B.A.

II

STAREA LIMITĂ DE
OBOSEALĂ

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Stările limită ultime
Stările limită sunt stările dincolo de care construcţia
nu mai satisface exigenţele
g de comportare
p din p
proiect.
Stările limită ultime corespund prăbuşirii sau altor
forme de cedare ale structurii.
structurii

Stările limită ultime care trebuie verificate privesc:

ƒ Pierderea echilibrului structurii sau a unuia din elementele
sale, considerate ca un corp rigid (EQU=equilibrium).
ƒ Cedarea ca urmare a unei deformaţii excesive, ruperea sau
pierderea de stabilitate a structurii sau a unuia din elementele
sale, inclusiv reazemele şi fundaţiile
(STR/GEO=structural/geotechnical).
ƒ Cedarea din cauza OBOSELII (FAT=fatigue).
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Introducere
Oboseala reprezintă scăderea rezistenţei materialului,
elementului sau structurii din cauza solicitării
repetate îndelungate.
Astfel, o structură proiectată să reziste la o anumită încărcare statică
poate ceda sub o încărcare
î repetată chiar dacă aceasta produce
solicitări mai reduse decât încărcarea statică de proiectare.

Ruperea la oboseală începe de

la un defect al materialului (de
exemplu l un punctt de
d coroziune
i
al barei de oţel). În jurul
acestui defect se dezvoltă
progresiv o fisură, până când
secţiunea se reduce într-atât Ruperea la oboseală a unei chei dinamometrice:
• Zona întunecată cu striaţii: creştere
încât nu mai ppoate suporta
p progresivă (lentă) a fisurii.
fisurii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

solicitarea. • Zona argintie cu aspect granular: fractura

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă bruscă a materialului.
Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Introducere
Încărcările repetate afectează structurile de beton armat atât sub
aspecte privind aptitudinea în serviciu, cât şi rezistenţa, prin:
ƒ Fisurarea
Fi excesivă
i ă a betonului;
b t l i
ƒ Coroziunea armăturii;
ƒ Deformaţii excesive;
ƒ Ruperea prematură la valori inferioare rezistenţei statice.

Lunecarea relativă – s[mm]

RSITATEA TEHNI
UN
IVE CA
Numărul de cicluri – N
Oboseala aderenţei sub cicluri de
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
amplitudine constantă 4
Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Introducere

Nivelul de reducere a rezistenţei depinde de:

ƒ numărul de cicluri (N);
ƒ valoarea maximă a solicitării (σmax);
ƒ amplitudinea
p ciclului (Δσ) sau de
indicele de asimetrie (ρ = σmin/σmax).

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Introducere

Comportarea la oboseală a oţelului

Încă din secolul al XIX-lea, inginerul german August

Wöhler a observat că rezistenţa otelului scade cu numărul
de cicluri (N) şi cu amplitudinea ciclului (Δσ).

RSITATEA TEHNI
IVE CA

Diagrama S-N (Curba Wöhler)

UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Introducere

Comportarea la oboseală a oţelului

În coordonate bi-logaritmice, curba Wöhler devine bi/tri-liniară.

Diagrama S-N pentru oţel-beton cu

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
fyk =400 MPa după EC2
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Introducere

Comportarea la oboseală a a elementelor din b.a.

Aderenţa beton–armătură
ƒ Aderenta depinde în special de rezistenţa la întindere a
betonului şi, sub solicitări repetate, este favorizată
dezvoltarea microfisurilor.
ƒ Aderenţa scade rapid sub efectul solicitărilor ciclice.
ƒ Dispunerea unor armături transversale poate împiedica
deschiderea excesivă a fisurilor în
î jurul barelor de
armătură şi poate menţine aderenţa.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Introducere

Comportarea la oboseală a a elementelor din b.a.

Comportarea la încovoiere
ƒ Solicitările repetate au în general o intensitate
corespunzând stadiului II de comportare. Astfel, calculul se
face în ipotezele asociate stadiului II (beton fisurat).
ƒ Efortul unitar maxim de compresiune în beton nu trebuie
să depăşească rezistenţa la oboseală a betonului comprimat.
ƒ Efortul unitar maxim din armături nu trebuie să
depăşească rezistenţa la oboseală a oţelului.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II Introducere

Comportarea la oboseală a a elementelor din b.a.

Comportarea la forţă tăietoare
ƒ Comportarea este relativ proastă deoarece betonul este
solicitat la întindere, iar armăturile nu doar la întindere, ci
şi la forfecare (efect de dorn).
ƒ O ameliorare a comportării la oboseală a elementului de
beton armat solicitat la forţă tăietoare se poate obţine prin
reducerea efortul tangenţial mediu, respectiv prin creşterea
lăţimii (inimii) secţiunii transversale.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Calculul la oboseală cf. EN1992-1-1

Etapele calcului cf. EN1992-1-1

ƒ Determinarea solicitărilor, respectiv a încărcării (ciclice) care
produce oboseala şi a combinaţiei de bază a încărcărilor ce
nu produc oboseală.
oboseală
ƒ La încovoiere se determină (printr-un calcul în stadiul II)
eforturile unitare minime şi maxime în armături (σs,mini şi
σs,max) şi în beton (σc,min şi σc,max).
ƒ La forţă tăietoare se determină VEd,min
Ed min şi VEd,max
Ed max precum şi
eforturile de compresiune în bielele înclinate (σc,min şi σc,max).
ƒ Verificarea eforturilor în armătură.
ƒ Verificarea eforturilor în beton.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II

STAREA LIMITĂ DE
FISURARE

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Stările limită de serviciu
Stările limită de serviciu corespund situaţiilor dincolo
de care condiţiile de exploatare
p specificate
p nu mai sunt
asigurate.

Stările limită de serviciu care trebuie verificate privesc:

ƒ deformaţiile sau săgeţile care dăunează aspectului construcţiei sau
utilizării sale efective (inclusiv funcţionarea defectuoasă a utilajelor)
sau provoacă degradări finisajelor sau elementelor nestructurale;
ƒ FISURAREA BETONULUI care poate afecta durabilitatea,
etanşeitatea sau aspectul estetic al construcţiei;
ƒ vibraţiile care dăunează confortului utilizatorilor, provoacă avarii
clădirii (sau obiectelor din interiorul acesteia) sau limitează
eficacitatea funcţionării construcţiei;
ƒ degradarea betonului prin compresiune excesivă care îi poate
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA reduce
d d
durabilitatea.
bilit t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Cauzele fisurării

Betonul are o rezistenţă redusă la întindere şi în

consecinţă fisurează la solicitări relativ mici.
Aceste solicitări pot fi produse fie de:
ƒ ACŢIUNI DIRECTE
ƒ fisuri produse de efectul forţelor aplicate structurii
caree generează
ca ge e ea ă so
solicitări
c tă de întindere,
t de e, încovoiere,
covo e e,
forţă tăietoare;
ƒ fisuri ce apar
p datorită unor eforturi unitare locale
excesive în beton:
ƒ eforturi unitare de aderenţă excesive, care
produc fisuri în lungul armăturilor;
ƒ forţe de compresiune concentrate, care produc
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
fisuri paralele cu direcţia compresiunii.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II Cauzele fisurării

Betonul are o rezistenţă redusă la întindere şi în

consecinţă fisurează la solicitări relativ mici.
Aceste solicitări pot fi produse fie de:
ƒ ACŢIUNI INDIRECTE (efectul deformaţiilor impuse)
ƒ variaţiile de temperatură;
ƒ contracţia de uscare;
ƒ tasările diferenţiate ale reazemelor;
ƒ coroziunea armăturilor;
ƒ agresiunea chimică;
ƒ ciclurile de îngheţ
îngheţ-dezgheţ.
dezgheţ
!!! Eforturile unitare de întindere, şi în consecinţă fisurarea, apar
acolo unde elementul se opune
p unei deformaţiiţ impuse.
p
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Cauzele fisurării

¾ Fisurarea generată de acţiunile directe este cea

care a fost studiată cel mai frecvent şşi căreia i
se aplică relaţiile şi formulele din normele de
p
proiectare.
¾ Fisurarea generată de acţiunile indirecte poate
fi în general controlată prin adoptarea unor
măsuri constructive adecvate:
¾ prevederea unor rosturi de dilataţie pentru a
permite variaţia termică liberă
¾ dispunerea unor armături constructive care să
limiteze fisurile generate de contracţia betonului
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Efectele fisurării

Fisurarea excesivă poate afecta:

ƒ durabilitatea elementelor de beton armat,
armat în
special din cauza pericolului de coroziune a
armăturilor;
ƒ diverse cerinţe funcţionale cum ar fi
etanşeitatea în
î cazul rezervoarelor sau
condiţiile de igienă în cazul unităţilor
sanitare;
ƒ aspectul
p estetic şşi implicit
p efectul p
psihologic
g
asupra ocupanţilor clădirii.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Efectele fisurării

Coroziunea barelor de armătură

ƒ Teoria “clasică”
clasică este că fisurarea are o
influenţă majoră asupra coroziunii
armăturilor.
armăturilor
ƒ Însă unele cercetări experimentale sugerează că atât
timp cât fisurile nu depăşesc 0,3–0,5
0 3 0 5 mm (0,3
(0 3 mm în
cazul fisurilor care se dezvoltă în lungul armăturilor),
intensitatea coroziunii pe termen lung nu este
influenţată, indiferent de condiţiile de expunere.
ƒ Totuşi, în stadiul actual al cunoştinţelor, este
rezonabil şi prudent să se limiteze deschiderea
fisurilor în funcţie de agresivitatea mediului.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Efectele fisurării

Etanşeitatea
ƒ Experienţa a arătat că se pot realiza
construcţii din beton etanşe fără a se utiliza o
membrană impermeabilă
impermeabilă.
ƒ S-a constatat că fisurile traversante a căror
deschidere nu depăşeşte 0,1-0,2 mm se
autocolmatează rapid, astfel încât orice
scurgere dispare după doar câteva
â zile.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II Necesitatea controlului deschiderii fisurilor

ƒ Apariţia fisurilor de deschidere controlată, cu valori

între 0,1-0,3 mm, nu este de natură să prejudicieze
durabilitatea,
ii funcţionalitatea
f i i sau aspectul structurii.
ii
ƒ Trebuie evitată apariţia fisurilor necontrolate şi de
d hid
deschidere mare. Aceasta
A t se realizează
li ă în
î generall într-
î t
un mod indirect prin adoptarea unor măsuri simple:
a) măsuri de ordin constructiv şi tehnologic (de
exemplu o compoziţie şi un tratament adecvat al
betonului,, betonarea în etape,
p , realizarea de rosturi
de dilataţie apropiate etc.);
b) prevederea unei armături aderente minimale, în
zonele unde sub efectul acţiunilor directe sau
indirecte pot să apară eforturi de întindere
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA apropiate
i t de
d rezistenţa
i t ţ lla întindere
î ti d a betonului;
b t l i
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II Necesitatea controlului deschiderii fisurilor

ƒ Apariţia fisurilor de deschidere controlată, cu valori

între 0,1-0,3 mm, nu este de natură să prejudicieze
durabilitatea,
ii funcţionalitatea
f i i sau aspectul structurii.
ii
ƒ Trebuie evitată apariţia fisurilor necontrolate şi de
d hid
deschidere mare. Aceasta
A t se realizează
li ă în
î generall într-
î t
un mod indirect prin adoptarea unor măsuri simple:
c) o repartizare adecvată a barelor de armătură,
armătură
prin limitarea distanţei între armături şi a
diametrului maxim al barelor.
d) limitarea eforturilor de întindere în armătură sub
încărcări frecvente sau cvasipermanente, prin
dispunerea unei cantităţi mai mari de armătură în
zona întinsă a secţiunii.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

Controlul fisurării constă în verificarea relaţiei:

w k ≤ w max
wk – deschiderea calculată a fisurii
wmax – deschiderea maximă admisă a fisurii

* Pentru clasele de expunere X0 si XC1, limita dată nu

urmăreşte evitarea coroziunii armăturii, ci păstrarea aspectului.
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
** Pentru clasa de expunere XD3 trebuie luate măsuri speciale.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 22
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1
Deschiderea fisurii este dată de diferenţa dintre lungimea deformată
a armăturii şi cea a betonului pe distanţa dintre două fisuri.
w w
Dacă în mod simplificat se consideră o
deformaţie medie constantă, atât în
beton cât şi în armătură,
beton, armătură deschiderea
fisurii este:

w k = s r ,max (ε sm − ε cm )
sr

εsm εs,max

sr,max - distanţa ma
maximă
imă dintre fis
fisuri;
ri;
εcm εc,max
εsm - deformaţia medie a armăturii,
ţ
incluzând efectul deformaţiilor
fb,max impuse şi ţinând cont de
fbm
participarea betonului întins;

IVE
RSITATEA TEHNI
CA
εcm - deformaţia medie a
betonului între fisuri
UN

Şef lucrări dr.ing.sEugen

r / 2 Lozincă sr / 2
Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1
Conform EC2 diferenţa dintre alungirea medie a armăturii şi cea a betonului
se determină cu formula empirică:

fct,eff este valoarea medie a rezistenţei la întindere a betonului în momentul

când se presupune că apar primele fisuri.
fct,eff = fctm însă se poate adopta o valoare inferioară, [fctm(t)], dacă
fi
fisurarea se produce
d înainte
î i t ded 28 de
d zile
il

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 24
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

GRINDĂ

PLACĂ

ELEMENT
ÎNTINS
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1
Distanţa maximă dintre fisuri se calculează astfel:
I. Dacă armăturile sunt relativ apropiate, respectiv dacă
di t ţ dintre
distanţa di t armături
ăt i estet ≤ 5(c+φ/2)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1
Distanţa maximă dintre fisuri se calculează astfel:
II. Dacă distanţa dintre armături este > 5(c+φ/2)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

Măsuri de limitare a deschiderii fisurilor

Din
i analiza
i relaţiei
i i de calcul rezultăă următoarele
ă modalităţi
i ă i de
limitare a deschiderii fisurii:
ƒ Limitarea efortului din armătura întinsă sub acţiunea
încărcărilor de exploatare (asociate SLS).
ƒ Adoptarea
p unor diametre mai mici şşi,, respectiv,
p , a unor distanţe
ţ
mai reduse între armături. Astfel se reduce distanţa dintre fisuri
şi implicit deschiderea fisurii (fisurare distribuită).
ƒ Utilizarea armăturilor cu aderenţă bună (bare profilate).
ƒ Creşterea procentului efectiv de armare (ρp,eff). Aceasta
presupune fie majorarea cantităţii de armătură,
armătură fie reducerea
ariei Ac,eff . În consecinţă, este necesar să plasăm armăturile cât
mai aproape de faţa întinsă a betonului (acoperire mică).
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

Măsuri de limitare a deschiderii fisurilor

Dacăă din
i condiţia
i i de rezistenţă
i ă la foc
f sau din
i cauza unuii mediu
i cu
agresivitate chimică ridicată este necesară o grosime mare a
stratului de acoperire cu beton, pentru controlul deschiderii
fisurilor se poate dispune o armătură suplimentară, amplasată în
grosimea stratului de acoperire cu beton.

Armături de rezistenţă

Armături suplimentare
pt. limitarea deschiderii fisurilor

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

Limitarea deschiderii fisurilor fără calcul

Verificarea deschiderii fisurilor se poate face fără un calcul direct, dacă diametrul
maxim şi distanţa maximă dintre bare respectă următoarele condiţii:

UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
Aceste tabele au fost elaborate considerându-se c = 25mm; fct,eff = 2,9MPa;
hcr=0,5; (h-d)=0,1h; k1=0,8; k2=0,5; kc=0,4; k=1,0; kt=0,4 si k'=1,0.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. II Verificarea la fisurare după EN 1992-1-1

Limitarea deschiderii fisurilor fără calcul

kc este un coeficient care ţine seama de repartiţia eforturilor pe secţiune

imediat înainte de fisurare (vezi 7.3.2 din EN 1992-1-1)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 31
B.A. II

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat 32