Tema nr.

3
Enumerati si descrieti modul de utilizare a cel putin 5 metode/mijloace
didactice in contextul activitatilor de invatare cu copii cu CES.

Metoda/mijlocul Modul de utilizare

didactic
Această metodă constă în plasarea elevilor cu CES într-o
activitate ludică cu caracter de instruire, învățarea
devenind prin intermediul jocului una plăcută și
1.Jocul didactic atrăgătoare, realizându-se într-o atmosferă de bună
dispoziție și destindere. Jocul didactic trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe, indiferent de tipul
său:
 Să aibă precizate obiectivele pedagogice;
 Să dozeze gradul de dificultate implicat, în funcție
de particularitățile de vârstă și intelectualitate ale
copiilor;
 Să fie rațional integrat în sistemul muncii
educative;
 Să fie dozat din punct de vedere calitativ.
Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu
întreaga clasă aduce variație în procesul de instruire a
copiilor cu CES, făcându-l mai activ.
Fiecare joc didactic cuprinde următoarele laturi
constitutive:
 latura- conținuturi care este constituită din
cunoștințele anterioare ale copiilor, însușite în
cadrul lecțiilor anterioare cu întreaga clasă
 latura- sarcina didactică poate să apară sub forma
unei probleme de gândire, de cunoaștere, de
numire, ghicitoare.
 latura-regulile jocului decurge din însăși
denumirea ei, regulile fiind menite să arate
copiilor cum să joace, cum să rezolve problema
respectivă.
 latura-acțiunea de joc cuprinde momente de
așteptare, surprindere, ghicire, întrecere și face ca
rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută și
atractivă.
 Jocurile didactice cu caracter instructiv pot fi extrem de
variate, ele fiind folosite pentru a dinamiza activitatea
de predare-învățare și pot fi îmbinate cu alte metode, în
funcție de particularitățile întelectuale și de vârstă ale
elevilor și de tipul de lecție.
Prin joc, copiii cu CES pot ajunge la descoperire de
adevăruri , își pot antrena capacitatea lor de a acționa
creativ, pentru că strategiile jocului, sunt în fond strategii
euristice, în care se manifestă îstețimea, spontaneitatea,
inventivitatea, răbdarea, îndrăzneala.
Această metodă activează elevii și îi face conștienți de
procesul învățării , oferind copiilor posibilitatea de a-și
verifica nivelul cunoștințelor. Această metodă
2.Metoda KWL- încurajează participarea fiecărui elev prin
Know, Want to conștientizarea lacunelor, fiind stimulată atenția și
Know Learn (Știu- gândirea.
Vreau să știu-Am Etapele acestei metode sunt:
învățat) 1. Profesorul anunță tema care urmează să fie
dezbătută, iar apoi realizează pe tablă un tabel în
care va nota: ceea ce știu deja elevii, ceea ce
doresc să știe, iar la sfârșitul activității , ceea ce au
învățat despre despre subiectul aflat în discuție.
2. Elevii notează pe o fișă, individual sau în perechi,
ideile pe care le cunosc despre tema propusă,
precum și ceea ce doresc să știe.
3. Ideile notate pe fișe de către elevi vor fi discutate
cu întreaga clasă, iar cele care sunt acceptate de
catre întreg colectivul sunt scrise în tabel.
4. Neclaritățile elevilor, identificate pe baza
discuțiilor vor fi scrise în coloana a doua a
tebelului „Vreau să știu”.
5. Se realizează transmiterea cunoștințelor/se
analizează materialele complementare(casete
video, articole de ziar etc) în vederea clarificărilor
problemelor necunoscute sau neînțelese.
6. Elementele noi, desprinse în urma discuțiilor vor fi
trecute în coloana a treia „Am învățat”. Această
etapă presupune comunicarea noilor cunoștințe,
dar și compararea acestora cu noțiunile studiate
anterior și cu expectanțele elevilor exprimate în
 primele două coloane, putând fi adresate
următoarele întrebări: „Care sunt noile cunoștințe
dobândite?”, „Cum răspund acestea la întrebările
inițiale?”,„Care întrebări au rămas fără răspuns?”,
„Ce ați dori să aflați în plus despre acest subiect?”.
Pe parcursul activității este important ca fiecare elev să
aibă posibilitatea să-și exprime punctul de vedere, iar
dacă anumite întrebări au rămas fără raspuns, profesorul
trebuie să revină cu lămuriri în orele următoare.
3. Metoda Această metodă contribuie la dezvoltarea creativității,
Starbursting ( engl. scopul metodei fiind acela de a obține cât mai multe
„star” = stea; engl. întrebări și astfel cât mai multe conexiuni între concepte.
„ burst” = a Este o modalitate de a stimula creativitatea individuală și
exploda) de grup. Fiind organizată în grup, această metodă,
facilitează participarea întregului colectiv, stimulând
crearea de întrebări la întrebări.
Un bun puct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?,
Când?, Cum?, Cum?, De ce? – unele întrebări ducând la
altele din ce în ce mai complexe care necesită o
concentrare tot mai mare.
Această metodă presupune parcurgerea câtorva etape
distincte:
 propunerea problemei;
 organizarea clasei în mai multe grupuri, fiecare
dintre acestea notând problema pe o foaie de
hârtie;
 elaborarea în fiecare grup a unei liste cu întrebări
diverse care au legătură cu problema de discutat;
 comunicarea rezultatelor muncii în grup;
 evidențierea celor mai interesante întrebări și
aprecierea muncii în echipă.
4.Metoda „Turul Această metodă de învățare este una eficientă în ceea ce
galeriei” îi privește pe copiii cu CES întrucât se lucrează în echipe,
fapt ce îi motivează pe acești copii. Metoda se
desfășoară prin formarea de echipe a cate 4 sau 5 elevi,
acești trebuind să rezolve o sarcină care are ca rezultat
un produs ce poate fi expus în clasă.

Această tehnică presupune următoarele etape:

  Formarea grupurilor- copiii sunt împărțiți în
grupuri de 4 sau 5 membri, și fiecare grup
primește foi de flip-chart și markere;
 Prezentarea sarcinilor de lucru- cadrul didactic le
explica elevilor ce sarcină au de soluționat și le
explică faptul că sarcina trebuie rezolvată pe foile
de flip chart. Se precizează faptul că unul din
membrii grupului va avea rolul de „ghid”.
 Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru-
elevii cooperează pentru rezolvarea sarcinilor și
notează soluțiile pe foile de flip-chart.
 Expunerea produselor- fiecare grup își afișează
produsul la fel ca într-o galerie de artă, iar elevii
cu rol de ghid se așează lângă planșă.
 „Turul galeriei”- membrii grupurilor vizitează,
compară, examinează fiecare produs, adresează
întrebări de clarificare ghidului şi pot face
comentarii, pot compara ideile sau pot propune
alte soluţii pe care le consemnează în subsolul foii
de flip-chart. 
 Reexaminarea rezultatelor-fiecare grup îşi
reexaminează propriile produse, prin comparație
cu celelalte şi valorificând comentariile
„vizitatorilor”.
5.Metoda Aceasta este o metodă grafică de organizare și integrare
„Ciorchinele” a informației în cursul învățării. Metoda poate fi folosită
la începutul lecției, numindu-se „ciorchinele inițial” sau
la sfârșitul lecției, numindu-se „ciorchine revăzut”.
Această metodă presupune găsirea conexiunilor dintre
idei, presupunând următoarele etape:
 Se scrie în mijlocul tablei un cuvânt sau temă ce
urmează sa fie dezbatute;
 Se notează toate ideile care vin în minte legate de
tema respectivă, trăgându-se linii între acestea și
cuvântul inițial;
 Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între
toate ideile ce par a fi conectate între ele;
 Activitatea se oprește când se epuizează toate
ideile.
Această metodă încurajează elevii să gândească liber și
deschis, fiind o tehnică de căutare a căilor de acces spre
propriile cunoștințe pentru a înțelege un anumit
conținut.