Sunteți pe pagina 1din 12

Fisa2_Hardware

1. Arhitectura generală hardware


Arhitectura sistemelor de calcul sau arhitectura calculatoarelor este teoria din
spatele construcţiei unui calculator și se referã la structura și componentele fizice
ale acestuia.

Arhitectura unui calculator definește un set de reguli prin care subansamblele


hardware sunt conectate fizic, fără sa se țină cont de amplasarea lor.
Subansamblele sunt definite după funcția asigurată:

- unitatea de comandă și control;


- unitatea aritmetico-logică;
- unitatea de memorie internă;
- unitatea de memorie externă;
- unitățile de intrare-ieșire.
2. Memoria

În memorie se încarcă datele de prelucrat şi programele prin care se face


prelucrarea. În prezent, memoria se prezintă sub forma unor circuite electronice
integrate de mare capacitate. Se mai folosesc termenii memorie operativă, precum şi
memorie internă pentru a face distincţia de un alt element hardware, hard-discul, care
este denumit şi memorie externă.

Din punct de vedere funcţional, ne putem imagina memoria ca fiind o


succesiune de celule numerotate. Fiecare celulă are capacitatea de un byte (1B) şi
se numeşte locaţie de memorie. Numărul total de locaţii dă capacitatea memoriei. De
aceea, această capacitate se va exprima în multipli ai byte-ului.

3. Microprocesorul
Funcţionarea calculatorului constă în executarea, de către un echipament
numit procesor, a instrucţiunilor pe care acesta le extrage, una câte una, din
memorie. Acesta poate fi considerat nucleul calculatorului, fiind numit şi unitate
centrală de prelucrare (Central Processing Unit - CPU).
Începând cu anii şaptezeci s-a dezvoltat o tehnologie de integrare pe scară
foarte largă a acestor scheme, iar procesorul calculatorului a putut fi realizat sub
forma unui unic circuit electronic integrat, numit microprocesor. Toate calculatoarele
personale fabricate în prezent au ca unitate centrală de prelucrare un microprocesor.
Ultimele generaţii de microprocesoare au scheme înglobând milioane de tranzistori.
Performanţele unui tip de microprocesor pot fi apreciate, în mare, după
următorii doi parametri:
a) lungimea, în biţi, a codului de instrucţiune pe care acesta îl poate extrage
din memorie şi executa la un pas: cu cât acest cod este mai mare, exprimând o
operaţie mai complexă, cu atât microprocesorul este mai performant;
b) frecvenţa, în MHz, a semnalului de ceas pe care microprocesorul îl poate
primi: un semnal cu frecvenţă mai mare înseamnă o viteză de lucru mai ridicată.
Microprocesorul este componenta centrală a unui calculator, cea care
dirijează prin semnale de comandă funcţionarea întregii structuri hardware.
Împreună cu memoria operativă (RAM) el formează, din punct de vedere logic, partea
centrală a calculatorului.

4. Placa de bază
Placa de bază (engleză: motherboard) este placa principală a unui calculator,
o componentă hardware complexă pe care sunt montate toate componentele
hardware ale PC-urilor sau ale altor aparate electronice computerizate. Placa de
bază reprezintă elementul de legatură dintre toate componentele calculatorului.
Într-un laptop, placa de bază este de dimensiuni mai mici și dispune de câteva
diferențe majore. Aceasta poate să nu aibă sloturi de expansiune, și de asemenea
poate oferi majoritatea componentelor direct integrate. În mod similar, termenul de
placă de bază este aplicat dispozitivelor cu o singură placă și fără extinderi sau
capacități suplimentare, cum ar fi sistemele înglobate cu capacități limitate de
expansiune.

5. Echipamente de intrare

Echipamentele de intrare sunt acelea pe care operatorul le foloseşte pentru a


introduce date şi pentru a trimite comenzi.

Echipamentele de intrare sunt: tastatura, mouse-ul, scanner-ul, digitizorul,


trackball-ul, creionul optic (light pen), tableta grafică (graphics tablet), joystick-ul,
microfonul, camera video, aparatul de fotografiat digital.

6. Echipamente de ieșire

Echipamentele de ieșire sunt acele componente pe care utilizatorul le


foloseşte pentru extragerea rezultatelor sau prin intermediul cărora primeşte
informaţii în legătură cu funcţionarea calculatorului.
Echipamentele de ieșire sunt: monitorul, imprimanta, plotter-ul.

7. Echipamente pentru stocare

Memoria (RAM) are capacitate limitată şi se şterge în momentul scoaterii de


sub tensiune a calculatorului. De aceea, datele şi programele care vor fi refolosite
trebuie păstrate pe suporturi externe. În decursul timpului au fost folosite diferite
modalităţi de stocare: benzi de hârtie perforate, cartele de carton perforate, benzi
magnetice, dischete etc. În prezent, păstrarea informaţiilor se face pe discuri
magnetice (numite şi discuri dure sau hard-disk), pe discuri optice de tip CD sau
DVD, precum şi pe memorii externe numite flash memory sau memory stick.

8. Echipamente pentru comunicații în rețea

Tot mai multe calculatoare de astăzi sunt conectate în reţele. De fapt, în


prezent, firmele care comercializează calculatoare includ automat în configuraţia
hardware standard şi un modul care să permită cumpărătorului ca, mai devreme sau
mai târziu, să se conecteze la o reţea.

Echipamente pentru comunicații în rețea sunt: modem şi fax-modem,


conectare LAN.
9. Care sunt caracteristicile calculatorului personal
pe care-l aveți? Firmă, model, procesor, memorie
RAM, Hdd, placă de bază.
Calculator personal HP 200 G3 AiO
Tip sistem All in one PC
Sistem de operare Free DOS
Procesor
Producator procesor Intel®
Tip procesor i5
Model procesor 8250U
Numar nuclee 4
Numar thread-uri 8
Arhitectura Kaby Lake
Frecventa nominala 1600 MHz
Frecventa Turbo Boost 3400 Mhz
Cache 6144 MB
Tehnologie procesor 14 nm
Procesor grafic integrat Intel® UHD Graphics 620
Placa de baza
Socket procesor 1356
Porturi back panel
2 x USB 3.1
2 x USB 2.0
1 x RJ-45
1 x Casti/Microfon
1 x Card reader
1 x Alimentare
1 x HDMI
Wireless 802.11 b/g/n/ac
Memorie RAM
Tip memorie DDR4
Capacitate memorie 4GB
Frecvență memorie 2133 MHz
Sloturi ocupate 1
Capacitate de stocare
Tip stocare HDD
Capacitate HDD/SSHD 1TB
Viteza de rotație HDD 7200 rpm
Placa video
Tip placa Integrata
Carcasa & sursa
Unitate optica DVD RW
10.Ce este memoria RAM?

RAM este prescurtarea de la Random Access Memory, ceea ce exprimă o


caracteristică tehnologică având semnificaţie doar pentru profesionişti. Pe de altă
parte, însă, RAM este tocmai memoria care îl interesează pe orice utilizator. În ea se
încarcă datele şi programele; cu cât capacitatea RAM este mai mare, cu atât
calculatorul va funcţiona mai bine (va fi mai rapid) pentru că va fi posibil ca, la o
prelucrare, să se încarce în memoria sa cantităţi mai mari de date, precum şi
segmente de program mai ample. Capacitatea RAM considerată normală este, în
prezent, de 2-4 GB.

O caracteristică fundamentală a acestui tip de memorie este că i se şterge


conţinutul în momentul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică, chiar şi
accidental. De aceea, datele şi programele care vor fi refolosite trebuie stocate, între
două utilizări, pe un suport extern.

Memoria RAM poate fi de mai multe feluri: FPM-RAM (fast page mode), EDO-
RAM (extended data output), SDRAM (syncronous dynamic), RD-RAM, DD-RAM si
altele.

11.Ce este memoria ROM?

ROM este prescurtarea de la Read Only Memory, adică memorie numai pentru
citire. Această denumire arată o caracteristică fundamentală a acestor module de
memorie: informaţiile conţinute în ROM pot fi consultate, folosite, dar în ROM nu se
pot face înscrieri în cursul utilizării curente a calculatorului. Conţinutul ROM este
înregistrat de către producător, prin mijloace specifice, "de fabrică". Înseamnă că
aceste module de memorie mai au o caracteristică fundamentală: conţinutul lor nu
se şterge în momentul întreruperii tensiunii de alimentare.

Rolul ROM în configuraţia hardware devine clar dacă mai revedem o dată
principiul lui von Neumann care spune că activitatea procesorului se reduce la a
extrage şi executa instrucţiuni din memorie. Dacă un calculator ar fi echipat doar cu
RAM, care se şterge la închiderea acestuia, atunci, la o nouă pornire nu ar exista
instrucţiuni care să fie executate de către procesor, iar calculatorul nu şi-ar putea
începe activitatea. De aceea, pe lângă alte informaţii, în ROM trebuie să existe,
obligatoriu, (micro)programe care să fie executate automat la pornirea calculatorului
şi care, la rândul lor, să asigure declanşarea altor procese mai complexe.

Din punctul de vedere al utilizatorului obişnuit, conţinutul ROM nu este direct


accesibil.

12.Care este diferența dintre memorie RAM și memorie ROM?


- O memorie RAM este accesată aleatoriu, ROM-ul este numai pentru citire.
- RAM-ul poate fi scris și citit aleatoriu, ROM-ul anterior putea fi citit numai și, deși
există amintiri moderne care pot fi scrise, trebuie să se facă printr-o procedură
specială.
- Când memoria RAM este scoasă de pe un dispozitiv, datele vor fi șterse, iar ROM-ul
va fi eliminat, datele rămân intacte.
- RAM-ul este folosit pentru a salva instrucțiunile care trebuie executate, ROM-ul
conține programe pentru ca un dispozitiv să funcționeze.
- RAM este utilizat în timpul funcționării dispozitivului, memoria ROM este utilizată
numai când dispozitivul este pornit.
- RAM este foarte rapid în comparație cu ROM-ul.

13.Descrieți noțiunea CPU.

CPU (Central Processing Unit sau Unitatea centrala de procesare) este


componenta hardware ce poate decodifica, interpreta şi în cazul în care le
recunoaşte, executa instrucţiuni cuprinse în fluxul de date ce îi este destinat. Este
singura componentă care poate recunoaşte şi executa instrucţiunile din programe.

14.Care sunt caracteristicile unui procesor? Identificați aceste caracterisitici


pentru calculatorul dumneavoastră.

Caracteristicile unui procesor sunt:

1. Microprocesoarele au anumite caracteristici care le conferă performanța:

- viteza de lucru, data de viteza ceasului;

- capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment dat;

- setul de instrucţiuni pe care le poate executa;


- capacitatea regiştrilor de lucru;

- tipul construcţiei.

2. Mărimea cuvântului (capacitatea de memorie direct adresabilă:16 biţi, 32


biţi, 64 biţi).

3. Setul de instrucţiuni predefinite.

Caracteristicile procesorului de pe calculatorul personal sunt:

Producator procesor Intel®


Tip procesor i5
Model procesor 8250U
Numar nuclee 4
Numar thread-uri 8
Arhitectura Kaby Lake
Frecventa nominala 1600 MHz
Frecventa Turbo Boost 3400 Mhz
Cache 6144 MB
Tehnologie procesor 14 nm
Procesor grafic integrat Intel® UHD Graphics 620
15. Enumerați echipamente de intrare.

Echipamentele de intrare la calculatorul personal sunt: tastatura, mouse-ul,


scanner-ul.

16. Care sunt zonele unei tastaturi?


Tastele sunt așezate astfel încât să ușureze introducerea informațiilor în
calculator; ele sunt grupate în mai multe grupe. Amplasarea literelor pe tastatură a
fost făcută ținându-se cont de frecvența diverselor litere într-o anumită limbă, de
aceea o tastatură germană are literele așezate altfel decât una americană.
Blocul alfanumeric de taste
Cel mai important grup este cel care ocupă cea mai mare parte a tastaturii; el
conține atât taste pentru litere (Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) și simboluri (@, #,
etc.), cât și taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a căror funcționalitate
variază în funcție de programul folosit; vezi mai jos.
Blocul tastelor-funcții
Deasupra grupului principal se află un șir de taste numite "funcționale" (F1, F2,
F3, etc.), al căror rol este să lanseze în mod direct comenzi pentru calculator,
comenzi care sunt diferite în funcție de softul pe care îl folosim la momentul
respectiv. Ele sunt folosite foarte mult în jocuri, dar există și alte softuri care le
utilizează.
Blocul tastelor de control al cursorului
În dreapta grupului principal se afla un grup împărțit în mai multe (de obicei
trei) subgrupuri și care conține taste folosite în principal pentru navigare pe ecran
(tastele care au desenate pe ele săgeți, tastele Page Up sau Page Down, etc.), dar și
unele taste cu funcții speciale, cum este tasta Delete.
Blocul numeric de taste
La extremitatea (marginea) dreaptă a tastaturii se află de obicei un grup de
taste care sunt folosite în special pentru scrierea de cifre și pentru efectuarea de
operații aritmetice (adunare, scădere, etc.), tastele fiind așezate foarte comod pentru
lucrul cu mâna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o funcționalitate
dublă, ele putând fi folosite și pentru navigare.
Unele taste, ca de ex. Shift, Ctrl, Alt, Windows, pot fi prezente în dublu
exemplar; atunci ele sunt așezate mai mult sau mai puțin simetric față de axa
verticală a tastaturii, ambele taste având de obicei aceeași funcționalitate. Unele
softuri (de ex. jocuri) profită însă de faptul că o tastă este prezentă în două
exemplare, și atunci specifică pentru ele două comenzi diferite. Tastaturile mai noi
au o serie de wiktaste/butoane suplimentare care sunt prevăzute special pentru
aplicațiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe Internet. Ele lipsesc la
multe tastaturi, iar când sunt prezente așezarea lor nu este supusă nici unui
standard recunoscut, fiind grupate după criteriile de ergonomie proprii ale companiei
producătoare.
Caracterul (litera, cifra, simbolul) asociat fiecărei taste este imprimat pe tasta
respectivă și poate fi pus în evidență cu ajutorul unui editor de text (de ex. Notepad,
inclus în sistemul de operare Windows). Pentru aceasta se deschide un nou
document și se apasa pe taste șir după șir, de la stânga la dreapta. Anumite taste
permit scrierea a două caractere alfanumerice distincte, de exemplu o minusculă și o
majusculă, dintre care unul apare dacă se apasă tasta normal, iar celălalt doar dacă
se apasă simultan și tasta Shift.
Tastele speciale
Tastele speciale nu produc apariția pe ecran a niciunui caracter sau semn la
apăsarea lor, ci au funcția de a lansa direct comenzi în cazul în care sunt apasate
singure sau în cadrul unei combinații cu alte taste. Ele sunt următoarele :
"Enter": Este o tastă mare și are de obicei o formă caracteristică de literă "L"
privită în oglindă. Tasta Enter are în principal rolul de a determina calculatorul să
execute comanda tocmai introdusă. Tasta Enter are într-o mare măsură aceeași
funcționalitate ca și butonul stâng al mouse-ului. În cazul editării de text apăsarea
tastei Enter duce la crearea unui paragraf nou de text, sub cel curent.
"←" (backspace): Se găsește de obicei deasupra tastei Enter și are rolul de a
șterge un caracter (literă, cifră, etc.) dintr-un text, aflat la stânga cursorului. Dacă
este ținută apăsată ea va determina ștergerea tuturor caracterelor aflate la stânga
cursorului.
"↑" (shift): Este o tastă dublă, cea dreaptă gasindu-se de obicei sub tasta
Enter, iar cea stângă pe același rând însă la marginea stângă a tastaturii. Tasta Shift
este cel mai des utilizată pentru scrierea cu litere majuscule, pentru acesta trebuind
să apăsăm simultan tasta Shift (indiferent care din ele) și tasta literei în cauză.
"Ctrl" (control): Este o tastă dublă, cea dreapta găsindu-se de obicei sub tasta
Shift, iar cea stângă pe același rând însă la marginea stângă a tastaturii. Tasta Ctrl
este cel mai des utilizată pentru comenzi care sunt lansate în execuție la apăsarea ei
simultan cu altă tastă.
"Alt" (alternate): Este o tastă dublă care se găsește pe rândul cel mai de jos al
tastaturii la ambele capete ale tastei alungite ("Spacebar", <spațiu>). Tasta Alt este
cel mai des utilizată pentru activarea barei de meniuri a softurilor, dar și pentru
comenzi care sunt lansate în execuție la apăsarea unei combinații de două sau chiar
trei taste.
"■" (windows): Este o tastă dublă având desenat pe ea logoul (simbolul)
sistemului de operare Windows și care se găsește pe rândul cel mai de jos al
tastaturii, lângă tastele Alt. Tasta Windows are același efect ca și butonul "Start" din
Windows.
"≡" (tastă pentru meniul contextual): Este situată între tastele Windows și Ctrl
din partea dreaptă. Apăsarea ei duce la apariția pe ecran a unui meniu contextual,
care de obicei constă dintr-o listă de comenzi utile, listă care este specifică fiecărui
soft în parte și contextului particular de folosire a acestuia.
"Esc" (escape): Este tasta poziționată de obicei în colțul din stânga sus al
tastaturii. Tasta Esc are într-o anumită măsură o funcționalitate opusă celei a tastei
Enter și anume ea ne permite să evităm executarea unei comenzi în situația în care
nu suntem siguri că am făcut alegerea cea mai bună. Numele tastei este sugestiv,
"escape" însemnând scăpare, evitare a unei situații. Apăsând tasta Esc ne întoarcem
de obicei la situația în care putem să cântărim înca o dată decizia în privința unei
anumite comenzi. De exemplu atunci când instalăm un soft, tasta Esc ne permite să
revizuim opțiunile instalării, înainte de a declanșa procesul de instalare propriu-zis.
"↔" (tabulator, tab): Este poziționată la marginea stângă a tastaturii și are
desenate pe ea două săgeți îndreptate în direcții opuse. Tasta Tab este folosită în
principal pentru navigarea rapidă între elementele importante ale ferestrei unui soft
(de ex. atunci când avem de ales între mai multe opțiuni și dorim să trecem rapid de
la o opțiune la alta fără a folosi mouse-ul) sau între legăturile conținute într-o pagină
web. Programele editoare de text, cum ar fi Microsoft Word, utilizează tasta
Tabulator pentru a introduce tabele cu coloane aliniate.
<spațiu> (spacebar, bara de spațiu): Este o tastă lungă aflată pe rândul cel
mai de jos al tastaturii. Este folosită exclusiv pentru introducerea de spații goale în
texte, de exemplu atunci când trebuie să despărțim cuvintele dintr-o frază. Datorită
mărimii și așezării ei este folosită și în foarte multe jocuri pentru că este ușor de
apăsat fără a ne desprinde ochii de pe ecran.
"↓" (capitals lock): Este poziționată pe rândul cel mai din stânga al tastaturii,
între tastele TAB și SHIFT. Are funcția de a bloca ("lock") corpul de litere pe care îl
folosim într-un text. Tasta este activată prin apăsare și din acest moment textul va fi
scris cu majuscule. Dezactivarea se face prin apăsarea tastei încă o dată; ca urmare
textul următor va fi scris cu litere mici.
"Num↓" (numeric lock): Determină care este funcționalitatea tastelor aflate în
grupul situat în partea dreapta a tastaturii, grup în care este situată și tasta NUM
LOCK. Tasta este activată și dezactivată prin repetarea tastării. Atunci când tasta
este activată (situația obișnuită) grupul de taste din partea dreaptă este folosit
pentru scrierea de cifre. În cazul în care tasta este dezactivată grupul de taste poate
fi folosit pentru navigare, în mod similar cu tastele navigaționale. După încărcarea
sistemului (Windows 98 SE, Windows Vista, Mac OS X) tasta este activată și în
consecință grupul de taste din dreapta poate fi folosit pentru scrierea de cifre. În
cazul SO Windows XP tasta nu este însă activată și de aceea, în momentul în care
dorim să scriem cifre cu tastele din dreapta, poate apare impresia că tastatura este
defectă. Soluția este să activăm tasta apăsând după încărcarea completă a SO, în
acest fel putând să o folosim și pentru a scrie cifre.
Tastele de navigare: Grupul tastelor navigaționale este împărțit în două
subgrupuri și anume pe de o parte tastele HOME, END, PAGE UP, PAGE DOWN, și pe
de alta parte tastele direcționale (care au desenate pe ele săgeți). Sunt folosite
pentru navigarea în cadrul ferestrelor diverselor softuri sau în cadrul unei pagini de
text. Tasta HOME ne duce la începutul unui text, tasta END ne duce la sfârșitul lui,
tastele PAGE UP și PAGE DOWN ne urcă, respectiv ne coboară cu o pagină (ecran) în
cadrul unui text. Tastele cu săgeți (stânga, dreapta, sus, jos) ne permit navigarea în
cadrul unui text cu câte un caracter la stânga sau la dreapta, respectiv cu câte un
rând în sus și în jos.
"Del" (delete): Este folosită pentru ștergerea unor elemente prezente în
fereastra unui soft (fișierele din Windows Explorer, mesajele de poștă electronică în
Outlook Express, etc.), dar cel mai frecvent este folosită pentru a șterge caracterele
aflate la dreapta cursorului în cadrul unei pagini de text. Poate fi folosită pentru
ștergerea unui singur caracter (dacă o apăsăm o singură dată) sau pentru ștergerea
unui șir de caractere (dacă o ținem apăsată mai mult timp).

17. Care sunt caracteristicile mouse-ului pe care-l aveți la calculatorul personal?


Mouse model HP X500
Tip senzor Optical
Conectivitate USB
Sensibilitate 800 DPI

18. Ce operații puteți realiza cu ajutorul unui mouse?


Operațiile posibile sunt:
● Indicare: deplasarea mouse-ului ca sa se atingă un anumit obiect de pe ecran
● Simplu Clic: apasarea scurta cu oricare dintre butoane pe un obiect
● Dublu Clic: doua apasari scurte rapide cu butonul stânga pe un obiect
● Triplu Clic: trei apasari scurte rapide cu butonul stânga pe un obiect
● Glisare - Dragging: deplasarea mouse-ului cu butonul stâng apăsat

19. Ce alte dispozitive de introducere a datelor în calculator ați folosit?

Am folosit următoarele dispozitive de introducere a datelor: tastatura, mouse-


ul si scanner-ul.

S-ar putea să vă placă și