Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020
Clasificarea bolii: Boala cronică de rinichi se clasifică în 5 stadii în funcție de valoarea ratei
de filtrare glomerulară:
-G1: RFG normală sau ușor crescută: RFG > 90 ml/min/1,73 m2
Pe măsură ce boala cronică de rinichi se agravează, iar toxinele se acumulează în sânge, pot
să apară crize epileptice și confuzie mentală. Unele semne și simptome pot sugera apariția
complicațiilor: slăbiciune pronunțată, dispnee, durere toracică, grețuri și vomă, hemoragie
severă, pierderi de cunoștință, dureri severe articulare și osoase, prurit, echimoze.
Cauze:
-hipertensiune arterială
-diabet zaharat
Factori de risc:
2
Din categoria factorilor de risc non-modificabili fac parte:
-sexul M (s-a constatat o incidență mai mare a bolii cronice de rinichi și a bolii cronice de
rinichi terminale față de femei)
-vârsta înaintată
-rasa (rasa neagră prezintă un risc mai crescut de insuficiență renală cronică)
-hipertensiunea arteriala
-hiperglicemia
Există multiple complicații sistemice ce pot apărea în special în stadiile avansate ale bolii
cronice de rinichi:
-tulburări hidro-electrolitice: retenția hidro-salină apare în special în stadiile inițiale ale bolii
cronice de rinichi și se agravează odată cu reducerea funcției renale. Clinic apar edeme și
dispnee
-anemia renală are mai multe cauze: scăderea producerii de eritropoietină, scăderea absorbției
de fier, reducerea duratei de viață a hematiilor, statusul inflamator cronic, hemoragiile ce apar
frecvent la pacienții dializați
-complicații cardiovasculare
Diagnostic:
3
Pentru clasificarea bolii cronice de rinichi sunt necesare recoltarea unei probe de sânge pentru
determinarea nivelului creatininei serice și o probă de urină pentru determinarea nivelului
albuminuriei și încadrarea în una din cele 5 clase ale clasificării BCR.
În stadiul final al bolii pacienții necesită o metodă de supleere a funcției renale pentru
asigurarea supraviețuiri.
Sunt folosite hemodializa, dializa peritoneală sau transplantul renal, alegerea uneia dintre
opțiuni este făcută de către medical nefrolog în colaborare cu pacientul și în funcție de starea
pacientului.
Hemodializa necesită o etapă de pregătire prin realizarea unei fistule arterio-venoase care va
fi puncționată în cadrul sedințelor de hemodializă. Există posibilitatea instituirii hemodializei
în urgență la pacienții aflați în stare critică pe un cateter venos central, dar ulterior, după
depășirea momentului critic, este necesară realizarea unei fistule arteriovenoase.
Dializa peritoneală folosește membrana peritoneală pentru schimburile necesare între soluția
de dializă și sânge. Inițial este plasat chirurgical un cateter în cavitatea peritoneală, iar
schimburile sunt realizate de către pacient. Transplantul renal este metoda optimă de
tratament, însă găsirea unui donator poate fi dificilă.
4
-renunțarea la fumat
Problemele pacientului:
-alterarea circulației
-eliminare inadecvată
-alterarea somnului
-alterarea mobilității
Diagnostic de îngrijire:
3.Alterarea mobilității din cauza durerilor osoase și articulare manifestată prin incapacitatea
de a se deplasa.
5
6