1.

Obarsia Lotrului - Saua Piatra Muiesrii - Stana Piatra Muierii 

(traseul continua spre Cabana Voievodu si Cabana Sureanu) 
- marcaj: triunghi rosu;
- traseu usor accesibil vara;
- durata de parcurs: 2-2 ½ ore

2. Obarsia Lotrului - Saua Tampelor - Vf. Tampa Mare 

- marcaj: cruce rosie;
- traseu usor-mijlociu, accesibil vara;
- durata de parcurs: 2-2 ½ ore.

3/Înainte de a părăsi Obârşia Lotrului, n-ar fi o idee rea să te abaţi un pic şi spre răsărit şi spre
apus. La vest, DN 7A urcă în Pasul Groapa Seacă, loc cu privelişti superbe spre căldările
nordice ale Parângului, după care coboară la Mânăstirea Jieţ şi Cabana Groapa Seacă.

zona Cheilor Jieţului este una din puţinele zone ale ţării care mai are încă rezerve carstice complet
neexplorate, precum şi zone montane încă neatinse de piciorul omului modern.
Cheile Jieţului fiind aşezate practic pe DN 7 A, drum ce face legătura între DN 67 C (Transalpina)
şi Petroşani  DN7A Petroșani-Voineasa traversează pe o porțiune Cheile Jietului, o
zonă de un pitoresc aparte, și face legătură cu Transalpina

zece hectare adunate brazdate cu stanci alcatuiesc rezervatia naturala Cheile Jietului
din judetul Hunedoara, declarata zona de interes national. Rezervatia este situata pe raza
orasului Petrila, un oras vaduvit de economia nationala, dar binecuvantat cu frumuseti
naturale. Acolo se intalnesc versantii abrupti ai Parangului si formeaza aceste chei inguste
si nu foarte lungi, dar deosebit de frumoase.
Pe timp de vara, Cheile Jietului sunt asaltate de alpinisti si de turistii amatori de drumetii,
desi versantii salbatici se pot lauda ca ascund inca multe trasee montane nebatatorite si
pesteri neexplorate.

Apa limpede si zgomotoasa a Jietului te insoteste in drumul tau printre aceste frumuseti.
De-o parte si de alta a soselei, ici-colo vezi cate-o cascada nascuta din topirea zapezii de
pe versanti, care te bucura cu limpezimea si cu susurul ei. Cascada Muncelul are o cadere
impresionanta de apa, de aproximativ 30 de metri.

Cheile Jietului masoara aproape 11 km in lungime si au doua “halte”: una la kilometrul 4 de

la intrarea dinspre Petrosani spre Caldarea Mija, si una la kilometrul 9,3 – in dreptul
Cabanei Groapa Seaca.
aprox 10km de la Obarsia Lotrului (intersectie Transalpina cu DN 7A) spre Petrosani pana la
cabana groapa seaca, Asa-numita zona “La Clesti” te lasa mut de uimire; este una dintre
cele mai impresionante portiuni din Cheile Jietului, in care valea se ingusteaza atat de mult,
incat iti da senzatia ca la un moment dat, peretii se inchid in fata ta.

Atunci cand strabati Cheile Jietului, vei trece pe langa cabanele Cheile Jiet, Mija, Groapa
Seaca si Obarsia Lotrului. Si daca tot ajungeti in zona, merita sa vizitati si Manastirea Jiet,
aflata la numai la un kilometru distanta de capatul estic al cheilor, sau Lacul Vidra.

Cum ajungi la Cheile Jietului?

Cheile Jietului se intind pe teritoriul orasului Petrila, care este strabatut de drumul national
DN 7A Petrosani-Voineasa, care face legatura intre judetele Hunedoara si Valcea. Practic,
drumul leaga Transalpina de Petrosani.
cheile Jieţului, aşezate pe DN 7 A pe segmentul Pteroşani / Petrila – Transalpina (DN 67 C), pot fi
accesate fie de pe Defileul Jiului (DN 66 Tărgu Jiu – Petroşani) dinspre sud, dinspre vest tot pe DN
66 dinspre Haţeg, sau dinspre est de pe Valea Oltului (DN 7) din Brezoi.

Lungimea Cheilor Jieţului este de cca. 10.5 km., cu o haltă la km. 4 de la intrarea dinspre vest
(Petroşani) spre intrarea pe valea Căldării Mija, şi o altă haltă la km. 9.3 în dreptul Cabanei Groapa
Seacă. La mai puţin de 1 km. de capătul dinspre est al Cheilor, se află Mânăstirea Jieţ.
: .

După cca. 2 km. întâlnim un drumeag ce face stânga şi merge la Cabana Cheile Jieţului (Cabana
Jieṭ). Ne continuăm drumul şi ne pregătim de intrarea în Chei pe drumul încă asfaltat:
După 5.5 km. de la plecarea din odihna Cabanei Mija şi după o ascensiune ciclabilă de încă peste
200 m., ne putem din nou odihni în vecinătatea Cabanei Valea Seacă. Mai avem puţin, deja ieşirea
din Chei este mai mult decât vizibilă, şi putem spune tuturor că am reuşit încă un traseu de poveste.

ne îndreptăm către Mânăstirea Jieţ (numită şi Groapa Seacă), punct de odihnă, reculegere şi
minunare

Am parcurs cei 10.5 km. ai Cheilor Jieţului, urcând în total cca. 650 m.. 

De la Mânăstire putem continua spre lacul Vidra, pe traseul: Pasul Groapa Seacă (km. 2.5) –
intersecţie Transalpina (km. 7) – Obârşia Lotrului (km. 8.5)

3. Lacul Galcescu

De la Obarsia Lotrului traseul urmeaza soseaua DN 67C (Transalpina) catre Statiunea Ranca.

Dupa cca 4,5km (de la Cabana Obarsia Lotrului) parasim DN67C si intram pe drumul forestier de
pe Valea Lotrului. Intrarea e destul de usor de indentificat – dreapta inainte de Podul peste Raul
Lotru (de la pod incep efectiv serpentinele ce urca Transalpina).
De la intrarea pe drumul forestier de pe Valea Lotrului mai avem cca 3h pana la Lacul Câlcescu.

Urmatorul punct de reper din traseul nostru este Cabana Aviatorilor. Situata pe Valea Lotrului
la cca 10 minute de la intrarea pe drumul forestier. In drept cu cabana coboara si un traseu din
Saua Huluzu (marcaj cruce rosie / marcaj vechi, inexistent 2013).

In prima parte a traseului avem de parcurs cca 1h pe drumul forestier de pe Valea Lotrului

(accesibil auto pentru masini off-road). Urmeaza poteca turistica | marcaj bun 2013.

4.OBARSIA Lotrului / Oasa

Portiunea dintre Obârşia Lotrului şi Sebeş are o lungime de 85 de kilometri. Peisajele sunt
încântătoare, te lasă cu gura cascată. La început mai sunt câteva curbe la 180 de grade dar după
vreo 5 kimometri scapi de ele iar drumul coboară lin spre şes. Dar cum v-am spun pe acestă
porţiune sunt o mulţime de baraje.

Primul baraj care vă iasă în cale este barajul Oaşa. Acest baraj este făcut pe cursul râului Sebeş
şi are o lungime de apoximativ 6 kilometri. Traversând acest baraj se poate ajunge la
Mănăstirea Oaşa iar pentru iubitorii sporturilor de iarna se ajunge la Domeniul Schiabil Şureanu
anul dintre cele mai mari din ţară. Pentru iubitorii de drumeţii montane tot aici se afla Vârful lui
Patru (2130 m) din munţii Şureanu

Şoseaua care leagă Obârşia Lotrului de Lacul Oaşa, pe o distanţă de 22 km este o parte a
drumului naţional Transalpina, care străbate Carpaţii Meridionali, dela Novaci spre Sebeş, Se
strecoară printre M-ţii Parâng, Şurianu de o parte şi Lotru, Cindrel de cealaltă parte, Pasul
Tărtărău la 1631 m altitudine fiind punctul cel mai înalt de pe traseu.Porneşte din valea râului
Lotru, trecând în mare parte prin păduri de brazi, ajunge în valea râului Sebeş şi apoi pe malul
estic al lacului Oaşa.

Cabana Oasa

a-Cabana este amplasata pe Valea Sebesului, pe teritoriul jud. Sibiu la o distanta de 75 km de

orasul Sebes pe un drum recent asfaltat si 24km de Obarsia Lotrului (dinspre Rm. Valcea -
Voineasa), chiar pe malul lacului de acumulare Oasa. Daca cobori doar cativa zeci de metrii
pana la lac sa admiri imprejurimile poti sa vezi pastravul cum sare din apa, cate o rata
inconjurata de ratuste mici inotand pe marginea lacului, sau poate chiar niste ciute coborand la
o coada de lac sa bea apa. Este atata salbaticie, atata liniste... care nu cred ca o mai gasesti
altundeva.

La doar 7 km este Valea Frumoasei, care este aproape aceeasi pe care a descoperit-o si ne-a
descris-o Sadoveanu acum... 80 de ani.
Daca treci in partea cealalta a lacului si te indrepti catre Sureanu te poti opri mai intai sa
vizitezi Manastirea Oasa. Parcurgand mai departe drumul prin paduri de brazi ajungi in Luncile
Prigoanei, unde la prima vedere te intrebi: "oare de unde atatea constructii aici?"

Lasand toate astea in urma si strabatand iarasi frumoasele paduri de brad ajungi intr-o poiana
la care cred ca nu deageaba i se spune "Poarta Raiului". Mergand mai departe ajungi la polele
varfului Sureanu unde este un lac cu apa cristalina, limpede unde vezi pestii. Zona este superba,
merita vazuta.

B=După Obârşia Lotrului şoseaua urcă peste 300 de metri diferenţă de nivel, în Pasul Tartarău,
doar că de data asta nu mai ai parte de gol alpin şi nici de goluri abdominale. Şerpuirile
asfaltului sunt mai line aici, iar pădurea omniprezentă, minus zonele afectate de o epidemie de
drujbulită. Din Pasul Tartarău se coboară prelung, cu acceleraţia nu prea mai ai ce face, singura
grijă reală fiind de a ocoli posibilii urmaşi ai lui Bambi ieşiţi la promenadă pe bulivar.

Înainte de Oaşa există două ramificaţii forestiere interesante către dreapta - Valea Frumoasei şi
Valea Curpătului. Prima este extrem de ofertantă pentru amatorii de offroad, camping sau ture
montane, deoarece se strecoară fix pe graniţa dintre munţii Lotrului şi Cindrel şi iese în cele din
urmă, după zeci de kilometri, la Sadu, via Negovanu. Posibilităţile de campare şi de trasee de
aici sunt nenumărate, poţi face liniştit un concediu de o săptămână la cort în zonă, cu condiţia
de a avea o maşină cu gardă ceva mai înaltă şi lipsită de ifose.

După Valea Curpătului şi o scurtă secţiune în care Transalpina a rămas ca altădată - adică duce
lipsă de asfalt - se începe conturul lacului Oaşa, care-i mai mult lung decât lat şi-şi întinde
ramificaţiile care-ncontro, într-un fascinant stretching hidrografic.

Odată ajuns la baraj te opreşti, tragi aer în piept şi ai prilejul să vezi două tablouri cu totul
diferite.

De o parte stă o mare de verdeaţă care te face să iei dexul şi să cauţi sinonime pentru pădure.
Sihlă, codru, bunget.

De cealaltă parte o întindere liniştitoare de ape peste care stă cocârjat Vârful lui Pătru care, la
cei 2130 de metri ai lui, e e cel mai înalt din Şureanu. 
Bornele pe drumul ăsta sunt cam aşa: km 5, Mânăstirea Oaşa. 
Kilometrul 12, Luncile Prigoanei (zonă cu multe vile şi case în construcţie. Bahmu nu era pe
nicăieri). Kilometrul 15, Poarta Raiului. Ghicitoare: cum crezi că se putea numi singurul hotel de
la Poarta Raiului? Exact, bravo, medalie - Sfântul Petru. Kilometrul 20 - poarta închisă a Cabanei
Şureanu, obiectiv aflat în administrarea Mapn. Se poate lăsa maşina aici şi în 5 minute eşti pe
malul lacului Şureanu, cel mai întins lac glaciar din masiv, ascuns într-o mare de jnepeni.
Cei care mai au vreo două ore la dispoziţie se pot abate şi până pe Vârful lui Pătru, un munte
domol, prevăzut cu castru roman, troiţă şi privelişti 360 demne de o cameră de luat vederi de la
4k în sus.