Sunteți pe pagina 1din 48

B.A.

II

BETON PRECOMPRIMAT

Noţiuni
ţ ggenerale

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ Betonul are drept calitate esenţială o bună


rezistenţă
ţ la compresiune,
p , în p
prezent fiind
posibil să se obţină rezistenţe la compresiune
mari şşi foarte mari ((40-100 N/mm2), însă
rezistenţa la întindere a betonului are valori
foarte modeste,, nedepăşind
p ş uzual 3 N/mm2.
ƒ În consecinţă, principiul de bază al betonului
armatt constă
tă îîn preluarea
l eforturilor
f t il de d
întindere prin armături din oţel, zona întinsă
d beton
de b t fiind
fii d fisurată.
fi tă

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 2
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ Fisurile nu afectează comportarea elementelor


structurale în exploatare,
p , atâta vreme cât au
deschideri sub anumite valori.
ƒD
Deschiderile
hid il fisurilor
fi il suntt direct
di t proporţionale
ţi l
cu valorile eforturilor unitare din armăturile
d oţel,
de ţ l respectiv
ti invers
i proporţionale
ţi l cu
cantitatea armăturii.
ƒ În general, pentru ca deschiderea fisurilor să
nu depăşească
p ş limita admisă de 0,2
, - 0,3
, mm,,
se impune ca în exploatare efortul unitar din
armătură să nu depăşească
p ş cca. 200 N/mm2.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 3
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ În prezent, se pot produce oţeluri de înaltă


rezistenţă
ţ cu valori ale eforturilor de rupere
p de
ordinul a 1500-2000 N/mm2. Însă, din cauza
necesităţii
ţ de a limita deschiderea fisurilor,,
utilizarea oţelurilor de înaltă rezistenţă în
elementele de beton armat nu este posibilă.
p
ƒ Exploatarea deplină a proprietăţilor oţelurilor
d îînaltă
de ltă rezistenţă
i t ţă poate
t săă devină
d i ă posibilă
ibilă
doar prin introducerea unor eforturi iniţiale de
compresiune
i în
î zonele
l în
î care încărcările
î ă ă il ded
exploatare generează eforturi de întindere.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 4
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ PRECOMPRIMAREA constă în supunerea


artificială a elementelor structurale din beton
la un sistem de eforturi permanente iniţiale,
care suprapuse
p p p
peste eforturile p
produse de
încărcările exterioare conduc la eforturi
rezultante cuprinse
p între limite p
pe care
materialul le poate suporta în deplină
siguranţă
g ţ sub toate aspectele.
p
ƒ Deci, SCOPUL PRECOMPRIMĂRII ESTE
DE A ANULA SAU REDUCE CONVENABIL
EFORTURILE DE ÎNTINDERE PRODUSE
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA DE ACŢIUNILE EXTERIOARE
EXTERIOARE.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 5
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ Ideea precomprimării apare cu mult timp în


urmă ppe scara dezvoltării umane:
ƒ la prinderea cozilor de ciocan, teslă, topor, cazma;
ƒ la realizarea roţii cu spiţe asamblată prin bandajul
metalic încălzit în prealabil;
ƒ la asamblarea butoiului din doageg strânse p prin
tensionarea unor cercuri de fier balot.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 6
B.A. II Ideea precomprimării

ƒ Strângerea
g cercurilor de fier ggenerează eforturi de
întindere în acestea şi totodată apariţia unor eforturi
iniţiale de compresiune în doagele de lemn, astfel încât,
î exploatare, butoiul
în i să poată rezista
i eforturilor
i
radiale de întindere produse de presiunea coloanei de
lichid depozitat în butoi
butoi.
ƒ Principiul de fabricare a butoaielor este utilizat în
prezent la construirea unor rezervoare cilindrice
alcătuite din elemente prefabricate asamblate prin
RSITATEA TEHNI
precomprimarea realizată prin strângerea
(tensionarea) unei armături circulare.
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 7
B.A. II Soluţii de precomprimare

ƒ Precomprimarea se poate realiza prin:


ƒ utilizarea
tili unor prese şii blocarea
bl
elementelor în poziţie deformată prin pene
(d exemplu,
(de l lla execuţia
ţi pistelor
i t l de
d aviaţie);
i ţi )
ƒ utilizarea unei armături pretensionate
p
(întinsă înainte de aplicarea încărcărilor
exterioare asupra
p elementului). )
ƒ Precomprimarea prin intermediul unei armături
pretensionate este de departe soluţia cea mai utilizată
în practică. Din acest motiv prezentarea se referă
exclusiv la aspectele esenţiale ale acestei soluţii de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA

precomprimare.
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 8
B.A. II Soluţii de precomprimare

ƒ Există
E i ă două
d ă moduri
d i ded realizare
li a
precomprimării prin utilizarea
armăturilor:

ƒ cu ARMĂTURĂ PRE-ÎNTINSĂ

ƒ cu ARMĂTURĂ POST-ÎNTINSĂ

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 9
B.A. II

Precomprimarea cu
armături PRE-întinse

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 10
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI PRE-ÎNTINSE

ƒ Întinderea armăturii se face înainte de


turnarea betonului.
ƒ Pentru a păstra alungirea iniţială până la întărirea
betonului,, armătura trebuie blocată provizoriu
p la
capete în poziţie tensionată.
armătura preîntinsă.
ancoraj

a) tipar metalic rigid cu deformabilitate axială neglijabilă


pentru execuţia şi precomprimarea unui singur element

culee de b.a.
ba armătura preîntinsă
preîntinsă.

ancoraj
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

b) stand lung pentru execuţia şi precomprimarea


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă “în serie” a mai multor elemente
Catedra Construcţii de Beton Armat 11
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI PRE-ÎNTINSE

ƒ Betonul este turnat în contact direct cu


armătura pretensionată, astfel încât odată cu
întărirea betonului se realizează şi aderenţa.
ƒ După întărirea betonului armătură preîntinsă
este eliberată din ancorajele de la capăt.
ƒ Armătura tinde să se scurteze şi prin aderenţă
transmite forţe de precomprimare betonului,
care devine comprimat.
ƒ Operaţia de transmitere a forţei de
precomprimare la elementul de beton se
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
numeşte TRANSFER.
TRANSFER
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 12
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI PRE-ÎNTINSE
efortul de întindere forţa de întindere
din armătura preîntinsă din armătura preîntinsă

“durata”
(momentul) “durata”
transferului transferului

efortul de compresiune
din beton

forţa de compresiune
din beton

La sfârşitul transferului, forţa de întindere din armătură


îşi face echilibru cu forţa de compresiune din beton.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 13
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI PRE-ÎNTINSE

ƒ Deoarece necesită instalaţii fixe şi cofraje de inventar


relativ scumpe, tehnologia de precomprimare cu
armături
ăt i preîntinse
î ti este
t indicată
i di tă în î special
i l în
î fabricile
f b i il
de prefabricate, pentru producţia de serie.
ƒ Pentru a putea fi transportate, lungimea acestor
elemente nu poate fi prea mare.
ƒ Uzual traseul armăturilor preîntinse este drept, deşi în
anumite cazuri pot fi realizate şi trasee frânte din
segmente
t rectilinii.
tili ii

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 14
B.A. II

Precomprimarea cu
armături POST-întinse

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 15
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI POST-ÎNTINSE

ƒ Pretensionarea armăturii se realizează DUPĂ


ÎNTĂRIREA BETONULUI.
ƒ Este esenţial ca betonul să nu se întărească în
contact cu armătura
armătura.
ƒ Pretensionarea se realizează simultan cu
precomprimarea
i (transferul)
(t f l) prin
i intermediul
i t di l
unor prese care sunt reazemate pe beton.
ƒ După atingerea nivelului de precomprimare
dorit, armătura este blocată definitiv pe
p
elementul de beton prin dispozitive speciale de
ancoraj.j Acestea au un rol hotărâtor în
transmiterea forţei de precomprimare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 16
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI POST-ÎNTINSE

ƒ Armătura poate fi poziţionată în interiorul


elementului, în canale drepte sau curbe
realizate prin ţevi de diferite materiale.

ƒ La rezervoarele de formă cilindrică armătura


poate fi post-tensionată prin înfăşurare la
exteriorul betonului, după întărirea acestuia.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 17
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI POST-ÎNTINSE

ƒ După blocarea armăturilor, pentru realizarea


aderenţei, în canal se injectează un mortar
special necontractil.
ƒ Precomprimarea cu armături postîntinse poate
fi aplicată cu succes pe şantiere, atunci când
sunt necesare forţe de precomprimare mari şi
trasee curbe ale armăturilor, cu avantaje
deosebite în cazul elementelor încovoiate.
încovoiate
ƒ Această tehnologie se recomandă la elemente
d proporţii
de ţii şii deschideri
d hid i mari, i având
â d îîn
vedere că realizarea ei implică consum de
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ancoraje
j şii alte
lt piese
i auxiliare.
ili
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 18
B.A. II Precomprimarea cu ARMĂTURI POST-ÎNTINSE
forţa de întindere
din armătura postîntinsă

efortul de întindere
din armătura postîntinsă
durata
transferului

d
durata
t
transferului

efortul de compresiune
din beton forţa de compresiune
din beton

Pe toată durata transferului eforturile şi forţele din


armătură şşi beton cresc în acelaşi
ş timp,
p, de la zero la
valoarea “ţintă”, forţele fiind în permanenţă în echilibru.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 19
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

ƒ La elemente din beton precomprimat se utilizează


două categorii de armături:
ƒ Armăturile ACTIVE reprezintă acele armături
pretensionate prin întinderea cărora se
realizează
li ă precomprimarea
i betonului.
b l i
ƒ Armăturile pasive reprezintă armăturile fără
efort iniţial care sunt utilizate ca în cazul
elementelor de beton armat.

armături
pasive

armături
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
ACTIVE

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 20
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Calităţi necesare pentru armăturile active:


ƒ Să aibă caracteristici de rezistenţă
ţ înalte. Pentru a
realiza o precomprimare eficientă, rezistenţa
armăturilor trebuie să fie de cel puţin 800 N/mm2.
ƒ Să prezinte deformaţii de durată cât mai mici (fluaj).
ƒ Să nu fie casante (alungiri la rupere suficient de mari).
ƒ Să asigure o aderenţă bună cu betonul, în special în
cazul utilizării armăturilor preîntinse, situaţie în care
aderenţa reprezintă mecanismul esenţial pentru
realizarea transferului forţei de precomprimare.
ƒ Deoarece înnădirea armăturilor este dificil de realizat,
lungimea
g de livrare a armăturilor trebuie să fie
suficient de mare, pentru realizarea traseelor necesare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 21
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Pentru armăturile active se utilizează 2 tipuri de oţel:


ƒ Sârme netede ((SBP)) sau amprentate
p ((SBA)) de oţel
ţ
pentru beton precomprimat; acestea sunt obţinute
prin trefilarea unor sortimente de oţel carbon din
categoria
i oţelurilor
l il dure
d cu caracteristici
i i i îmbunătăţire
î b ăăi
prin tratamente termice de detensionare, prin care se
reduc tensiunile reziduale rezultate în urma trefilării
trefilării.
ƒ Oţel-beton laminat la cald de tip PC 90 şi PC 100, cu
un conţinut de carbon de 00,45
45 - 0,70%
0 70% aliat cu Si şi Mn
pentru obţinerea unor deformaţii mai mari la rupere şi
pentru îmbunătăţirea
p ţ proprietăţilor
p p ţ de sudabilitate.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat
Profilul barelor laminate la cald de tip PC 90 22
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Sârmele pentru bet. precompr. se livrează sub formă de:


ƒ toroane şşi liţe
ţ în cazul utilizării p
procedeului de
precomprimare cu armături preîntinse (în vederea
realizării unor suprafeţe aderente la beton).

a) de 2 sârme

b) de 3 sârme

c) de 7 sârme

RSITATEA TEHNI
IVE

Împletituri de sârme pentru beton precomprimat [liţe (a,b) şi toroane (c)]


CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 23
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

Sârmele pentru bet. precompr. se livrează sub formă de:


ƒ cabluri ((fascicule de sârme paralele),
p ), în cazul
tehnologiei de precomprimare cu armături postîntinse.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 24
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT

ƒ Oţelurile de înaltă rezistenţă nu prezintă limite precis


definite pentru rezistenţa de curgere.
ƒ În mod convenţional se definesc limita de elasticitate
σ0,01 şi limita de curgere σ0,2 drept eforturile unitare
cărora
ă l descărcare
la d ă lle corespund
d deformaţii
d f ii
remanente de 0,01% şi, respectiv 0,2%.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 25
B.A. II ARMĂTURI PENTRU BETON PRECOMPRIMAT
ƒ Solicitate peste valoarea σ0,01 oţelurile de înaltă rezistenţă
prezintă deformaţii de natură reologică sub solicitare constantă.
ƒ C
Creşterea
t deformaţiilor
d f ţiil armăturii
ăt ii supuse unuii efort
f t constant
t t se
numeşte FLUAJ.
ƒ Deoarece la elementele din beton precomprimat armătura
pretensionată are lungimea fixată, tendinţa de scurtare
împiedicată conduce la RELAXAREA ARMĂTURII, respectiv la
reducerea efortului unitar (pierdere de efort).
efort)

FLUAJUL armăturii
sub efort constant

RELAXAREA armăturii
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

sub alungire constantă


Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 26
B.A. II BETOANE PENTRU ELEMENTE PRECOMPRIMATE

Calităţi necesare pentru betonul utilizat la realizarea


elementelor precomprimate:
ƒ Să aibă o rezistenţă înaltă :
ƒ deoarece în momentul transferului betonul este
supus la forţe de compresiune foarte mari;
ƒ pentru preluarea eforturilor tangenţiale de
aderenţă;
ƒ pentru a spori încărcările la care intervine
fisurarea, în special cea înclinată.
ƒ Să aibă o întărire rapidă,
rapidă astfel încât să dezvolte
rezistenţe mari într-un timp cât mai scurt, întrucât, în
special
p la elemente p
prefabricate, se urmăreşte să se
reducă durata ciclului de producţie.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 27
B.A. II BETOANE PENTRU ELEMENTE PRECOMPRIMATE
ƒ Betoanele folosite uzual la realizarea elementelor de beton
precomprimat se înscriu în intervalele de clasă C30/37 şi C45/55.
ƒ T
Tendinţa
di ţ actuală
t lă este
t de
d a realiza,
li prin
i tehnologii
t h l ii avansate,
t
betoane de clasă C50/60 - C80/95.
ƒ O rezistenţă înaltă oferă avantajul de a putea realiza elemente cu
forme şi secţiuni extrem de economice, în care materialul să fie
distribuit strict în funcţie de necesarul de rezistenţă la diferite
solicitări.
solicitări

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 28
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ Pentru blocarea armăturilor active în poziţie


tensionată se utilizează două categorii de ancoraje:
ƒ ancoraje mobile (active) care permit blocarea
armăturii active la extremitatea de la care se face
î i d
întinderea sa;
ƒ ancoraje fixe (pasive), care împiedică orice
mişcare, faţă de beton, a extremităţii cablului
opusă celei de la care se face întinderea.
o exterioare, care rămân accesibile după
betonare, sau
o încorporate în beton, care funcţionează fie prin
presiune, fie prin aderenţă.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 29
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE MOBILE
ƒ Ancoraje metalice cu pene utilizate într-o gamă mare de
variante;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 30
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE MOBILE
ƒ Ancoraje cu piuliţă utilizate la armăturile realizate din bare
laminate la cald şi prevăzute cu filet la extremităţi;

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 31
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE MOBILE
ƒ Ancorajul inel-con folosit în varianta simplă sau în varianta
inel-con dublu.
ƒ sistemul de ancorare cel mai răspândit în ţara noastră.
ƒ realizează o fixare sigură, după o lunecare neglijabilă
faţă de alungirea aplicată sârmelor.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 32
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE FIXE
ƒ Ancorajul exterior cu buclă şi dorn
ƒ cel mai răspândit ancoraj fix din România
ƒ armăturile fac o buclă în jjurul unui dorn care se sprijină
p j
pe o placă metalică fixată pe beton

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 33
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE FIXE
ƒ Ancoraj prin presiune înglobat în beton
ƒ armăturile fac o buclă în jurul unei plăci curbe în contact
direct cu betonul

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 34
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ ANCORAJE FIXE
ƒ Ancoraj prin aderenţă (Freyssinet)
ƒ sârmele depăşesc teaca pe o lungime suficientă pentru a
asigura ancorajul prin aderenţă
ƒ pentru
t a didiminua
i eforturile
f t il în î beton,
b t sârmele
â l suntt
desfăcute în evantai
ƒ aderenţa este ameliorată dacă sârmele sunt ondulate sau
curbate pentru a forma ciocuri.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 35
B.A. II ANCORAREA ARMĂTURILOR ACTIVE

ƒ În funcţie de lungimea elementului:


ƒ fasciculul poate să fie tras doar de la un
singur capăt, respectiv să aibă un ancoraj
mobil şi unul fix sau
ƒ fasciculul poate să fie tras de la ambele
capete,t caz înî care este
t prevăzut
ă t cu
ancoraje mobile la ambele capete, care pot
fi ttrase fi
fie simultan,
i lt fie
fi succesiv
i (pe
( rând).
â d)

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 36
B.A. II PRETENSIONAREA ARMĂTURILOR

ƒ Pretensionarea cablurilor se face prin


intermediul preselor hidraulice.
ƒ Presa cu dublu efect utilizată curent la
pretensionarea armăturilor este alcătuită
dintr-o cameră fixă şi o cameră mobilă ce
poate culisa în raport cu prima
prima.
ƒ Camera fixă este sprijinită pe elementul de
b t căruia
beton ă i îi urmeazăă săă i se aplice
li
precomprimarea.
ƒ Camera mobilă este prevăzută pe exterior cu
sisteme de blocare p
provizorie a sârmelor
tensionate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 37
B.A. II PRETENSIONAREA ARMĂTURILOR
ƒ Introducând ulei sub presiune, camera mobilă se depărtează faţă
de camera fixă (implicit şi faţă de marginea elementului de beton)
întinzând cablurile p
până se atinge
g alungirea
g proiectată.
p
ƒ După aceasta se introduce ulei sub presiune în camera fixă,
pistonul acesteia împingând conul ancorajului în locaşul din
inelul fixat pe capătul elementului blocând
â astfel armăturile.

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 38
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

ƒ Pierderile de tensiune reprezintă diminuări ale


efortului unitar din armăturile active generate de
di
diverse fenomene
f ce apar atât
tât în
î fazele
f l ded execuţie
ţi a
elementelor, precum şi în exploatare.
ƒ PIERDERILE TEHNOLOGICE reprezintă i tă fenomene
f
instantanee care au cauze legate de tehnologia de execuţie:
i. Frecarea la întinderea armăturilor;;
ii. Lunecarea armăturilor în ancoraj la blocare;
iii. Pretensionarea succesivă (nesimultană) a cablurilor
iv. Deformaţiile generate de tratamentul termic al betonului.
ƒ PIERDERILE REOLOGICE reprezintă fenomene de durată care
se dezvoltă
ă pe o perioadă
i ă lungă
ă de timp
i ce durează
ă maii mulţii ani:
i
v. Relaxarea armăturii sub alungire constantă;
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
vi Curgerea lentă a betonului
vi. betonului.

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 39
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

ƒ Pierderile de tensiune se calculează diferit pentru cele


două tehnologii de precomprimare.
ƒ În cazul precomprimării cu ARMĂTURI PREÎNTINSE
apar următoarele pierderi de tensiune:
ƒ În Faza Iniţială (înaintea transferului):
Δσλ – pierdere datorată lunecării (reculului) în ancoraj
Δσs – pierdere datorată tensionării succesive a armăturilor
Δσri – pierdere datorată relaxării armăturii înainte de transfer
Δσt – pierdere datorată tratamentului termic al betonului
ƒ În Faza Finală (în timp):
Δσrf – pierdere datorată relaxării armăturii după transfer
Δσφ – pierdere datorată curgerii lente a betonului

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 40
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

ƒ Pierderile de tensiune se calculează diferit pentru cele


două tehnologii de precomprimare.
ƒ În cazul precomprimării cu ARMĂTURI POSTÎNTINSE
apar următoarele pierderi de tensiune:
ƒ În Faza Iniţială (în timpul transferului şi la blocare):
Δσf – pierdere datorată frecărilor pe traseul armăturii
Δσs – pierdere datorată tensionării succesive a armăturilor
Δσstr – pierdere datorată strivirii betonului sub armăturile
înfăşurate (doar la rezervoarele cilindrice)
Δσλ – pierdere datorată lunecării (reculului) în ancoraj
ƒ În Faza Finală (în timp):
Δσr – pierdere datorată relaxării armăturii
Δσφ – pierdere datorată curgerii lente a betonului
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 41
B.A. II PIERDERI DE TENSIUNE

ƒ Evaluarea cât mai exactă în faza de proiectare


a tuturor pierderilor de tensiune este extrem
de importantă:
ƒ Subevaluarea pierderilor de tensiune conduce la
realizarea unui grad de precomprimare inferior
celui dorit şi conduce la o comportare
nesatisfăcătoare în exploatare.
ƒ Supraestimarea pierderilor de tensiune conduce la
sporirea nejustificată a forţei de precomprimare,
respectiv la un consum inutil de armătură. La
t
transfer
f pott săă aparăă probleme
bl d
de strivire
t i i locală
l lă a
betonului întrucât forţele de compresiune sunt mai
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
mari decât cele evaluate prin calcul.
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 42
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea


unor grade diferite de precomprimare.
ƒ Precomprimarea totală sau integrală
• Este aceea care compensează în totalitate eforturile produse de
î ă ă il utile
încărcările il de
d exploatare.
l
• Întreaga secţiune de beton rămâne activă şi se calculează ca
pentru stadiul I ((nefisurat)) de comportare.
p p

ME

NP
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

σP σM σ c ,inf ≤ 0
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă
Catedra Construcţii de Beton Armat 43
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea


unor grade diferite de precomprimare.
ƒ Precomprimarea limitată
• În situaţia de încărcare maximă pot apărea unele eforturi
unitare
i de
d întindere
î i d în
î beton,
b d sporurile
dar il de
d eforturi
f i unitare
i
în armături sunt limitate la valori prescrise.
• Sub încărcările maxime de exploatare
p se admit fisuri foarte
puţin deschise care trebuie să se închidă când încărcarea
revine la valorile încărcărilor de exploatare de lungă durată.

ME

NP

σP σM σ c ,inf < f ctd


RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă Δ σ p < Δ σ p ,adm 44


Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II GRADE DE PRECOMPRIMARE

Considerente tehnice şi economice conduc la adoptarea


unor grade diferite de precomprimare.
ƒ Precomprimarea moderată
• Eforturile unitare de întindere depăşesc curent rezistenţa la
î i d
întindere a betonului.
b l i
• Se admit fisuri foarte puţin deschise sub încărcările de
exploatare
p de lungă
g durată ((~ 0,1
, mm), ), fisuri care se pot
p
deschide până la 0,2 mm când elementul este încărcat în mod
excepţional cu încărcările maxime de exploatare.

ME

NP
RSITATEA TEHNI
IVE

σ c ,inf > f ctd


CA
UN

σP σM
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă wk < wmax 45
Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II AVANTAJELE betonului precomprimat
1) Prin impunerea unei stări de eforturi iniţiale, corelată cu
mărimea încărcărilor exterioare se poate obţine o
distribuţie foarte avantajoasă a eforturilor în exploatare.
exploatare
2) Betonul precomprimat permite utilizarea oţelului de
î ltă rezistenţă
înaltă i t ţă cu economii ii importante
i t t ded materiale
t i l şii
de cost, întrucât preţul armăturilor creşte mult mai încet
decât cresc rezistenţele lor.
3) Ca urmare a folosirii betoanelor de înaltă rezistenţă
dimensiunile elementelor de beton precomprimat rezultă
mai mici decât cele din beton armat şi, în consecinţă,
ggreutatea acestor elemente este sensibil mai mică.
4) Prin precomprimare se poate elimina sau limita fisurarea
betonului având efecte favorabile p
privind aspectul
p şşi
protecţia armăturilor împotriva coroziunii.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 46
B.A. II AVANTAJELE betonului precomprimat
5) Datorită rigidităţii net superioare, dar şi contrasăgeţii
iniţiale la transfer deformaţiile elementelor de beton
precomprimat sunt substanţial mai mici decât cele ale
elementelor de beton armat.
6) R
Rezervoarele
l din
di bbeton
t precomprimat
i t pentru
t lichide
li hid sau
gaze posedă etanşeitate mult superioară celor realizate
din beton armat.
7) Precomprimarea permite realizarea unor elemente de
dimensiuni foarte mari prin asamblarea unor elemente
de dimensiuni mai mici.
8) Obţinerea unor performanţe tehnice spectaculoase în
ceea ce priveşte deschiderile elementelor, în special în
domeniul ppodurilor şi
ş a acoperişurilor
p ş pentru
p spaţii
p ţ de
mari deschideri.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 47
B.A. II DEZAVANTAJELE betonului precomprimat
1) Este necesară o tehnologie mai complicată de execuţie
care implică utilaje şi instrumente scumpe, a căror
manipulare reclamă tehnicitate superioară şi un consum
mai mare de manoperă pentru execuţie.
2) E
Este
t necesarăă o proiectare
i t maii complexă
l ă necesitând
itâ d o
pregătire superioară şi un timp de proiectare mai lung.
3) Di
Din cauza forţelor
f ţ l ded precomprimare
i extrem
t de
d marii
există un risc mai mare de accident, în cazul unei
proiectări sau execuţii defectuoase.
defectuoase
4) Apariţia unor eforturi parazite în cazul unor construcţii
static nedeterminate.
nedeterminate Din acest motiv de cele mai multe
ori se preferă ca precomprimarea să fie utilizată la
elementele structurale a căror deformare este liberă,,
respectiv la elementele static determinate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă


Catedra Construcţii de Beton Armat 48