Sunteți pe pagina 1din 9

Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

Studiul sistemelor de orientare a


panourilor fotovoltaice

1) Scopul lucrării

Scopul lucrării constă în cunoașterea principalelor sisteme de


orientare fotovoltaice.

2) Considerații teoretice

La momentul actual, omenirea se confruntă cu o criza energetică


majoră, având ca rezultat reconsiderarea surselor primare de energie în special
a celei solare ca fiind posibilă şi rentabilă. Energia solară are o serie de calități
remarcabile fiind o formă de energie primară gratuită care se găsește în
cantități nelimitate. Aceasta are şi o serie de dezavantaje, fiind influențată de
condițiile meteorologice şi de amplasare geografică care nu pot fi modificate.

Pentru optimizarea sistemului fotovoltaic se alege un sistem de


orientare a panourilor fotovoltaice, iar pentru diferite unghiuri de inclinare se
determină producţia medie zilnică de energie electrică pentru sistemul
respectiv şi se alege soluția optimă de înclinare orizontală a modulelor.

Sistemele de orientare solare reprezintă sisteme mecatronice proiectate


în scopul minimizării unghiului de incidență între raza solară și normala la
suprafața receptoare, pentru maximizarea radiației solare receptate în
condițiile minimizării energiei folosite la orientare.

Orientarea unui panou solar plan e dată de direcția normalei la suprafața


lui, iar direcția normalei se exprimă sub forma a două unghiuri, și anume în
cazul de față ungiurile cele mai convenabile sunt elevația și azimutul. Elevația
este caracterizată de unghiul făcut de normală cu planul orizontal, iar azimutul
reprezintă unghiul făcut de proiecția normalei pe planul orizontal cu o direcție
de pe orizont luată ca reper, de exemplu cu direcția nordului geografic.
Sistemele de orientare pot fi clasificate în sisteme pasive și sisteme active în
funcție de sursa motoare.

Sistemele active de orientare, se bazează pe utilizarea de surse motoare în


vederea orientării după Soare a suprafețelor fotovoltaice. Orientarea activă a
sistemelor fotovoltaice se poate realiza după o singură axă (sisteme de orientare
Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

mono-axiale ) sau după două axe (sisteme de orientare bi-axiale) permițând


captarea radiației solare de până la 94% în cazul sistemelor monoaxiale
respectiv 99% pentru cele biaxiale.

Sistemele de orientare bi-axiale se împart în sisteme :

 ecuatoriale
 azimutale
 pseudo-ecuatoriale
 pseudo-azimutale

diferența dntre ele constă în funcție de ordinea de înseriere a


mișcărilor.
În cazul sistemelor ecuatorial și azimutal, inițial se realizează reglarea
mișcării diurne urmată de cea sezonieră, față de sistemul pseudo-ecuatorial la
care se realizează inițial reglajul mișcării sezoniere urmată de cea diurnă.
Soluțiile constructive atât pentru mișcarea azimutală cât și pentru elevație sunt
utilizarea unui angrenaj melcat pentru mișcarea azimutală și a unui actuator
liniar pentru mișcarea de elevație utilizarea de actuatoare liniare.

Deviația panourilor solare față de perependicularitatea pe Sudul cardinal este


definită ca unghi azimutal.

Azimut:

 0° panou orientat spre Sud


 +90° panou orientat spre Vest
 +90° panou orientat spre Est

Orientarea modulelor fotovoltaice prin sisteme


Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

active poate crește eficiența sistemului de conversie cu


valori între 20% și 50% relativ la situația panoului fix.

Sistem de orientare panou fotovoltaic

3) Procedeu experimental
Vom lumina, cu ajutorul unor lămpi un sistem cu panou fotovoltaic cu
același flux de lumină. (G=46.8 W/m2).
Vom folosi voltmetrul pentru prelevarea valorilor tensiunii produse de
panou și ampermetrul pentru prelevarea valorilor intensității curentului în
timpul iluminării acestuia cu acel flux de lumină G, în timp ce panoul se
rotește cu câte 5 grade în sensul acelor de ceasornic.
Folosim formula de calcul a puterii electrice:
P=U∙I [W]
Vom trasa graficul acesteia în funcție de înclinația unghiului la 45° si 90°.
Unghiul de înclinație: 90°

Nr. Crt. α [°] I [A] U [V] P [W]


1 0 0.156 0.0582 0.009079
2 5 0.155 0.0592 0.009176
3 10 0.154 0.0593 0.009132
4 15 0.15 0.01695 0.002543
5 20 0.144 0.01679 0.002418
6 25 0.138 0.01655 0.002284
7 30 0.133 0.01646 0.002189
8 35 0.128 0.01638 0.002097
9 40 0.124 0.0163 0.002021
10 45 0.119 0.01571 0.001869
11 50 0.101 0.01539 0.001554
12 60 0.05 0.01562 0.000781
13 75 0.029 0.01462 0.000424
14 90 0 0.00915 0
Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

Unghiul de înclinație: 45°

Nr. Crt. α [°] I [A] U [V] P [W]


1 0 0.075 0.01667 0.0012503
2 5 0.069 0.01655 0.001142
3 10 0.065 0.01628 0.0010582
4 15 0.054 0.01609 0.0008689
5 20 0.049 0.01584 0.0007762
6 25 0.042 0.01553 0.0006523
7 30 0.032 0.01493 0.0004778
8 35 0.024 0.01386 0.0003326
9 40 0.015 0.01213 0.000182
10 45 0.009 0.00986 8.874E-05
11 50 0.007 0.00854 5.978E-05
12 60 0.004 0.00832 3.328E-05
13 75 0.001 0.00769 7.69E-06
14 90 0 0.00625 0
Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

.
Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

4) Concluzii

În cazul înclinației la 90o a panoului, valori maxime s-au simțit doar între
0-10o , după care la 15o scade brusc , urmând o scădere uniformă până la
valoarea de 90o, unde puterea este egală cu 0.

Observăm din grafic, pentru inclinatia unghiului la 90°,am obtinut valori


maxime a puterii doar intre 0-10°, la 15° observam o scadere brusca, urmata
apoi de o scadere continua pana cand unghiul ajunge la 90° iar puterea la acest
unghi fiind 0 deoarece panoul se afla in pozitie paralela cu fluxul luminos.

Pentru o înclinație a panoului de 45° am obținut valori maxime pentru

α=0- 10° urmând o scădere constanta si continuă spre α=90°. Puterea panoului
a scăzut odată cu schimbarea unghiului.

În concluzie, pentru a maximiza cantitatea de radiație solară


captată, sistemele de orientare trebuie proiectate astfel încât să poată
acumula întreaga radiație solară în orice moment al zilei.

Părerea mea personală despre studiul panourilor fotovoltaice

Cererea de putere electrică pentru progresele tehnologice este


foarte mare în societatea de astăzi în continuă creştere. Pentru a
satisface aceste nevoi de energie se folosesc generatoare de putere, care
folosesc combustibili convenționali. Odată cu folosirea combustibililor
fosili apare poluarea mediului înconjurător.

Aceștia emit în atmosferă gaze cu efect de seră, care conduc la


încălzirea globală, având un impact negativ asupra atmosferei şi a
organismelor vii, cu alte cuvinte dăunează grav mediului. O modalitate
foarte bună de a rezolva problema poluării mediului este folosirea
celulelor fotovoltaicelor.

Energia solară este o energie verde, curată, având de partea ei


sprijinul multor oameni. Singurul dezavantaj al conversiei fotovoltaice
în energie electrică este neîndeplinirea cerințelor de putere din punct de
vedere fizic şi economic, care nu sunt suficiente pentru cerinţele
actuale.
Boharec Alexandru Constantin, Sisteme electrice, anul 2, 3521C

Radiaţia solară poate fi folosită pentru producerea în mod direct


de energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice, sau indirect
prin utilizarea căldurii generate (căldura→apă→vapori→
turbină→generator; motoare Stirling etc.). De asemenea, radiaţia solară
este folosită pe scară relativ largă pentru producerea de apă caldă
menajeră sau chiar industrială.

În prezent, în acest domeniu există timp şi banii investiţi în


cercetare şi în dezvoltare, şi va dura foarte puțin până când energia
solară va deveni o modalitate eficientă de furnizare a energiei electrice.

Din punct de vedere economic, preţul panourilor fotovoltaice nu


scade foarte mult, dar cantitatea de energie produsă de acestea este în
continuă creştere. Aceasta este o indicaţie pentru un viitor de succes în
acest domeniu. Deşi există şi alte surse alternative de energie
regenerabilă, celulele fotovoltaice sunt cele mai curate şi mai
ecologice.

Astăzi se poate vedea poluarea mediului înconjurător, iar


obținerea, şi posibilitatea de utilizare a celulelor fotovoltaice reprezintă
un pas mare în recuperarea mediului.

Bibliografie

1. https://www.unitbv.ro/
2. http://isb.pub.ro/docs/Energii_regenerabile.pdf
3. http://www.esolar.ro/
4. https://www.researchgate.net/publication/281523359_Solutii_de_optimizare_a_co
nversiei_energiei_fotovoltaice_in_energie_electrica_Optimization_solutions_of_ph
otovoltaic_energy_conversion_into_electricity
5. https://www.instalatii-solare.eu/
Boharec Alexandru

6.
Boharec Alexandru

S-ar putea să vă placă și