TELEMUNCA - ADAPTAREA MUNCII LA NOILE REALITĂȚI

Dorina NIȚĂ, Conf. univ., Dr.

Universitatea din Petroșani, Facultatea de Științe, Petroșani, România
dorinamagda@yahoo.com

Rezumat. Pe fondul pandemiei de COVID-19, telemunca reprezintă o modalitate de

adaptare a muncii la cerințele ce impun distanțarea fizică și evitarea aglomerărilor în trafic
datorate deplasărilor la locul de muncă. Perspectivele de dezvoltare a telemuncii, posibilitățile de
extindere la noi domenii de activitate economică, relevarea avantajelor și dezavantajelor generate,
sunt doar câteva dintre aspectele aflate acum în atenția specialiștilor.
Cuvinte-cheie: pandemie, piața muncii, telemunca, avantaje/dezavantaje.
JEL Classification: J01, J21, J4, J44, J45

Dacă ultimii ani, au dovedit că succesul unei organizații în domeniul afacerilor este
influențat și de utilizarea intensivă a tehnologiilor informaționale și de comunicație, prin avantajele
generate de prezența online oriunde pe mapamond sau ușurința comunicării cu furnizorii, clienții,
stakeholderii sau autoritățile, etc. implicațiile prezenței acestora se regăsesc în toate domeniile de
activitate ale acestora: contabil, financiar, marketing-promovare, aprovizionare, resurse umane ș.a.
Pe fondul declanșării la nivel mondial a pandemiei de COVID-19, mutațiile deja existente
și prefigurate la nivelul organizațiilor au fost fie accelerate, fie deturnate, în direcția găsirii de
soluții rapide și eficiente prin care activitatea economică să fie susținută fără a pune în pericol
siguranța și sănătatea angajaților, a furnizorilor sau a clienților.
Restructurarea proceselor de afaceri sub impactul transformărilor impuse de măsurile de
distanțare socială în vederea limitării răspândirii virusului SARS-COV reclamă constituirea unor
structuri necesare prezervării afacerilor, mai ales a celor ce impuneau prin natura activității,
implicarea unui număr mare de persoane ce lucrau în spații închise și/sau transportul acestora la
locul de muncă folosind mijloace de transport în comun.
Pe acest fond cunoaște o dezvoltare în ultimii ani în general, dar cu predilecție în ultimele
luni de pandemie ce au impus evitarea aglomerărilor și păstrarea distanțării fizice, telemunca sau
telework-ingul. Definită ca o formă de muncă independentă de o localizare, bazată pe tehnologia
informației și pe telecomunicații, prin care salariatul, în mod regulat și voluntar, își îndeplinește
atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține, în alt loc decât locul de muncă
organizat de angajator, telemunca reprezintă un concept larg în cadrul căruia modalitățile de a
munci pentru o organizație pot îmbrăca multiple forme de aplicare și organizare (Man C., 2007).
Avantajele ce derivă din utilizarea telemuncii sunt rezumate în general, în cazul companiilor,
la: creșterea productivității, scăderea costurilor firmei legate de spațiile de lucru (chirii, cheltuieli
de întreținere și funcționare), posibilitatea recrutării de personal calificat în concordanță cu
cerințele companiei din locuri îndepărtate geografic, scăderea fluctuației personalului etc, iar în
cazul salariaților, la: reducerea stresului cauzat de muncă, creșterea satisfacției muncii, o mai mare
disponibilitate de realizare a sarcinilor de lucru, reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie,
posibilitatea deținerii mai multor locuri de muncă simultan, reducerea cheltuielilor de timp și bani
legate de deplasarea la locul de muncă etc. În cazul economiilor naționale și a societăților în general,
beneficiile sunt date de majorarea nivelului ocupării prin integrarea în muncă a unor categorii
sociale dezavantajate, precum mame cu copii mici, persoane cu handicap, ș.a., creșterea calității
vieții, reducerea poluării, revitalizarea unor zone etc. (Bailey D.E., Kurland N., 2002).
Crearea distanțării sociale generează însă, concomitent și dezavantaje angajatorilor și aici
pot fi enumerate: furnizarea către angajați a echipamentelor necesare realizării telemuncii,
furnizarea de asistență tehnică în cazul apariției unor disfuncționalități ale echipamentelor sau
legăturilor de telecomunicații, control mai mic asupra angajaților, clarificarea unor aspecte juridice
legate de fiscalitate, asigurări de sănătate, protecția muncii etc. Dezavantajele pot fi extinse și

225
asupra angajaților atunci când tendința angajatorilor este aceea de a plăti inferior telemunca în
raport cu munca desfășurată la sediul companiei, apariția unor probleme de natură emoțională
generate de pierderea socializării etc. (EUROFOUND, 2010).
La nivelul României, reglementarea telemuncii este realizată prin Legea nr. 81/2018, chiar
dacă referiri scurte cu privire la munca la domiciliu erau deja prezente în Codul muncii.
Confruntarea cu pandemia de COVID-19 a impus o serie de modificări ale legislației și
recomandări făcute de Ministerul Muncii cu scopul de a asigura sănătatea și securitatea în muncă
a angajaților, dar și sprijinirea angajatorilor în derularea activităților curente.
Dacă până în martie 2020, telemunca era considerată apanajul celor ce lucrează în domeniul
IT&Software, consultanței, coaching sau dețin funcții de conducere, noile condiții au obligat
angajatorii să găsească soluții de digitalizare a muncii, în paralel cu pregătirea corespunzătoare a
personalului angajat de a face față noilor provocări. Dacă până acum, preocupările specialiștilor
vizavi de această formă modernă de organizare a muncii, au fost oarecum reduse, tot specialiștii
sunt cei care prevăd că viitorul în planul resursei umane de la nivelul organizației va lua în
considerare tot mai mult ca loc de prestare a muncii, funcție de specificul acesteia, domiciliul sau
cel puțin distanțarea față de colegii de muncă, astfel că perioada actuală și cea următoare este de
natură să furnizeze o serie de informații referitoare la lacune de reglementare a telemuncii,
avantajele, dar și dezavantajele acesteia, precum și posibilitățile de adaptare a telemuncii la anumite
posturi de muncă sau domenii de activitate (ILO, 2020).

Referințe bibliografice
1. Bailey Diane E., Kurland Nancy B., A Review of Telework Research: Findings, New
Directions, and Lessons for the Study of Modern Work, 2002,
https://www.researchgate.net/publication/227644764_A_Review_of_Telework_Research_Fi
ndings_New_Directions_and_Lessons_for_the_Study_of_Modern_Work
2. European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions, Telework in
the European Union, 2010,
https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_files/docs/eiro/tn0910050s/tn0910050
s.pdf
3. International Labour Organization, Teleworking during the COVID-19 pandemic and beyond.
A practical guide, 2020, https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/-
--travail/documents/publication/wcms_751232.pdf
4. Man C., Teleworking: telelucru, teleactivități sau munca la distanță, Ed. Grafnet, Oradea,
2007
5. Preduț Marius Cătălin, Munca la domiciliu și telemunca. Aspecte practice și legale,
www.universuljuridic.ro
6. ***, Legea nr.53/2003 Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011
7. ***, Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă, publicată în Monitorul
Oficial nr. 296 din 2 aprilie 2018

226