CINCI REGNURI

Ciuca Roxana , Gogoseanu

Raluca clasa aXIa A

2016
CUPRINS

1. INTRODUCERE

2. REGNUL PROCARIOTA ( MONERA )

3 . REGNUL PROTISTA

4 . REGNUL FUNGI ( CIUPERCI )

5 . REGNUL PLANTAE ( PLANTE )

6 . REGNUL ANIMALIA ( ANIMAL )

7. CONCLUZII
1. INTRODUCERE
Reprezintă împărţirea
lumii vii în mai multe regnuri o
modă?

Împărţirea lumii vii în regnuri

a devenit o necesitate a zilelor
noastre, ca urmare a nivelului de
dezvoltare la care a ajuns
Biologia.
Este firesc să fim informaţi
în ce constă această reclasificare
a lumii vii, să cunoaştem care sunt
principiile călăuzitoare şi să fim
receptivi la noutăţile care apar în
acest domeniu .

Astăzi, sistemul de
clasificare grupează organismele
în 5 regnuri :
- procariote
- protiste
- fungi
- plante
- animale
2. REGNUL PROCARIOTA ( MONERA )

- Monerele sunt organisme

procariote, fiind cele mai
vechi forme de viaţă.
- Sunt răspândite pe toată
suprafaţa pământului.
- Au dimensiuni foarte
variate.
- Sunt imobile sau se
deplasează cu ajutorul cililor
sau flagelilor.
- Înmulţirea se face asexuat
prin diviziune directă.
- Au perete celular rigid,
uneori acoperit de o capsulă
sau mucus.
- Procariotele se clasifică în :
bacterii şi cianobacterii
Structura celulei procariote
3 . REGNUL PROTISTA
• Constitue un grup heterogen, care
populează, în special, mediul
acvatic.
• Sunt organisme eucariote,
unicelulare sau pluricelulare,
solitare sau coloniale.
• Au nutriţie autotrofă sau
heterotrofă.
• Locomoţia se realizează cu
ajutorul flagelilor, pseudopodelor,
cililor.
• Înmulţirea este asexută şi
sexuată.
• CLASIFICARE :
– Protiste autotrofe ( algele şi
euglenele)
– Protiste heterotrofe
( sarcodine, zoomastigine,
ciliofore şi sporozoare )
– Protiste asemănătoare fungilor
Euglena viridis ( oomicete şi mixomicete )
4 . REGNUL FUNGI ( CIUPERCI )
• Sunt răspândite pe toată suprafaţa
Globului.
• Sunt eucariote, unicelulare sau
pluricelulare, unele microscopice,
altele macroscopice.
• Corpul este un tal alcătuit din
celule multinucleate numite hife,
care formează un miceliu.
• Prezintă un perete celular de
natură chitinoasă şi foarte rar, de
natură celulozică.
• Nu au pigmenţi asimilatori; ca
urmare nutriţia este heterotrofă,
saprofită sau parazită.
• Asexuat se înmulţesc prin porţiuni
de micelii sau spori, iar asexut,
prin gameţi.
• CLASIFICARE :
– zigomicete
– ascomicete
– bazidiomicete
5 . REGNUL PLANTAE ( PLANTE )

• Plantele sunt organisme

care s-au adaptat la viaţa
de uscat, având în
majoritatea lor o hrănire
autotrofă prin fotosinteză.
Ele sunt principalii
producători din
ecosistemele Terrei.
• Regnul plante cuprinde:
muşchii, ferigile şi
plantele cu sămânţă.
6 . REGNUL ANIMALIA ( ANIMAL )

• Cuprinde organisme eucariote

pluricelulare.
• Prezintă forme libere, foarte
rar sunt imobile.
• Reproducerea este sexuată.
• CLASIFICARE:
– Spongieri
– Celenterate
– Viermi laţi
– Viermi cilindrici
– Viermi inelaţi
– Moluşte
– Artropode
– Echinoderme
– Cordate
7. CONCLUZII

• Este un sistem natural de clasificare, care

reflectă gradul de înrudire dintre diferiţi taxoni şi
este acceptat de majoritatea sistematicienilor.
• Criteriile de bază ale acestui sistem de
clasificare sunt : tipul de organizare a celulelor şi
tipul de nutriţie.
• Acceptarea clasificării organismelor în procariote
şi eucariote a fost de mare importanţă în
recunoaşterea celor cinci regnuri.
• Un animal  este un organism (ființă vie)
pluricelular, heterotrof, deci care nu își
poate produce el însuși substanțele
organice necesare hrănirii (cum fac 
plantele, algele și bacteriile albastre verzi
prin fotosinteză), fiind nevoit să
folosească substanțe organice gata
preparate luate din mediu. Majoritatea
folosesc oxigenul pentru respirație. Există
și unele animale care trăiesc în medii fără
oxigen. Acestea respiră anaerob.
• Organismele care au fost încadrate
în Regnul Animalia  au fost introduse în
unități sistematice din ce în ce mai mici în
funcție de legăturile lor filogenetice.
Referitor la aceaste subîmpărțiri există
mai multe păreri, care sunt prezentate în
subcapitolul „Clasificarea Regnului
Animalia”.
• Știința care se ocupă cu studiul
•Sfarsitul prezentarii