Sunteți pe pagina 1din 30

Octavia Popescu

ES TE A N OT E L
P O V OR
ABECEDAR PIANISTIC
EDIŢIA A II-A

GRAF OART
©2018. Toate drepturile rezervate.
Copierea de orice fel se va efectua exclusiv
cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


POPESCU, OCTAVIA
Povestea notelor : abecedar pianistic / Octavia Popescu. - Ed. a 2-a, rev.. -
Bucureşti : Grafoart, 2017
ISMN 979-0-707657-66-9
ISBN 978-606-747-066-6

78

EDITURA MUZICALĂ GRAFOART


Bucureşti, str. Braşov nr. 20

LIBRĂRIA MUZICALĂ G. Enescu


Bucureşti, piaţa Sfinţii Voievozi nr. 1

TEL.:
0747 236 278 (07-GRAFOART); 021 315 07 12
E-MAIL: GRAFOART1991@GMAIL.COM
COMENZI ON-LINE: WWW.LIBRARIAMUZICALA.RO
PREFAŢĂ
Există, în marea familie a publicaţiilor muzicale, o serie de metode de pian pentru începători, fiecare oferind posibile modele de acces pe calea
cunoaşterii şi a stăpânirii instrumentului. În acelaşi timp însă este resimţită în mod acut lipsa unui „abecedar” pianistic care să aibă în vedere nu doar
începătorii, ci şi... vârsta acestora.
Confruntându-se de peste 20 de ani cu aceste probleme, doamna profesoară Octavia Popescu a hotărât să „replice” oferindu-ne astăzi rodul
căutărilor sale: „Povestea notelor”.
Ce este „Povestea notelor”? Nimic altceva decât o altă perspectivă asupra predării pianului la vârsta cea mai mică, la care viitorul pianist se
confruntă cu dificultăţile abstractizărilor de orice fel.
Ca atare, desenul, culoarea, simbolul devin argumentele forte ale autoarei în acţiunea sa de împletire a intuitivului cu raţionalul, de trecere treptată
de la concret la abstract.
Informaţiile muzicale susţinute de culoarea notării reprezintă încă un element nou adus ca susţinere în înţelegerea teoriei şi a practicii pianistice.
Predarea primelor elemente de citire specifice domeniului sunt intens sprijinite de atribuirea unei culori anume pentru fiecare element în parte.
Totul este un joc, un joc serios care are o curgere firească şi un scop perfect definit: însuşirea corectă a noţiunilor de bază ale tehnicii pianistice.
Desenele sunt sugestive, amuzante, favorizând comunicarea profesor - elev.
În vederea menţinerii atenţiei şi a interesului micilor sau foarte micilor pianişti pentru piesele propuse, acompaniamentul acestora, notat ca atare,
poate fi realizat la clasă prin acţiunea comună a profesorului şi a elevului.
Parcurgerea acestei metode are ca rezultat deprinderea unei citiri pianistice conştiente, punându-l pe copil în posesia unor obişnuinţe clare de
folosire a elementelor de citire muzical-pianistice.
Alegerea judicioasă a repertoriului de exerciţii şi miniaturi pianistice este reprezentativă pentru continua strădanie a profesoarei de a înlănţui logic
asimilarea treptată a tuturor cunoştinţelor predate, iar gradul de dificultate care creşte progresiv vădeşte cunoaşterea aprofundată a universului spiritual
al copiilor.
Fiecare noţiune este predată într-o manieră accesibilă, bazată pe percepţiile şi deprinderile anterioare ale elevului.
Se evidenţiază în mod special intenţia autoarei de a urmări cu minuţiozitate scrierea pianistică a exerciţiilor şi pieselor propuse.

Doresc acestei noi metode de pian viaţă lungă, iar micilor elevi care se vor familiariza cu limbajul ei, succese ce vor confirma valoarea acestei
„poveşti” cu şi despre muzică, reuşite care să-i bucure - deopotrivă- pe profesori şi pe părinţi.
Ar mai fi de enunţat o dorinţă: aceea ca profesoara Octavia Popescu să nu uite că micii pianişti aşteaptă cu nerăbdare continuarea...

Prof. univ. dr. CARMEN STOIANOV,


Decan al Facultăţii de Muzică, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti
CUVÂNT ÎNAINTE

„Povestea notelor“ este o lucrare didactică adresată celor care vor să înceapă studiul
pianului la o vârstă foarte fragedă. Este rezultatul căutărilor mele pentru a găsi un limbaj şi o
simbolistică familiare copiilor mici, în conformitate cu universul de vârstă şi de cunoştinţe
specifice. Începerea pianului la vârstă foarte mică face, mai târziu, o trecere firească de la
simbolurile copilăriei la noţiunile de bază ale practicii pianistice care solicită anumite
capacităţi de cunoaştere şi de abstractizare. Parcurgerea integrală a acestei metode va avea ca
rezultat, şi afirm aceasta în cunoştinţă de cauză, învăţarea conştientă a unei părţi importante
a tehnicii muzicale şi pianistice. M-am străduit ca noţiuni uneori greu de înţeles să fie
comunicate copiilor prin metoda deosebită şi plăcută a desenelor, culorilor şi elementelor de
poveste. Veţi observa, desigur, stimaţi colegi, că noţiunile sunt prezentate sistematic,
respectându-se principiul accesibilităţii şi al dificultăţilor gradate, pentru a evita fenomenul de
respingere manifestat de copii în faţa lucrurilor neînţelese şi a dificultăţilor nerezolvabile.
Respectând principiul accesibilităţii, am încercat să realizez exerciţii ce se remarcă printr-o
căutată simetrie, ele având o linie melodică plăcută. Notarea corectă din punct de vedere
pianistic a fiecărei lucrări uşurează execuţia; piesele se însuşesc cu lejeritate, logic şi se execută
firesc de către copii. Unele dintre ele pot fi interpretate cu succes la audiţii de clasă, serbări
şcolare sau sărbători familiale. Urez succes micuţilor pianişti, progrese în această minunată
artă, spre mulţumirea şi satisfacţia profesorilor lor.
Prof. Octavia POPESCU
De mult de tot, pe când lumea oamenilor era tot una cu lumea poveştilor,
existau 7 familii de pitici muzicali.
Când oamenii ajungeau sera acasă, obosiţi după o zi de muncă, doar
fluierau de trei ori şi ca prin farmec se auzea o muzică vrăjită. Piticii
muzicali erau mereu pregătiţi să încânte sufletele oamenilor cu vocile lor
minunate.
Dar la un moment dat, au început să obosească şi să nu mai poată cânta
de câte ori erau chemaţi. Mare necaz: pitici obosiţi, oameni nemulţumiţi,
cum să rezolvi problema?

6
În luminoasa împărăţie de sus, a mâinii Floare,
la parterul palatului este marele birou REgal.

20
2
1

21
9

profesor

22
Castelul are 5 etaje şi o scăriţă greu de urcat.
Vă puteţi imagina cât de obositor este pentru fetiţa care locuieşte
la ultimul etaj să urce şi să coboare zilnic atâtea trepte.
Mereu se plânge că o dor picioruşele şi din cauza aceasta i se spune
LAcrima.

44
1
2
3

45
26

profesor

46
27

profesor

47
28

profesor

48
29

profesor

49
30

profesor

50
31

profesor

51
33

53
Casa notelor subţiri, din împărăţia orii,
este curată şi ordonată pentru că de ea are grijă
Fata cea harnică.

54
4
3
2
1

55
34

b
profesor

56
35

profesor

57
Toate împărăţiile pământului
au soldaţi care le apără de cei răi.
Şi împărăţiea Peştişorului are SOLdatul ei,
care stă sus, pe ultimul hol al castelului,
pentru a vedea mai bine împrejurimile.

58
1
2
3
4

59
Soldăţelul cel viteaz, după ce stă toată ziua în frig pe
meterezele castelului, când se întoarce seara acasă, are
nevoie de multă căldură.
Ce căsuţă ar fi mai nimerită decât cea situată la etajul
plin de soare, al palatului din partea de sus a împărăţiei.

70
5
4
3
2
1

71
a
45

b
profesor

72
46

profesor

73
65

95