Modalitatile actului juridic civil

Definitie
Prin modalitatea actului juridic civil intelegem acel element cuprins intr-un act juridic care consta
intr-o imprejurare ce are influenta asupra efectelor pe care le produce sau trebuie sa le produca
actul respectiv.

Termenul
A. Definitie. Reglementare. Caractere
Termenul este un eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanata fie
inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor civile corelative.
Termenul este indicat in mod obisnuit printr-o data calendaristica.
Principalele dispozitii privitoare la termen sunt reglementate in Codul Civil prin art. 1022 –
1025. Pe langa aceste articole, mai exista si alte reguli speciale din Codul Civil (ex. art. 1079, art.
1101 etc.) sau din alte acte normative (ex. art. 7 din Legea nr. 16 / 1994).
Din definitie rezulta ca termenul prezinta urmatoarele caractere:
- este un eveniment viitor, fara a se tine seama daca este suspensiv sau extinct 727g64h iv;
- realizarea acestui eveniment este sigura.

B. Clasificare
Se diferentiaza mai multe categorii de termene, in functie de mai multe criterii de
clasificare, astfel:

- Dupa criteriul efectului sau, termenul poate fi suspensiv sau extinctiv.

Termenul suspensiv este acel termen care amana inceputul exercitiului subiectiv si
executarii obligatiei corelative pana la indeplinirea lui (ex. data la care trebuie restituit lucrul
imprumutat comodatarului ).
Termenul extinctiv este termenul care amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si
executarii obligatiei corelative pana la implinirea lui (ex. data la care trebuie retrocedat lucrul
inchiriat).

- Dupa criteriul beneficiarului termenului, distingem intre: termen in favoarea debitorului, termen
in favoarea creditorului, termen in favoarea ambelor parti.
Termenul stabilit in favoarea debitorului reprezinta regula, asa cum reiese din art. 1024
Cod Civil; debitorul poate plati de buna voie inainte, dar nu poate fi silit de creditor la aceasta.
Termen stabilit in favoarea creditorului – in acest caz, creditorul poate cere executarea
obligatiei la implinirea termenului, fara ca debitorul sa se poata opune (ex. termenul stipulat in
contractul de depozit).
Termen in favoarea ambelor parti – in acest caz, executarea anticipata a obligatiilor este
posibila cu acordul ambelor parti (ex. termenul intr-un contract de asigurare).

- In functie de izvorul lor, distingem trei categorii de termene: termen voluntar sau conventional,
termen legal, termen jurisdictional.
Termenul voluntar sau conventional este stabilit prin vointa partii sau a partilor din actul
juridic civil unilateral sau bilateral.
Termenul voluntar se subclasifica in: termen expres si termen tacit. Este termen expres
atunci cand partile l-au prevazut in mod explicit si este termen tacit cand este dedus din natura
raportului juridic concret sau din alte imprejurari.
Majoritatea termenelor intra in categoria termenelor conventionale.
Termenul legal este acel termen stabilit printr-un act normativ si care face parte de drept
din actul juridic civil.
 Termenul jurisdictional sau judiciar este acel termen care este acordat debitorului de
instanta judecatoreasca, potrivit art. 1583 Cod Civil (ex. art. 1101 alin. 2 potrivit caruia judecatorii,
luand in considerare pozitia debitorului, pot acorda mici termene pentru plata si sa opreasca
executarea urmaririlor- este ceea ce se numeste termen de gratie.

- Dupa criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii sale la momentul incheierii actului juridic,
distingem intre: termen cert (dies certus anct quano) si termen incert (dies certus anct incertus
quano).
Termenul cert este termenul a carei implinire este cunoscuta (ex. contractul de inchiriere
incheiat pana la 1 ianuarie 2003).
Termenul incert este acel termen a carui data de implinire nu este cunoscuta in momentul
incheierii actului juridic, dar implinirea lui este sigura (ex. renta viagera).

C. Efecte
Efectele termenului afecteaza numai efectuarea actului juridic civil, nu si existenta sa.
Termenul suspensiv intarzie exercitarea termenului subiectiv, respectiv respectarea
obligatiei. Dreptul subiectiv si obligatia au o existenta certa si de aici decurg urmatoarele
consecinte:
- daca debitorul executa obligatia inainte de termen, el face o plata valabila (art. 1023 Cod
Civil);
- pana la implinirea termenului, creditorul poate lua masuri de conservare a dreptului sau;
- in actele translative de drepturi reale asupra bunurilor certe, termenul suspensiv nu amana
transferul acestor drepturi, afara de cazul in care s-a prevazut expres contrariul;
- creditorul nu poate cere plata inainte de implinirea termenului;
- pana la implinirea termenului suspensiv, prescriptia extinctiva nu incepe sa curga;
- in actele juridice translative de proprietate, riscul pieirii fortuite a bunului individual
determinat inainte de implinirea termenului suspensiv este suportat de dobanditor, cu exceptia
situatiei cand partile au prevazut expres ca transferul dreptului de proprietate se va face la
implinirea termenului;
In ceea ce priveste termenul extinctiv, acesta are ca efect incetarea dreptului subiectiv si
obligatiei corelative.
Dupa implinirea termenului extinctiv, raportul juridic civil concret nu isi mai produce efectele
(ex. expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul de locatiune).D. Proba
termenului
Dovada faptului ca actul este afectat de termen revine celui ce il invoca. Daca proba a fost
facuta, implinirea termenului suspensiv trebuie probata de partea care cere executarea obligatie,
iar implinirea termenului extinctiv trebuie probata de cel care intelege sa se prevaleze de
stingerea obligatiei.

Conditia
A. Definitie. Reglementare. Caractere
Conditia este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta
actului juridic.
Reguli generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil prin art. 1004 – 1019, iar reguli
speciale se gasesc in alte acte normative (ex. Legea nr. 136 / 1995 privind asigurarile si
reasigurarile).
Ca modalitate a actului juridic civil, conditia prezinta urmatoarele caractere:
- este un eveniment viitor. Daca, fara ca partile sa stie, evenimentul avusese loc pana in
momentul incheierii actului, deci nu mai era viitor, ci trecut, actul trebuie considerat
neafectat de conditie (pur si simplu) sau total ineficace dupa cum evenimentul reprezenta
o conditie suspensiva sau rezolutorie[1];
 - este un eveniment nesigur ca realizare. Prin aceasta, conditia se deosebeste de termen,
eveniment a carui realizare este nesigura;
- stipularea conditiei trebuie sa fie rodul vointei partilor.

B. Clasificare
In functie de criteriul efectului, conditia poate fi: suspensiva si rezolutorie.
Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic civil
(ex. iti voi da casa mea, cu conditia sa fi mutat rapid).
Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic
civil, partile fiind obligate sa-si restituie in principiu obligatiile executate (ex. contractul de
vanzare-cumparare se va desfiinta daca vanzatorului i se naste un copil intr-o anumita perioada
de timp).

In functie de legatura cu vointa partilor, a realizarii sau nerealizarii ei, conditia poate fi: conditie
cauzala, conditie potestativa, conditie mixta.
Conditia este cauzala cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde de
intamplare, de hazard, fiind independenta de vointa partilor (ex. daca va ploua).
Conditia este potestativa cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde de
vointa uneia dintre parti (art. 1006 Cod Civil).
Conditia poate fi potestativa pura cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde
exclusiv de vointa uneia dintre parti (ex. daca vreau) sau potestativa simpla cand realizarea sau
nerealizarea evenimentului depinde in acelasi timp de vointa uneia dintre parti, dar si de
imprejurari obiective sau fapta unui tert nedeterminat (ex. proprietarul unei case se obliga sa
inchirieze o camera cu conditia sa nu fie transferat).
Conditia este mixta cand realizarea sau nerealizarea evenimentului depinde atat vointa
uneia dintre parti, cat si de vointa unei terte persoane determinate (ex. un locatar se obliga sa
inchirieze o camera din casa in care locuieste, cu conditia ca proprietarul sa i-o doneze).
In functie de realizarea sau nerealizarea evenimentului nesigur, conditia poate fi pozitiva si
negativa.
Conditia pozitiva afecteaza existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative
printr-un eveniment ce urmeaza sa se indeplineasca (iti vand casa mea, daca voi pleca din oras).
Conditia negativa afecteaza existenta drepturilor civile si a obligatiilor corelative printr-un
eveniment ce urmeaza sa se produca (ex. vand casa mea daca in termen de un an nu voi pleca
din tara).

C. Efectele conditiei
Efectele conditiei sunt guvernate de doua principii si anume:
- conditia afecteaza insasi existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor civile corelative
(art. 1004 Cod Civil);
- conditia isi produce efectele retroactiv (ex tunc) (art. 1015 teza I Cod Civil).
Este necesara distinctia atat intre conditia suspensiva si cea rezolutorie, cat si intre
perioada anterioara indeplinirii conditiei (pendente conditione) si cea ulterioara indeplinirii
conditiei (eveniente conditione).
Pendente conditione, conditia suspensiva are urmatoarele efecte: actul juridic nu isi
produce efectele , acestea fiind sub semnul intrebarii.
- Eveniente conditione, daca conditia suspensiva s-a realizat, se considera retroactiv ca actul a
fost pur si simplu.De la retroactivitatea efectelor conditiei suspensive, eveniente conditione se
desprind urmatoarele exceptii:
- prescriptia extinctiva curge doar de la implinirea conditiei;
- fructele culese de instrainator raman ale sale;
- actele de administrare facute de instrainator raman valabile;
- riscurile sunt in sarcina instrainatorului.
 In cazul neindeplinirii conditiei suspensive, partile sunt in situatia in care ar fi fost daca nu
ar fi incheiat actul juridic:
- prestatiile executate trebuie restituite;
- garantiile constituite se desfiinteaza;
- drepturile constituite de debitor se consolideaza.
- Pendente conditione, conditia rezolutorie nu isi produce efectele, actul comportandu-se ca pur
si simplu.
Eveniente conditione, daca conditia rezolutorie nu s-a realizat, actul juridic se
consolideaza retroactiv, fiind socotit ca pur si simplu de la nasterea sa.
- Daca conditia rezolutorie s-a realizat, actul se va desfiinta retroactiv
De la caracterul retroactiv al conditiei rezolutorii exista urmatoarele exceptii:
- riscurile realizate pendente conditione sunt suportate de dobanditor, ca proprietar sub conditie
rezolutorie;
- actele de administrare facute de dobanditor sub conditie rezolutorie sunt valabile;
- fructele raman in proprietatea dobanditorului;
- in cazul actelor juridice cu executare succesiva, efectele se produc doar pentru viitor (ex. nunc).

D. Proba conditiei
Ca si in cazul termenului, proba conditiei trebuie facuta de acela care se prevaleaza de ea
potrivit regulilor din dreptul comun.

Sarcina
A. Definitie. Reglementare. Caractere
Sper deosebire de celelalte modalitati (termen sau conditie ) care pot sa afecteze orice act
juridic, sarcina poate sa apara numai la actele cu titlu gratuit si anume in cazul liberalitatilor, ea
costand in obligatia de a face sau a nu face ceva, stabilita de catre dispunator si pe care
gratificatul trebuie sa o indeplineasca daca accepta liberalitatea respectiva (ex. donatia, legatul
cu sarcina).

Asadar, valabilitatea liberalitatilor este conditionata de indeplinirea de catre donator sau

legator a obligatiei respective impuse de catre donator sau testator.
In Codul Civil nu se regaseste o reglementare cu caracter general a sarcinii, insa aplicatii
ale acesteia se regasesc in materia donatiei (art. 823 – 830) si in materia legatului (art. 930).

Din definitie se desprind urmatoarele caractere ale sarcinii:

- este o obligatie de a da, a face sau a nu face;
- poate sa apara doar la actele cu titlu gratuit (mai precis, in cazul liberalitatilor;
- este stabilita de dispunator in sarcina gratificatului;
- valabilitatea liberalitatii este conditionata de indeplinirea de catre donator sau legator a
obligatiei impus de donator sau testator.
- neexecutarea sarcinii nu atrage revocarea de drept a donatiei, ci cel nul revocarea
judiciara (art. 832 Cod Civil pentru donatii si art. 930 Cod Civil pentru legate), afara de cazul in
care dispunatorul a stipulat altfel.

B. Clasificare
In functie de persoana beneficiarului distingem intre:
- sarcina in favoarea dispunatorului (ex. plata unei datorii a acestuia);
- sarcina in favoarea gratificatului (ex. daca accepta donatia are obligatia de a-si termina
facultatea);
 - sarcina in favoarea unei terte persoane (ex. donatorul sau legatorul sa plateasca avansul
pentru cumpararea unui apartament pe numele unui tert).

C. Efecte
Sarcina nu afecteaza continutul actului juridic in caz de neexecutare a ei, insa afecteaza
eficacitatea acestuia.
Daca avem in vedere faptul ca sarcina da oarecum actului juridic care o contine caracter
oneros, practic, ea indreptateste in cazul neexecutarii ei la rezolutiune pentru neexecutare sau la
dreptul de a cere executarea ei silita.
 Prin modalitati ale actului juridic civil intelegem anumite elemente sau imprejurari viitoare
care influenteaza existenta sau executarea drepturilor si obligatiilor ce rezulta din actul juridic.
Aceste elemente sau imprejurari - ulterioare momentului incheierii actului
- pot consta fie in scurgerea timpului (in cazul modalitatii numita termen),
- fie intr-un eveniment natural sau intr-o actiune omeneasca (in cazul modalitatii
numita conditie si a celei numita sarcina).
Dupa cum am vazut, actele juridice civile pot fi pure si simple sau afectate de modalitati.

Termenul
1. Notiune
Termenul - dies - este un eveniment, viitor si sigur ca realizare, pana la care este
amanata fie inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective si executarii obligatiilor
civile.
Regulile generale privind termenul se gasesc in Codul civil, art.1022-1025. Regulile
speciale privind aceasta modalitate se gasesc fie in Codul civil, fie in alte acte normative - izvoare
de drept civil.

2.Clasificare
Dupa izvorul sau, termenul poate fi:
- termen legal, stabilit de lege. Astfel sunt, de exemplu, termenele de prescriptie;
- termen conventional sau voluntar, stabilit de partile actului juridic civil. Din aceasta
categorie face parte majoritatea termenelor;
- termen judiciar (de gratie), acordat de instanta debitorului.Potrivit Codului civil, instanta
poate acorda debitorului, tinand cont de situatia patrimoniala a acestuia, un termen suplimentar
pentru executarea obligatiei si amana astfel executarea silita a obligatiei.

In functie de cunoasterea, la data incheierii actului,a momentului implinirii sale, avem:

- termen cert, cand momentul implinirii sale este cunoscut la data incheierii actului juridic
(de exemplu, 10 iunie 2008);
- termen incert, a carui implinire nu este cunoscuta, ca data calendaristica, desi realizarea
sa este sigura (de exemplu,data mortii creditorului rentei viagere).

In functie de titularul beneficiului termenului distingem:

- termen in favoarea debitorului, care este regula (art.1024 Codul civil);
- termen in favoarea creditorului (in cazul contractului de depozit, in care termenul este in
favoarea deponentului ca regula);
- termen in favoarea ambelor parti (exemplu: termenul dintr-un contract de asigurare).
Importanta acestei clasificari consta in faptul ca - numai cel ce are de partea sa, beneficiul
termenului poate renunta la acest beneficiu. In acest caz, obligatia devine deindata exigibila
ca o obligatie pura si simpla. Astfel, de exemplu, intr-un contract de imprumut fara
dobanda, termenul la care suma trebuie restituita este dispus in beneficiul debitorului. Ca urmare,
numai acesta poate renunta la beneficiul termenului, platind inainte de implinirea acestuia.
Creditorul nu poate pretinde plata inainte de implinirea termenului, deoarece acesta nu a fost
stipulat in favoarea sa. Dar, daca imprumutul s-a acordat cu dobanda, termenul este stipulat in
favoarea ambelor parti, astfel incat nici una nu poate renunta la termen fara acordul celeilalte.

Dupa criteriul efectului sau, termenul este:

-Termenul suspensiv - amana inceputul exercitiului dreptului subiectiv si executarii
obligatiei corelative, pana la indeplinirea lui. De exemplu, intr-un contract de vanzare-
cumparare, partile prevad ca pretul sa se achite dupa doua saptamani de la momentul incheierii
actului.
 -Termenul extinctiv - amana stingerea exercitiului dreptului subiectiv si executarii obligatiei
corelative, pana la implinirea lui. Spre exemplu, intr-un contract de renta viagera debitorul se
obliga sa plateasca periodic creditorului o suma de bani, pana la moartea acestuia din urma.
Termenul contractual (moartea creditorului) este extinctiv.

3. Efectele termenului
Asa cum am vazut, termenul influenteaza doar executarea actului juridic civil, nu si
existenta sa. Deci, dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa, afectate de termenul suspensiv,
exista.
Ca urmare, termenul suspensiv intarzie inceputul exercitarii dreptului subiectiv si
executarii obligatiei corelative. Consecintele acestui fapt sunt:
 daca debitorul isi executa obligatia inainte de scadenta (adica inainte de implinirea
termenului suspensiv), el va face o plata valabila. Aceasta echivaleaza cu renuntarea la
beneficiul termenului si, dupa cum am aratat, este posibil numai daca termenul a fost prevazut in
interesul debitorului;
inainte de implinirea termenului suspensiv, titularul dreptului poate face acte de
conservare-de exemplu, poate cere inscrierea unei ipoteci;
inainte de implinirea termenului suspensiv, creditorul nu poate cere de la debitor plata;
termenul de prescriptie extinctiva, in cazul drepturilor care decurg din acte juridice
afectate de termene suspensive, incepe sa curga de la data implinirii acestora. Spre exemplu,
prescriptia extinctiva a dreptului creditorului de a-l actiona in judecata pe debitorul sau incepe sa
curga la momentul in care obligatia a ajuns la scadenta si nu a fost executata.
pana la implinirea termenului suspensiv, compensatia, ca mod de stingere a
obligatiilor civile (care presupune existenta unor datorii reciproce ale celor doua parti
contractante) nu poate interveni, intrucat una din obligatii nu este exigibila.
Pe de alta parte, termenul extinctiv marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei
corelative. De exemplu, implinirea termenului contractului de inchiriere marcheaza incetarea
dreptului de a folosi bunul inchiriat si a obligatiei de a asigura folosinta linistita a acestuia.

2. Conditia
1. Notiune
Conditia este un eveniment viitor si nesigur in ce priveste realizarea sa, de care depinde
insãsi existenta actului juridic (adicã nasterea ori desfiintarea sa). Termenul se traduce prin
“cand”, conditia prin “daca”.
Regulile generale privind conditia sunt stabilite in Codul civil: “Despre obligatiile
conditionale” (Sectiunea I-a Cap.VI din Titlul III – “Despre contracte si conventii.”

2. Clasificare
- Din punct de vedere al modului de formulare, conditia poate fi pozitiva si negativa.
Astfel conditia pozitiva este cea care consta in indeplinirea unui eveniment viitor si
nesigur, in timp ce conditia negativa consta in neindeplinirea unui asemenea eveniment.
Spre exemplu, “iti donez autoturismul daca vei obtine permisul de conducere”
este un angajament afectat de o conditie pozitiva. Un exemplu de conditie negativa este: “iti
donez bicicleta daca in urmatorul an nu mi se va naste un fiu”.
Cea mai importanta consecinta a calificarii conditiei ca fiind pozitiva sau negativa consta in
felul in care aceasta se considera indeplinita sau neindeplinita. Astfel, daca s-a prevazut ca
evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acest termen a expirat fara ca
evenimentul sa fi avut loc, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita, iar daca nu s-a prevazut
vreun termen, conditia pozitiva se socoteste neindeplinita numai atunci cand este sigur ca
evenimentul nu se va mai produce. Daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-
un anumit termen, conditia negativa se socoteste indeplinita fie la expirarea termenului, sau
inainte de aceasta data, daca inca inaintea acestui moment devenise clar ca evenimentul nu se
va mai produce. Daca nu s-a prevazut nici un termen, conditia negativa se socoteste indeplinita
numai atunci cand evenimentul este cu neputinta sa se mai produca.

- Dupa criteriul legaturii cu vointa partilor a realizarii evenimentului conditia este cauzala,
mixta, potestativa.
Este cauzala acea conditie a carei realizare depinde de hazard, de intamplare,
independenta de vointa partilor. Exemplu : „daca va ploua”.
Este mixta conditia a carei realizare depinde de vointa uneia din parti si de vointa unei
alte persoane, determinata.Exemplu: « iti cumpar masina, daca unchiul meu imi va imprumuta
bani”.
Conditia potestativa este de doua feluri:
potestativa pura - a carei realizare depinde exclusiv de vointa unei parti:
- daca depinde de vointa debitorului, conditia este nula (« iti vand daca vreau »).
Cel care a formulat aceasta conditie nu a urmarit, de fapt, sa se angajeze din punct de
vedere juridic.
- daca indeplinirea conditiei depinde de vointa creditorului, angajamentul este
valabil: “iti voi vinde apartamentul, daca vei dori sa-l cumperi”.
potestativa simpla, a carei realizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior sau
de vointa unei persoane nedeterminata.Exemplu: “Daca ma voi casatori“ sau “daca mi se va
acorada o marire de salariu”.

- Din punct de vedere al posibilitatii realizarii lor, conditiile sunt posibile si imposibile
Imposibilitatea de realizare poate fi materiala sau juridica. Aprecierea acestui criteriu se
face la momentul incheierii actului juridic. Conditia imposibila atrage anularea actului juridic in
care a fost stipulata.

- Dupa conformitatea lor cu legea si morala, distingem intre conditii licite si morale, respectiv
conditii ilicite si imorale. Conditiile ilicite si imorale afecteaza valabilitatea intregului act juridic.
Actul juridic in care se prevede nasterea unui drept conditionata de realizarea unei conditii
imposibile, imorale sau ilicite este nul absolut. Daca se prevede ca stingerea dreptului respectiv
va depinde de realizarea unei conditii imposibile, ilicite sau imorale, se va considera ca actul
juridic este incheiat pur si simplu.

Dupa criteriul efectului, este:

Este suspensiva acea conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic
(art.1017 Codul civil prevede: “de care depinde perfectarea actului”). Astfel, pana la realizarea ei,
existenta drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative ale partilor este amanata.
Exemplu:“Iti vand apartamentul daca voi fi transferat cu serviciul pana la inceputul anului viitor ”.
Este rezolutorie acea conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic
civil. Potrivit Codului civil, “Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la
un eveniment viitor si necert”.Astfel, drepturile subiective si obligatiile corelative ale partilor sunt
considerate ca exista si se executa pana la indeplinirea conditiei. Dar implinirea conditiei, daca
se va produce, va conduce la desfiintarea tuturor acestor efecte, in mod retroactiv, ca si cum
intre parti nu ar fi intervenit niciodata actul juridic respectiv. Exemplu „Iti vand autoturismul, dar
daca nu imi pot achizitiona unul nou in doua saptamani, vanzarea se desfiinteaza ».

3. Efectele conditiei
Principiile care guverneaza efectele conditiei sunt:
- Conditia influeteaza insasi existenta actului juridic civil, spre deosebire de termen, care priveste
numai executarea;
- Conditia produce efecte retroactive.
In analiza efectelor conditiei, ca modalitate a actului juridic, distingem:
- intre conditia suspensiva si cea rezolutorie;
- intre perioada anterioara implinirii conditiei si perioada ulterioara implinirii conditiei.
a) -Pana la implinirea conditiei suspensive efectele actului juridic sunt suspendate in
existenta lor.Astfel:
 creditorul nu poate cere executarea obligatiei;
 daca debitorul totusi plateste, el poate cere restituirea prestatiei, pentru ca a facut o plata
nedatorata;
 creditorul poate sa solicite si sa obtina garantii pentru creanta sa (ipoteca, gaj etc.);
 prescriptia extinctiva nu incepe sa curga, dreptul la actiune nefiind nascut;
 compensatia nu poate opera.

-Daca conditia suspensiva s-a implinit, actul juridic este considerat retroactiv, ca a fost
un act pur si simplu. Acesta este principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive.
Astfel, plata facuta de catre debitor anterior indeplinirii conditiei, desi pana acum nevalabila, se
transforma in plata valabila. De la principiul retroactivitatii efectelor conditiei suspensive exista
insa unele exceptii:
- prescriptia extinctiva incepe sa curga doar de la implinirea conditiei;
- fructele culese de instrainator raman ale sale, cu toate ca dreptul sau dispare cu efect
retroactiv.
- In cazul in care conditia suspensiva nu este indeplinita, partile sunt repuse in situatia anterioara
incheierii actului juridic civil. Asadar:
- prestatiile executate trebuie sa fie restituite;
- garantiile constituite trebuie sa fie desfiintate.

b) - In ceea ce priveste conditia rezolutorie, pana la implinire ea nu produce nici un

efect;proprietarul sub conditie rezolutorie se comporta ca un proprietar pur si simplu. Cine
datoreaza sub conditie rezolutorie, datoreaza pur si simplu.
- Efectul conditiei rezolutorii dupa implinirea acesteia este desfiintarea, retroactiva, a actului. Ca
atare, partile isi vor restitui una alteia prestatiile primite. Exista insa si unele exceptii de la
retroactivitate:
- Spre exemplu, daca bunul vandut sub conditie rezolutorie piere fortuit inainte de implinirea
conditiei, pieirea va fi suportata de catre cumparator, chiar daca ulterior conditia se implineste.
- De asemenea, tot ca o exceptie de la regula retroactivitatii, nu se vor restitui nici fructele culese
de catre dobanditor, chiar daca conditia rezolutorie s-a indeplinit.
- In cazul in care conditia rezolutorie nu s-a realizat, suntem in prezenta consolidarii retroactive a
actului juridic.

4.Comparatie intre termen si conditie

Atat termenul, cat si conditia, sunt modalitati ale actului juridic care constau in evenimente
viitoare. Intre acestea exista insa o serie de deosebiri:
- implinirea termenului este intotdeauna sigura. Chiar si in cazul termenului incert, ceea ce
nu se cunoaste este momentul implinirii lui, dar faptul ca se va implini este neindoios (spre
exemplu, “cand va cadea prima zapada”). In cazul conditiei, implinirea este nesigura;
- termenul afecteaza numai executarea actului juridic, in timp ce conditia afecteaza insasi
existenta acestuia;
- implinirea termenului produce efecte pentru viitor, in timp ce, in principiu,
implinirea sau neimplinirea conditiei produce efecte retroactive.

3. Sarcina
1. Notiune
Sarcina este o obligatie (de a da, a face sau a nu face ceva) impusã de cãtre dispunãtor
gratificatului in actele juridice cu titlu gratuit (donatii sau legate testamentare). Spre deosebire de
termen si conditie care pot afecta orice act juridic civil, sarcina poate afecta numai liberalitãtile.

Codul civil nu contine o reglementare generala a sarcinii, asa cum exista pentru termen si
conditie. Codul cuprinde numai aplicatii ale acestei modalitati, in materia donatiei si in cea a
legatului : ”donatiunea intre vii se revoca, pentru neindeplinirea conditiilor cu care s-a facut,
…” sau: ”cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor, bunurile reintra in mana
donatorului, libere de orice sarcina si ipoteca.”

2.Clasificare
- In functie de persoana beneficiarului, sarcina este:
- in favoarea dispunatorului. Spre exemplu, A ii doneaza lui B autoturismul, cu Sarcina
pentru donatar de a il transporta atunci cand va avea nevoie;
- in favoarea gratificatului; Astfel, A il desemneaza pe B, prin testament, beneficiar al
intregii sale averi, cu sarcina pentru B de a se casatori ;
- in favoarea unei terte persoane. Astfel, A ii doneaza lui B un calculator, cu sarcina de a-l
instrui si pe C in utilizarea acestuia.

- Din punctul de vedere al valabilitatii lor, sarcinile pot fi: imposibile (care nu pot fi indeplinite),
ilicite (care contravin dispozitiilor legale), imorale (care incalca bunele moravuri) sau, dimpotriva,
sarcini posibile, licite si morale.

3. Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic ce o contine; ea afecteaza numai eficacitatea
actului juridic.
In caz de neindeplinire a sarcinii, dispunatorul sau mostenitorii acestuia pot opta intre:
- revocarea liberalitatii pentru neexecutarea sarcinii, cu consecinta reintoarcerii
bunului sau bunurilor la masa patrimoniala a dispunatorului;
- actiunea in executarea in natura a sarcinii (atunci cand aceasta nu consta intr-o obligatie
de “a face”, care nu se poate executa silit).
Dacã gratificatul indeplineste sarcina, actul juridic gratuit se consolideazã, ca si cand ar fi fost un
act pur si simplu.

4. Comparatie intre conditie si sarcina

 Sarcina poate afecta numai acte juridice incheiate cu titlu gratuit, in timp ce conditia
poate afecta si acte juridice incheiate cu titlu oneros;
 Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic, in timp ce sarcina afecteaza numai
eficacitatea acestuia;
 Neindeplinirea sarcinii este o atitudine culpabila din partea gratificatului, astfel incat
revocarea liberalitatii apare ca o sanctiune, in timp ce desfiintarea retroactiva a actului in cazul
indeplinirii conditiei rezolutorii nu are caracter de sanctiune;
 Sarcina presupune intotdeauna un demers constient din partea gratificatului, in timp ce
conditia depinde, intr-o masura mai mica sau mai mare, de intamplare;
 Conditia opereaza de drept, in timp ce revocarea pentru neexecutarea sarcinii depinde
de vointa dispunatorului si trebuie ceruta instantei de judecata. De altfel, dispunatorul ar putea
opta pentru a nu revoca actul juridic, chiar daca sarcina nu a fost executata.