BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

CURS 8

FACTORII DE RISC BIOLOGIC SPECIFICI MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE

8.1. GENERALITĂŢI

Agenţii biologici se găsesc în multe sectoare de activitate şi locuri de muncă. Riscurile

generate de agenţii biologici ar putea fi subestimate deoarece, în cele mai multe cazuri, aceştia
nu pot fi percepuţi cu ochiul liber.

8.1.1. LEGISLAŢIE

Directiva 89/391/CEE reprezintă cadrul legislativ şi juridic, în baza căreia s-au adoptat
directive speciale, în sensul articolului 16 alineatul (1) al acesteia. Printre acestea, se află şi
Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 18 septembrie 2000
privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici la
locul de muncã, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 262 din
17 octombrie 2000.

Principalul act normativ, national, care reglementează protecţia lucrătorilor

împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă este Hotărârea
Guvernului nr.1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
expunerea lor la agenţi biologici în muncă.

Complementar, se aplică Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă.

De asemenea, se aplică parţial şi Ordinul nr.1226/2012 pentru aprobarea Normelor

tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deşeurile rezultate din activităţi
medicale.

8.1.2. DEFINIŢII ŞI CLASIFICĂRI

Conform Art. 4. din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 - următorii termeni se definesc
după cum urmează:
a. agenţi biologici - microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic,
culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie,
alergie sau intoxicaţie;
b. cultura celulară - cresterea in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare;
c. microorganism - o entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă să se reproducă
sau să transfere material genetic.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

În definitia agentilor bilogici sunt incluse două categorii de contaminanţi biologici:

 agenţii biologici vii, pe care îi întâlnim în mod natural în viaţa noastră
 derivaţii acestora, adică microorganismele modificate genetic capabile să se
reproducă și să provoace boli ca urmare a expunerii lucrătorilor.
La stabilirea listei de agenţi biologici clasificaţi, din Anexa nr.3 la hotărâre, nu au fost
luate în considerare microorganismele modificate genetic, aşa cum este menţionat în anexa
respectivă.

Conceptul de agent biologic include, dar nu se limitează, la:

 bacterii,
 ciuperci,
 virusuri,
 paraziți
 rickettsii (bacterii a caror reproducere necesita o celula-gazda in interiorul
căreia se multiplică şi sunt responsabile de bolile infectioase denumite
rickettsioze),
 chlamydii,
 endoparaziții umani,
 produse de recombinare,
 culturi de celule umane sau animale
 alti agenţi potential infectioşi care pot conţine prioni (agenți infecțioși
nonconvenționali de natură proteică, lipsiți de orice tip de acid nucleic, care
produc un grup de boli neurodegenerative)

Derivaţii agenţilor biologici includ: micotoxine, endotoxine, 1,3-glucani, şi pot fi

transmişi pe cale respiratorie, putând genera tulburări toxice alergice sau iritative.

Conform Art. 5. din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006. - Agentii biologici sunt
clasificati in 4 grupe de risc, in functie de importanta riscului de infectie pe care il prezinta,
astfel cum se prevede în anexa nr. 3:
 grupa 1 (risc infecţios individual sau comunitar scăzut sau absent) - agenţi
biologici care nu sunt susceptibili să provoace o boală la om; microorganisme cu
probabilitate minimă de a provoca îmbolnăvire la om sau animal.
 grupa 2 (risc individual moderat, risc comunitar scăzut) - agenţi biologici care
pot provoca o boală omului şi constituie un pericol pentru lucrători; propagarea lor
în colectivitate este improbabilă; există, în general, o profilaxie sau un tratament
eficace; Agenţi patogeni care pot provoca îmbolnăvire la om sau animal, dar este
puţin probabil să reprezinte un pericol sever pentru personalul de laborator,
comunitate, faună sau mediu. Expunerile în laborator pot cauza infecţii severe dar
pentru care există tratament eficace şi măsuri profilactice, iar riscul de răspândire al
infecţiei este limitat.
 grupa 3 (risc individual ridicat, risc comunitar scăzut) - agenţi biologici care pot
provoca îmbolnăviri grave la om şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei
pot prezenta un risc de propagare în colectivitate, dar există în general o profilaxie
sau un tratament eficace. Agenţi patogeni care în mod obişnuit provoacă îmbolnăvire
severă la om sau animal, dar, de regulă, nu se răspândesc de la un individ infectat la
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

altul. Există tratament eficace şi măsuri profilactice.

 grupa 4 (risc individual şi comunitar ridicat) - agenţi biologici care pot provoca
boli grave omului şi constituie un pericol serios pentru lucrători; ei pot să prezinte un
risc ridicat de propagare în colectivitate şi nu există în general o profilaxie sau un
tratament eficace. Agenţi patogeni care provoacă, de regulă, îmbolnăvire severă la om
sau animal şi care se pot transmite spontan de la un individ la altul, direct sau indirect.
Nu există, în general, tratament eficace şi măsuri profilactice.

Tabelul nr.1 prezintă consecinţele pe care le au agenţii biologici aparţinând celor 4

grupe de risc asupra lucrătorilor, precum şi măsurile care se iau pentru prevenirea sau tratarea
bolilor cauzate de agenţii biologici din cele 4 grupe de risc.

Tabelul nr.1. Consecinţele agenţilor biologici din cele 4 grupe de risc asupra lucrătorilor
Grupele de
Risc de Profilaxie sau
risc Exemple
Risc de infectare propagare în tratament
ale agentilor
colectivitate eficace
biologici
Nu sunt
Escherichia coli K
susceptibili să
1 Nu Nu este necesar 12
provoace o boala
la om
Pot provoca o
Există, în general,
boală omului şi virusul rujeolei,
o profilaxie sau
2 constituie un Nu e dovedită virusul hepatitei A
un tratament
pericol pentru
eficace
lucrători
Pot provoca
Există, în general,
îmbolnăviri grave Risc de
o profilaxie sau
3 la om şi constituie propagare în HIV, hepatita C.
un tratament
un pericol serios colectivitate
eficace
pentru lucrători
Pot provoca boli
Pot să prezinte Nu există, în
grave omului şi
un risc ridicat de general, o virus Ebola
4 constituie un
propagare în profilaxie sau un
pericol serios
colectivitate tratament eficace
pentru lucrători

Conform Art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 - Dacă agentul biologic care
trebuie evaluat conform prevederilor prezentei hotărari nu poate fi clasificat clar în una dintre
grupele definite la art. 5, el trebuie clasificat în grupa cu riscul cel mai ridicat dintre grupele
posibile.
Fiecare dintre agenţii biologici, care poate aduce prejudicii stării de sănătate a lucrătorilor
trebuie să fie neapărat inclus într-o grupă de risc în conformitate cu criteriile de clasificare
prevazute la art. 5 din hotărâre, deoarece stabileşte o evaluare directă în cazul unei expuneri
accidentale şi luarea măsurilor specifice grupei din care face parte.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

În cazul în care agentul biologic nu se poate încadra în vreuna din grupele de risc
deoarece nu se deţin suficiente informaţii despre acesta şi nici nu este timp pentru analizarea lui,
atunci se va considera că el face parte din grupa cea mai periculoasă dintre grupele posibile,
adică grupa a 4-a. Doar atunci când se lucrează într-un mediu steril, în care se cunosc toţi agenţii
existenţi, agentul biologic care trebuie evaluat se va încadra în grupa de risc superior dintre cei
existenţi în acel mediu controlat.
Exista trei situatii majore de expunere la agenţi biologici la locul de muncă şi anume:
a. În cazul unei/unor activităţi care implică utilizarea deliberată a agenţilor biologici,
aşa cum întâlnim în laboratoarele de cercetare sau de diagnostic. Există totodată şi alte tipuri de
activităţi conexe, în care uzul agenţilor biologici se face cu bună ştiinţă, de exemplu în industria
farmaceutică (pentru antibiotice, enzime, obținerea de vaccinuri virale, etc); industria
alimentară (bere, branză, iaurt, vin, etc.). Cultivarea unui microorganism într-un laborator de
microbiologie sau utilizarea acestuia pentru producţia alimentarã, respectivul agent biologic va fi
cunoscut, va putea fi monitorizat cu mai multã uşurinţă, şi vor putea fi prevăzute măsuri de
prevenire adecvate riscului pe care acesta îl implică. Informaţiile despre natura şi efectele
agentului biologic utilizat vor fi apoi incluse în inventarul substanţelor periculoase.
b. Atunci când aparitia agentilor biologici este o consecinţă neintenţionată a
procesului de muncă, expunerea fiind accesorie activităţii desfăşurate. Exemple de astfel de
activități: cele cu privire la instalaţiile de eliminare a deşeurilor; activităţi în instalațiile de
epurare a apelor uzate, etc.
c. În cazul în care unul dintre lucratori suferă, spre exemplu, de o infecţie respiratorie
contagioasă. Întrucât infecţia respiratorie este rezultatul unui factor extern şi nu o boală direct
legată de activitatea pe care o desfăşoară lucrătorul la locul de muncă, acestui caz nu îi sunt
aplicabile prevederile hotărârii.

8.2. AGENŢII BIOLOGICI ŞI EFECTELE LOR

Animalele şi plantele pot fi gazde ale unuia sau mai multora dintre agenţii biologici
menţionaţi mai sus. De asemenea, fluidele şi ţesuturile umane sau animale pot conţine agenţi
biologici.

8.2.1. DOMENII DE ACTIVITATE UNDE EXISTĂ RISCURI BIOLOGICE

Unde poate avea loc expunerea la agenţi biologici?

Lucrătorii pot fi expuşi la agenţi biologici la locurile de muncă unde intră în contact cu:

 materiale naturale sau organice, cum sunt solul, argila;

 materialele de origine vegetală (fân, paie, bumbac, etc.);
 substanţe de origine animală (carne, lână, păr, etc.);
 alimente;
 praf organic (cum ar fi făina, praful de hârtie, mãtreaţă animală);
 gunoi, dejecţii, ape reziduale;
 sânge şi alte lichide biologice (umane sau animale).
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

Domenii care implică risc biologic

 Industria alimentară;
 Agricultură (creşterea animalelor), silvicultură, horticultură, producţia de hrană şi
furaje pentru animale;
 Instituţii medicale şi de cercetări biomedicale, inclusiv în unităţile de izolare şi
examinare post mortem;
 Laboratoare clinice veterinare şi de diagnostic;
 Laboratoarele de cercetare, inclusiv laboratoarele de microbiologie de diagnostic;
 Eliminarea deşeurilor;
 Transportul şi epurarea apelor uzate;
 Arhive, biblioteci, anticariate, muzee;
 Procesarea lemnului;
 Restaurarea clădirilor;
 Zone de lucru cu sisteme de aer condiţionat şi umiditate ridicată.

În tabelul 2 sunt prezentate pericolele/riscurile biologice domeniilor de mai sus ce

implică risc biologic.

Tabelul 2. Pericole/riscuri biologice asociate diferitelor ocupaţii

Ocupaţii cu risc Pericole/riscuri Imagini

 Mucegaiuri/drojdii,
bacterii şi acarieni care
produc alergii. Praf
organic de grâne, lapte
praf sau făină,
Industria contaminate cu agenţi
alimentară: biologici.
producerea de  Toxine, cum sunt
alimente (brânzã, toxinele bacilului
iaurt, mezeluri) sau botulinic sau aflatoxina
de aditivi (prezentă în sporii
alimentari, brutării ciupercii Aspergillus
flavus).
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

 Diverse infecţii virale

sau bacteriene cum sunt
HIV, hepatita sau
tuberculoza.
 Înţeparea cu ace de
Îngrijirea sănătăţii
siringă contaminate.

 Infecţii şi alergii
provocate de
manipularea
microorganismelor şi a
Laboratoare culturilor de celule, cum
de analize medicale, sunt cele ale ţesuturilor
de cercetare umane.
 Scurgeri accidentale de
sânge şi înţepături cu ace
de siringă contaminate.
 Bacterii, ciuperci,
acarieni şi viruşi ce se
transmit prin intermediul
animalelor, paraziţi şi
căpuşe.
 Probleme respiratorii
Agriculturã datorate
Silviculturã microorganismelor şi
Horticulturã acarienilor din praf
Producţia de hrană organic de grâne, lapte
pentru animale şi praf, făină, mirodenii.
furaje  Boli alergice specifice,
cum sunt alveolita
alergică extrinsecă:
„plămânul de fermier“ ţi
„plămânul îngrijitorilor
de păsări”
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

 Probleme dermatologice
datorate bacteriilor şi
astm broşic provocat de
mucegaiuri/drojdii din
Industria procesării
fluidele recirculate în
metalelor.
procese industriale cum
Industria procesării
sunt cele utilizate pentru
lemnului.
rectificarea metalelor,
producerea celulozei,
fluidele pentru tăierea
metalului şi pietrei.
 Alergii şi tulburări
respiratorii datorate
mucegaiurilor/drojdiilor.
Zone de lucru cu  Legionella.
sisteme de aer
condiţionat şi
umiditate ridicată

 Mucegaiuri/drojdii şi
bacterii cauzând alergii şi
afecţiuni respiratorii.

Arhive, muzee,
librării, biblioteci
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

 Mucegaiuri şi bacterii
datorate deteriorării
materialelor de
construcţie
Industria
construcţiilor,
procesarea
materialelor
naturale cum sunt
argila, paiele,
trestia;
Restaurarea
clădirilor.

 În instalaţiile de reciclare
pentru hârtie, sticlă,
materiale sintetice şi de
ambalaj, ca şi în
instalaţiile de producere
compost, mucegaiurile
pot provoca alergii şi
Sortarea deşeurilor, tulburări respiratorii, în
lucrătorii implicaţi special aspergiloză
în lucrări de pulmonară.
canalizare, de  În instalaţiile de
colectare, sortare şi canalizare, bacteriile pot
eliminare finalã a cauza diaree şi
deşeurilor salmoneloză.
 Manipularea deşeurilor
din spitale şi înţepãturi
cu ace de siringă
contaminate pot conduce
la infecţii cu virusuri,
cum este de exemplu cel
al hepatitei.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

8.3. Pericole asociate agenţilor biologici

8.3.1. Efectele expunerii la agenţii biologici

Efecte asupra sănătăţii

Agenţii biologici pot provoca trei tipuri de îmbolnăviri:
 infecţii cauzate de paraziţi, viruşi sau bacterii;
 alergii provocate de expunerea la mucegaiuri, praf de natură organică - cum ar fi
praful de fãină şi mătreaţa animală, enzime şi acarieni;
 otrăvirea sau intoxicaţia.

Unii agenţi biologici prezină pericol potenţial de cancer sau de afectarea a fetusului.
a. Sursele de infectare: animale, oameni, sol, apa, bolnav simptomatic sau nu,
purtător sănătos.

b. Moduri de transmitere:
 Direct: tuberculoza, rujetul porcului
 Semi-direct (mâini, bucofecal): salmonelloza
 Indirect (vector): paludism, Lyme
 Mama - copil: toxoplasmoza

Microorganismele pot pătrunde în corpul omenesc prin pielea vătămată sau prin mucoase.
Acestea pot fi inhalate sau înghiţite, conducând la infecţii ale căilor respiratorii superioare sau
ale sistemului digestiv. Expunerea se mai poate produce în mod accidental, prin muşcături de
animale sau înţepături cu ace de siringă contaminate.

c. Căi de intrare
 Calea respiratorie: reprezintă calea cea mai probabilă de infectare microbiană. Într-
adevăr, un număr mare de manopere, obişnuite în mediul spitalicesc, produc aerosoli
care pot fi infecţioşi. Aceştia sunt produşi la manevrarea lichidelor, deschiderea fără
precauţie a flacoanelor vidate, împroşcări, schimbarea aşternutului bolnavilor,
manipularea animalelor de laborator ( de ex. tuberculoza).
 Calea digestivă: una din căile de contaminare pe cale digestivă este pipetarea cu
gura, în laboratoare. Frecvent se produc contaminări pe cale digestivă datorită
nerespectării regulilor de igienă (ex. de boli cu transmitere digestivă: enterocolitele
acute, hepatita virală A – „boli ale mâinilor murdare”).
 Calea cutanată: trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin
pătrunderea accidentală (răni, înţepături, muşcături) şi apare destul de frecvent în
modul diferitelor activităţi medicale (tratamente stomatologice, spălarea
instrumentarului, în Modul intervenţiilor chirurgicale). Hepatitele acute virale de tip
B sau C apar frecvent la chirurgi sau stomatologi.
 Mucoasa conjunctivală: ochiul fiind foarte vascularizat reprezintă o cale importantă
de contaminare, mai ales prin împroşcare oculară.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

8.3.2. Valori limită de expunere profesională pentru agenţii biologici

Până în prezent nu au fost stabilite valori-limită de expunere profesională pentru agenţii

biologici, deşi unele State Membre au fixat limite pentru toxinele acestora. Diferenţa esenţială
dintre agenţii biologici şi alte substanţe periculoase constă în capacitatea lor de a se reproduce.
În condiţii favorabile, un microorganism se poate înmulţi considerabil, într-o perioadă foarte
scurtă de timp.

8.4. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC BIOLOGIC

Conform Art. 8. - (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 Pentru orice activitate
susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, angajatorul trebuie să determine
natura, nivelul și durata de expunere, pentru a se putea evalua orice risc pentru sănătatea și
securitatea lucrătorilor și pentru a se putea stabili masurile ce trebuie luate.
Identificarea şi evaluarea riscurilor pe care le implică agenţii biologici presupune o
serie de studii şi acţiuni:
 identificarea teoretică a riscurilor, ce presupune, în general, colectarea de informații
științifice;
 evaluarea locurilor de muncă cu risc, a lucrătorilor expuşi;
 cunoştinţe despre modurile de transmitere: aerosoli, prin contact direct și indirect,
vectori, gazde intermediare;
 căi de intrare: respiratorie, digestivă, cutanată, mucoasă, sangvină;
 volumul sau concentraţia de agent biologic manipulat;
 date epidemiologice: prezenţa şi gradul de raspândire, frecvenţa infectiilor;
 rezistența agentului biologic de a supraviețui in condițiile mediului de muncă (ex:
raze ultraviolete);
 posibilitatea de dezinfecție.

Nu este recomandată evaluarea în grup a locurilor de muncă ca grupuri "omogene".

În ceea ce priveste identificarea teoretică a agenţilor biologici ar trebui să se ţină seama

de sursele de expunere, de informaţiile ştiiţtifice, studiile epidemiologice, etc.

8.5. MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR

BIOLOGICE

8.5.1. Măsuri tehnice

Conform Art. 12. - (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 - Dacă rezultatele
evaluarii relevă existenţa unui risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul trebuie
sa ia măsurile necesare pentru ca expunerea acestora sa fie evitată.
(2) Cand acest lucru nu este tehnic posibil, ţinând seama de activitate si de evaluarea
riscurilor, angajatorul trebuie să reducă riscul de expunere profesională la un nivel suficient de
scăzut pentru a proteja adecvat sanatatea si securitatea lucratorilor respectivi, prin aplicarea
urmatoarelor măsuri:
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

a) limitarea, la un nivel cât mai scăzut posibil, a numărului de lucratori expuși sau
care pot fi expuși;
b) conceperea proceselor de muncă şi a măsurilor de control tehnic, astfel încat să se
evite sau să se reducă la minimum diseminarea agenților biologici la locul de muncă;

Răspândirea agenţilor biologici se face în principal:

 pe calea aerului
 prin contact direct.

În cazul răspândirii pe calea aerului, trebuie să se stabilească proceduri de lucru care

să minimizeze formarea de bioaerosoli, utilizand:
 cabinete de securitate biologică,
 bariere de izolare primară,
 metode de alegere pentru eliminarea localizată de bioaerosoli periculoşi.
Printre operaţiunile considerate ca fiind cu risc deosebit de generare de bioaerosoli
putem mentiona:
 pipetarea,
 deschiderea containerelor,
 agitarea,
 mărunţirea,
 centrifugarea probelor biologice,
 inoculare intranazala la animale,
 recoltarea de ţesuturi infectate,
 dezintegrări cu ultrasunete, etc,
Aceste operatiuni pot necesita în plus, pentru o protectie eficace, o ventilaţie proprie de
evacuare cu filtru HEPA. Toate filtrele HEPA trebuie să fie testate şi certificate anual.

Pentru evitarea răspândirii prin contact direct, trebuie:

 să se stabilească protocoale de lucru care să respecte măsurile de igienă
aplicabile operaţiunii respective,
 utilizarea barierelor de izolare şi a altor mijloace de protecţie colectivă,
 utilizarea echipamentului individual de protecţie (EIP) etc.

c) măsuri de protectie colectivă si/sau măsuri de protecție individuală, atunci când

expunerea nu poate fi evitata prin alte mijloace;
d) măsuri de igienă adecvate obiectivului de prevenire sau reducere a transferului ori
diseminarii accidentale a unui agent biologic în afara locului de muncă;
În funcţie de grupul de risc al microorganismelor identificate sau manipulate la locul de
muncă se adoptă măsuri de protecţie.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017
Tabelul 3. Măsuri de protecție pentru grupele de risc biologic
Grupele de risc Măsuri de protecţie
ale agentilor biologici
 respectarea regulilor de igienă
1
 utilizarea echipamentului individual de protecţie;
 folosirea semnului de pericol biologic;
2  suprafaţă de lucru deschisă plus HSB* pentru producerea
eventuală de aerosoli.

 echipament individual de protecţie;

 semn de pericol biologic;
 acces controlat;
 HSB*;
3  flux de aer direcţionat spre interior;
 sistem de ventilatie controlat;
 evacuarea aerului prin filter HEPA **;
 intrare cu usa dubla.

 echipament individual de protecţie;

 semn de pericol biologic;
 acces controlat;
 intrare etanşă;
 duş la ieşire;
 Sas***;
4
 Sas cu uşi ;
 Anticameră;
 Hotă de siguranţă biologică clasa III sau costume de protecţie
cu presiune pozitivă combinat cu HSB clasa a II-a;
 autoclavă cu două căi de acces.

HSB* = Hotă de siguranţă biologică.

HEPA** (High Efficiency Particulate Air Filters.) = Filtre de înaltată Eficienţă pentru Particulele din Aer.
Sas*** = Incintă prevăzută cu două sau mai multe uşi interpusă între două sau mai multe încăperi (de exemplu cu
presiuni diferite), pentru a controla fluxul de aer între acestea. Un sas poate fi proiectat şi utilizat, fie pentru
personal, fie pentru materiale sau probe.

e) utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic, conform anexei nr. 2, si

a altor semne de avertizare relevante;
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

Sigla internaţională de avertizare

şi inscripţia «Pericol biologic» trebuie să
fie afişate pe uşile încăperilor unde sunt
manipulate microorganisme aparţinând cel
putin grupului de risc 2.
Angajatorul trebuie să informeze
lucrătorii în mod corespunzător, astfel încât
acestia să poată recunoaşte semnul de
pericol biologic şi semnificaţia acestuia.

f) elaborarea unor planuri care sa fie puse in aplicare în caz de accidente ce implică
prezenţa agentilor biologici;
g) dacă este necesar şi tehnic posibil, detectarea în afara izolării fizice primare a
prezenţei agentilor biologici utilizati in procesul de munca;
h) utilizarea de mijloace ce permit colectarea, depozitarea şi eliminarea deseurilor in
deplina securitate de catre lucratori, daca este cazul, dupa tratarea acestora, inclusiv utilizarea
unor recipiente sigure, usor identificabile;
i) măsuri care sa permita manipularea si transportul fara risc ale agentilor biologici
la locul de muncă.

În ceea ce priveste procedurile de manipulare şi eliminare a materialelor

contaminate şi a deşeurilor trebuie adoptat un sistem de identificare şi de separare a
materialelor infecţioase şi a containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglementările
naţionale şi internaţionale în domeniu.

Tabelul 4. Măsuri de prevenire riscuri biologice pentru diferite ocupaţii

Ocupaţii cu risc Pericole/riscuri Măsuri de prevenire

 Mucegaiuri/drojdii,  Procese în ciclu închis.

bacterii şi acarieni cauzând  Evitarea formării
alergii. aerosolilor.
 Praf organic de grâne,  Separarea zonelor de
Industria alimentară:
lapte praf sau făină, lucru contaminate de cele
producerea de alimente
contaminate cu agenţi necontaminate.
(brânzã, iaurt, mezeluri) sau
de aditivi alimentari,
biologici.  Adoptarea de măsuri
brutării  Toxine, cum sunt toxinele adecvate de igienă.
bacilului botulinic sau
aflatoxina (prezentă în
sporii ciupercii Aspergillus
flavus).
 Diverse infecţii virale sau  Manipularea probelor
Îngrijirea sănătăţii bacteriene cum sunt HIV, biologice, a deşeurilor
hepatita sau tuberculoza. ascuţite, a lenjeriei şi a
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE
 Înţeparea cu ace de siringã
contaminate.
 Infecţii şi alergii provocate
de
 Manipularea
microorganismelor şi a
culturilor de celule, cum
sunt cele ale ţesuturilor
umane. Scurgeri
Laboratoare accidentale de sânge şi
de analize medicale, de înţepături cu ace de siringã
cercetare contaminate.
 Bacterii, ciuperci, acarieni
şi viruşi ce se transmit prin
intermediul animalelor,
paraziţi şi cãpuşe.
 Probleme respiratorii
Agricultură datorate
Silvicultură microorganismelor şi
Horticultură acarienilor din praf organic
Producţia de hrană pentru de grâne, lapte praf, făină,
animale şi furaje mirodenii.
 Boli alergice specifice,
cum sunt alveolita alergică
 extrinsecă: „plămânul de
fermier“ şi „plămânul
îngrijitorilor de păsări”
Industria procesării  Probleme dermatologice
metalelor. datorate bacteriilor şi astm
2017
altor materiale
contaminate în condiţii de
securitate.
 Manipularea şi curăţarea
petelor de sânge şi altor
lichide biologice în
condiţii de securitate.
 Echipament de protecţie
adecvat - mănuşi,
ochelari, îmbrăcăminte.
 Măsuri igienice adecvate.
 Dulapuri microbiologice
de siguranţă.
 Măsuri de reducere a
prafului şi aerosolilor.
 Manipularea şi
transportul probelor
biologice în condiţii de
securitate.
 Măsuri adecvate de
protecţie
individualã şi igienã.
 Decontaminare şi măsuri
de urgenţă în cazul
scurgerilor accidentale.
 Restricţionarea accesului.
Etichetare pentru
securitatea biologică.
 Măsuri de reducere a
prafului şi aerosolilor.
 Evitaţi contactul cu
animalele sau cu
echipamentele
contaminate.
 Protecţia împotriva
muşcăturilor şi
înţepăturilor de animale.
 Utilizarea conservanţilor
pentru furaje.
 Curăţenie şi întreţinere
adecvate.
 Instalaţie de ventilare prin
exhaustare.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE
Industria procesării
lemnului.
Zone de lucru cu sisteme de
aer condiţionat şi umiditate
ridicată
Arhive, muzee, librării
Industria construcţiilor,
procesarea materialelor
naturale cum sunt argila,
paiele, trestia;
Restaurarea clădirilor.
Sortarea deşeurilor,
lucrătorii implicaţi în lucrări
de canalizare, de colectare,
sortare şi eliminare finală a
deşeurilor
broşic provocat de
mucegaiuri/drojdii din
fluidele recirculate în
procese industriale cum
sunt cele utilizate pentru
rectificarea metalelor,
producerea celulozei,
fluidele pentru tăierea
metalului şi pietrei.
 Alergii şi tulburări
respiratorii datorate
mucegaiurilor/drojdiilor.
Legionella.
 Mucegaiuri/drojdii şi
bacterii cauzând alergii şi
afecţiuni respiratorii.
 Mucegaiuri şi bacterii
datorate deteriorării
materialelor de construcţie
 În instalaţiile de reciclare
pentru hârtie, sticlă,
materiale sintetice şi de
ambalaj, ca şi în
instalaţiile de producere
compost, mucegaiurile pot
provoca alergii şi tulburări
respiratorii, în special
aspergiloză pulmonară.
 În instalaţiile de
canalizare, bacteriile pot
cauza diaree şi
salmoneloză.
 Manipularea deşeurilor din
spitale şi înţepături cu ace
2017
 Întreţinere, filtrare şi
decontaminare regulate a
fluidelor şi maşinilor.
 Protecţia pielii.
 Măsuri adecvate de
igienă.
 Măsuri de diminuare a
prafului şi aerosolilor.
 Întreţinere regulată a
instalaţiilor de ventilaţie,
maşinilor şi zonelor de
lucru. Reducerea
numărului de lucrători
expuşi.
 Menţinerea temperaturii
ridicate a apei calde (la
robinet)
 Diminuarea prafului şi
aerosolilor.
 Decontaminare.
 Echipament adecvat de
protecţie individuală.
 Măsuri de reducere a
prafului şi aerosolilor.
 Măsuri adecvate de
protecţie individuală şi
igienă.
 prevenirea sortării
manuale, prin adoptarea
unor măsuri cum sunt
sortarea mecanică,
 cabinele de sortare
prevăzute cu ventilaţie
adecvată,
 instalaţiile de ventilare
locală prin exhaustare
pentru liniile de sortare,
 vehiculele închise
echipate cu filtre de aer,
 utilizarea echipamentului
individual de protecţie
adecvat, inclusiv a
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

de siringă contaminate pot mãnuşilor

conduce la infecţii cu
virusuri, cum este de
exemplu cel al hepatitei.
corespunzătoare,
 reducerea în măsură
considerabilă a expunerii
lucrătorilor
 programe privind igiena şi
măsurile de curăţenie şi
decontaminare periodică.

8.5.2. Măsuri organizatorice

a. Măsuri de igiena și protecţie individuală

Conform Art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 - Pentru toate activităţile în care se
utilizeazaî agenţi biologici ce constituie un risc pentru sănătatea şi securitatea lucratorilor,
angajatorul este obligat sa ia urmatoarele măsuri:
a) să asigure conditiile corespunzatoare ca lucratorii să nu servească masa şi să nu bea
în zonele de lucru unde exista riscul de contaminare cu agenti biologici;
b) să furnizeze lucratorilor îmbracăminte de protecție adecvată sau alte tipuri de
îmbrăcăminte specială adecvată;
c) să asigure lucrătorilor spații dotate cu instalații igienico-sanitare adecvate, care pot
include soluții/picaturi pentru ochi si/sau substante antiseptice pentru piele;
d) să aibă în vedere ca echipamentul individual de protectie sa fie:
1. asezat corect intr-un loc stabilit separat de celelalte haine;
2. verificat şi curăţat, daca este posibil, inainte si, in orice caz, după fiecare
utilizare;
3. reparat sau schimbat inaintea unei noi utilizari, în cazul în care prezintă
defectiuni;
e) să stabileasca proceduri privind prelevarea, manipularea si tratarea eşantioanelor
de origine umană sau animală.

Printre măsurile de protecţie care pot fi luate pentru a preveni propagarea agentului
biologic în mediul de muncă sunt cuprinse:
 interzicerea consumului de alimente, băuturi, machiajul şi manipularea lentilelor de
contact în zonele de lucru ale laboratorului;
 interzicerea depozitării de alimente sau băuturi oriunde în zona de lucru a
laboratorului;
 utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de
munca la alegerea EIP;
 mănuşi corespunzătoare de protecţie (de exemplu in cazul examinărilor postmortem
sunt recomandate mănuşile din plasă de oţel inoxidabil), trebuie purtate în timpul
tuturor procedurilor care pot implica contactul direct sau accidental cu sânge, sau
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

fluide ale organismului, cu alte materiale potenţial infecţioase sau cu animale

infectate. După utilizare, mănuşile se scot aseptic şi se spală mâinile;
 plasarea instalatiilor sanitare in apropierea zonelor de lucru: de preferinta robinete
acţionate cu cotul sau cu piciorul, antiseptice de piele, săpunuri germicide, se pot
folosi uscătoarele de mâini cu aer cald sau materiale de unică folosinţă pentru uscarea
mâinilor, etc.
 îmbrăcămintea şi încălţămintea de protecţie ce a fost utilizată în laborator nu trebuie
să fie depozitată în aceleaşi dulapuri cu îmbrăcămintea şi încălţămintea de stradă;
 trebuie prevăzută o spălătorie pentru echipamentul de lucru, situată în laborator sau în
vecinătatea acestuia.

Măsurile de securitate la nivel individual legate de echipamentul individual de protecţie

Alegerea acestuia se va face ţinând cont de două criterii:
 securitatea, mai precis protecţia contra riscului biologic respectiv,
 precum şi evitarea unor riscuri suplimentare datorate echipamentului în sine,
inclusiv confortul.
Pentru sarcinile şi operaţiunile specifice activităţii desfăşurate vor fi folosite următoarele
EIP:


 mănuşi,
 cizme de cauciuc impermeabile,
 ochelari de protecţie,
 măşti adaptabile pentru față,
 salopete de laborator etc.

Salopetele de laborator, halatele sau uniformele trebuie purtate tot timpul cât se lucrează
în laborator.
Este interzisă purtarea îmbrăcăminţii protectoare de laborator în afara laboratorului, de
exemplu în cantine, camere de oficiu, biblioteci, toalete, etc.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

Dezinfectarea, hainelor, echipamentelor individuale de protecţie, trebuie realizată

conform unui protocol prestabilit, pentru a asigura o acţiune eficace.
Aceste obligaţii ale angajatorului se aplică oricăror articole de îmbrăcăminte sau oricăror
echipamente pe care lucrătorii le poartă în timpul activităţii lor care implică agenţi biologici şi
care ar fi putut fi contaminate.

b. Informarea, pregătirea şi consultarea lucrătorilor

Art. 18. - Angajatorul trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru ca lucratorii si/sau

reprezentantii acestora sa primească, sub forma de informări şi instructaj, o instruire
suficienta si adecvata, bazata pe toate informatiile disponibile privind:
 eventualele riscuri pentru sanatate;
 masurile care trebuie luate pentru a evita expunerea; prescriptii aplicabile din
domeniul igienei;
 purtarea si utilizarea echipamentelor si imbracamintei de protectie;
 masurile pe care lucratorii trebuie sa le ia in caz de evenimente si/sau incidente
periculoase, precum si masurile de prevenire a acestora.

Angajatorul trebuie să furnizeze lucrătorului informatii, instruire si formare privind

riscurile biologice la care este expus la locul de muncă sau în exercitarea functiei lor, precum si
măsurile de protectie sau de prevenire aplicabile unor astfel de riscuri.
Aceste informatii nu vor fi aduse doar la cunostiinta celor care lucrează direct cu agentii
biologici, ci vor fi directionate si către personalul auxiliar care poate fi expus (ex. personalul de
la spălătorie), şi care ar trebui să primeasca instructiuni clare pentru nevoile lor.

Art. 19. - Instruirea lucratorului trebuie efectuata inainte de inceperea unei activitati
care implica contactul cu agenti biologici, adaptata la aparitia unor noi riscuri sau in cazul
evolutiei riscurilor si repetata periodic daca este necesar.

În niciun caz lucratorul nu trebuie să înceapă să lucreze cu agenţi biologici sau

materiale infectioase, fără a primi informaţii relevante sau instruire pe această temă.
Un program continuu de instruire privind securitatea si sanatatea la locul de muncă este
esenţial pentru menţinerea vigilenţei lucratorilor. Şefii unitatilor, cu ajutorul responsabilului de
protectia muncii, medicului de medicina muncii şi a altor persoane calificate au un rol cheie în
instruirea personalului.

c. Supravegherea medicală a lucrătorilor

Art. 24. - (1) Ministerul Sanatatii elaboreaza masurile necesare pentru desfasurarea
supravegherii medicale a lucratorilor pentru care evaluarea prevazuta la art. 8 si 9 releva
un risc pentru sanatatea sau securitatea lor.

Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în

funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor
legale.
 BAZELE SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN INDUSTRIE 2017

Frecvenţa examenului medical periodic este stabilita prin fişele întocmite conform
modelului prevăzut în Anexa nr. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 355 din 11 aprilie 2007
privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu completările şi modificările ulterioare, şi poate fi
modificată:
1. numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii şi
2. numai cu informarea angajatorului.

Lucrătorul are dreptul de a fi informat cu privire la rezultatele obtinute care îl privesc

personal.
Monitorizarea stării de sănătate trebuie sa fie realizată cu respectarea termenilor de
confidenţialitate a vieţii private si a demnităţii lucrătorilor individuali în ceea ce priveste starea
de sănătate a acestora.
(2) Aceste masuri trebuie sa asigure ca fiecare lucrator sa fie supravegheat medical
corespunzator inainte de expunere profesionala si, in continuare, periodic, facand astfel posibila
aplicarea directa a masurilor de medicina generala si de medicina muncii.
(3) Evaluarea riscurilor profesionale prevazuta la art. 8 si 9 trebuie sa identifice
lucratorii pentru care sunt necesare masurile de protectie speciale.

Primul examen medical se va face înainte ca lucrătorul sa înceapă activitatea

profesională cu agentul biologic în cauză.

Examenul medical al lucrătorilor la angajarea în munca stabileşte aptitudinea/aptitudinea

condiționată/ inaptitudinea permanentă sau temporară în muncă pentru profesia/funcţia şi locul
de muncă în care angajatorul îl va desemna să lucreze privind:
1. compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecțiuni prezente în
momentul examinării şi viitorul loc de muncă;
2. existenţa/inexistenţa unei afecţiuni ce pune în pericol sănătatea şi securitatea
celorlalţi lucrători de la același loc de muncă;
3. existenţa/inexistenţa unei afecţiuni ce pune în pericol securitatea unităţii şi/sau
calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate;
4. existenţa/inexistenta unui risc pentru sănătatea populației căreia ii asigura servicii.

În cadrul programelor de supraveghere a sănătătii, si la intervale regulate, i se va da

lucratorului posibilitatea realizarii unui test preventiv, în scopul de a detecta statusul
imunitar impotriva pericolelor biologice specifice.

Ca exemple tipice:
 test preventiv (de screening) pentru infectarea cu virusului hepatitic B (VHB);
 testare a infectiei cu virusul hepatitei C (VHC) (determinarea VHCAc);
 testare a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (HIV) (determinarea HIV SCA);
 test de depistare a tuberculozei (tehnică Mantoux);
 determinarea anticorpilor anti-rubeola, anticytomegalovirus, hepatita A, oreion, varicelă,
antibrucella, printre altele.