Vizat,

Consiliul de Administraţie,
Preşedinte

Director: Prof. Liliana TURTUROIU

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Liceu tehnologic – ciclu inferior
Domeniul de pregătire de bază: Industria alimentara

Clasa a IX-a

ARIA CURRICULARĂ: TEHNOLOGII

Stagii de pregătire practică

“ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA IN SPATIILE DE

PRODUCTIE DIN INDUSTRIA ALIMENTARA”

Autori:
Ing. Emanuela STANCIU

Anul şcolar:
2020-2021

1
 Date de identificare a CDL:

1. Instituţia de învăţământ: Liceul Tehnologic Topoloveni

2. Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere: S.C. MGC
INTERNATIONAL INVETIMENTS SRL TOPOLOVENI
3. Titlul CDL: Organizarea locului de munca in spatiile de productie in industria
alimentara
4. Tipul CDL-ului: de aprofundare
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: Resurse natural si protectia mediului
/ Industria Alimentara
6. Calificarea profesională: Tehnician in industria alimentara fermentativa si de
prelucrare a fructelor si legumelor
7. Clasa: a IX-a
8. Număr ore: 90 de ore
9. Autorii
 Unitatea de învăţământ:
Ing. prof. Emanuela STANCIU – Liceul Tehnologic Topoloveni

2
Titlul modulului: ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ÎN SPAŢIILE DE
PRODUCŢIE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1. NOTA DE PREZENTARE
Domeniul: Industrie alimentara
Nivelul de calificare: 1
Număr de ore: 90
Clasa: a IX a
Standardele de pregătire profesională pentru calificările din domeniul Industrie Alimentară au fost
stabilite în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi au ca obiectiv principal promovarea
unei forţe de muncă calificate, bine pregătită şi adaptabilă la piaţa muncii, care sa răspundă schimbărilor din
economie.
Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei naţionale, produsele
alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor se realizează în conformitate cu normele
de igienă interne şi internaţionale şi în concordanţă cu cerinţele consumatorilor.
Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin valorificarea potenţialului
productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea alimentelor şi standardele de calitate, se realizează prin
pregătirea forţei de muncă la nivelul standardelor europene.
Structura de parcurgere a modulelor are o pregătire de bază în clasa a IX-a, o pregătire generală în
clasa a X-a şi o pregătire de specialitate în anul de completare (clasa a Xl a) prin care se definitivează calificarea
elevului.
Curriculumul la decizia şcolii este, în învăţământul profesional şi tehnic, un curriculum de dezvoltare
locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie :
elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/ organizaţii locale sau regionale).
Opţiunea pentru o astfel componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform
căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită
responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
 Resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare)
 Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie, a competenţelor tehnice generale şi a
competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează în atelierele şcoală, în condiţii de producţie,
familiarizând elevul cu locul de muncă.
Orele de CDL prevăzute în practica comasată sunt în dezvoltare locală din punct de vedere al organizării
activităţilor practice şi al opţiunii pentru anumiţi agenţi economici.
Conţinutul activităţilor duc la formarea competenţelor prevăzute în standardul de pregătire profesională.
Programa pentru instruire practică comasată este o programă cadru care s-a adaptat de către şcoală la
condiţiile locale, dar ea va urmări aceleaşi competenţe din standardul de pregătire profesională şi va avea aceeaşi
structură modulară.
Modulul 4 (CDL)- ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ÎN SPAŢIILE DE
PRODUCŢIE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ se realizează, în cadrul pregătirii de specialitate
din clasa a IX a prin 90 de ore de stagii de pregătire practică în atelierele şcoală.
Scopul modulului este să le dea elevilor posibilitatea să:
 Muncească într-o echipă (formată din profesor, parteneri din industrie şi colegi );
 Mentină microclimatul optim la locul de muncă ;
 Întreţină curăţenia la locul de muncă ;
 Utilizeze instrucţiuni de lucru în funcţie de sarcinile date;
 Îndeplinească sarcini de lucru la locul de muncă ;
 Formeze deprinderi practice la locuri de muncă din industria alimentară
Modulul încurajează elevii să lucreze cu clienţi reali, cu informări reale despre proiect, cu probleme
reale şi resurse reale.

3
 Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul, care se urmăresc a se forma în cadrul
practicii comasate din clasa a IX-a are următoarea structură:
Unitatea de competenta: Organizarea locului de muncă

Competenta 1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

Competenta 2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
Competenta 3. Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
Unitatea de competenta: Rezolvarea de probleme
Competenta 1. Identifica probleme simple
Competenta 2. Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple
Competenta 3. Verifica rezultatele obţinute in urma aplicării planului de rezolvare a unei probleme simple
Unităţile de competenţă cu abilităţile cheie Organizarea locului de muncă şi
Rezolvarea de probleme se tratează complet şi se evaluează în cele 90 de ore de instruire practică comasată
de clasa a IX-a.
În orele de instruire practică comasată se asigură predominant formarea abilităţilor cheie menţionate
şi experienţă de muncă pe domeniul de pregătire de bază în industria alimentară.

2. STRUCTURA
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Rezultatele invatarii
Cunostint Abilitati Atitudini Conţinuturi Situaţii de învăţare
e
Echipamente, utilaje şi - selectarea mijloacelor
instalaţii din industria de muncă
alimentară: - ordonarea mijloacelor
- utilaje, ustensile, suprafeţe de specifice activităţii
lucru, vase, aparate, instalaţii curente
Curăţenia la locul de muncă în - ordonarea mijloacelor
industria alimentară: specific activităţii
- metode de lucru curente
- materiale de curăţenie - întreţinerea curăţeniei
specifice locului de muncă la locul de muncă
- succesiunea operaţiilor în - îndeplinirea sarcinilor
efectuarea curăţeniei la locul de de lucru
muncă
Principii ergonomice în - explicarea principiilor
activităţile din sălile de ergonomice de bază
fabricaţie şi spaţiile de
depozitare.
Măsuri de reducere a efortului - prezentarea măsurilor
de lucru. individuale de reducere a
efortului fizic
Menţinerea microclimatului -mentinerea
optim la locul de muncă microclimatului optim la
(prin ventilaţie, temperatură, locul de muncă
iluminare, zgomot).
Instrucţiuni de lucru pentru -utilizarea instrucţiunilor
îndeplinirea sarcinilor : de lucru în funcţie de
-fişe tehnologice de fabricaţie sarcinile date
- regulamente
- program zilnic de lucru
Măsuri de verificare : - verificarea individuală
- compararea rezultatelor a realizării sarcinii date
4
obţinute cu standardele în pe baza instrucţiunilor de
vigoare lucru
- măsurarea gradului de
realizare a operaţiilor
Operaţii de corectare a erorilor:
- operaţii de dezinfecţie şi - corectarea erorilor de
dezinsecţie în spaţiile de realizare a sarcinilor de
producţie care se pot repeta lucru, pe baza
- operaţii de remediere a instrucţiunilor
defectelor -identificarea şi
- reglarea parametrilor de remedierea defectelor
depozitare - reglarea parametrilor
Identificarea problemelor - detectarea unor situaţii
simple : problematice
- situaţii problematice în spaţiile -descrierea
de producţie din industria caracteristicilor
alimentară (defecţiuni utilaje, problemei
defecte de fabric a produselor - formularea problemei
finite, îmbolnăviri, în funcţie de
accidentări,etc) caracteristicile
- caracteristicile situaţiei problemă determinate
(grad de dificultate, condiţii de - identificarea metodelor
timp şi de loc) de rezolvare
- Metode de rezolvare
Întocmirea planului de acţiune -identificarea unei
în cazul unei situaţii alternative de rezolvare a
problematice (risc de problemei
îmbolnăvire,risc de -alegerea soluţiei optime
accidentare, etc)cu stabilirea - întocmirea planului de
procedurilor şi sarcinilor rezolvare a problemei
individuale şi de grup.
Aplicarea planului de acţiune în - aplicarea planului de
cazul unei situaţii problematice. rezolvare a problemei în
contextul determinat
Evaluarea intervenţiei : -compararea rezultatului
- monitorizarea acţiunilor obţinut cu rezultatul
prevăzute planificat
- corectarea efectuării - aprecierea rezultatului
procedurilor de intervenţie obţinut în urma
comparării
- aplicarea rezultatului
obţinut în situaţii
similare

5
3. CONŢINUTURI
Parcurgerea cronologica a conţinutului tematic:
Nr crt TEMA Nr ore alocate
Instruire practică
comasată
1. Echipamente, utilaje şi instalaţii din industria alimentară 6

2. Curăţenia la locul de muncă în industria alimentară: 12

3. Principii ergonomice în activităţile din sălile de fabricaţie şi spaţiile de 6

depozitare.
4. Menţinerea microclimatului optim la locul de muncă 6
(prin ventilaţie, temperatură, iluminare, zgomot).

5. Instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor : 6

6. Măsuri de verificare : 6
- compararea rezultatelor obţinute cu standardele în vigoare
- măsurarea gradului de realizare a operaţiilor
7. Operaţii de corectare a erorilor 6

8. Identificarea problemelor simple  12

9. Întocmirea planului de acţiune în cazul unei situaţii problematice cu 12

stabilirea procedurilor şi sarcinilor individuale şi de grup.

10. Aplicarea planului de acţiune în cazul unei situaţii problematice. 12

11. Evaluarea intervenţiei : 6

- monitorizarea acţiunilor prevăzute
- corectarea efectuării procedurilor de intervenţie

TOTAL: 90 ore

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, maistrul instructor făcând distribuirea orelor în
funcţie de specificul zonei şi resursele materiale ale şcolii.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie:
- de dificultatea acesteia; ,
- de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
- de dotarea laboratoarelor, atelierelor de instruire practică şi/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor
economici parteneri;
- ritmul de asimilare a cunoştinţelor/formare a deprinderilor proprii grupului instruit;
- particularităţile de vârstă şi intelectuale ale grupului instruit.
Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:
Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea unui
curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii elevilor nu pe
asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi, priceperi, deprinderi şi atitudini,
care să ducă la formarea de competenţe.
La baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, care are următoarea structură:

6
 • Unitatea de competenţă
• Nivelul
• Valoarea creditului
• Competenţe
• Criterii de performanţă
• Condiţii de aplicabilitate
• Probe de evaluare
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
Prin acumularea cunoştinţelor de clasa a IX-a, elevii trebuie să dobândească abilităţi
practice şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să le permită să continue pregătirea în clasa a
X-a, iar la terminarea nivelului 1 să se poată integra pe piaţa muncii.
Conţinuturile corespunzătoare acestui modul se vor parcurge sub formă de aplicaţii practice pentru
formarea de atitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de pregătire şi posibile ieşiri
ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se pot folosi metode de predare-învăţare sub formă de :
demonstraţie, lucrul practic, turul galeriilor, studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi
simulări,autoevaluarea,descoperirea.

7
 4. LISTA MINIMĂ DE RESURSE MATERIALE (echipamente, unelte și instrumente,
machete, materii prime și materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.)
NECESARE DOBÂNDIRII REZULTATELOR ÎNVĂţĂRII (existente în școală sau la
operatorul economic)

1. Materiale utilizate la locul de practică

2. Mijloace de muncă: instalaţii, echipamente la locul de practică
3. S.D.V.- uri şi utilaje utilizate la locul de practică
4. Materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)
5. Echipamente de protecţie specifice
6. Trusa de prim ajutor
7. Manuale, auxiliare curriculare, fişe de lucru, fişe de documentare, planşe didactice, reviste de
specialitate, documentaţie tehnică
8. Videoproiector, calculator, softuri educaţionale
9. Internet

5. SUGESTII METODOLOGICE

Întregul demers didactic depus de maistrul instructor în procesul de predare învăţare, trebuie
focalizat pe formarea abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale prevăzute la nivelul 1 de
calificare pentru clasa a IX-a în domeniul industriei alimentare.
Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode de predare - învăţare,
în care activitatea didactică este centrată pe elev.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese, pentru fiecare
unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
O importanţă deosebită o au metodele de predare-învăţare, mijloacele şi materialele didactice, precum şi
modul de lucru şi metodele de evaluare utilizate.
În activităţile de instruire practică comasată maistrul instructor are rolul să ghideze activitatea practică,
documentarea, punând accent deosebit pe dezvoltarea gândirii logice,, creativităţii, descoperirii şi imaginaţiei.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul
galeriilor, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt:
• alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
• conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
• conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea învăţării.
Problematizarea, studiul de caz, exerciţiul şi demonstraţia trebuie să domine în instruirea practică
comasată.
Alegerea tehnicilor de instruire revine maistrului instructor, care are sarcina de a individualiza şi de a
adapta procesul didactic la particularitatea elevilor, având în vedere că trebuie ca şi elevii cu cerinţe
educaţionale speciale trebuie să-şi formeze competenţele prevăzute în standardul de pregătire profesională. De
asemenea, maistrul instructor are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi
activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor specifice prevăzute de programă.
Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup cât şi activitatea pe echipe pentru a
dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor cheie prezentate în standardul de
pregătire profesională.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se forma,
precum şi de mijloacele didactice adecvate.
In proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru şi, fişe de
evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi autoevaluare.
Fişele de lucru care pot fi utilizate de către elevi în transpunerea rezultatelor obţinute în
8
activităţile practice curente, îi ajută pe elevi să ajungă prin efort individual sau colectiv la corelarea sau
măsurarea şi evaluarea unor indicatori de calitate.
Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performantă, se recomandă să se
elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a activităţilor pentru fiecare elev.
Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună, semestru, an
şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării activităţilor, în cazul evaluării
competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de asemenea, elaborarea de seturi de chestionare
cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea
de evaluare.
Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

6. SUGESTII DE EVALUARE
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare:
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă
explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare
recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacităţilor şi
atitudinilor lor faţă de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
• Metoda lucrărilor practice
• Lucrul cu modele
Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente de evaluare:
• Fişe de observaţie
• Fişe de lucru
• Lucrări practice specifice domeniului şi calificării
Sugestii privind evaluarea
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele tehnice
generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare
cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin
observarea sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte, portofoliul elevului, teste, fişe de
observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că
elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în
corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul de pregătire
profesională pentru calificarea lucrător în industria alimentară.
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observare, fişe de autoevaluare, teste de evaluare cu itemi
(obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemplu:
Test de evaluare sub formă de itemi subiectivi – eseu liber.
1. Identificaţi şi descrieţi locurile periculoase, generatoare de accidente de muncă din atelierul unde
efectuaţi practica comasată.
2. Elaboraţi un plan de măsuri de prevenirea eventualelor accidente.
Se recomandă ca instrument de evaluare în practica comasată utilizarea fişei de observaţii.

BIBLIOGRAFIE

9
1. M. Bulancea, Ghe. Costin, s.a., Lexicon - Îndrumar pentru industria alimentara,
vol. I si II, Editura Tehnica, Bucureşti, 1987

2. luliu Barariu si colaboratorii, Materii prime si materiale folosite in industria alimentara - Manual
pentru clasa a-IX-a,licee cu profil de industrie alimentara si scoli profesionale anul I, Editura Didactica si
Pedagogica,R.A, Bucureşti, 1994

3. M. Coman, D. Ion, s.a., Manual pentru cultura de specialitate; industrie alimentara, clasa a IX a,
Editura Oscar Prinţ, Bucureşti, 2004

4. Segal B., s.a., - Procedee de îmbunătăţire a calităţii si stabilităţii produselor alimentare, Editura
Tehnica, Bucureşti, 1982

5. Segal B., Costin Gh., Segal R., - Metode moderne pentru îmbogăţirea valorii nutritive a
produselor alimentare, Editura Ceres, Bucureşti, 1987

10