa care sc va executa un
uneori din con~tientizarea riscului competitional sau de o subestimare a
tapotament pornind de Ia e:>..1remitatea distah1 catrc cca proximala a
posibilitatilor proprii, prin supramotivare- pot prezenta tulburari ~euro­
membrului. Framantatul tendoanelor urmcaza masajului mu~chilor ~i
fiziologice importantc, care impun, pe langa prezenta unm bun ps1holog
se aplica tcndoanelor, care vor fi supuse respcctivului efort;
~i pe cca a unui masor.
Afasajul articulafiilor: se va exercita prin presiuni viguroasc ~i
Solicitarea majora indusa de efortul de antrenament ne obliga sa
progresiv crescande pcriarticularc ~i mai ales pe ligamcntc. Sc execut<l
apelam Ia acele mijloace accesibile ~i eficace, care pot sprijini priori~ar
apoi mobilizari pasive cu tensiuni finale Ia nivelul articulatiilor ce vor fi
refacerea functiilor afectate. Astfel, se recurge Ia un ansamblu de tehmct
solicitate in cfort.
- incluse in kinetoterapia pasiva - care se regasesc sub demunirea de
Afasajul toracelui: se maseaza principalele grupe rnusculare ale
masaf.
toracelui (marele pectoral, marele dorsal) prin mancvre de efleur~ ~i
Sedinta de masaj nu se incepe aproapc niciodata imediat dupa
framantat, apoi se executa masajul respirator confonn metodei descrise
incetarea efortului, deoarece sportivul este obosit ~i nervos. Oboseala
anterior.
musculara se manifesta prin contracturi ~i mialgii incriminate in
lv!asajul abdomenului: nu cste indispcnsabil, fiind aplicat numai
executarea cu dificultate a mi~carilor. Astfel se rasfrfmg in periferie
Ia indivizii ce vor pmctica sporturi cauzatoare de tulburJri digestive,
impulsurile puternice pe care suprasolicitarea muscularJ le decla~~eaziil~
functionale - ciclism (probe de fond) ~i sprinturi. in aceste cazuri masajul
nivelul sistemului nervos central. lata de ce, executa! 1medmt dupa
abdominal este un excelent calmant. Frictiunea general;!: se practica Ia
incetarea efortului, masajul nu poate induce efecte calmante oricat de
50
51
bland ar fi cxccutat. In aceste conditii antrenamcntul va fi urrnat de un
du~ ~ide o perioada de odilma; abia dupa 3-4 ore de Ia incetarea efortului
(cand se depa~e~te faza acuta a oboselii) se poate aplica cu rezultate bune
mascijul. Accst intervalliber este destul de lung, respectarea lui ramanand
un ideal in afara perioadelor de antrenament; in realitate masajul de
antrenament sc executa dupa o pauza minima de aproximativ o ora.
Grupele musculare implicate direct in efort vor beneficia de
manevrc blande, lini~itoare, care vor consta in: neteziri, frictiuni, vibratii,
rulat ~i cemut.
Neteziri/e se vor efcctua cu ritm ~i intensitate scazuta, in lungul
fibrelor musculare, de Ia o insef!ie Ia alta, presand mai u~or pe portiunilc
tendinoase ~i mai tare pe partea camoasa a mu~chiului. Se va acorda o
atentie deosebita tendoanelor ~i spatiilor dintre mu~chi. Cercetarile
recente au evidenp.at cii, in cazul in care in antrcnament sunt solicitate
numai anumite grupe musculare a diror oboseala se instaleaza prin
suprasolicitare, rcfaccrea cnergiei musculare se va realiza mai rapid nu
prin masaj direct, tintit pe grupele musculare angrenate in efort, ci pe calc
indirectii, reflexi'i. Astfel, presupunfmd ci'i cfortul a fost depus de un
membru, refacerea va fi mai evidenta daca sc va masa membrul pereche,
simetric (prin declan~rea reflexului de simetrie).
Acelea~i bune rezultate se pot obtine ~i prin masarea unor grupe
mari de mu~chii situati Ia distanta (prin reflex Ia distanta), precum ~i prin
rnasajul unei suprafete intinse (prin declan~rca reflexului de suprafata).
in aceste situatii, manevrele vor fi mai viguroase, dar niciodata dure. Ele
vor consta din masaj care se va cfectua in stransa legatura cu exercitiile
de gimnastica de intretinere sau independent de acestea ~i va putea fi
general sau partial, ritmul de aplicare fiind de 2-3 ori pe saptamfma.
Dcosebit de avantajos pentru sportiv este cunoa~terea ~i
practicarea automasaju/ui, care ii ofera posibilitatea dozarii ~i gradarii
procedeelor in functie de sensibilitatea proprie, pentru a-~i mentine buna
conditie fizica prin: fricpuni profunde, fnlmantat ~i tapotarncnt.
Din cele enumerate retinem ca nu se va incepe niciodata cu
masajul grupelor musculare solicitate in efort ~i a c;1ror circulatie a fost
stimulata prin solicitare fizica. Atingerea scopului nostru de imbunatatire
a circulatiei sanguine generale, pentru epurarea organismului de unii
produ~i de metabolism nocivi, acizi ~i de refacere energetica muscularii,
poate fi realizata nmnai prin masarea initiala a gmpclor musculare care
nu au luat parte directa Ia efort.
52
Dupa traditie, se recomanda sportivilor aflati in perioada de
antrenament in cadrul unui ciclu saptamanal, efectuarea a doua ~edinte de
masaj partial ~i/sau general.
Orientativ, prezentam urmatoarea schema:
Ziua de antrenament
Tipul de masaj
Dupa primul antrenament, sportivul va beneficia de un mascij
partial (P), apreciindu-se ca nu s-a instalat starea de oboseala generala.
in ziua a doua nu se efectueaza masaj consideriind di s-au
pastrdt uncle efecte ale masajului aplicat in ziua precedenta.
in ziua a treia sporti\ul va beneficia de un masaj general (G)
extins sau redus; vor fi aplicate manevre viguroase care vor viza
structurile profunde.
Dupa antrenamentul nr...l-. din cadrul ciclului saptamanal nu se va
cfcctua masaj; uneori el se poate aplica pe uncle segmentc solicitate in
;mtrenament.
in zilele unniHoarc se va proceda confonn schemei. Bineinjeles
Ca schema va fi individua/izatii, marind sau mic~orand numaruJ $edintelor
de masaj, sau inlocuindu-le cu automasaj.
Nu este pennisa aplicarea unui masaj general cu mai putin de
l 0-12 ore inaintea urmatoarei lectii de antrenament. Sedinta de masaj
general va fi unnata de o pcrioada de odilma, cu o dumtii cuprinsa intre
20 min. ~i 0 ora.
In cazul in care sportivul este obligat sa pariiscasca incaperea,
accst lucru va fi posibil numai dupa executarea catorva mi~cari de
gimnastica respirJtorie.
lata deci, cii masajul de antrenament poate fi considemt un factor
compensator al spcciali?.<'irii excesivc ~i de prevenire a
suprdantrenamentului, daca se executa in conditii tehnico-metodice ~i
igienice corecte. Valoarea lui nu trebuie nici exagemtii, dar nici
minimalil'"'ltii.
5.3. Masajul in ,,erioadele de tramitie - in repaus activ ~i
pasiv.
Dacii pana nu dcmult, in multe sporturi, dcsia~urarea
antrcnamentelor spccifice era dcpendentii de factorul clima, astazi, acest
53
handicap a fost depa~it in multe tari civilizate ale lumii, astfeL fie s-<m
creat conditii artificiale de pregatire, posibile datorita tehnicizarii care s-a
impus in lumea sporturilor, fie antrenamentele s-au ,mutat" in zone
geografice unde pot fi valorificate aspectele locale ale climei; ~i intr-un
caz ~i in celalalt sunt necesare cheltuieh mari. Obiectivul primordial in
aceste perioade il reprezintii pentru sportiv mentinerea unci conditii fizice
eel putin stationare ~i preintampinarea efectelor negative ale inactivitatii
prelungite (cre~terea ponderalii, modificarea compozitiei corporale,
reducerea mobilitatii articulare, scacterea capacitatii de adaptare la efon
etc.). Acest Iucru este realizabil prin practicarea ginmasticii care ofera
cea mai vasta gama de exercitii ~i a masajului ~i automasajului.
Beneficiarul masajului sau automasajului, sportivul urmare~te
efectuarea profilaxiei modificarilor induse de sedentarism: crc~terea in
greutate, sciiderea supletei corpului, reducerea mobilitatii articulare.
Astfel, reluarea antrenamentclor il va gasi pe sportiv intr-o conditic fizica
buna, ceea ce ii va pennite organismului sau readaptarea mpida Ia efortul
intens ~i sustinut pc care acesta il implica.
5.4. Masajul pregatitor pentru compctitie
Cu cateva zile inainte de competitie - metodica modema de
antrenament opereaza cateva modificari in ceca ce prive~te relatia
intensitate - volum, dit ~i relatia efort specific - efort nespecific (se
produce crc~terea intensitatii ~i a cuantumului efortului specific). In acest
context, se va pune accent pe pregatirea psihologica, dicta. pe
sustinatoarelc de efort ~i nu in ultimul rand, pe mijloacele de refacere care
vor fi intcnsificate atilt pe plen cantitativ, cf1t ~i calitativ. clc capiHand o
fonna de specificitatc. Rolul masajului este indiscutabil.
inaintea startului, intr-o probii de performan(ii sau intr-o
competitie, Ia unii sportivi pot apare ,bariere psihice", unnate de
,bariere" motrice, inertia, apatia precompctitionala fiind datomtii unui
nivel prea ridicat de aspiratie (supmmotivatie sau fricii de e~ec de
accident, etc.); altii, dimpotriva, sunt nervo~i au ,Jebra de start". Trebuie
adiiugate, de asemenea, conditiile variate ale tcrenului ~i instalatiilor.
valoarea ~i numiirul concurentilor. starea vrcmii, etc.
Toate acestc situatii determina sciiderea capacitatilor funqionale
fizice ~i psihice. Utilizarea ~i cficienta muncii in echipa medic-antrenor,
psiholog-masor, se impunc in accste conditii cu acuitate.
54
,Criza de adaptare" Ia stresul competitional afecteaza nu numai
sfem psihica, ci ~i pe cea neuro-musculara, endocrino-metabolica ~i
cardio-respiratorie, sportivul prezentand un fel de inertie, manifestata prin
discordanta intre cfortul de vointa ~i incetineala raspunsurilor musculare
~i vegetative.
Aceste tulburari de adaptare trebuie sesizate ~i indepiirtate
inainte de start. In caz contrar, rezultatele obtinute in concurs vor fi sub
a~teptiiri sau dacii sportivul se fortea71L pot apare accidente grave
constand in contracturi ~i intinderi musculare, smulgeri sau rupturi de
tendoane sau ligamente.
Mijloacele de prevenire ale acestor neplacute situatii constau din
cxecutarea unor ,mi~cari de inciilzire", alaturi de un masaj sau automasaj
supranumit in acest context ,masaj de indil:~jrc" (masaj pregatitor). Acest
masaj va fi individualizat in functie de starea psihica a concurcntului.
Astfel, in cazul in care, sportivii se gasesc intr-o starea de apatie
se va apela Ia proccdee stimulatoarc, prin definitie (friqiune, framiintat.
tapotament), sau Ia neteziri efectuate cu ritm ~i intensitate crescutii; durata
aplicarii acestor rnanevre, energice, va fi scurta~ ele se vor adresa unor
supmfete limitate ~i anume gmpurilor musculare care vor fi solicitate ~i
care nccesitii o pregatire adecvata, in vederea sustincrii efortului, care sc
va dcclan~a odata cu startul.
Starea de incordare, stresul precompctitionaL vor beneficia de
un masaj calmant care va consta din manevre u~oare ~i superficiale,
aplicate lent, pc 0 perioadii lunga ~i pe 0 suprafata corporala cat mai
intinsa (cfcctele vor fi calmante, lini~itoare pentru sistemul nervos ~i
miorclaxante, decontracturante pentru mu~chi).
Exist<\ ~i o a treia categoric de sportivi - echilibmti din punct de
vedere psihic - cunoscuta sub denumirca ,gata de lupta". Ace~tia vor
beneficia de un masaj u~or excitant, al cami scop va consta in mentinerea
organismului intr-o stare optima de desfii~urare a proccselor psiho-fizice,
in valorilicarea fonnei sportive. pentru evidentierca maiestriei sportive ~i
a calitatii pregiitirilor anterioare competitiei.
Masajul precompetitional va fi intotdeauna partial ~i Ia nevoie se
poatc aplica chiar ~i peste trening, pe teren. Dupa ~cdinta de masaj,
sportivul, fie incepc excrcitiile pregatitoare, care intregesc efectele
masajului, fie intra imediat, sau dupa o foarte scuna pauza in proba
propriu :~jsa sau in competitie.
Masajul, ~i uncori automasajul pregatitor, coroborat cu
psihotcrapia (sugcstia, autosugcstia), unnarcsc obtinerea stiirii de ,acord
55
perfect" al funqiilor organismului pentru a-i permite acestuia un rJspuns
prompt ~i eficient Ia efortul ce unneaza a fi efectuat.
Sunt mmuri sportive in care competitiile se desta~oara in serii
sau faze (in probele eliminatorii sau in fazele semifinale ~i finale), reprize
sau etape (Ia box, ciclism, lupte) ori Ia probe combinate (Ia triatlon.
pentatlon, decatlon), in pauzelc carom se va practica masajul sau
automasajul cu dublu scop: pentru refacerea organismului dupa efortul
depus in proba respectiva, dar ~i pentru pregatirea sportivului in vederea
efortului pe care unneaza s[t-1 depuna in proba unnatoare. Acest tip de
masaj se mai nume~te ,masaj de reconditionarc" sau ,masaj de antracf'.
Deci, ,antmctele" dintre probe vor fi folosite in mod uti! in
vederea combaterii starii de oboseala, sau in tmtamentul unor leziuni
u~oare, care s-au produs in timpul probei anterioare, dar ~i pentru
mentinerea ori cre~terea mndamentului in proba unniHoare, in aceste
cazuri, masajul se va practica strict individualizat, tinand cont ~i de
caracteristicile efortului din probele respective.
Trebuie rctinut ca inainte de compctitie cu 20- 2.J ore, masajul
general (forma cxtinsa sau rcdusa) va fi obligatoriu oprit.
5.5. Masajul de refacere dupa probele sportive sau du1la
COIUtJetilie
Refacerea are in vedere acea componenta a antrenamentului
sportiv, care folose~te in mod rational ~i dirijat o seric de mijloace
metodico-pedagogice naturale sau artificiale provenite din mediul
exterior sau intern ale organismului, in scopul reedit'\rii homeostaziei de
dinaintea efortului ~i mai ales, daca este posibil, depa~irea acestui nivel
prin realizarca supracompensarii funcfiona/e.
Refacerca se adreseaza tmor organisme integre din punct de
vedere morfologic ~i functional; ea trebuie sa se supum1 unor anumite
legitati fiziologice, in sensu! ca se va reali7.a gradat, progresiv, sistematic
folosind excitanti variati, eficienti, maximali ca efectc; refacerea dirijata
nu se substituie refacerii naturale, fiziologicc ci o compenseaza, o
intare~te, o accelerea71i.
Mijloacclc ajutatoare au capatat in zilele noastre o importanf<i tot
mai rnare tmnsfonnandu-se de multe ori in conditii pentru obtinerea
perfonnantei. Amintim aici necesitatca refacerii, in primul rand du(k'l
eforturile camcteri7.ate de volum ~i intensitatc ridicata - maximale ~i
supramaximalc, dcsfii~umtc in lectii care se succcde Ia intervale de timp
tot mai scurte, care pentru a fi realizatc implidi masuri de ,rcconstructic"
56
~i ,reorganizare" a organismului, pe toate planurile functional, biochimic,
psihic, etc.
In conditiile in care se desta~oara mai multe lectii de
antrenament pe zi (5-6 ore de efort sau mai mult) capacitatea de refacere
a organismului este determinata in primul rand din punct de vedere
genetic, dar aceasta poate fi ajutata din exterior in mare masura, prin
folosirea procedeelor de refacere cunoscute (balneofizioterapeutice,
fannacologice, dietetice, psihoterapice), adresandu-se sfcrelor
neuromusculare, neuropsihice, endocrine, metabolice ~i cardiorespimtorii.
Masajul prin procedeele sale, se integreazii organic in accste
masuri de refacere, constituind un sistem individualizat ~i difcrentiat de Ia
un sport Ia altul, in cadrul concepjiei de refacere a organismului. Din
acest motiv, masajul trebuie inteles ca un clement al sistemului de
refacere, fiind conditional de cclclalte mijloace ~i conditionandu-le in
acela~i timp. Abordarea in acest context a masajului il transforma intr-un
procedeu cu implicatii morfofunctionale ~i psihice notabile.
Refacerea s-a extins mult in sportul de perfonnanta. eficacitatea
ei regasindu-se in rezultatele obtinutc dar, mai ales, in longevitatea
sportivii ~i p:istrarea starii de sanatate.
Dupa probele sportive de performanta sau dupa competitii
masajul se aplica, a@ in scopul inliitunirii starii de oboseala fizica ~i
psihica dt ~i pentru tmtarea eventualelor leziuni produsc. Se apreciaza cii
trebuie acordata eel putin tot atata alentic pcntru rcfaccrca dupa concurs,
cat ~i pentru pregMirca lui. 0 refacere prompta, corecta, individualizata
(in functic de natura efortului ~i de particularitatile subiectului) reprezinta
prima miisura luata pcntru pregatirca concursului urmator.
Masajul nu se va aplica in ziua incheierii competitiei. Abia a
doua zi, c:1nd indicii fiziologici au revenit Ia valorile de repaus, sportivul
va beneficia ~i de aceast:i fonna de refaccrc in cadrul unui program
complex, in care se va unnari restabilirca indicatorilor metabolici, a celor
neuro-cndocrini ~i enzimatici. in aceste conditii refaccrea trebuie
obligatoriu dirijat:i de catre medic
57

CAPITOLUL VI
APLICATIILE MASfJULUI iN DIFERITE TIPURl DE EFORT ~I
IN DIFERITE SPORTURI
6.1. Aplica!iile masajului in diferite ti1mri de efort
Manevrele masajului ~i efectele sale, cu caracter generaL au fost
prezentate in paginile anterioare, insa ele se diferentiazii de Ia o ramurii de
sport Ia alta ~i de Ia un tip de efort Ia altul. Din aceste considerente ~i mai
ales pentru a stabili cu dit mai multii precizie directiile de actionare ale
masajului, se impune, In primul rand, o sistemati:t.arc a ramurilor de sport,
dupa criterii adecvatc scopurilor unnarite.
Avand in vedere cii masajul arc cfcctc mobilizatoarc, atat pentru
sfera morfologica, cat ~i pentru cea functionala ~i biochimica, considerJm
ca o singura clasificare a sporturilor, dupa un singur critcriu, nu cuprinde
toate caracteristicile ramurilor ~i deci se impunc stabilirea mai multora,
pe care le prezentiim in continuarc.
Sistematizarea sporturilor in functie de
a) sistemele biologice solicitate in cfortul fizic, se prezinta astfcl:
• sporturi predominant neuromusculare: gimnastica, haltere,
lupte, judo, rugby, tenis de masa, atletism (semifond,
aruncari);
• sporturi predominant neuropsihice: jocuri sportive (baschet,
handbal), bob, popicc, schi, $al1. tir, atletism (probe de
sarituri $i vitez.:1);
• sporturi predominant endocrinometabolice: canotaj, biatlon.
inot, Ienis de camp:
• sporturi predominant cardiorespiratorii: caiac- canoe.
Bineinteles ca, solicitarile sferelor amintite de ccle mai multe ori se
intrepatrund deci, nu se poate face o determinarc neta intrc grupclc de
sporturi amintite.
b) sursele de cnergie neccsarc sustincrii efortului deosebim:
• eforturi anaerobe (p<lna la 2 min.) care utilizeaz<i ca sursci de
58
energie A.T.P.-ul ~i C.P.-ul din rezervele musculare; ele
soliciUi. organismul din punct de vedere al sferelor
neuromuscularii, neuropsihica ~i endocrinometabolica:
• eforturi aerobe (peste 5 min.) avand ca substrat energetic
A.T.P.- ul rczultat din fosforilarea oxidativa a glucidelor ~i
lipidelor, intereseazii sfercle metabolica, cardiorespiratorie
~i ncuromuscularJ;
• eforturi mixtc (intre 90 s. - 4-5 min.) dctermina solicitarea
sferelor neuropsihica, neuromuscularJ, cardiorespiratorie ~i
metabolica avand ca substrat energetic toate sursele primare
A.T.P., C.P, Glicogen ~i allele:
• eforturi neuropsihice - cu solicitarea sferelor neuropsihic<i
!:ii neuromuscularJ.
Luand in considerdre solicitarea majora indusa de efort.
refacerea functiilor afectate trebuie sa se rcalizeze cu mijloace accesibile
~i eficace. Refacerca dirijata intrd- ~i post-cfort i~i pastrcaza intreaga
valabilitate.
Schemelc de refacerc dupa efort ~i sistemati:tarilc indiferent de
natum programului de recuperdre, cuprind ca mijloc de refacere masajul,
a c<irui durat.1 depinde de natura cfortului. Astfcl, dupa eforturi
predominant anaerob. masajul se aplica pe o perioada de 15 min.-manual
sau 10 min.-instrumental (vibromasaj, hidromasaj sau prcsomasaj); este
de prcferat masc1jul manual, el se executa eel putin o data pe zi. Se vor
aplica acele mancvre cu cfect sedativ, calmant, miorelaxanl analgetic ~i
decontrdcturant, care asigurii o ameliorarc a circulatiei musculare o
cre~tere a metabolismului fibrelor musculare ~i nu in ultimul rand, o mai
buna eliminare a produ~ilor toxici acizi. De asemenea, se va folosi ~i
tehnica masajului reflex scgmentar (masajul pe grupe musculare
simetrice, pe musculatura supraiacenta sau pe musculatura antagonista).
De doua ori pe saptiitmlna, in cadrul unor ~edinte de antrenament de
refacere, se vor include intr-o ordine logic~i toate mijloacclc de rcfaccrc
de care beneficiaza efortul predominant anaerob.
Dupa eforturilc predominant anaerobe (care solicita sfcrele
cardiorespimtorie, metabolica ~i muscularJ) timpul afectat masajului va fi
de 10 min. (in cazul in care se aplica manual) ~i 6 min. (in cazul celui
instrumental) ~i va consta din hidro ~i vibromasaj, acesta se va efectua
zilnic, dupa fiecare antrenament.
De doua ori pe saptamana in cadrul antrenamentelor de refacere
durdta procedurilor de masaj manual va cre~tc Ia 20 min. ~i Ia lO min, it~
59
cazul in care se aplidi masajul instrumental. in cazul eforturilor de tip
mi:-.1 (aerob-anaerob ~i neuropsihic) masajul manual, dit ~i eel
instrumental, se vor aplica pe o perioada de l 0 min.
Indiferent de natura efortului, masajul zilnic, dupa antrenament,
poate fi inlocuit de automasaj, care oferii avantajul dozarii procedeelor Ia
necesitatile proprii, Ia sensibilitatea corpului, Ia realizarea unci bune
coordonari intre mi~carile membrelor superioare ~i mi~carile de respiratie,
unnate de imbunatatirea coordonarii generale, a controlului asuprd
respiratiei (aspect deosebit de important pentru sportivi).
in cadrul antrenamentelor bisaptamiinale de refacere se va
prefera, in schimb, un masaj general efectuat de un cadru de specialitate.
De altfel, se recomanda desfii~urarea antrenamentelor de refacere Ia
indicatia ~i sub supravegherea personalului medico sportiv.
Fara a exagera valoarea masajului, putem totu~i afirma ca accsta
are influente favorabile asupra factorilor performantei: functiilor
neuromusculare, neuropsihice, prevenind instalarea precoce a starii de
oboseala.
c) in functie de calitatile motrice predominante:
• eforturi de viteza;
• eforturi de forta;
• eforturi de re?istenta;
• eforturi de indemanare.
6.1.1. Masa.iul in probele de viteza
Viteza este o calitate motrica deosebit de importanta in toate
ramurile de sport in care implicarea ei se efectuea:tii ca atare sau in
combinatie cu alte calitati (rezistenta forta etc.).
Probele de viteza sunt de regula exercitii ciclice care impm1 un
simt al vitezei, ritmurilor ~ al tempoului mi~carilor. in timpul desta~urarii
lor, mobilitatea proceselor nervoase fundamentale se eviden(ia:tii in
periferie, prin rapiditatea altemantei ciclului contractie-relaxare, a
grupelor musculare. Eforturile de viteza solicita in mare masura ~1
aparatele cardiovascular ~i respirator.
Probele tipice de vitez.c'i sunt: alergarile pe distante scurte ~i
medii, sariturile en elan, uncle faze din jocurile sportive, probele de inot
de 25-50-100 m., etc. Caracteristica acestora consta in faptul ca
organismul trece brusc de Ia starea de ,repaus" Ia cea de maxima
solicitare, urmata de insta/area rapida a obose/ii. Aceasta poate genera
uneori accidente constand in contractii, intinderi musculare sau chiar
60
rupturi de tendoane, ligamente sau mu~chi. Solicit<'irile bru~te ale
aparatului cardiorespirator se manifesta prin: dispnee, palpitatii etc. in
aceste conditii, concomitent cu executarea unor mi~cari de incii!?ire, se
recomanda ~i efectuarea unui masaj pregatitor, constiind din manevre cu
caracter stimulator, excitant, pentru prevenirea instalarii ,crizei de
adaptare Ia efort", supranumita ~i ,punct mort".
Obligatoriu, Ia incheierea lectiei de antrenament, dar nu mai
devreme de 3-4 ore se va executa un masaj lini~titor, care sa favorizeze
relaxarea muscularii., eliminarea mai rapida a catabolitilor, efecte care se
repercute3m1 asupra functiei marilor aparate ~i sisteme ale organismului.
In concursurilc in care se participa Ia mai multe faze cum sunt
seriile, semifinalele ~i finalele, masajul se efectuea?ii inaintea primului
start unm'ind ca inaintea cclorlalte starturi sa se execute doar dlteva
manevre. Acestea au rolul de ,reconditionare" sau de lini~tire, de
readaptare ~i reincalzire. Probele de viteza repetate pot determina
instalarea unor forme de oboseala. Astfel, Ia nivel muscular, oboseala
apare ca urmare a scaderii importante a substratului energetic, care se
manifesta prin alterarea profunda a proprietatilor mu~chilor. cre~terea
tonusului muscular de repaus (contracturJ musculara) ~i diminuarea
randamentului muscular.
La nivelul S.N.C., oboseala se exteriorizeaza prin nelini~te,
agitatie, scaderea capacitatii de conccntmre. in acest caz, masajul cu efect
lini~titor, se va institui obligatoriu asociindu-se ~i cu alte mijloace de
refacere.
6.1.2. Masa,jul in prohele s1>ortivc de forya
Forta rcprezinta o calitate motricli determinata tn mare miisurii
de capacilatea de contracfte a mu.>·chiului. Amintim aici ca, dimensiunea
trdnsversala (grosimea) a fibrei musculare este rJspunzatoare de marimea
fortei. Prin efortul de forta se acumuleaza in mu~chi cataboliti rezultati
mai ales din consumul de proteine, care pentru a ft eliminati implica mai
rnulte masuri de refacere. Majoritatea procedeelor de forta sc repeta Ia
intervale mai lungi sau mai scurte in timpul dirora se produce rela.xarca
grupelor musculare, refaccrea rczervclor energetice care favorizea:tii
depunerea unor noi eforturi de forta.
Probele de forta cer din partea sportivului o pregatire de lunga
duratii in care incarcaturile progresiv crescande sunt um1ate de hipertrofie
muscular;) ~ide crC$lcrea fortci.
Mas;~jul e<J mijloc de refaccrc dupii antrenamentele de forta este
61
o regula. El se poate aplica dupa unii de 3-4 ori pe saptamfma. alternativ
cu automasajul. iar dupa altii zilnic. Este obligatorie masarea tuturor
grupelor musculare indiferent daca au fost sau nu solicitate in eforturile
depuse. pentru mentinerea funcponala a mu~chilor ~i combaterea starii de
oboseala. Din aceasta cauza ~edintele de masaj sunt lungi. Cele de
automasaj, in schimb, sunt scurte dcoarece in cadml lor se prelucreaza
numai gmpele musculare suprasolicitate.
Se folosesc intotdeauna proccdce putemice, profunde ~i
reprezentate de fricfiune ~i friimantat, care trebuie sa patnmda in adfutcul
maselor musculare, dupa care se recurge Ia manevre relaxatoare
reprezentate de rulat ~i cemut. Cu 20-24 ore inaintea concursului se
recomanda incetarea masajului de antrenament.
Inaintea probclor de forta se va aplica un masaj prcgatitor Ia
nivelul mu~chilor care vor fi solicitati direct in cfort. Acesta se va asocia
cu mi~carile de incalzire specifice probei. La nevoie se poate folosi ~i
automasajul.
fntre probe sau Ia sffir~itul competitiei se indica masajul de
refaccre cu scopul inlaturarii starii de oboseala ~i a incordarii psihice
inerente. in anumite cazuri, mai ales in momentele de cedare pot aparc
leziuni: intinderi, mici rupturi musculare ~i tendinoase, smulgeri fibrilare
Ia nivelul insertiilor. Terdpia in aceste situatii va consta din masajul
recuperator.
6.1.3. Masajul in Jlrobele de rezisten~a sau de lunga durata
Tennenul general de rezistenta sc rcferii Ia capacitnten
organismului de a efectun ejhrturi aero~e in care este nntrenntii peste 2·3
din masa muscularii a organismului. Jn acest context sunt considerate
probe de rezistenta excrcitiile fizice ciclice, aciclice ~i combinate, de
intensitate ~i viteza medic care se des~oara in timp relativ lung intr-un
ritm lent. Pe acest fond al efortului oarecum constant ca tempo ~i
metabolism, organismul are nevoie de rezervc fiziologice ~i mctabolice,
pentru a putea imprima efortului o intensitate mai mare. Astfel se explica
instaJarea lenta ~i tardiva a oboselii, secundarJ monotoniei efortului (in
mar~uri, crosuri, alergari pe distante lungi).
Antrenamentele in probcle de rezistentii reclama o dirijare
competenta ~i o unnarire a eficientei acestora in echipa (antrenor-medic-
masor-psiholog).
Aplicarea rnasajului este deosebit de utila atilt dupa Ieqiile de
antrenament cat ~i pentru recupcrare. Masajul de antrcnament poate fi
62
general ~i consta din rnanevre lente de netezire, .frictiune. framantat Ia
care se adauga mlatul ~i cemutul. Sunt contramdtcate mancvrele de
tapotament. .
in mport cu efortul depus se va prefera masajul general extms
(care se va dcsfii~ura pe o dumta de 60-90 min.) sau redus (exe:utat pe
durata de 30-45 min.) el se va aplica seara Ia eel putm 3-4 ore dupa efort.
in probele de rezistenta nu se indica automasajul. Sub fonn~
par(iala masajul se poate aplica inaintea probelor, situa~ie in care este .utt~
dar nu indispensabil. Manevrele vor consta din netezm scurte. fnctmm I[
profunde cu efect stimulator asupra gmpelor musculare.
Unii autori recomamt'l, inaintea probelor de rezistentii efcctuarea
unui u~or masaj abdominal constand din neteziri, frictiuni ~i presiuni
vibrate, efectuate mai ales Ia nivelul splahnelor (ficat ~i splina) pentru a
mobiliza sangele din dcpozite, prcgatind astfel organismul pentru efortul
Ia care urmcaza a fi supus .. · ,
Dupa incetarea probelor sunt necesare o serie de ingrijiri
spcciale deoarece solicitarile fizice se rasfrfulg nu nu~ai I~ nivelu~
musculaturii ci ~ al aparatelor, sistemelor in geneml ~~ al ststemulm
nervos in special. AstfeL sc vor executa excrcitii de ginmastica
respiratorie, plimbari in ritm din cc in cc mai lent, pana la nonnalizarea
ritmului respirator ~i cardiac. La cateva ore dupii probe, cand dispare
incordarea neuropsihicii ~i neuromusculara se apelea:tii Ia un masaj
general de refacere.
6.1.4. Masa.iul in sporturile ~i Jlrohele caracterizate de
indemanare
Sporturi cum ar fi scrima, gimnastica, boxul, luptele, judo,
jocurilc etc. solicita indici sporiti de indemanarc. Aceasta calitate
psihomotriea cxprima capacitaten de activitate coordonata. voluntara.
precisa ~·i elasticii a corpului. ac!iuni molric~ ndaptate Ia ce_le ale
adl'ersarului, capacitate anticipativii. echilihru. In acest context, m care
incordarea psihica, oboseala ncrvoasii ~i muscularJ i~i pun amprenta
asupra perfonnantci sportive, masajul cste mai indicat ca oricand. El
poate fi aplicat de un cadru spccializat sau chiar de catrc sporti:. ,
Automasajul arc indicatia majora in probelc de mdemanare
deoarece ii permite sportivului prin aprecierea starii locale a mu~chilor
adaptarea mancvrelor in raport cu necesitatea. Extinderca masajului
pregatitor va depinde de caracteml probci astfel !neat cl va fi limitat la un
mas<ti regionaL segmcntar sau va imbriica forma masajului general dupa
63
cum efortul va angrena anumitc grupe muscularc sau intregul corp.
in cazul competitiei masajul dintrc probe are o deosebita
lnsemnatate ~i se aplica cu dublu scop: de rccuperare dupa solicitarca
precedenti"i ~ide pregatire a sportivului pentru efortul pe care urmeaza sa-
l depuna in proba urmatoare.
Dupa compctitie masajul se va aplica pentru 'indcpartarea starii
de oboseala, dit ~i pentru refacerea eficienta a or~:,>anismului, dcziderat
realizabil dupa sci"iderea prin repaus a fcnomenelor acute.
6.2. Masajul at)licat in diferite S()Orturi
Ca o regula gencrala, in cazul masajului aplicat In difcritc
sporturi trebuie acordata o grija deosebita mu~chilor ~i organelor direct
implicate In efort.
~.2.1. Masajul in atletism- JJrobelc de alcrgari.
In probelc de alergari solicitarea maxima cste localizata. Ia
nivelul mu~chilor posteriori ai gambci (moletului) ~i Ia nivclul rinichilor.
in mersul nom1al, mu~chii gemeni dublati posterior de solear -
fumizeaza contractii nesemnificativc. Alergarile dctermina contractii
energice ~i repetate ale mu~chilor amintiti intrcmpte de scurtc perioade de
rclaxare. Travaliul efectuat de mu~chii posteriori ai gambei este
considerabil ~i oboseala pe care o detennina este extrema. Un neantrcnat
care alearga o dist<mta prca marc arc ncmie de doua zilc de refaccrc. Pc
masura antrenarii, atletul devine 1nai putin sensibil Ia oboseal<i. in accst
context, moletul devine ,linta" preocuparilor masorului. El nu va aplica
manevre stimulantc inaintc de efort, ci va practica mai ales un masaj
decongestiv dupa efort. Sc va masa concomitcnt ~i tcndonul lui Achile.
Regiunea renala obose~te considerabil in alcrgari, mai ales in
probele de fond, datorita unei contmctii statice pcnnancntc, care pc toata
perioada cfortului mentine corpul in echilibru. Aceast<i contractic statica
duce la instalarea unci stari extreme de obosealil, care poatc fi comb~Huta
prin 1nasaj aplicat pe masa musculara sacro-lombara. In privinta
articulatiilor, solicitarca maxima este la nivclul piciomlui anterior ~i al
gleznei. Masorul va aplica Ia aceste nivele procedeele indicate Ia masajul
articular. in sfar~it un lucru putin cunoscut ~i in consecinta adcsea ncglijat
sc refcra Ia faptul ca o marc parte din alcrgatori nu au o capacitate
pulmonara corespumatoare marilor cforturi musculare pc care trcbuie sa
lc efcctuczc. De aceea, trcbuie aplicat ~i un mas<~i toracic concomitent cu
exercitii active ~i pasivc de girrmastica respiratoric.
64
6.2.2. Masajul in nata~ie
Natatia estc un sport care antrcneaza in activitate, de o factura I
I'
moderatii, ansamblul musculaturii iar in cazul lnotului sportiv ~i atletic ! '
localizeaza eforturilc in umar ~i coapsit Acestor doua scgmcnte ale
corpului trebuie acordata o atentie deoscbita.
Natatia de perfom1anta este un sport obositor. Contactul cu apa a
carci temperatura este totdeauna inferioara celei a corpuluL produce o
vasoconstriqic periferica unnata de acumularea sangelui Ia nivelul
organelor profundc ~i de cre~terc accentuata a travaliului cardiac.
Totodata pentru a se mentine in apa, inotatorul trebuie sa-~i diminueze
densitatea sa totala conservand in plamani cea mai marc cantitate de acr
posibila, tomcclc va fi aproape blocat in inspir profund intrcrupt de scurte
cxpimtii cu amplitudinc rcdusa. in plus, inotatorii sunt obligati sa
pastrezc capul in imersic pe aproape toata durata probci. in aceste
conditii, efortul fi7k intens cste stanjenit ~i inima va fi cca asupra carcia
se va repcrcuta insuficicnta oxigenarc a sangclui. Natatia sportivii, binc
condusa, reu~e~tc totu~i sa dczvolte rcmarcabil inima ~i plamanii; accst
sport nu trebuie practical decat de indivizi robu~ti perfect dczvoltati.
Pcntru lnotatori, masajul se va practica asupra umcrilor,
coapselor ~i rcgiunii sacrolombarc; in al doilea rand se va efectua un
masaj toracic prelungit, care va insista asupm coastelor in expir. Ya fi
folosit masajul stimulant dccongcstiv sau calmant, in functie de gradul
de antrcnament. Masajul sc va cxtindc ~i asupra triccpsului brahial,
mu~chilor antcbratului, pumnilor ~i chiar mainii ~i va consta din frictiuni,
framantat, tapotamcnt ~i scutumtul mcmbrclor. Pentru mu~chii
sacrolombari ~i spate sc va prcscric un masaj constand din neteziri ~i
framantiiri, mancvrc cxccutate insistent.
6.2.3. Masa,jul in canotaj
Canotajul cstc un sport complet in care sunt solicitati toti
rnu~chii cl antreneaza eforturi muscularc considerabilc in special asupm
mcmbrclor supcrioarc. Masoml are drcpt sarcin;i ingrijirca mu~chilor
umcrilor, bratclor, antcbratelor ~i chiar a nu1inilor. in functie de gradul de
antrcnamcnt al subiectului. masajul practical va fi stimulant,
dccongcstionant sau calmant. La nivclul rcgiunii spatclui ~i coapsclor se
vor cfcctua mancvre de nctczirc ~i framantat.
65
 6.2.4. Masa,jul in jocurile S(JOrtive ~i sporturilc de luJJta (box,
lupte, .iudo etc.)
Aceste sporturi au multiple caractere comune din punct de
vedere al aqiunii asupra organismului. Ele intcrvin asupra musculaturii
impunandu-i gesturi multiple imprevizibile ca fort<! ~i dircctie. Violenta
activitatii determina o functionarc intensa a inimii, plamanilor $i
rinichilor. Sc rcmarcii, de asemenea, faptul ca practicarca acestor sporturi
CAPITOLUL VII
duce foarte rdf Ia punerea sportivului intr-o starea de ,conditie perfect<~".
cum vedem Ia alergari, unde intreaga masa musculara estc solicitata. APLICA TilLE MASAJULUI TERAPEUTIC-RECUPERATOR IN
Sportivii din echipa sau din sporturile de lupt~t chiar cand ACTIVITATEA SPORTIVA DE PERFORMANTA
participa Ia competitii importante nu acuzli stari de incordare
neuropsihica analoge celor din alergari. Deci, masajul calmant nu le va fi 7.1. Bazcle gcncrale ale masajului SJ10rtiv
niciodata necesar, ei avand in schimb nevoic de un masaj stimulant in functie de scopul in care esie folosit, in activitatea sportiva,
inaintea competitiilor ~i de unul descongestionant dupa aceea. Nu trcbuic masajul poatc fi clasificat astfel:
sa uitam ca o partida de rugby, determina chiar Ia sportivii antrenati Masaj i'n scop fizio/ogic:
veritabile dureri musculare produse de $OCUrile eforturilor bru$te. 'Y in perioada pregatitoare;
Masorul care ingrije~te o echipa trebuie sa execute masajc ';-- in pcrioada competitionaUI;
stimulante in perioada de antrenament sau inainte de reprize ~i ;.. . inainte de concurs, intre probe (serii, reprize, etape etc.);
descongestionante dupa. Este necesar sa se execute un masaj general ;.. . dupa concurs;
extins insistandu-se pe mu~chii mai slab dezvoltati. Inaintea meciului, 'r in pcrioada de refacere ~i recuperare medicala.
inainte ca sportivii sa intre pe teren in cazul _jocurilor se va aplica un Alasaj igienic (in scop sanogenetic, projilactic).
masaj stimulant rapid, insistand pe maini, mu~chii anteriori ai coapsei Masaj terapeutic:
regiunea sacrolombara ~i umeri. In timpul partidei sc vor acorda ingrijiri > in tratamentul functional;
sportivilor accidentati in vederea reluarii locului in cchipa. Dup;1 partida 'r in tratamcntul rccupcratoc
se va efectua cu blandete un masa_j dccongestiv. 'r in lcziunilc tcsuturilor moi pcrifcricc;
Pentru boxerii de performanta sc obi~nuie$te acordarea unci
,., in leziunilc musculare ~i ale tcndoaneloc
ingrijiri minutioase care poatc fi efectuata chiar de doi trei masori. Pc
parcursul antrenamentelor boxcrii abuzeaz.a adesea de masaj energetic 'r in accidcntclc articularc;
stimulant, care de cele mai multe ori ii obose~e. Pc perioada mcciului. in ;.. . in accidentclc osoase;
pauze, masorul va tapeta energic moletii ~i cateodata ii va frJmanta El va ', in lcziunilc ncrvilor pcrifcrici~
lovi de asemenea cu toata forta toracele ~i flancurile abdominale. Sc 'r in tulburarile functionalc;
folose$te cu rczultate bune $i efleurajul bland Ia nivelul coapselor, ;.. . in supraantrcnamcnt:
umerilor $i regiunii posterioare a bratelor. In caz de loviturJ dura primitii. );. in cpuizare fizicii.
trebuie executat un efleuraj circular, care incet, incet va fi tr,msfonnat in In ficcare dintrc accste forme. masajul trcbuie sa se adapteze
presiune forte. Dupa meci se va executa un masaj descongestionant caractcristicilor activitatii sportive ~i sa fie oriental spre scopuri vizand
obi~nuit ~i se vor trata eventualele contuzii. mentinerca ~i imbumil<1tirca capacitatii de efort a sportivilor in conditiile unei
perfcctc functionalitii\i a intrcgului organism

67
66
 7.2. Masajul in profilaxia ~i combaterea oboselii musculare
fiziologice
Starea de oboseala se instaleaza, de regula. in unna eforturilor
intense. dar ~i dupa eforturile de durata mai scurt:l, care ating maximum
de forta ~i viteza. Pentru delimitarea notiunii de oboseala fiziologica ~i a celei
de oboseala patologica se folosesc tennenii de "prag inferior" ~i "prag
superior" al oboselii.
Pragul inferior este foarte greu de precizat, el putaud fi marcat
priu aparitia semnelor subiective ~i obiective de oboseala.
Pragul superior al oboselii (in cazul depa~irii caruia se vorbe~te
despre oboseala patologica) este insa net preciz.at de impcrativul apelarii Ia
efectele utile ale repausului. Aceasta inseamna ca oboseala fiziologicc1
cedeaza complet prin odihna corcspunzatoare, sprc deosebire de
oboseala patologidl. pe care odihna, oridlt de Iunga ar fi, nu o mai poate
face sa dispara.
Din complexul de procese care caractcrizeazil. oboseala fizica.
mai apropiata de sfera noastrii de interes, este oboscala musculara. care
poate sa apara sub forme locale sau generale, precoce sau tardive, acute
sau cronice.
Oboseala musculara locala
in cazul oboselii musculare locale, Ia palpare. mu~chii se simt
intariti, putin tumefiati ~i destul de sensibili; capacitatea lor de contractie
este scazutii, mi~carile sunt mai limitate ~i mai putin precise.
Masajul local estc contraindicat atata timp cat durcaz.:'i fenomcnelc
acute, In acest timp putandu-se masa gmpelc musculare antagonistc.
musculatura simetrica sau grupele muscularc rnari situate Ia distanta de
mu~chii obosi(i.
Dupa cc fcnomenelc acute au disparut, pe rcgiunea obosita se vor
aplica ncteziri lungi, lentc ~i superficiale, friqiuni u~oarc ~i prcsiuni
vibrate, Ia care pc membrc sc va adauga cernut ~i rulat rclaxator:
progresiv se va trece Ia folosirea unor procedee ~i tehnici mai putcrnice,
de framiintat ~i stoarcere a mu~chilor relaxati in prcalabil.
Pe regiunile obosite nu sc aplicii niciodata tapotament ~i
ciupituri. Dupa aplicarea masajului se recomanda efectuarea unor mi~cari
ample de pendulare a membrelor, circumductii ale capului ~i trunchiului.
68
Oboseala musculara generali'i
Aceastii forma de oboseala se caracterizeaza prin contracturi ~i
dureri musculare, rnai ales Ia nivelul membrelor ~i regiunii spatelui ~i cefei,
mi~cari greoaie, necoordonate, indispozitie, somnolenta sau iritare, febra,
dureri de cap.
Masajul este indicat doar dupii disparitia simptomelor acute;
~edinta de masaj va incepe cu o incercare de diminuare a sensibilitatii
periferice ~i de relaxare a musculaturii, prin aphcarca de neteziri pe
por(iuni rnari, frictiuni vibrate ~ cemut ~i rulat al membrelor, in zilele
unniitoare putand fi prelucrati m~hii spatelui ~i masele musculare de Ia ,I,
riid:'icinile membrelor.
Se rccomanda, ca ~dintele de masaj sa se incheie cu
mobili7.area metodidi a articulatiilor, exercitii de respiratie ~i pendulari
ale membrclor. Automasajul nu cste indicatl
Oboseala muscular~ 11recoce
Oboseala musculara precoce apare Ia inceputul unui efort ~i se
ccuacterizeazil. printr-o criza de adaptarc functionala a organismului
(dificultati de respimtie. contracturi ~i dmeri musculare, sc.1derea brusca a
capacitatii functionale). Aparitia sa poate fi prevenita prin practicarea
unor exercitii pregatitoare specificc probei, sau prin masaj ~ilsau
automasaj pregatitor. local sau regionaL constand in procedec rcla-xatoare,
blande, aplicate pe gmpele muscularc care unncaza a fi solicitatc.
Oboseala musculara tardiva
Oboseala musculan1 tardiva apare, rnai ales, Ia persoanele
ncantrcnate, simptornele ei !lind asemanatoare cu cclc ale oboselii
generate, dar aparJnd mai lent ~i ced:ind mai greu prin odihnii. lnstalarea
sa poatc fi prcvenita prin adoptarea unor masuri 'in ceca cc prive~te
dontrca corcspunz;ltoare a cfortului ~i prin masaj, respcctand aceea~i
Ichnologic de actionare ca ~i in cazul obosclii generale. Estc admis ~i
automasajul, recomandandu-se asocicrea sa cu aplica(ii calde ~i
medicatic calmanta.
Oboseala acuta
Oboscala acut:l sc confunda cu oboseala precoce, avand aproape
acelea~i simptome ~i fiind cunoscuta ~i sub numcle de "stare de
curbaturii musculara". In tcntativa de combaterc a ci, repausul prclungit ~i
tehnicilc de rclaxarc fac s::l ccdczc trcptat contmcturilc ~i scn:t~l(ia de durcre
69
muscularJ, Ia ncvoie putandu-se administra ~i calmante u~oare. Trebuic
subliniat, din nou, ca masajul poate fi aplicat dupa disparitia tuturor
simptomelor acute.
Automasajul nu este indica!!
Oboseala cronica sau cumulativa
Aceasta forma de oboseala, se apropie de formele patologice de
oboseaUi, prezentiind simptome mai intense ~i mai rezistente Ia
tratament, dar ~i tulburiiri organice ~i psihice. lnstalarea sa poate fi
prevenita prin dozarea corespunzatoare a efortului, odihna activa ~i masaj.
7.3. Masajul in formele Jlatologice de obosealli
Oboseala patologica are doua forme:
Y acuta, manifestata prin epuizare ~i supraincordare;
Y cronica, manifestata prin sunnenaj ~i supraantrenament.
Epuizarea se caracterizeaza prin istovire, extenuare,
incapacitate de a continua efortul ~i se poate instala datorita prczentei
unor stari predispozante ca: debilitate fi?ica, astenie, convalescenta,
tulburiiri glandulare etc., mai rar intiilnite Ia sportivi.
Supraincordarea nervoasii se caracterizeaza prin diminuarca.
dincolo de limita normalului, a vitezei de mobiliz_are ~i distribuire a
substantelor energetice, consumul in efort dep~ind posibilitatile de
asigurare a neccsarului, in aceste situatii se rccomanda repaus imediat ~i
total, lini~te ~i izolare, indlzirea corpului, administrarea de substante
intaritoare glucoza., vitamine, bauturi dulci ~i calde, tonice cardiace), exercitii
u~oare de respiratie, inhalatii de oxigen. Masajul va fi aplicat in zilele
urmatoare, in scopul refacerii capacitatii functionale a organismului,
folosind procedee u~oarc ~i superficiale, in scopul activarii circulaJ:iei ~i
lini~tirii sistemuJui neiVOS
Surmenajul se caracterizeazii prin tulburdri complexe interesi"md
toate funcJ:iile vitale, mai ales sistemul nervos central ~i este, de fapl o
oboseala cronicii, cumulativii, Ia care sc ajungc prin supraantrenament.
Supraantrenamentul este produs de exagcrarea efortului. ca
intensitate ~i duratii, antrenament nccontrolat, ncsupravcgheat cu efort
continuu ~i invariabil, exccutat pe fond de indispozitie psihica, insucccse
dese, gre~eli in alimentatie ~i odihnii, !ipsa conditiilor de igienii etc.
In scopul combaterii efectelor supraantrenamentului masajul estc
indicat ca factor de odihna activo, de rccuperarc ~i rcconditionare
funcJ:ionalii, indus in cadrul unui complex de masuri de profilaxie ~i
70
tratament, care se axeaz..ii pe cunoa~tcrea ~i inlaturarea cauzelor ~~
simptoamelor.
7.4. Aria de atJiicare a masa_jului terapeutic in activitatea
sportiva
Masajul terapeutic estc rccomandat sportivilor in cazul unor
accidentari san imbolniiviri acute, fie ca adjuvant in tratamentul
func~ional al leziunilor ~i tulburarilor evolutive, fie ca adjuvant in
tratamentul rccuperator aplicat in cazul unci evolutii lente, prclungite,
al prezentci modificarilor morfo-funcJ:ionale san a a! tor sechelc patologice.
Tratamentul functional arc ca scop vindecarea san ameliorarea
leziunii ~i/sau tulburiirii, pastrarea intacta a fonnelor ~i functiunilor nonnale
~i prevenirea instalarii deficicntelor san a altor unnari ale bolilor san
accidentelor.
Tratamentul rccuperator unnarc~te sa stimuleze procesele de
vindecarc lente ~i nesatislacatoarc, sa grJbcasca involutia bolii san a
accidentului, si'i scurtezc convalescenta ~i sa corecteze sechelclc.
In activitatca sportiva, prezcntarea masajului terapeutic poatc fi
abordatii din punct de vederc al structurilor lez_ate sau afectatc in
tratamcntul carora i~i poate aducc contributia, astfcl:
).- in leziunile {esuturilor moi de Ia suprafa!a corpului (plc'igi, contuzii,
hcmoragii, intindcri sau rupturi ale ramificatiilor nervilor periferici)
masajul arc um1atoarelc caractcristici:
• in cazul plagilor vechi, atone, care sc vindeca incct,
se recomanda masaj sau automasaj constand in neteziri
u~oare, friqiuni fine, supcrficialc ~i vibratii;
• in cazul cicatricilor care risca S<l dcvina retractile san
aderente, se recomanda aplicarea masajului cicatriceal (cu
respectarea progrcsivitatii in functic de cvolutia
cicatril.arii);
• in cazu.l sechclclor de nature! ftmqional;l ca durcri,
contracturi muscularc, tulburari circulatorii ~i troficc locale,
sc recomanda masaj ~i automasaj de activarc a circulatici,
de resorbtie a infiltratelor, analgez.ic, dccontracturant ~i
de combaterc a redorilor.
J.- in leziunile mu~chilor ~·i tendoane/or (intinderi, rupturi partiale sau
totale, smulgeri de Ia inscqia lor) masajul arc unru1toarcle indicaJ:ii:
71
 • micile traumatisme repetate, leziunile cronice ~i uzura.
pot determina reactii inflamatorii cronice ale mu~chilor.
tendoanelor ~i formatiunilor fibro-seroase din jurul lor
(miO?ite, tendinite, tenosinovitc, peritcndinite).
Dupa repaus ~i tratamentul ortopedic sau fizioterapie, sc
recomandii masaj sau automasaj ~i reeducare
neuromusculara, pentru stimularea vindecarii
functionale ~i pentru prevenirea instaHirii sechelelor ~i
a producerii recidivelor in atrofie, atonic, contracturi,
sechele ale parezelor, se recomanda masajul asociat cu
alte mijloace ~i metode cu caracter functional sau de
recuperarc.
)> in leziunile osoase (fracturi complete sau incomplete, inchise sau
deschise, cu sau lara deplasarea fmgmentelor, simple sau
complicate), din punct de vedere al aplicarii mas-liului, se vor
respecta urmatoarele recomandari:
• aceste leziuni, precum ~i imobilin1rile prelungite, conduc Ia
instalarea unor tulburiiri circulatorii ~i trofice, pentru
inlaturarea carora se recomandii masaj ~i gimnastica
medical a;
• masajul poate fi inceput chiar din primele zile dupa
reducerea ~i imobilizarea fracturii, deasupra regiunii
afectate ~i/sau pe membrul pereche ~i totdeauna asociat
cu mobilizarea articulatiilor invecinate.
)> in leziunile articu/are (entorse, luxatii) se recomanda:
• in entorsele de gradul I, masajul ~i automasajul sunt
indicate foarte curand duiJ<'l accident, din momentul
disparitiei durerilor spontane, asociat cu infiltmtii
medicamentoase. Singura metoda de masaj care poate fi
aplicata imediat dupa producerea entorsei este "masajul
transversal profund;
• dupa entorsele de gradul II ~i III, sc a~teapta
efectele tmtamentului chirurgical sau ortopcdic ~i apoi sc
aplica masajul ~i reeducarea functionala a articulatiei.
Masajul clasic in entorse consta in ncteziri scurte ~i gradate ca
intensitate, frictiuni ~i vibratii. urmatc de mobilizari
metodice active ~i pasivc.
Masajul se asociaza cu agenti fizici ~i aplicatii locale (aer ~i apa
calda, infrdro~ii ~i ultmscurte, ioniz.c'lri, curenti diadinamici), sau cu alte
72
procedee ortopedice (bandaj elastic, imobilizare), in timpul imobilizarii
se va masa ~i mobiliza mctodic segmentul pereche. Masajul ~i
mobilizarile articulare sunt recomandate ~i in leziunile de menisc tratate
chirurgical.
);;.- masajullocal in luxa(ii
Se aplica dupa reducere ~i consolidare, impreuna cu reeducarea
functionala a articulatiei.
• in hemartroze ~i hidrartroze se rccoman<.tl aplicarea unui
masaj ~i/sau automasaj de drenare a revarsatelor
respective de Ia nivelul articula(iei, folosind neteziri. friqiunL
presiun~ asociate cu mobilizari articulare, precedate de
aplicatii calde locale (aer ~i apa calda, parafina, infraro~ii,
ultrasunete );
• in artrite, periartrite (fenomene patologice acute) ~i
artroze (dind existii modificiiri cronice, productive sau
degenerative),masajul ~i automasajul sunt indicate ca
tmtament simptomatic ~i functional.
El incepe deasupm ~i dedesubtul articula(iei ~i, mai tfuziu, se
aphca ~i pe articulatia afectata, folosind proccdee ~i tehnici ~oarc de
netezirc, frictiuni ~i presiuni vibrate, simple sau asociate cu mobi lizari
articulare ~i cu alte forme de trdtament.
C1nd le:tiunile articulare se invechesc sau se reumatizeaza, apiir
ingro~ri cicatriccale, rctractil. infiltrate, depuneri grasoasc in jurul
articulatiei (reactii Hoffa), lcziuni ale ligamcntelor, tcndoanclor. tecilor
tcndinoase ~i mu~chilor, deformatii articulare, limitarea mi~cari~ toate
acestca putand fi prevenite ~i tratate ~i prin aplicarca masajului ~i
automasajului.
);.- in leziunile nervi/or periferici (aceste lcziuni au ca unnare tulbur.lri
de sensibilitate, motricitate ~i troficitate :hipo-, hiperestezii.
anestezii):
• in le:tlirile nervilor senzitivi; contracturi musculare ~i
hipertonii, hipotonii, parcze ~i chiar pamli:tii;
• in le:z.arile nervilor motori; modificari circulatorii, ciano:~.a,
edeme, atrofii;
• in lezliri ale nervilor trofici:
• in simptome complexe datoratc unor leziuni ale nervilor cu
functiuni mixte.
Se recoman<tl: masaj activator al circulatiei ~i troficitiilii (in rcgiunile
allate sub controlul nc!Vului lczat) ~i masaj de stimulare a
73

f~ncti?nalitatii sale (in perioada de rcfacerc), constand in ncteziri w~oarc.
vtb_ratn fine pe tesuturile din jurul nervului lezat, presiuni vibrate pc
trmectul nervului, deasupra ~i dedesubtulleziunii. Mas.:~ul se asociaz.:1 cu
tratamentul chirurgical ~i neurologic.
Din punct de vedere al aplicatiilor masajului, se pot cvidentia
urmatoarele aspecte:
;;... ca unnarc a unor traumatisme sau a instalarii unor fonne de
oboseala patologic.:'i, ~i nu numai, Ia sportivi pot aparc tulbll1irri
~mct10nale ale aparatclor respirator ~i cardio-vascular.
In accste situatii se poate folosi masajul peretclui toracic,
urmarind stimularea reflexelor respiratoriii, insotit de mi~cari de
resptrape metod1c executate;
Y s~ . poate folosi masajul zonei prccordiale, stimulativ sau calmant,
hm~tltor, respiratie artificiala ~i chiar masajul cardiac extern - in cazul
tulburiirilor respiratorii -}i cardiace mai grave.
Contributia masajului in cazul tulburarilor trofice locale ~~ a
celor metabohce generalc (care pot insoti uncle afcctiuni ale sisternului
ncrvos penfenc, central sau vegetativ, sau care pot aparc in oboseala
patologic_a): ~onsta in efectele, directe ~i indirecte, pc care le are asupra
cuculattei SI m cfcctele posibil a fi obtinutc asupra organelor interne, pe
calc reflexa.
7.5. At)licn~iilc rnasajului in cclc mai frecvcntc accidcntc din
activitatca SJ)Ortiva
0 ~erie dintre afectiunile abordatc in acest capitol au rnai fost
prezentate ~~ Ia punctul "Aplicatiile rnasajului in afectiunile ortopedico-
traumaticc ale aparatului locomotor", motiv pcntru care aici nu se va
sublinia dedit specificitatea acestora din punct de vederc al tratamentului
recuperator. De asernenea. uncle dintre leziunile/afectiunile prezcntate Ia
acest punct, nu au fost abordate Ia ptmctul amintit anterior. considerr'indu-
se ca frecventa lor este mai crescuta Ia sporth·i ~i ca ccrintelc de recuperare
sunt oarecmn specifice.
Accidentcle muscularc
Contuziile se produc prin strivirea ditorva fibre musculare. fapt
ca~e conduce Ia fon~area unui hematom. mai mult sau mai pu(in profund
~~ mtms, care, Ia randul sau, poate determina aparitia unci contracturi
reflex e.
74
Rccomandari:
'i' nu se va trata zona respcctiva eu ciildurii sau revulsive:
');.- nu se va masa direct zona afectatii imediat, pentru a nu spori
durerea;
'i' se vor folosi aplicatii de gheata ~i masaj decontracturant pe zonclc
invccinate sau simetrice;
'Y se va aplica un pansament comprcsiv.
lntinderile museu/are apar attmci dind mi~carea executata
dcpa~e~tc limitele de elasticitate ale mu~chiului, tensiunea Ia care estc
supus fiind prea marc pentru a putea fi rcpartin1ta pe intrcaga sa lungime.
Rccomandari:
'Y sc vor folosi aplicatii de caldura:
;;... sc va aplica masaj cu alifii u~or revulsive (eventual sub infraro~ii)
> sc vor efectua contrdctii musculare statice repetatc, unnate progresiv de
exer~itii dinamice cu u~oara rezistenta;
ln general, vindccarca cstc mpida, nedcpa~nd diteva zilc.
Ruptura muscularii li-}Oarii (eli/eva fibre) survinc, in general.
Ia o rni~carc brusca, adesea ca urmarc a lipsci de incalzire. sau pe finalul
efortului ca unnare a proastci climinari a toxinelor din mu~chi. Sc
caractcrizca11i prin durerc violentii, impotcnta functionala, hipercstczic
!ocala (ceca cc face palparea aproape imposibiH'i). tt1mefactie datorata
fonnarii hcmatomului, aparitia rdpidii a unci cchimoze, Ia palpare
pcrcepandu-sc o contractara profunda, inconjurata de cdcm local.
Recomandari:
>- sc va cvita mcrsul, mi~carca in general;
');.- rcpaus de cfort;
;... sc vor folosi aplicatii de ghcatii. prccoce ~i repctat:
');.- sc vor folosi aplicatii de ungucntc hiperemi;mtc ~i ;mtalgicc:
';.- se va evita aplicarca unui masaj profund. rccomandandu-sc doar
cflcuraj u~or asocial cu pmdcntc prcsiuni vibrate:
';r se va aplica un bandaj comprcsiv.
Ruptura muscular<! gravii rcprczintii stadiul superior al lcziunii
preccdcnte, elasticitatea fibrclor ncfi'ic.:'lnd fat<1 solicitarii ~i un intreg
fascicul muscular mpi'mdu-sc: cclc mai frecvente mpturi musculare sun!
Jocalizatc Ia nivelul drcptului anterior, al biccpsului cmral (sau brahial Ia
gimna~ti), sau al gcmcnilor. Aparitia rapicta a unci echimozc ~i relicfarea
unui fascicul contmcturdt confinm1 diagnosticul.
Recomandarile sunt acclea~i ca ~i Ia ruptum muscularr1 ~oarrl.
75
>- dupa disparipa fenomenelor acute se poate aplica, Ia nivel local, un
masaj de recupcmre, constand in cfleuraj lent, inceput la distanta ~i
executat convergent spre zona lezata, depa~ind contractum ~i tinzimd
spre relaxarea fasciculului rcspectiv ~i presiuni vibrate aplicate chi<u
pe hcmatom;
Y se pot folosi apamte de vibromasaj (cu prudenta ~i interpunand, intre
apamt ~i suprafata pc care sc actionea?.li, mana) ~i/sau masajul sub
infraro~ii;
);> se pot folosi ~i aparate de tip man~on pneumatic, pentru a combate
edemul ~i a u~ura resorbtia lichidelor, in lipsa acestora
rccomandandu-se aplicarea unui masaj manual antiedcm.
Accidcnte tendinoasc.
Exista 3 tipuri de tendinite:
,_ tenoperiostite ale insertici;
);- tenosinovite;
Y tendinitc propriu-zise.
Tenoperiostite/e se datorcaza surmcnajului, uzurii date de
suprasolicitarca insertiilor musculare tendinoase pe periost ~i. in general,
in activitatea sportiva, cele mai frecvcnte localizari ale lor sunt:
Y pe epicondil- tenis ("cotul tenismenului");
-,. pe epitrohlee - aruncarea sulitei;
);- Ia nivelul adductorilor membrelor inferioare - fotbal;
Y pe V-ul dcltoidian- gimnastica.
Se recomanda aplicarca unui masaj calmant, decontracturdnt al
corpului muscular in paralel cu aplicatii locale de fenilbutazona ~i
alifii decontract11rante pe zonele tendinoase afectate.
Tenosinovite/e apar pe tendoanele l11ngi, aflate in teci mai p11tin
elastice, intinse prin mi~cari fortate, repetate des; eel mai frecvent se
produc Ia membrele s11perioare. specifice activitatii sportive fiind
unnatoarele localizari:
);- pe tendonullung al biccpsului - volei, haltere;
Y pe tendonul flexorilor palmari - gimnastidi.
in aceste afecti11ni, masajul local este contraindicat pfma Ia
disparitia fenomenelor acute, deoarcce poate constitui 11n factor de iritare
suplimentara.
Tendinitele propriu-zise afecteaza mai ales:
Y tendonullui Achile- atletism (fond. semifond, saritura in lungime);
76
-,. tendonul rotulian- atletism (sariturd in inalpme), baschet volei.
in primul stadiu, in care este prezenta durerea la nivelul
joncpunii tendino-musculare, deasupm tendonului propriu-zis, se
recomanda aplicarca un11i masaj calmant, antalgic (eventual sub infraro~ii),
orientat spre insertia tendinoasa, mic~orand astfel tensiunea la care este
supus tendonul.
In eel de-al doilea stadiu, in care apar mici neregularitati la
nivel11l tendonul11i (nuclee intratendinoase dureroase ), se
recomancta 11n masaj calmant, antalgic, evitand, de asemenea., aplicarea sa
direct pe tendon.
In tendinitele posttraumatice sau a~a numitele "contuzii
tendinoase", se recomanda acela~i tmtament ca ~i in caz11l tendinitelor de
s11pmsolicitare, dar asocial cu masaj al maselor m11sculare, deoarece
contuzia risca sa afecteze ~i jonctiunea tendino-musculara.
Accidcntc articulare
Entorsa de gradul I este o intindere ligamentarJ banalii, produsa
ca 11nnare a unci mi~cari gre~ite, neajungandu-se Ia o deplasare
articularii.
Durerca este localizat:'\ In puncte precise, edemul n11 este foarte
important. impotenta functionalii este relativa.
Se recomancta:
Y aplicatii imediate de gheata:
);- repaus;
';, infiltmtii locale de corticoizi.
Mas~ul nu este un trdtament de urgenta, dar poate contribui mull
Ia combaterca durcrilor ~i a edemului.
in prima zi dupii producerea entorsei se poate aplica doar
masaj de drenaj, Ia distanta de articulatie, pentru facilitarea circulatiei sau
masaj transversal profund exact pe cpicentrul leziunii.
in unniitoarele dona zile, se pot aplica:
';, masaj circulator de ape! (masaj de apcl abdominal pentru membrcle
inferioare ~i masaj de ape! toracal, pentr11 membrele superioare);
;... mas<tinl zonclor reflexogene reciproce sau masaj11l reflex al
piciorul11i;
77

)..> masaj de drcnaj pcntru membrul cu articulatia lezata (superior
sau inferior):
;.. masajul clasic al extremitatii mcmbrului lezat (mana sau picior):
> mobilizi'iri, aplicatii de gheata, contentie.
in ziua a patra, se recomanda acela~i tratamcnt, renuntandu-se
Ia gheata. in functic de evolutie, se continua p<1na Ia 10-15 ~edinte.
Entorsa de gradul II. Fibrclc ligamentare sunt intinse, uncle
chiar rupte, ansamblul ligamentar mcntinand totu~i suprafetele articulare
captate; durerea !ocala estc mai difut.ii., cu un maximwn de manifestarc la
nivelul punctelor de inscrtic, cdcmul este mai important ~i impotenta
functionala mai crcscuta decal Ia cntorsa de gradull.
Tratamentul prin masaj recomandat cste acela~i, cu singurd
dcoscbirc c<1 articulatia sc va imobiliza partial ditcva zilc.
Rccomandari:
J,.. masajullocal sc va evita in primelc zilc, inlocuindu-se cu aplicatii de
ghcata:
:.- masajul zonelor reflexogcne rcciproce:
> aplicarea unui cflcuraj pe mu~chi, la distan~1 de articulatie
(decontracturant ~i contra agrdvarii edemului);
> exercitii de flcxic-extensie a degetelor;
> dintr-a patra zi se rcnunta Ia gheata inlocuind-o cu aplicatii de caldura
urmate de:
• masaj local sedativ;
• apoi flexii - extensii ale degetelor (active libere ~i cu contra-
rezistenta);
• lucru activ al mu~chilor plantari, ai mu~chilor loji antcro-
exteme ~i al peronierilor.
Masajul va consta 'in efleuraj ~i framantat al gambierilor, prcsiuni
vibrate pc punctele dureroase ~i presiuni alunecate pe bolta plantara,
pentru a combate edemul. , lor psiho-afectiv, Ia combatcrca carom masajul poate contribui cu succes,
Entorsa de gradul III. Intinderea ligamentelor se transforma in
ruptura completa a fasciculelor ligamentare. Edemul este important, durerea
poate fi mai mi~ dar articulatia este instabila ~i impotent.a func(ionaL'i este
totala. Tratamentul consta in imobili?are gipsatii, in timpul careia se vor
efectua contmctii statice ~i masaj Ia distanta. cu mentinerca segmentului
78
respectiv in pozitii declive. Confonn protocolului de mai sus, masajul
articular local se poate aplica dupa inlatumrea imobilizarii.
in ceca ce prive~tc coloana vertebrata, la sportivi, ca urmare a
suprasolicitarilor din antrcnamente, pot aparc epifizite vertebmle, dorsalgii
acute ~i lombalgii de efort, in tratamentul lor masajul ocup[md un loc
foarte important.
Din acest ptmct de vedere, se dau urmatoarele recomandari:
-subiectul fiind pozitionat in decubit ventral, cu o pema sub abdomen
pentru a reduce lordoza lombara, se va aplica:
,_ efleuraj lung, longitudinal, de jos in sus, cu scop de
dccontracturare a musculaturii paravertebrale dorso-lombare;
',.- etleuraj transversal, pornind de Ia nivelul coloanei vertebrale
spre partile laterale ale toracelui;
-,... undc se gasesc contracturi, se aplica presiuni cu vibratii prudente,
rcpetate in scrii.
Se atrage atentia ciL traumatismcle coloanci vcrtebrale sunt, in
primul rand de cornpetenta medicului, masajul intervenind doar in
perioada de recupcrarc.
7.6. Psihiatric, psihotcrapic ~i masaj
Conceptul dualist (confonn caruia omul este alcatuit din doua
p<ifti sep<1mte: corp ~i spirit) a imprcgnat timp indclungat gandirca mcdicala
~i, din ncfericirc inca mai persista in multe locuri. Acesl concept a marcat
~i includcrca masajului in categoria terapiilor strict corporate, toti cei care
au incercat san inccarca S<i gascasca scnsul profund al tulburarilor tmtate
fiind priviti cu circumspccpe ~i considerati ciudati; aceast.'i retinere crispata
in fata fenomcnului PSI, vi'idc~te, de fapt, o mare ignoranta.
0 componenta psiho-afectiva afcctata sc gase~te 'in toate situatiile
in care kinctoterapcutul este chemat sa intervina, componcnta pc care unii
autori o considera chiar cauza tuturor bolilor, pc cand altii o consider:) I
, I
doar o inchipuirc.
Din pmctidi, reiese ca toti pacicntii cu diverse patologii recunosc
producerca unor disfunctii in rcprezentarca sinclui, oricare ar fi profilul
dcoarcce am v;1zut ca cl, chiar ~i pe calc mecanica, poate induce oarecare
efccte psihoterapicc.
De ascmenca, sc ~tic ca uncle contracturi pot apare ~i ca unnare a
tensiunilor psihicc cxagcrate, acumulatc de-a lungul timpuluL ori masajul
7')
actiom1ncl pentm lndepa11area acestora determiua, in multe c:1zuri.
producerea unor reactii tonico-emoponale asem:in:itoare celor dintr-o
criz{t catharsic:t care contribme. in plus. la inl{tturarea tensiunilor psihice ~i.
implicit nmsculare. S-a constatat c:i telmica de lucm folosit{t mt ;~re nici o
leg{tturft cu declan~area acestor reactiL precum nici aplicarea m;~sajnlui pe
auumite zone ale corpului: in cazul nnei rela(ii kinetoterapeut-pacient
annonioase, aceste fenomene se pot declan~a oric:1nd. in c:tz contrar
pacientul inchiz:1ndn-se in sine. control:1ndu-~i reactiile ~i. astfeL acumul£md
o cantitate ~i mai mare de teusiuni
lns:i un toate afect:irile sferei psiho-afectiYe eYolueaz:i in acest
mod: unele pot eYolna progresi'. calm. problemele rezoh :1ndn-se treptat
in tunp. flir:l reac(ii \izibile deosebite. dar cu eYidenta imbun:il{t(ire a
situa(iei.
in ceea ce priYe~te compouenta psihoterapic{t a tratamentului
prin masaj. trebuie snbliuiate o serie de aspecte care pentm 1111ii pot p:lrea
flir:l importan(:l. dar in care kinetoterapeutul practician 'a recnnoa~te o
p:u1e din problemele cu care se confmnt:-1 aproape zilnic $i o parte din
intrelx!rile care il fr:'un:1nt:1
Kinetoterapeutul lucreaz:-1. in general. intr-nn mediu instit11(ional.
in cadml unei echipe (care ar trebui s:-1 colaboreze fmctuos l. c;~re depune
toate eforturile pentm a reda pacientului starea de s:1n<ltate. in caznl in care
strategta terapeutic{t stabiht:i initial nu d:i rcznltatc. echipa 'a hot{tri
adoptarea <tlteia mai eficienta. in a$a fel inc:lt s{t se asignre de ob!inerea
mmi r{tspuns corect a afectiunii respectiw Ia tratament.
Argument{tm necesitatea rcspectttrii acestui tip de colaborare in
cadrnl cclupei de terapenti printr-un exemph1. prczcntat de Beanrepaire.
la till congres de psihiatrie Acesta a prezentat cazul unm pacient autist.
ennettc inchis in sine. cu care orice terapie inccrcata nu a clat rcznltate.
p:ln:i in momentul in care s-a incepnt aplicarea masajnlui. Datorit{t
permanentulni dialog (flira em inte) care s-a desl;t$Hrat intre m:"\inilc
kinetoterapeutului ~i corpnl pacientnlni, intr-o atmosfer;i relationala
deosebit;l ~i clatorit;l efectelor mduecte de intoarcere in limp Ia c.-..:perientele
relatiomlle trecute ale acestnia $i de indep{u1are a tensimulor acnnmlate.
dup:'\ dtcYa luni de ingrijire. bolnanii a incepnt s:1 conmnice 'erbal ~~
gestual en antmaJnl $i sa raspnnda $i Ia alte tipuri de tratament. in accste
situatii. se pare eft nu telmica de lncrn are importanl{l. ci capacitatca
kinetoterapeutului de a asigma m1 climat eficient de schimb (feed-back l
permanent. adaptat in flmc!ie de starea de moment a pacieutului $i de
e\olu(ia sa
80
Din acest cxemplu reiese nccesitatca abordarii ~i a componentei
psihice in cadml tratamentelor prin masaj, indiferent de categoria de
afectiuni tratata, in acest mod vazuta problema rezultatele devenind mai
bune, mai rapide ~i mai de dumta.
Unii kinetoterapcufi 1$i desfi'lf?oara activitatea sub fonna de practica
privata, caz in care in general sunt lipsiti de sprijinul echipei ~i deciziile
privind strdtegia terapeutica de unnat le apaqin. in ace!'>te situatii, in cazul
in care nu au capatat deprinderea de a se orienta in tratamentele lor ~i
spre componenta psihica, toate cazurile psihosomatice ii vor gasi
descoperiti, neprcgatiti, fiiril a $1i CUill sa actioneze $i, fie VOJ aborda Un
mod de lucru care nu va da rezultate, fie vor hotari sa nu se ocupc de
aceasta categoric de afectiuni. In ambele situatii, hotadrca nu ii va
avantaja $i se vor vedea pu$i in fata diminuarii continue a prestigiului
profcsional $i a pierderii unui numar din cc in ce mai marc de pacicnti.
Ca atare, consideram ca este absolut nccesara, pentru actualii
studenti, o fonnarc psihoterapica mult mai scrioasa, iar pentru absolventii
care deja practica kinetotcmpia - colaborarea cu un psiholog sau
psihoterapeut. Existil. de asemenea, posibilitatca de a unna uncle cursuri '.
I'
speciale de formare in practicarea unor forme de psihoterapie (Balint, I
psihodmma, sugestie, tehnici yoga-fitness etc.), care sa le dea
posibilitatca de a desfii$ura o mund"i mai eficicnta.
Ajurriagucra a denumit practica relaxarii o forma de "rceducarc
psihotonica", denumire care crcdem ca spune suficicnt de mult
kinetoterapeutilor. Ei cunosc faptul ca rclaxarca cste unul dintre cele mai
importantc obicctivc de unnarit in timpul tratamcntelor prin masaj (~i nu
numai), in multe catcgorii de afectiuni; ceca cc nu se ~tic insa, este faptul
c;i, dc$i este foarte util ~i recomandat sa fie folosit, masajul rclaxator
practicat o pcrioada lunga de timp se pare ca devine trcptat o obi$nuinta
care poate sffi~i prin a se transfonna intr-o dependent<!. Din accst motiv,
cstc corcct fata de pacient sa fie invatat ~i dirijat sprc practicarea tmor alte
forme de relaxarc, la inccput indusa, apoi autoindusa, pcntru ca acesta sa
aiba un control din cc in cc mai bun asupra propriului corp ~i spirit.
81
 ';-- diver~i produ~i ca: piracctam, piravitam, folicestina, aslavital etc.

CAPITOLUL VIII Odihna activii ,,·i pasivii (somn)

MIJLOACEASOCIATE DE REFACERE A CAPACITATII DE J4ijloace/e psihologice de pregiitire si refacere
EFORT Sunt furnizate de psihologi~ pedagogia ~i sociologi.a antrenamentului
sportiv interpretat ca proces didactic; ele sunt asociate cu mijloacele ~i
in dirijarea antrenamentului sportiv refacerea este interpretata ca metodele particulare ~i specifice ale antrenamentului:
un parametru important de apreciere a capacitatii de efort (prin durdta ~i > utilizarea exercitiului fizic;
calitatea ei), considerandu-se ca o refiectare a reactivitatii de adaptare a >- metoda exersiirii;
organismului Ia efort. ';;- explicatia, demonstrati~ exemplificarea;
Mijloacele de refacere contin un numar rclativ mare de factori, pc ';;- convingerea;
care le prezentiim succint. ';;- evaluarea. aprobare~ dezaprobarea;
> intrecerca, verificarea.
8.1. Mijloace de rcfacere > modelarca ~i simularca;
Mijloace fizio-hidro-balneoterapeutice > supntinvatarea;
);> antrenament; > solicitarea ~i supmsolicitarca de adaptarc (Epuran M. 1990)
'r ltidroterapie calda: du~, cadii, bazin 30 -40°C (in bazin putandu-sc
adauga saruri de Bazna, plante, iodura de potasiu 1%, etc.) sauna; Afijloace care accelereazii refacerea neuropsihicli
> masajul natural, instmmental: vibromasaj, clectromasaj; > psihoterapice (convorbiri, yoga, sugcstie etc.);
);> climatoterapia de cmtare, refacere Ia 600-800 m altitndine. > acupunctura, acuprcsura;
> oxigenare (naturala - artificiala);
1\1ij/oace psihoterapeutice > aeroioni:t.are negativa (naturala - artificiala);
> convorbiri; > odihna activa - pasiYa ;
);> sugestie - autosugestie; > masaj;
>- tehnici de relaxare neuropsihicii, neuromusculanl: r mcdicatie
> antrenamentul psihosomatic.
1\fij/oace care accelereazli refacerea neuromusculari'i
Afijloace dietetice > hidrotempic calda;
Alimenta,fia de rejacere trebuie sa fie: > training autogen, yoga, acupw1ctura - prcsura:
);> monocalorica: > odihna activa - pasivii;
> monoproteica- u~or hipoproteica; > dicta (alcalina, hidroz.ahardtii, mineralizatii, vitaminizatii):
> hipolipidiciL > fannacologie (glucoza, glicocol, Na, K, Ca, P, Mg, vitamina B, C,
> ltiperglucidica; ATP, miorelaxante, folcisteina, camitina etc.).
> bogata in radicali alcalini, vitamine ~i oligoelemente.
A!rjloace care acce/ereazii refacerea endocrino-metaholicli
Alij Ioace .farmacologi ce )..- oxigenarc, acroionizare negativa;
);> complexe vitaminice, complexe minerale: > tehnici de relaxare neuro-muscularJ;
> compu~i glucidici: > rccchilibmre hidrica:
';-- aminoacizi ~i concentrate proteice; )..- masaj, acupunctun1;
82 83
 )'- medicatie (piracetam, aspartat de Mg, vitamine etc.).
Mijloace care accelereaza refacerea cardio-respiratorie
> oxigenare (naturalii, artificiala);
;... reechilibrare, hidroelectrolitica;
;;;. odihna activa ~i pasiva;
> hidroterapie caldi'i;
> sauna (15 min./saptamiina), masaj (zilnic);
> training autogen;
;;;. dicta alcalina, glucidica, vitaminizata;
> farmacologie (ATP, C, P, K, Na, Mg, glucoza, vitamina B, C, E).
Afijloace care accelereazii refacerea cardio-respiratorie
).- oxigenare (naturalii, artificiala);
> reechilibrare, hidroelcctrolitica;
> odilma activii ~i pasivii;
;;;. hidroterapie calda;
:;;- sauna (15 min./saptamiina), masaj (zilnic):
> training autogen;
> diet.'i alcalini'i, glucidica, vitamini;.r..ata;
> fannacologie (ATP, C, P, K, 1\a, Mg, glucoza, vitamina B, C, E).
8.2. Mijloace de refaccrc in functic tic cfortul dcpus
Mijloacele asociate au rolul de a amplifica efectele exercitiului
fizic asupra organismului ~i dezvoltarii capacitatii de performanta
Refacerea capacitatii de efort este o nccesitate, deoarece
practicarea exercitiilor fizice se face intotdeauna prin consum de energie
dupii care evident apare starea de oboseala. Este bine de prcci/..at cii
sarcina stimul- anlrenament (cfortul) nu reprczinta un simplu exercitiu.
Organizarea sa, numarul de repet1ri, intervalul de rejacere, durata
lucmlui, frecventa saptamanala a lectiilor, durata lectiei. timpul total de
repaus ~i alte particularitati reprezinta problema fundamental;l a
antrenamentului sportivului ~i reprezint<l dinamica ej(Jrtului ~i a rej(Jcerii.
Diminuarea duratei refacerii este punctul fundamental pentru
marirea stimulului, ca ~i durata exercitiului, indeosebi ciind nu estc
posibila imbunatatirea intensitatii de lucru din motive logice sau volume
prea ridicate; dinamica refacerii estc unul din factorii fundamentali pentru
miirirca intensitiitii lucmlui.
84
Refacerea se supune unor Icgitati fiziologice ale antrcnamentului
~i trebuic antrenata, Ia care sc adauga faptul ca refacerea se adrescazli
unor organisme integrc din punct de vedre morfologtc sau functwnal;
refacerea dirijatii nu se substituie refacerii naturale, fi?jologice, ci o
completeazi'i, o intare~e, o accelereaza; eficienta ambelor forme d~
refacere este conditionata de rolul integrativ, coordonator al ststemulm
neuro-endocrino-vegetativ (Dragnea A, 1996, p.93).
Dupa criteriul temporal "refacerea capacitatii de efort a
subiectilor se realizeazii sub tmniitoarele doua fonne (C<lrstea Gh., 2000,
p.55-56):
> refacerea pe parcursul activitatii sportive (Ieqie, concurs etc.):
).- refacerca dupii incheierea activitatii sportive"
Unii speciali~ti considerii refacerca organismului dupii efort ca
"factor al antrenamentului".
in activitatea competitionalii refacerea se va aplica:
).- intcrcompetitional (intre reprize, intre aparate etc.); i
> dupii activitatile de competitie partialc (intre seriile ~i meciurile de I'! II
calificare, jocurile din diferitele turnee ~i concursuri preliminare etc.);
);.> dupa terminarea competitiei d'md se aplicii refacerca totalii.
Prczentiim in continuare, schema de rcfacere elaboratii de Centrul
de Medic ina Sportiva Bucure~ti (Dr. Dragan L 1990), in care, mijloacele
de rcfacere din toatc grupele sunt rccomandate in funqie de tipul de efort:
I. Psihoterapie -8-IOmin.(cu antrenoml, medicul, psihologul)
2. Du~ cald 15 min. (38-40° C )sau cadi'i (cu sare Ba:t.na, mu~etcl,
tei, iodura de potasiu)
3. Sauna -8-IO min. (lmin. sauna, I min. bazin sau du~)
4. Masaj -15 min. manual sau 10 mirl. instrumcntal(vibromasaj,
hidromasaj, prcsomas;~). S£_£rcferii masaj manual.
·-
5. -sau aile telmici de relaxare sub supravcghcrea
Antrenamcnt specialistului.
--
6. -300 mi. sue de fmcte sau apa minerala alcalina + Y2
Rcechilibrarc hidroelectrolitica lamaie, 25 g. gluco1~1 sau mierc; in
lipsii se poatc folosi iaurt, lapte biltut san ceai cu Y2
Iamiiie.
7. Oxigcnare sau I0 - 15 min., dupa tehnica Individual a aeroionii'..are
1--------------- sau colcctive. negativa _ ·----~--
8. Medicatie -Polivitaminiz~mt S- 2 tablcte; Energin 2-3 tablete_ _
ss
 -Polimineralizant S- 2-3 tablete; Vitaspol 1-2 fiole;
-Nootropil l-2 capsule pentru tir, ~all, scrima ~i miere.
(Piracetam) 7.Medicatie -Vitaspol l-2 fiole per os; Elcutal 2-3 tablete;
9. Alimentatic, -legume, fructe, lactate, normoproteidi, hipolipididi Polimineralizant S - 2 tablete ;
bogata in: bogata in fibre ~i gelatine, organe. Polivitaminizant S - 2 tablete .
IO. Odilma 8.Alimentafie -Hidrozaharatii, alcalina, bogata in eruditati ~i
activa lactate, hipolipidiea, nonnoproteiea.
II. OdilUL:'i 9 .Psihotempie
pas iva lO.Odihna aetiva

Tabe/1. Schema de refacere dupa efortul predomimmt anaerob Tabel 2. Schema de refaeere dupa cfortul predominant acrob (cfort cardio-
(efort neuropsihic, neuromuscular) respimtor-metabolic ~i muscular)

.. Pentru ~h, tir, scrima se recomanda cu precadere aplicarea Dupa fieeare antrenamcnt (eu exceptia antrenamentelor de
mtJloacelor de Ia punctele l. 2. 4. 5. 8 (Nootropil), IO ~i II. refacere sau a celor cu camcter de odihna activa) sc vor efeetua
. . Pentru celelalte sporturi incluse In aecasta categoric (inclusiv mijloacele prevazute Ia punctele l. 3, 6, 7, 8, II.
JO~_unle sportiVe) se recomanilil utilizarea sistematica, zilnicii a De doua ori pe saptiimana (Ia mijloeul ciclului saptamilnal, dupa
mtJ!oa~elor de refaeer~ euprinse Ia punetele 2, 3, 4, 6, 8, 9, II, eel putin 0 momcntul de varf a! curbei efortului saptiimanal ~i Ia sla~itul ciclului
~~dm~ p_e ~t, de doua on pe saptamana (Ia mijlocul eurbei efortului de saptamilnal) se vor efectua antrenamentc de refacere, cu o dumta de 60-
varf sapt.amanal sau Ia sffir~itul ciclului sapt<lmanal) se indica organitarea 90 min., 'in funqie de indicatia medicului, 'in care se vor utiliza toatc cele
unor _~edmte ~e antrenament de rcfacere ce vor include intr-o inlantuire II mijloace de rcfacere descrise. in aceste ~cdinte. dumta saunci poate
logtca toate mtJloacele expuse mai sus. crc~te Ia 15 min si a proeedurilor de masaj Ia 20 min. pentru eel manual
Antrenamentul de refacere se desfa~oara pc baza indicatiei ~i sub ~i 10 min. pcntru eel instrumentaL
supmvegherca personalulm mcdteo-sanitar allotului (eantonamentuiui). Antrenamentul de refaccrc sc desla~oara Ia indicatia ~i sub
supmvcghcrea pcrsonalului medico-sanitar allotului (cantonament).
l.Du~ eald -IO - 15 min. (38-42' C) sau eada, sau bazin (cu
sare de Bazna, mu~etcl, tei, iodunl de potasiu _I Ps!ltoterapie ----- --------~------··· -·- --------·-- - - - - -
1%). 2.Du~ cald -15 min. Ia 38-42 C, cailii sau bazin (plantc, sare
2.Saunii -19 min. (1 min. in saum·( ~flit! in :1fan'L in _ ~azna, iS'dur:l j)S'tasitl)._._ _ __
bazin sau Ia du~) 3.Sauna -13 min. Ia sf<lr~itul saptamanii (2 min. sauml I
3 Masaj -I 0 min. manual S.lt~6 n-lin. instrum ental min. dus sau batin). _______
(hidromasaj, vibror~~asaj). _:l.Masa,L_____ _ -manual sau instmmental- 10 min. zilnic.
4.Relaxare autogenii -sub indrumarea specialistului san a 5.Reechilibmre -300 ml. eeai. sue de fructe sau lactate, sau 100
relaxare hidroelcetrolitic:i ml apa minerali\ alcalin:i + vitamina C (200/400
5. Aeroionizare -10 min. dupa tehnici individuale sa u colective mg + I 00 mg Vitam ina B. I 1/2 g Cl Na. lg Cl K ;
negativa ~i oxigenare !_!2 ~~~~ie S<lu_si_I_"C?I? S.l~JL_glucoz<l).__.__ --~­
6. Rehidmtare -1oo mi. laplc:-st:1cde rruete, ceai bi ne indulcit ~i 6. Medicatie -Vitaspol 1-2 fiolc per os dup:i antrcnament
eu lamilie, Ia care se poate adauga 25 g. gluco:t.<~-- -Eleutal 4-5 tablcte sau I0- I 5 g glucoza sau
miere.
---------~---·-· ---- ------··---
X6
X7
 Polimineralizant - 3 pe zi Ia masa de dupa efort:
Polivitaminizant - 2 drajeuri Ia masii de dupa
efort.
7.Alimentatie -predominant alcalina, lactate, fructe, legume,
hipolipidica, hidrozaharatii, normoproteica, cu
proteine de valoare calitative.
8. Odihna activa ~i
pasiva
9.Tehnici de relaxare - Ia indicatia medicului
Tabelul 3. Schema de refaccre dupa eforturilc de tip mi:>..1 (aerob-anacrob
~i neuropsihic: jocuri sportive, alergmi, atletism 400-1500
m ,box, scrima, tenis de camp)
-Polimineralizant S -2 tablete.
Cu indicatie medicala se poate administrJ:
-Glicocol - Nevrosthenin 1-2 fiole
antrenament, cu 10-15 zile inainte de
competitie, ca mijloc de refacere.
8. Alimentatia -conform ccrintelor ~i consumului de efort
(echilibrata, bogata in lichidc, lactate,
cruditati, organe, pe~tc).
9. Odihnii pasiva
(somn)
Tabe/4. Schema de refaccre dupa efort predominant neuropsihic (tir,
pistol vitezii, tir cu arcuL scrimii, porl<'lri lajocuri)

Dupa fiecare antrenament se vor efectua mijloacele prevazute Ia Dupa fiecare antrcnament se vor efectua mijloacele de Ia
nr.l, 2, 4, 5, 6, 7, 8 (odihna pasiva). La sfar~itul ciclului saptamanal se va punctele nr.l, 2 sau 3, 4, 7, 8, 9.
efcctua intreg ciclul de refacere (1-8). Eventual, Ia mijlocul saptamfmii se La sffir~itul ciclului siiptamanal ~i eventual Ia mijlocul
mai poate adiiuga ~i sauna (nr.3), confonn recomandiirii medicului de lot. saptamfmii sc va efectua o ~edinta de antrenament de refacerc cu o dumtii
Antrenamentul de Ia sffir~itul siiptiimanii (refacere) va dura 90 de 90-120 min. (in funqie de dumta odihnei ~ctive: 30 sau 60 min. in
min., incepand cu 30 min. odihna activa (alta activitate) dupa care 60 care se vor utiliza toate mijloacelc descrise). In aceste antrenamentc se
min. se aplidi mijloacele de refaccre dcscrise (sauna ~i hidroterapia calda poate folosi ~i sauna 10-15 min. (2 min. in sauna ~i 2 min. afara in bazin
= 30 min_). sau Ia du~), Ia sffir~itul saptam;1nii, iar masajul va dura 15 min. (manual
Antrcnamcntul de refacere sc cfectucaza Ia indicatia ~i sub cu caracter general).
supravegherea personalului medico-sanitar allotului (cantonament). Antrenamentul de refaccrc, zilnic sau Ia sfiir~it de s:lptamana, se
desta~oara Ia indicatia ~i sub supravegherea personalului medico-sanitar, a
l. Psihoterapie psihologului sau altor spcciali~ti pentru psihoterapic ~i tchnicilc de
2. Tehnici de relaxare psihorclaxarc-training autogcn.
neuropsihica ~i
neuromusculara. --
8.3. Proccdce ~i tcrapii naturiste complementarc.
3. Training autogen Pcntm a-~i amplifica efectclc pozitivc, masajul poatc fi asocial cu
4. D~ cald sau cadii -10 min. (plante, s;ue Bazna, iodura de o scric de altc tcrapii ~i in special cu ccle naturistc, cum ar fi:
potasiu) ~i masaj - 10 min. ;... apiterapia - utilizarca unor produsc apicolc: micrc, ccarJ, polcn,
nectar, lapti~or de matca. Cdc mai utili:tate (pcntru ungucntc,
--~--

5. Aeroionizare -oxigemue
negativa impachctari etc.) sunt produsclc cc contin ccarJ ~i venin de albine;
6. Odihna activa -30-60 min. ;... ha/neolvgia - utili:tarca elcmentclor active ale sta~iunilor
----- -- balncoclimatcrice (izvoarc tcrmale ~i mincralc, namoluri, clima etc.);
7. Medicatie -Nootropil (piracetam) san Piravitam -2
capsule: Elcutal 4 - 5 tabletc dupii efort;
-Polivitaminizant S - 2 drajeuri,

88
 r 1
)- fitoterapia- utilizarea unor plante intregi sau parti ale acestora (flori.
fructe. seminte. rJdacini) sub forma de ccaiuri, infuzii, inhalatii.
unguente, cataplasme;
> hidroterapia - utilizarea apci sub diferite forme (calde sau rcci.
complete sau paf\iale. simple sau cu adiiugiri de siiruri, infuzii etc.).
De _altfel, cxistii ~i o tehnica speciala de imbinare - masajul acvatic.
~m n~ vom ~eferi cu preca~ere Ia cateva terapii accesibile ce incap in
trusa oncann masor ~~ anume aromoterapie, cromoterapie ~·i
meloterapie.
Aromoterapia.
, Co~sideriim adesea di simtuJ olfactiv ar fi un simt minor rnai ales
m comparafie cu vazul ~i auzul. Si totu~i, el este extrcm de important atat
pentm natura umana cat ~i pentru lntreg ansamblul existential. Estc un
cm:1plex SIStem de mformare ~i comunicare cc asigurii procurarca hranci,
a~~rea sau repr~ucer~a la un numar important de fiinte de Ia insecte ~i
pasan_ Ia P:~ti. ~~ 1~1armf~re. Dar, de fapt, intreaga naturci atrage sau
mdeparte~m1 pnn nnrosunle ce le exaltii, urate sau placute. primcjdioasc
sau atrncttve toate rcprezinta in fond "scmnale".
Omul a rcu~it sa depa~easca stadiul natural al acestui instinct si'l-i
dea noi semnificatii. sci creeze ~i sa rccreeze lumea mirosurilor ~i chiar s-o
nd1ce la mvcl de "arta ~i ~iintif'.
. . Ficcarc organism, in gencml, sau fiecarc organ, in special, cmami
mirosun spec1ficc ce rcflecta starca fiziologica, siinatatca sau boala.
Rcspiratta, transpiratia, urina, fccalclc, sangclc chiar au ascmcnca
~~irosuri~.Riinik ~i cd_ernclc sc sirnt ~i pc accasta calc. Chiar ~i frica i~i arc
nurosul e1 ses1zat bmc de uncle animale.
. . Mcdic~nile tmditionalc dispunand de putinc tehnici de
mvestigatie uhhzau din plin in diagnostic acest cvantai de mirosuri.
. Complcxa. relatic intre mirosuri ~i sti\rile psihofizicc, rclatia
dmtre Imrosun ~~ dtfente plcmte "aromate" cu proprictatilc vindeci\toare a
dat na~tere une1 adeviirdtc ~tiinte ~i arte a vindccilrii- "aromoterapia".
Se _consideri\ ca sunt circa 200 "parfumuri'' csentialc. Numiirul
plante~or ~~ mgredientelor cu proprietati aromotcrapcutice este imens ca ~i
a postbihtatllor de folosire: purificatoarc, encrgizante, calmante sau
eroticc. Se pot induce prin inhalarea mirosurilor stari pozitivc meditative.
transe de rcvelatie sau dimpotriva stari negative: anxietatc, agrcsivitate.
90
~..
11
1.
Cromoterapia sau terapia (lrin culoare
Cel mai important simt al omului este desigur eel al vederii.
Forma marirnea, a~czarea sau mi~carea obiectelor, lmnea inconjuratoare
are o importanta biologica adaptativa fundamentala.
Exista. de asemenea, o strfmsii legaturii intre rndiatia spectnllii de
lumina ~i functionarea optima a unui organism. Omul este un "animal"
dium. Intensitatea luminii, altemanta ei, culorile sunt clemente esentiale
ale lmnii fizice ~i psihice:
j- lumina, soarelc, albul, culoarca 'ii dau o stare de sigunmtii ~i de bine;
!ipsa luminii, ncgrul noptii ii crecaza nelini~tc, disconfort, spaime;
> vcrdele padurii sau al savanei inseamna siguranta ~i hmna;
;.. culoarca ro~ie a flaciirilor distrugatoare sau a sangelui curgand dintr-o
rnna na~tc teama;
;.. cu timpul, culorilc. in afam faptului material al relatiei lor cu
obiectele. capiita ~i o importanta psihologica ~i simbolistica aparte ce
presupune o adevaratii arta sau ~tiinta pentru a o putea descifrd.
Putcm vorbi de culori sacre: auriul - aura sfintilor. albul
imaculatci conccptii, azuml populat de ingeri. Majoritatea cultelor abundi\
intr-o simbolistica de culori.
Magia "alba" sau "ncagrJ" are un adcvarnt cult al culorii.
Galbcnul aumlui san purpurin! mantalei imperiale au dcvenit simboluri ale
bogatici ~i puterii.
Ternpiilc rccomanrul vin ro~u lmpotriva anemiilor.
Trcptat. culoarca in sine inccpc sa fie tot mai mult o valoare
abstrncta dar ~i o arta a pictorilor, crcatorilor de stofc, matasuri ~i
portclanuri.
Stiinta modemii se aplcadi tot mai mult asuprd multitudinii de
aspcctc ~i influentc ale luminii ~i culorii asupra organismului. Sc studiazii.
de cxemplu. ritmul circadian (altcmata ;:i - noaptc) rclatie dintrc dimpul
electromagnetic al fieciirci culori ~i corcspondenta vibratoric a ficcami
organ, cfcctclc asupra mndamcntului (ergonomic) etc.
Tcmpia prin culoarc. "cromotcrapia", inccpc sa fie tot mai des
utili:t~lti'l in special in psihotcrctpic dar ~i ca rcglator al diferitclor functii.
Cu carc1cter strict informativ ~i desigur cxtrern de sumar vom
enumcm ciiteva valcnte ale culorilor asupra organismului.
-,. ro.pr cncrgi;.ant ~i stimulator; arc cfcct asupra tennoregl{trii ridicand
tcmpcmtura. imbuni\tatc~tc circulatia; recomandat in trc1tarca
parali1.iilor: nu cstc recomandat in anxictatc ~i tulburciri cmotionale;
in reflexologic se folosc~te cu prcciidcrc turcoazul:
')]
 T II
);- portocaliu: este deseori asimilat ca simbol al energtet ~i
sentimcntelor; striilucitor ~i limpede - vitalitate ~i saniitate. inchis-
mandrie; este culoarea dominant:1 a chackrei sacrale corelat cu
organele reproducatoare feminine ~i supnrrenale; culoarea bucuriei ~i
dansului; radiatiilc specifice sunt folosite in tmtamentul pietrdor la
rinichi, bron~ita cronica, spasme ~i crampe musculare;
);> galben: este simbolul min{ii !;>i intelectualitatii in foarte multe culturi
~i religii; fiecare nuanta are totu~i o semnificatie deosebita: auriu,
corespunde sfinteniei, galbenul pal unor capacitati intelectuale
superioare, inchis geloziei, moho rat- falsului optimism; fortifica
nervii ~i stimuleazii formarea unor inalte capacitati intelectuale; este
culoarea deta~rii; este activant al nervilor motorii ~i poate genera
energie la nivclul mu~chilor; folosit in astenii musculare, paraparczc;
recomandat, de asemenea, 'in artrita ~i reumatism; se pare ca arc
efecte bune asupra pielii, in eczeme, de exemplu, ~i de aici ~i
utilizarea unguentelor galbene in mcdicina traditional~!; sau poatc d1
"ceara" ~i "florile" ii dau aceste proprietiitJ?;
> verde: culoarea echilibrului, armonici, simpatiei: are proprietati
antiseptice ~i efecte in dezintoxicare; echilibreaza corpul, encrgia ~i
spiritul; se utilizeaza in ameliorarea unor afectiuni cardiace; mai nou,
s-a demonstrat ca poate influenta distrugerea celulelor canceroase;
);> albastru: simbolizeaza inspiratia, devotamentul, pacca ~i lini~ea;
este, totodata, culoarea meditatici ~i vindecarii; albastrul !impede.
profund, semnifica sentimentcle religioase, pal eteric- un ideal nobiL
stralucitor-loialitatea ~i sinceritatca; incetine~te ritmul cardiac ~i
intensitatea metabolismului; da senzatia de ex.1indcrc a spatiului; se
utilizeaza in tratamentul hipertensiunii, in palpitatii ~i insomnie:
calmant ~i antiinflamator; asociat cu portocaliul, da senzatia de pace
~i Iini!;>te;
> violet: este considerata culoarea spiritualita(ii, introspectiei,
demnitatii, inspiratiei dar ~i a "dragostei de sine" ~i a
'"narcisismului"; este benefica in uncle tulbun'lri psihice cum ar fi
schizofrenia ~i starile depresive putemice; este folosit ~i in calmarea
crizelor de sciatica; se preteaza la o serie de asocieri cu alte culori.
Cromoterapia sc poatc asocia cu alte tehnice psihotempeutice, cu
reflexologia, kinctoterapia, melotcrapia sau aromoterapia. Telmica actuali\
pune la dispozifie o multitudine de mijloace: becuri colorate, vopscluri ~i
tapete, orgi de hunini, jaluzcle, etc. Se pot adapta cu u~urinta Ia pacient.
boala sau spatJu.
92
II
Din pacate. tot aceastii tehnicii, prin excesul de televiziune color
(inclusiv ccranul calculatorului), haosul jocului de lumini din discoteci.
sau uncle sali de spectacol a creat o nona cromotempie ale carei efecte
inca nu le putem evalua.
TeraJ>ia prin sunete sau meloterapia
In pennanenta suntem inconjurati de o baic de sunete, ficcare cu
semnificatia ~i importanta lui. uncle fiind zgomotoase ce ne trezesc spaime
ancestrale: bubuitul tunetului, vuietul furtunilor, urletele animalelor sau
(ipetele oamenilor. Altcle sunt armonii lini~titoarc, fonice: susurul
izvoarelor. fo~netul frunzelor sau ciripitul pasarilor. Initiatii sau
mdiotelescoapelc "aud" muzica sferelor. Descori inSi'i, auzjm nu numai
sunetele lumii exterioare ci ~i a celei interioare: bataile inimii, tiuitul
urcchilor, gilfllitul respiratiei, iar cu apamtura modema incepem sa
"auzim" rezonanta fiecarui aparat, organ sau tesut. Dar, omul a depa~it
rclatia cu sunetul natural crdind graiul articulat - limbajul ~i muzica.
De-a lungul cvolutiei ~i existentei lntre toate accste clemente ~i
starea noastrii psihosomatica s-a creat o lcgatura complexa. Arta vindccarii
a sesizat-o ~i utilizat-o din ccle mai vechi timpuri.
Incantatii, descantcce, mantre, litanii, tobe, Ouiere sau clopotci
folosite de vraci, ~amani sau preoti sunt prezentc in majoritatea terapiilor
tradi(ionalc. Zeii vindecatori: Apollo, Orfeu, Arnon, Ra crau ~i "zei
muzie<mti"-
Medicii - preoti antici din lumea grcaca (asclepiozi) foloseau in
m1tamentul bolnavilor, ierburile, gimnastica dar ~i incantatiilc ~i muzica.
in evul mediu apar "medici muzicanti" ambulanti.
Spitalcle de psihiatrie din secolul al XIX - lea. incep 511 utilizezc,
empiric dcsigur, mcloterapia care in psihotempia modcma a devenit o
telmicii bine pusa Ia punct.
Astazi. exista in lumea intrcag<l institutii, centre de cercctare,
spitale sau cabinete cc se ocupa de acest aspect.
In SUA in 1950 s-a infiintat "Asociatia Nationala de Muzico-
tcrapie". La Salsburg, Paris, Stockholm ca ~i in alte mari ora~e europcne
exist:} centre experimentale ce studiazii psihologia rnuzicii ~i mcloterapia.
Tratate. carti, ghiduri, discuri ~i casete ne stan in permanenta la indem;1na.
Chiar ~i alte spatii de tratament incearca sa introduca o "ambianta sonora".
In linii rnari, se considera ca sunetul, in general, ~i muzica, in
special, pot ac(iona:
);.. in plan somatic asupra functiilor vegetative, de exemplu sistcmul
respimtor. circulator. digestiv, cndocrin, etc. dar poate influenta chiar
93
 ~i structura, din piicate. lumea civilizatii oferindu-ne mai mult
exemple de poluare fonicii prin care se rcalizcazii acest lucru:
:Y in plan psihic putand crea calm. lini~te, deconectare, bucurie, extaz.
reverie sau dimpotrivii indudmd incordare, excitatic, nelini~te,
agresivitate factori ce ii speculeazii din plin o parte a muzicii u~oarc
modeme.
0 analiza relativ exactii a efectelor sunetelor asupra
organismului a~ cum se contureazii. de exemplu, in cazul cromoterapiei
este mai greu de filcut. Avem 7 culori fundame_!ltale $i cateva zeci de
nuante, dar o infinitate de sunetc ~i tonuri. In linii mari, efectcle
psihoterapeuticc depind de:
J;- ritmul de executie - de exemplu, ccle regulate 2/4 - 4/4 au efect
psihic tonifiant $i energizant, ccle neregulate 3/4 -relaxant;
).- tempoul - rapid este psihostimulator. lent estc relaxant; sunetele
grave sunt calmante, ccle inalte sunt excitantc;
~ linia melodicii joacii ~i ea un rol esential. muzica de dans este
energizantii, cea simfonica calmanta;
;.;- muzica poate fi ascultata "pasiv" sau dimpotriva insotind o serie de
mi$ciiri de actiuni de muncii, luptii, dans, exerci(ii fizicc;
~ utilizarea muzicii in masoterapie este un exemplu de ascultare pasiva
pe cand in kinetoterapie de ascultare activa.
9·1
CAPITOLUL IX
GIMNASTICA RESPIRATORIE SI RESPIRATIA IN
ACTIVIT ATEA SPORTIVA.
Gimnastica respiratorie constii in exercitii de coordonare $i
amplificare a Ini$ciirilor libere de respiratie precum ~i din stimularea $i
antrenarca mi~carilor libere de respirajie prin mi~cari pasive. active ~i
active cu rezistenta ale toracelui $i trunchiului, membrelor superioarc $i
infcrioarc. in gimnastica rcspiratoric mai sunt inclusc $i uncle procedee
speciale folosite pentru stimularea $i antrenarea acestei functiuni.
Prin cxcrcitii de rcspiratie se um1iire$te:
;..., In~lrirca capacitatii vitale ~i a ventilatiei pulmonare;
:.. cre$1erca amplitudinii mi$c<'irilor respiratorii toracice $1
diafragmatice;
,. stimularea circulajiei sanguine;
,. prevenirea, corectarea $i tmtarea unor tulburiiri sau imbolnaviri ale
organismului.
Exercijiile de respiratie necesita pozitii stabile care au o bazii
marc de mentincrc a corpului. in vcderca corectarii unor defonnatii ale
toracelui $i a coloanei vertebrate sc foloscsc pozitii simetrice sau
asimetrice. Respiratia poatc fi st;!piinita, condus.:1 $i controlatii, numai prin
cxercitii libcrc de respiratie. al caror ritm, duratii $i amplitudinc pot fi
reglate. Acestc mi$ciiri liberc pot fi insotitc de mi$C<)ri pasivc, active $i cu
rczistentii, ale toracelui, trunchiului ~i membrelor.
Printre procedcelc speciale de dezvoltare a rcspiratiei sunt
manifestiirilc foneticc (cxercitii de respiratie fonctic<1) $i muzicale
(gimnastica respiratorie muzicalii), exercitiile de rcspiratie cu ajutorul
spiromctrului $i apncca voluntarii.
Estc cunoscut faptul ca exercijiile fizice practicatc continuu $i
sistematic cxercit;'i inllucnte pozitivc asupra lntregului organism ~i deci ~i
asupra functiei respiratorii. Aceste inlluente sunt In raport atat cu natura
cfortului. d!t mai ales, cu locul undc el se desfil$oarii. S-a dcmonstrat
prdctic ca cea mai marc influent~! asupra capacitiitii pulmonare o au
cxercitiilc care nccesit;! un cfort muscular indclungat ~i care se execut<l In
acr libcr.
95
 Cre~terea capacitatii vitale este totodata legata de nivelul de
dezvoltare a m~chilor respimtori, iar Ia varsta de cre~tere mai estc lcgata
~i de dimensiunile cutiei toracice. Necesitatea de oxigen, Ia eforturi
rclativ egale dcpuse de copii de varsta ~colarJ, cre~te odata cu greutatea
corporala ~i cu varsta. Pana Ia 12 ani, necesitatea de oxigen este relativ
egala Ia baiefi ~i la fete. La fete, cerintele maxime de oxigen sunt atinsc in
jurul varstei de 15-16 ani, in timp ce Ia baieti abia Ia 18-19 ani (Harre).
in mod normal, numarul de respiratii pe minut este de 16-20 Ia
persoanele care desla~oara o activitate obi~nuita.
Frecventa respiratorie se modifica Ia cci cc pmctica sportul,
mic~orandu-se panii Ia 8-10 respiratii. Cei antrenati rcspirJ mai profund,
ceca ce demonstreaza ca volumul lor respirator este mai mare.
Capacitatea vitalii Ia cei antrenati ajunge pana Ia 6-7 I ~i chiar mai mult,
in timp ce Ia cei neantrenati se situeaza Ia valori de 3,5 - 4 l.
La cei antrenati capacitatea respiratorie poate ajunge piina Ia
100-1401. min., in timp ce Ia cei neantrenati se ajunge doar Ia valori ce nu
depa~esc 50-?0l./min. Aceste valori ridicate Ia cei antrenati se obtin, in
special pc seama cre~tcrii profunzimii rcspiratiilor ~i mai putin prin
intensificarea frecventei respiratorii.
La cei neantrenati organismu.l cauta sa faca fata solicitarilor prin
rcspimtii rc1pide ~i superficiale (Barhad). In acelca~i conditii de efort,
frecventa respiratiei pe minut este mai redusa Ia indivizii antrcnati, in
mport en cei neantrenati, deoarece au o suprafata respiratorie a
plamanilor mult crescuta. Aceasta explica de cc cei antrenati reu~esc sa-~i
asigure o cantitate mai marc de oxigen din aer ~i sa elimine un volum
corespunzator de bioxid de carbon.
Capacitatea de folosire a oxigenului estc strans legata atat de
nivelul de functionalitate a aparatului respimtor ~i cardiovascular, cat ~i
de modul in care se fac schimburile de gaze Ia nivelu.l tesuturilor. in
cadrul eforturilor mari, capacitatca de captarc a oxigcnului de catre
apamtul respirator este mai mare dedit posibilitatile aparatului
cardiovascular de a-1 transporta. Uncori Ia adolescenti intalnim situatia in
care inima, de~i ar avca posibilitatca de a mari volumul de siinge pc care
sa-l pompcze in vase, acesta nu poate fi prelucrat din cau:z.a plamanilor
insuficient dezvoltati sau a imposibi!Witii acestora de a absorbi oxigenul
prin vcntilatie din aer.
Se remarca faptul ca pe masura ce starea de antrcnament cre~te,
cheltuiala de encrgie necesarii pentru efectuarea aceluia~i cfort scade.
Aceasta constituie un avantaj dcoscbit, intruciit organismul s-a adaptat,
96
ceca cc face ca actiunca sa fie mai economicoasa, mil;iciirile mai
coordonate, iar functiile sa se perfectionezc.
9.1. Tebnica exercitiilor de respiratie
Functia vitalii a organismului uman, rcspimtia asigurJ
mentinerea vietii prin aportul continuu de oxigen neccsar proceselor de
oxidare a substantelor organice celulare, produccrii de cncrgic ~i
eliminarii bioxidului de carbon.
in stransa unitate funcponali\, apamtul respirator ~i eel
cardiovascular constituie suportul functional care sta Ia baz.a altei functii
fundamentale a vietii, mctabolismul.
Intrucat functia mctabolica se manifesta diferentiat in raport en
viirsta organismului, de o dcosebita importanta sunt siinatatea ~i
poten(ialul functiei rcspiratorii in procesul de crc~tcrc ~i dezvoltare
calitativ<1 a organismului gcncmtiilor tinere.
Luand in considemre faptul ca mi~carca ~i cxcrcitiul fizic,
intensifica schimburile rcspimtorii, intcrvin pozitiv asupm capacitatii
aparc~tului respimtor ~i dcci, asuprc1 capacitatii genemle de efort, se
impunc ca deoscbit de ncccsarJ atcntia care trcbuic acordata accstora l;ii
potentarii functiei rcspiratorii a organismului in cadrul activitatii de
cducatic fizica ~i sport.
Selectionarea unor proccdee rcspiratorii estc motivata de
neccsitatea valorificarii unci bogate experiente in acest domeniu,
camcteri111tii de introducerea controlului con~tient asuprd actului
respirator.
Concluziilc unor expcrimcnte cfectuatc de colcctivc de
spcciali~ti din difcritc domenii ~tiintificc (~tiinte medicalc, pedagogice,
ergonomic) atesta obtinerca unor rezultatc valoroasc, profilactice ~i
curative, ca urmarc a pmctidirii excrcitiilor de control respirator. Mai
buna adaptarc funqionala a aparatului respirator ca l;ii a cclui
cardiovascular, echilibrarca endocrinei, amplificarca bioencrgctismului,
sunt cateva din functiunile organismului care, influentate favorabil, au
dus Ia sporirea rczistcntei gcnemlc fata de solicitarilc fizicc ~i neuro-
psihicc, Ia intarirea S<'inatatii.
Educarea respiratorie - sarcina a activitafii de educafie tizici'i.
Procedee de autocontrol respirator
Cre~terca prcocuparilor cadrclor didacticc de spccialitatc pentru
intiirirca S<1natatii ~?i marirea capacitatii de cfort ale tincrctului cuprins in
97
~colile de toate gradele, ca ~i sprijinirea tratamentului corectiv aplicat
celor cu diferite afectiuni ~i deficiente fizice, impun o atentie sporita
acordata functiei respiratorii.
Se va avea in vedere, mai ales, necesitatea formarii unor
cuno~tinte ~i priceperi de respirapc corecta Ia cei mai mici elevi (clasele
I-IV), care, lipsiti aproape in totalitate de o inipere in acest domeniu,
prezinta numeroase deficiente ale actului respirator ~i insuficiente in ceca
ce privc~te capacitatea de cfort.
Considerata ca o directie principala a obiectivului educatiei
fizice care se adresean1 intaririi sanatatii tineretului, educarea respiratiei
organizata dupa indicatiile ~i cu ajutorul mijloacelor cuprinse in acest
program, va urmari rcalizarea urmatoarclor sarcini:
~ insu~irca celor mai rationale telmici respiratorii pentru sustinerea
activitatii curente ~i a efortului fizic;
~ formarca priceperii de autocontrol asupra coordonarii posturii
corecte a trunchiului ~i corpului in intregime cu actul respirator;
~ combaterca rJnu'lncrii in urma a dezvoltarii aparatului respirator fata
de celelaltc funqii ~i aparate ale organismului in perioada de cre~tcrc
~i dezvoltare;
);.> acccntuarea caracterului de refaccrc al functiei respirdtorii prin
diminuarea necesitatii de oxigen ~i accelerarca satisfacerii acesteia,
ca urmare a eforturilor intelectuale si fizice insemnatc;
> init-icrca privind coordonarca respiratici cu altc functii ale
organismului;
> sprijinirca recupcrarii tinerilor care pre7inta afcctiuni rcspiratorii sau
de alta natura, prin actionarea in colaborare cu medicul specialist.
Astfcl, cxcrcitiilc sunt grupatc pe tipurile de rcspirat-ie ~i dupa
influenta excrcitata asupra dezvoltarii altor sisteme ~i aparate.
ResJ>iratia abdominala (diafragmatica)
Exerci(iile pentru insu~irea controlului respira(iei abdominale
folosesc in toate cazurile rcspiratia nazala, ncfor(ata, Ia.ra zgomot,
«mirosind» aerul. Expiratia se face, prefcrabil, pe gura, prin suflarc gura
ia fonna literei «W>, ~i prin eliminarea aerului sub fonna unui ~uieral
sacadat sau sasait prelungit.
Exercitiilc privcsc autocontrolul abdominal latero-dorsal,
ventral, ~i pe eel total.
98
Resr>intfia toracica
Dupa f~scico~ele musculare care o realizeaza, respirat-ia toracica
se poate cfectua m mm multe modalitati.
. . _ Pentru inva_tarea_ autocontrolului respiratiei toracice in repaus, se
md1ca folos!fea respuatiei toracice latero-dorsale, denumita ~i intercostale
s~u med~e. Acest tip de respirat~e pennit ca atat inspiratia cat ~i expiraf.ia
sa se faca cu manrea amphtudmu to rae ice ~i debit respirator crescut.
La randul ei, respiratia toracica Iatero-dorsala poate interveni in
actul respirator, sub doua fom1e:
> ca o componentaa respiratiei complete (abdominala ~i toracica);
> ca o actmn~ resp1ratorie exclusiva executata in anumite momentc ale
actJvitatu.
. In eel de al doilea caz, tehnica de autocontrol arc urmatoarelc
cennte: momcntul respirator trebuie condus con~tient prin aspirare nazala
~~ dllatarc calma, lenta, a cutiei toracice, rnai ales pe searna diametrului
axilar transvers, executa! prin diferite variante ale pozitiei «stand»
momcntul cxptrator se cfectueaza in mod obi~nuit prin mic~orarea
controlata a cutici toracice.
. _ :entru ca in acth:itatea curenta se folose~te mai ales respiratia
toracica, m contmutul lectulor ~i momentclc de educare rcspiratorie nu sc
vor mtroduce ma1 mult de J-4 rcpctari cu aceasta tchnica respiratorie.
~espirafia compleHi (abdominalii ~i toracica)
. . In cadrul practicilor respiratorii se cunosc mai multe telmici cu
r~ob~h:t.are ~?n~olat_a a cuti,ei toracice. Totu~i se recomand:l cxcrci(ii care
con(m . pa~n: . mspirap_e_ m zona micului bazin-oprirca rcspiratiei-
contmuarc pnn . m.obtlu.area zonet abdominale-oprirea inspira(ici-
contmuarea rru1nm amphtudmn prin mobilil'.area musculaturii
costodmfragmaticc-oprirea rcspiratiei. Expiratia se va executa «sutlat;;
cu debut abdominal, pauzc de 8-1 0 sccundc ~i rcspira(ie Iibera intr~
rcpel<'iri
Frccvenfa rcsr1iratorie in rerHms ~i in activitatc
_ Forma~ca dcprin?erii de autocontrol asupra actului respirator
unpune prcl~ngrrca accster preocupari in tot timpul activita(ii 7ilnicc.
. Indifercnt de natura activit:l(ii (fizica, intclcctuala, rcpaus,
actmnc) desla~urarca corecta a controlului respirator prcsupune:
:,.. rctractarca micului ba,rjn;
99
~ umerii retra~i inapoi ~i in jos. omoplati apropiati pe linia coloanei
vertebrale;
);> u~oara contractie (fixare) in zona vertebrelor dorsale 5 si 6.
Respiratia abdominala (diafragmatica) minimalii, cu frecventa
redusa este tipul de respiratie eel mai indicat, atat in timpul divcrselor
activitati profesionale cat ~i in repaus.
9.2. Coordonarea actului rcstJirator cu alte funcliuni ale
organismului
Programele de exercitii care se adreseaza acestui obiectiv vor
respecta unnatoarea tehnologic de aplicare:
~ stabilirea corecta a pozitiei corpului ~i segmcntelor sale ~i realizarea
concentrarii mentale asupra actului respirator;
> executarea exercitiului cu cerinte ~i duratii indicate;
~ relaxarea neuro-musculara ~i a marilor functiuni;
~ trecerea Ia cxercitiul unni.itor prin pozitii intermediarc.
Exerci~iile libere de resJJiratie
Exercitiile libere de respiratic sunt mi~ciiri simple, fi;iologice
ale toracelui, controlatc si intcnsificate de vointa.
Fazele respiratiei ~ inspiratia si expirdjia ~ sunt amplificate
unifom1, piistrandu-sc intrc ele raportarilc nonnale. Accstc raporturi pot fi
schimbate cu vointa; vom putea prelungi inspiratia, expiratia sau pauzele
dupa inspiratie ori expiratie.
Exercitiile libere de respiratie pot fi exccutate din orice pozitic a
corpului, la inceput u~or, dar controlat, in limitcle respirdtiei curente; apoi
sunt amplificate progresiv pana ajung Ia maximum.
Dumta inspirdtiei este mai scurta pentru ca este mai activa, cea a
expiratiei fiind de regula de doua ori mai mare.
Exercitiile libcre de respimtie se executa lent, continuu, lini~tit ~i
ritmic, far alte incord<lri. Nu sunt utile respimtiile bru~te, sacadate sau
grabitc, care-1 obosesc pe executant .Dupa ce au fost invatate, pot fi
insotite de alte rni~cari de gimnastica, pasive, active ~i cu rezistenta.
Exercitii de respirntie insotitc de mi~cari pasive
Mi~carile pasive de respirJtie sunt necesare pentru tratamentul
unor bolnavi sU\biti, care nu pot executa mi~cari active ample ~i simt o
adevarata sete de aer.
100
Scopul mi~carilor pasive cstc de a amplifica mi~carile toracclui
~i de a man ventilatia in plamani, lara a cere vreun efort prea mare, prin
evitandu-sc cre~terea nevoii de oxigen.
Pozitiilc alese trcbuie sa fie rela-xatoare ~i cu o mare ba7ii de
spijin; exercitiile sa fie cxecutate cu blandete ~i indemanare.
Inspiratiilc ~i expiratiile sunt incepute ~i intregite prin rni~carile
pasive. Exercitiile se executa cu ajutorul toracelui, trunchiului.
membrelor superioare ~i cele inferioarc, ele amplificand inspiratia.
expua!Ja sau ambele faze ale respiratiei; mi~carile pot fi executate
simetric sau asimetric.
Cele mai tipice exercitii pasive de respiratie ale tordcelui sunt
);> ridicarea toracelui ~i presiunile pe torace in expirdjie;
> extensia ~i flexia pasiva a trunchiului;
;,;.. rasuciri pasive ale trunchiului;
~ circumduc(ia pasiva a trunchiului;
)..> ridicarca pasiva a mncrilor;
~ ridicarca membrelor supcrioare In diferitc planuri;
)..> indoirca ~i intinderea membrelor inferioarc.
Exercitii de reSJlimtie insotite de mi~cari active
Mi~carile active care insotcsc fazcle respiratiei amplifica mai
mult mobilitatea toracica, angrene<ml mai activ mu~chii respiratori ~i
coordoneaza mai bine actul respirator.
Exercitiile de respiratie pot fi insotite de mi~cari simple ale
membrclor supcrioare (cele mai des folosite in practicii), ale celor
inferioare, ale trunchiului precum ~i mi~cari complcxe. Ele pot favoriza
inspimtia, expimtia sau ambele faze ale respimtiei.
Mcntinerea pozitiilor ~i executarea acestor mi~c<iri neccsita
contrdc(ia static<l ~i dinamica ·~ mu~chilor din regiunea umerilor.
omoplatilor, pieptului ~i spatelui. In timpul cxecutici se exercita asupm
t~racelui diverse actiuni mecanice de presiune si tractiunc. de contractie
s1 relaxare, care pot favoriza sau
stanjeni functia respimtorie.
Cele mai tipicc exerci,til pasive de respirdtie ale toracclui sunt:
)..> pozitiilc ~i mi~carile libcre de membre superioare cu respimtie;
)... excrci(ii de rcspimtie insotite de mi~cari libere ale tnmchiului;
)... exercitii de respiratie insotitc de mi~cari libere ale membrelor
inferioarc;
).;. exercitii de respiratie insotite de mi~cari complexe;
101
:-- exercitii cu aparate portative din pozitiile: stand ~eziind pe genunchi,
culcat.
Exercitii de respiratie cu rezistenta
Pentm a intari ~i mai mull capacitatea functionala a aparatului
respirator sc recomanda executarea unor procedee de gimnastica cu
rezistenta. Natura acestei rezistente este diferita: se folosesc fie presiunile
pe piept, pe spate si abdomen, fie mi~cari cu rezistentii ale membrelor
superioare ~i ale tmnchiului. Presiunile pot fi manuale sau cu obiecte
potrivite pentm acest scop. Aceste manevre de presiune conduc ~i educa
respiratia subiectului, marind amplitudinea ~i forta mi~carilor, reglandu-Ie
ritmul si fiiciindu-1 sa simtii ~i sa-~i supmvegheze singur mi~carile de
respirafie.
Exercitii fJZicc care favorizeaza reSJ)iratia
Exercitiile de respiratie trebuiesc subordonate in primul rand
scopnlni de a asigura in organism schimburi gazoase active ~i necesare. ~i
in al doilca rand, scopulni de a dezvolta toracele, mu~chii ~i articulatiile
lui.
in raport cu desla~urarea efortnlni fizic in general. exercitiile de
respiratie se impart in 3 gmpe:
:-- exercitii de antrcnare a aparatului respirator pcntm marirea
capacitatii sale functionale - toate exercitiile de dezvoltarc generale
~ide antrenarc a apardtului respimtor,
:-- cxercitii de respiratie pregatitoarc pentm probele de efort intens
(exercitii de incalzire)- exercitiile care arnplifica mi~carile toracelui
~i ale diafragmului, maresc ventilafia pulmonan1 ~i activeaz.<i
schimburile respiratorii pregatind aparatul respirator pentru efortul
intens care urmeaza;
> exercitii de respiratie compensatorie si Iini~titoare dupa tenninarca
probelor - exercitiile de respirafie care se fac dupa toate eforturile
fizice intense, pentm a lini~ti ~i regia respiratia si circulatia sangelui
~i a grabi revenirea Ia echilibml functional de dinaintc de efort.
Exercitii de rcspiratie lnsotite de manifestari foneticc ~i
muzicale
Exercitiile de respiratie insotite de sunete, numere. cuvinte sau
propozitii lungi ori repetate, de cititul en voce tare ~i de declarna(ii
constitnie gimnastica de respiratic fonetica.
102
Exercitiile de rcspiratie insotite de tonuri muzicale, de refrene ~i
dintece sau exercitii Ia instrumentele muzicale de sullat constituie
gimnastica respiratorie muzicala. Ca metoda de educatie a respiratiei,
cantecul este mai placut ~i mai atrJgator pentru ca produce numeroase
cfecte psihice pozitive, ca de excmplu placerea estetica, buna dispozitie.
calmul ~i relaxarea psihica.
Excrcitii de respiratic cu ajutorul spirometrului
Exercitarea respiratiei en ajntoml spirometmlni este un procedeu
care s-a dezvoltat paralel cu perfectionarea telmica a acestni apamt.
Suflatul in spirometm nu serve~te nmnai sa masoare exact, Ia
fiecare expiratie, cantitatea de aer care icse din plamani. Efortnl
apreciabil ce sc dcpune pentm a rcali7~ printr-o inspiratic profunda, o
umplere cat mai completa a plamanilor ~i apoi, printr-o expiratie fortata,
introducerea aemlui expirat in aparat, poate constitui, daca este repctat
sisternatic, un foarte bun exercitiu de respiratie. Se realizcaza astfel o
gimnastica ntila a apardtului respirator, efortul prestat pntiind fi apreciat
dupa cantitatea de aer care patrunde in spirometru Ia fiecare expiratie.
Aceste excrcitii au, pe lc1nga valoarca fiziologica evidenta, ~i o valoare
educativa, stirnuland interesul subiectilor, care-~i exprima de fiecare data
dorinta de a continua exercitiile pcntm a-~i mari capacitatca vitala ~i a-~i
corecta dcfectelc de respiratie.
AJmeea voluntara ca cxcrcitiu de rcspiratie
Apneea voluntara, rc(inerea sau suspendarea respim(iei in
limitele rezistentei organismului ~i a puterii de voin(a, poate fi
considerata, daca se repeta metodic, un bun exercitiu respirator.
Acest exercitiu influentcaza mai ales centrii nervo~i respiratori.
carora lc mare~te rezistcnta fata de continutul scazut de oxigen ~i de
cre~terea bioxidului de carbon in sfmge.
Faptul stabilit experimental, cii durata apncci voluntarc se
mare~te prin antrenament sus(inut ~i mctodic, tacand-o sa creasca deseori
Ia mai mult dccat dublu, a detcnninat folosirca acesteia ca exerci(iu de
dezvoltare ~i cducare a funqiei respiratorii.
Astfcl, se fac exerci(ii de intrerupere voluntan1 a respird(iei lie
dupa faza inspimtorie, fie dupa cca expimtorie
]OJ
 Jndicatii metodice:
~ respirnpa ~a se facii intotdcauna pe nas, respiratia pe gura nefiind
fizio1ogici\; . .
~ in timpul exercipi1or de respirnpe, sc va c~uta _sa _se msptrc
intotdeauna aer curat, proaspat si 1a o temperatura potn\'l.ta; BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
~ exercitiilc de rcspimpe vor fi alese cu grija ~i cxecutate cu metoda de ~ Albu, C., Rascarache, I., :jlifi sa respirafi corect?, Edit. Sport-Turism.
convingerc, regulat si persevcrent, pana ce dcvm un obtcct sau o Bucure~ti. 1984-;
necesitate pennanenta; . . ~ Albu, C., Erlucafia jizica in liceu, Edit. Sport-Turism, Bucure~ti,
~ exercitiile de gimnastica respiratorie durcaza cateva mmute ~~ _se pot 1981;
repeta de cateva ori pe zi. E1e sunt obligatorii in toate lectule de ).;- Chiricut<\ I., Postohca, V.. Jncursiuni in rejlexoterapie, Edit. Polirom,
gimnastica medicala; . .. . . Ia~i, 1989:
~ grndul de complexitate ~i dificultate al acestor e~er~ttn~ ntr~ul ~~ ).;- Cordun, M., Kineto/ogie medica/a, Edit. Axa, Bucure~ti, 1999;
dumta lor trebuie sa fie astfel alcse ~~ adaptate, meat sa sattsfaca ).- Damian. I., Presopunctura pentru tofi, Casa Editoriala pentru Turism
necesWltile oameni1or sanato~i sau bolnavi, convalescenti sau ~i Cultura, Bucure~ti, 1992;
deficienti. ).- D'Adamo, P.J., Whitney, C., Alimenlafia adecvata ce/or patru grupe
sanguine, Edit. So1ncss, Timi~oara, 1999;
).- Dmgnea, A., A!iisurarea .yi evaluarea in educafie jizica .yr sport. Edit.
Sport-Turism, Bucurc~ti, 1984;
).;- Dragan, I., Cultura jizicii -}'i sanatatea, Edit. Medicala, Bucure~ti,
1971;
).- DrJgan. I ( coordonator ). Cultura jizrca medica/a, Edit. Sport-
Turism, Bucure~ti, 1981;
).;- Freedman, M., Hankes, G., Yoga pentru umnenii ocupafi, Edit. Lotus.
Bucure~ti, 1999:
).- FoZt.a. C.. indnmrar privind corectarea deficienfelor .fizice Ia elevi.
I.E.FS. Bucurc~ti. 1972;
).- Foa~t. C., Nicolacscu. V.. Uimnastica corectiva !ji masaj, l.E.F.S.
Bucurc~ti, 1980;
).- Gheorghe, D., Sliniitale prin .\port pe in{e/esulfieciiruia, F.R. "Sportu1
pcntru toti", Bucurc~ti. 1997;
).- Gillandcrs. A., ..1/inare .yi vtnclecare pnn reflexoterapie. Edit.
Niculcscu S.R.L.. Bucurc~li. 2001;
).- Haimovici, S., ~1nalomia .fimcfionalii ~·i hiomecanica exerci{ii/or
.fizice, Fasc. l.Centm1 de multiplicarc. Univ. "AI. I. Cut.a" la~i. 1974;
).- Hartman, C.. ;\/asaj. fJresopuncturii. Reflexoterapie. Edit. "Alex-
Alex.,, Aucure~ti. 200 I ;
).- lonescu. A.. Hasaful. Edit. ALL. Bucurc~ti, 1994;
).;- [van. S .. Presopunctura. Edit. Mcdicala, Bucurc~ti. 1983;
105
104
Y Mantak Chia. Stimula{i-va energia vita/a, Edit. Antct. Bucurc~ti.
1994:
,_ Marza, D., lv!asajul terapeutic, Edit. Plumb, Bacau, 2002;
";> Marza. D., A!etode speciale de masaj, Edit. Plumb, Bacau, 1998;
);.> Namikoshi, T., Shiatsu Ji stretching, Edit. Tcora. Bucure~ti, 1998:
);.> Nils, P., Reflexologia §i terapia prin culoare, Edit. Teora. Bucure~ti,
1998;
);.> Ramacharaka, Y., Hatha Yoga, Edit. Lotus, Bucure~?ti, 1999;
);.> Sbenghe, T., Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Edit.
MedicalA, Bucure~ti, 1999;
);.> Stoenescu, G., Gimnastica aerohica Ji sportul aerobic, Edit. Institutul
de studii ~i proiectari energetice, Bucure~ti, 2000;
);.> Tarabas, C.L.. Masaj-curs practic, Galati, 1992.

106