afectuos jenat coplesit

speriat emotionat linistit

nervos fantastic placut
iritat speriat mandru
groaznic prietenos relaxat
plictisit frustrat usurat
curajos furios trist
calm amabil in siguranta
grijuliu generos temator
voios posomorat serios
stangaci vinovat timid
confuz fericit stresat
confortabil ignorat incapatanat
creativ nerabdator surprins
crud interesat tensionat
curios gelos ganditor
incantat vesel incantat
deprimat singur stingherit
dezamagit iubitor ppuizat
dezgustat suparat ingrijorat
entuziasmat agitat

Teama sau anxietatea

Ne cuprinde inainte de un examen, intr-o situatie periculoasa sau incerta. Ca orice stare emotionala, are diverse grade. De la o
ingrijorare minora („Ma deranjeaza ca inca nu am aflat rezultatul la examen.”) pana la spaima care ne poate paraliza, teama se poate
manifesta in multe forme.
Nivel scazut de teama:
„nesigur” „tulburat” „ezitant”„ nelinistit”„ preocupat” „deranjat/ma deranjeaza...”
Nivel mediu:
emotionat” „stresat” „tensionat” „ingrijorat”
 „agitat”
 „speriat”
 „alarmat”
 „anxios”
Nivel ridicat
 „crispat”
  „panicat”
 „inspaimantat”
 „terorizat”
 „coplesit”
 „oripilat”
 „socat”
 „terifiat”
Furia
Apare din diferite motive, poate avea diferite grade si de multe ori are consecinte neplacute. Suntem nervosi din cauza unei probleme
neprevazute cand deja suntem in intarziere, sarcastici sau antipatici cand o persoana ne „calca pe nervi”, deranjati sau iritati cand ceva
ne intrerupe dintr-o activitate sau indignati cand asistam la o nedreptate. Iata prin ce cuvinte putem exprima furia sau felul in care se
manifesta aceasta:
Nivel scazut:
 „iritat”
 „indignat”
 „antipatic”
 „deranjat”
 „sacait”
 „frustrat”
 „nemultumit”
 „intolerant”
Nivel mediu
 „nervos”
 „furios”
 „infuriat”
 „manios”
 „enervat”
 „exasperat”
 „ofensat”
 „sarcastic”
Nivel ridicat:
 „beligerant”
 „ostil”
 „consternat”
 „inversunat”
 „ranchiunos”
 „razbunator”
 „burzuluit”
 „indarjit”
 „violent”
 „dispretuitor”
 „amenintator”
 „pornit (impotriva cuiva)”
 „a-si iesi din minti”
 „a face spume la gura”
 „a tuna si a fulgera”
 „cu capsa pusa”
 „vad rosu in fata ochilor”
 „nu mai am aer de suparare”
Tristetea
Desi tindem sa evitam aceasta emotie, tristetea are un rol important in viata noastra si a copiilor nostri. Semnaleaza ca ceva din jurul
nostru sau din ceea ce facem nu corespunde nevoilor sau dorintelor noastre. Daca invatam sa ne „ascultam” tristetea, in loc sa o
evitam cu orice pret, reusim sa schimbam lucrurile care nu ne fac bine. Iata prin ce cuvinte exprimam aceasta emotie.
Nivel scazut
 „apatic”
 „bosumflat”
 „necajit”
 „posomorat”
 „nemultumit”
 „dezamagit”
Nivel mediu
 „trist”
 „suparat”
 „deprimat”
  „amarat”
 „mahnit”
 „abatut”
 „demoralizat”
 „descurajat”
 „deprimat”
Nivel ridicat
 „disperat”
 „indurerat”
 „inconsolabil”
 „deznadajduit”
Fericirea si bucuria
Sunt emotiile dupa care „alergam” cu totii, desi tocmai aceasta abordare le face sa ne scape printre degete:). Am inclus in lista noastra
si cuvinte care exprima starea de bine, de multumire sau de bucurie, pentru ca sunt „inrudite” cu starea de fericire propriu-zisa.
Nivel scazut:
 „multumit”
 „jovial”
 „amuzat”
 „zambitor”
 „increzator”
 „bine dispus”
Nivel mediu:
 „bucuros”
 „fericit”
 „incantat”
 „vesel”
 „entuziasmat”
 „implinit”
 „voios”
 „zglobiu”
Nivel ridicat
 „euforic”
 „exaltat”
 „extaziat”
 „expansiv”
 „exuberant”
 „beat de fericire”

 
TRĂIRI AUTENTICE ŞI SENTIMENTE PARAZITEhttps://www.scribd.com/document/320050118/Trairi-Autentice-Si-Sentimente-
Parazite
(cf. George Thomson)
Trăirile autentice sunt trăirile experimentate în copilărie, înainte de a învăa să le cenzurăm sau să le negăm pentru că familia le-a
descurajat. le sunt legate de trecut, prezent !i viitor.
Trăirile autentice fundamentale
 sunt"#.
Furia autentică este utilă pentru a rezolva o pro%lemă în prezent
.&.
Teama autentică e utilă pentru rezolvarea unei pro%leme pro%a%ile în viitrul apropiat.'.
Tristetea autentică e legată de consumarea durerii generate de un eveniment trecut
..
Bucuria pare a avea o calitate atemporală în sensul că nu e nevoie de o schim%are*.

Sentimentele parazite
+ unt emoii familiare, învăate !i consolidate în copilărie, experimentate în situatii stresante.+ unt trăiri inautentice care substituie trăirile
originare, interzise în copilărie.+ unt instrumente de acoperire a emoitilor primare, generate de trăiri interzise, la care copilul a învăat
să apeleze ca si cum ar apăsa pe un întrerupător. formează un set de comportamente programate, activate incontient pentru a
manipula
ș
mediul. dultul nici nu mai e contient de trăirea primară.
ș
+ unt %une* pentru cel care le trăiete pentru că reusete să-i manipuleze cu ele pe cei din jur, o%innd suportul de care are nevoie. /ar
în acest fel devine !i rămne dependent de acetia.
+ Unii oameni merg att de departe înct nu numai că acoperă trăiri autentice cu sentimente parazite, dar acoperă !i sentimente
parazite cu alte sentimente parazite (ex." teama de a%andon, cu furie, apoi cu un calm aparent).
Cele mai frecvente !entimente parazite !unt#
+ rogană, anxietate, culpa%ilitate, confuzie, condamnare, deprimare, dezgust, euforie,
ț
furie, gelozie, indignare, inutilitate, înverunare, îngrijorare, jenă, lipsa de valoare,
ș
mndrie, nepăsare, neajutorare, placiditate, revoltă, suspiciune, sentimentul că nu e iu%it sau dorit, triumf orgolios.
E$primarea !entimentelr parazite
+ 1u face dect să amne sau să amplifice pro%lemele !i să %locheze o parte importantă a energiei psihice+ 2asă o situaie
neterminată*, adică împiedică o figură psihologică (pro%lema) să se
ț
completeze (să fie rezolvată).  ca o clădire neterminată care a înglo%at materiale, energie !i timp !i nu numai că nu folosete la nimic,
dar !i încurcă.
ș
E$primarea trăirilr autentice
3dentificarea !i exprimarea trăirilor autentice e cel mai adecvat mod de a rezolva o  pro%lemă aici !i acum
TRĂIRI AUTENTICE ŞI SENTIMENTE PARAZITE
(cf. George Thomson)
Trăirile autentice sunt trăirile experimentate în copilărie, înainte de a învăța să le cenzurăm sau să le negăm pentru că familia le-a
descurajat. Ele sunt legate de trecut, prezent şi viitor.
Trăirile autentice fundamentale sunt:
1. Furia autentică este utilă pentru a rezolva o problemă în prezent.
2. Teama autentică e utilă pentru rezolvarea unei probleme probabile în viitorul apropiat.
3. Tristețea autentică e legată de consumarea durerii generate de un eveniment trecut.
4. Bucuria pare a avea o calitate atemporală în sensul că „nu e nevoie de o schimbare”.
Sentimentele parazite
➢ Sunt emoții familiare, învățate şi consolidate în copilărie, experimentate în situații stresante.
➢ Sunt trăiri inautentice care substituie trăirile originare, interzise în copilărie.
➢ Sunt instrumente de acoperire a emoțiilor primare, generate de trăiri interzise, la care copilul a învățat să apeleze ca şi cum ar
apăsa pe un întrerupător.
➢ Formează un set de comportamente programate, activate inconștient pentru a manipula mediul. Adultul nici nu mai e conștient de
trăirea primară.
➢ Sunt „bune” pentru cel care le trăiește pentru că reușește să-i manipuleze cu ele pe cei din jur, obținând suportul de care are
nevoie. Dar în acest fel devine şi rămâne dependent de aceștia.
➢ Unii oameni merg atât de departe încât nu numai că acoperă trăiri autentice cu sentimente parazite, dar acoperă şi sentimente
parazite cu alte sentimente parazite (ex.: teama de abandon, cu furie, apoi cu un calm aparent).
Cele mai frecvente sentimente parazite sunt:
➢ Aroganță, anxietate, culpabilitate, confuzie, condamnare, deprimare, dezgust, euforie, furie, gelozie, indignare, inutilitate,
înverșunare, îngrijorare, jenă, lipsa de valoare, mândrie, nepăsare, neajutorare, placiditate, revoltă, suspiciune, sentimentul că nu e
iubit sau dorit, triumf orgolios.
Exprimarea sentimentelor parazite
➢ Nu face decât să amâne sau să amplifice problemele şi să blocheze o parte importantă a energiei psihice
➢ Lasă o situație „neterminată”, adică împiedică o figură psihologică (problema) să se completeze (să fie rezolvată). E ca o clădire
neterminată care a înglobat materiale, energie şi timp şi nu numai că nu folosește la nimic, dar şi încurcă.
Exprimarea trăirilor autentice
Identificarea şi exprimarea trăirilor autentice e cel mai adecvat mod de a rezolva o problemă aici şi acum.
Notă Maica Siluana:
Doar chemarea lui Dumnezeu, a harului Său, în energiile activate ale acestor trăiri ne vindecă sufletul cu adevărat. Așa are sens să
retrăim sentimentele traumatice, să le reactivăm: doar pentru a le oferi ACUM lui Dumnezeu. Atunci când eram copii nu știam și nu
puteam să facem asta.
Temă
1. Citiți cu atenție materialul de mai sus.
2. Faceți o listă cu sentimentele la care v-ați referit în sesiune.
3. Verificați care sunt „parazite” și lepădați-vă de ele, cu rugăciune, ori de câte ori le simțiți.
Exemplu de rugăciune: „Doamne, ajuta-ma să mă lepăd de această trăire de care m-am folosit ca să supraviețuiesc în lumea în care
am crescut și trăit”. Acum vreau Viața, Te vreau pe Tine!
Te rog, ajută-mă să renunț la aceste „arme” care mă ucid doar pe mine”. Că nu evenimentele ne îmbolnăvesc, ci trăirea lor fără
Dumnezeu și „îmbătarea” cu sentimente negative distructive.
4. Căutați sub aceste sentimente, trăirile autentice și chemați-L în ele pe Domnul: „Doamne, vino în frica, tristețea, furia mea și vindecă
sufletul meu! Transformă Tu, Doamne, aceste puteri ale mele în vase ale puterii Tale sfințitoare!” Să faceți asta în chiar clipele în care
trăiți aceste sentimente.
Acesta e primul pas pe care îl facem când ne hotărâm să-I dăm toată viața noastră Domnului. Îi dăm mai întâi energia care ne împinge
în păcate și patimi ca să ne vindece și apoi Îl urmăm în Bucuria Lui cea sfântă pe care nu o poate lua nimeni de la noi.
Bucuria Domnului a venit la noi prin Crucea Lui.
Prin ce vă propun acum, această Bucurie devine a noastră prin:
a) Lepădarea de noi înșine, adică de acel ego cu trăirile lui care ne despart de Dumnezeu (trăirile parazite) și cu atitudinile lui centrate
pe supraviețuire „cu orice preț”.
b) Luarea propriei cruci care este durerea de a fi departe de El și neputința firii noastre bolnave în urma Căderii: aici, asumarea trăirilor
autentice negative (tristețe, furie, teamă).
c) Urmarea Lui în fiecare zi, în fiecare clipă printr-o permanentă „liturghie” în care Îi dăm „toată viața noastră”, adică tot ce trăim, ca s-o
vindece, s-o sfințească, s-o umple cu Viața Lui!

Curaj și fiți harnici!

Cu drag și binecuvântare,
Maica Siluana