313. Articulaţia coxofemurală – structura, ligamentele, vascularizaţia, inervaţia.

Articulatia coxofemurala are forma sferoida, constituita din capul femurului si suprafata
semilunara a cavitatii cotiloide. Mai mult de ½ din capul femurului se afla in cavitatea
cotiloida si este inconjurat de bureletul glenoidal sau acetabular. Capsula articulara sa
insereaza pe marginea cavitatii cotiloide a osului coxal, astfel incit bureletele cartilaginos
acetabular se afla in interiorul articulatiei. Pe colul femural capsula se fixeaza: anterior- pe
linia intertrohanterica, posterior- medial de creasta intertrohanterica. Asadar, suprafata
anterioara a colului femural aproape in intregime se afla in cavitatea articulara, iar posterior
capsula articulara acopera aproximativ ½ a colului.
Distingem ligamente:
 Extraarticulare – formeaza inelul fibros al capsulei.
1. lig iliofemural- cel mai puternic; incepe de la spina iliaca anterioara inferioara si se
insereaza pe suprafetele mediala si anterioara ale marelui trohanter, pe linia
intertrohanterica, ajungand pina la trohanterul mic. Latimea ajunge pina la 8cm,
grosimea pina la 8mm.
2. lig, pubofemural- situat mai medial; incepe de la ramura de jos a pubisului, se
indreapta spre trohanterul mic si se impleteste in zona orbiculara, care formeaza baza
inelului fibros al capsulei articulatiei coxofemurale. Fibrele zonei orbiculare sunt
situate circular, se fixeaza de spina iliaca anterioara inferioara si se unesc cu
segmentele adiacente ale oaselor bazinului prin ligamentele pubofemural si
ischiofemural.
 Intraarticulare
lig. Capitis femoris – care se intinde de la incizura acetabului spre foseta capului
femurului. E acoperit de membrana isnoviala si serveste drept amortizor in
preintimpinarea fracturilor cavitatii cotiloide. Artera ligamentului fiind o ramura a art
obturatorii, participa la alimentarea capului femurului.

Articulatia este alimentata de reteaua articulara, formata din arterele circumflexe mediala
si laterala femurale – ramuri ale arterei femurale profunde si art obturatorie. Refluxul venos
are loc in venele profunde ale femurului si bazinului. Capsula este inervata de nn obturatorius,
femoralis et ischiadicus.

314. Căile posibile de răspândire a puroiului din articulaţia coxofemurală.

Locurile slabe ale capsulei articulatiei coxofemurale sunt situate intre ligamentele ei, fapt
ce are o mare insemnatate in raspindirea colectiilor purulente din articulatie.
1. Un loc slab se afla anterior, intre ligamentele pubofemural si iliofemural. Rupand
aceasta portiune a capsulei, colectia purulenta se raspindeste in teaca fasciala a
muschiului iliopsoas, in bursa iliopectinee, unde linga trohanterul mic al femurului se
formeaza purulenta fuzata. In 10% din cazuri cavitatea articulatiei comunica cu
aceasta bursa sinoviala, care este dispusa intre capsula articulara si teaca fasciala a
muschiului iliopsoas.
2. Al doilea loc slab este situat in regiunea posteroinferioara a colului femural, sub
marginea inferioara a ligamentului ischiofemural, care incepe de la tuberozitatea
ischiadica, marginea posteroinferioara a cavitatii cotiloide si se insereaza pe fosa
 trohanterica. Aici stratul fibros al capsulei este lax legat de colul femural si de sub el
proemineaza o punga sinoviala sub care este amplasat obturatorul extern. Trecind
prin acest loc slab, colectia purulenta din cavitatea articulara se extinde pe parcursul
tecii obturatorului extern spre suprafata mediala a coapsei. De aici, prin canalul
obturator puroiul poate difuza in cavitatea bazinului mic, iar pe parcursul
obturatorului extern si al vaselor circumflexe femurale mediale – in regiunea fesiera.
Mai departe, de sub marginea inferioara a fesierului mare, colectia purulenta poate
difuza pe fata posterioara a coapsei.

315. Anatomia topografia a n. sciatic, linia de proiecţie, raportul cu formaţiunile

anatomice pe parcurs.
Nervul sciatic si artera ce il insoteste (a comitans n ischiadici) sunt incorporati teaca
fasciomusculara.
- In 1/3 superioara a coapsei nervul este situat sub fascia lata, lateral de capatul lung al
bicepsului
- In 1/3 medie este acoperit de capul lung al acestui muschi
- In 1/3 inferioara se dispune intre biceps si semimembranos
Anterior de nerv se afla septul posterior intermuscular, care acopera muschiul aductor
mare. La intrarea in fosa poplitee nervul este amplasat medial, intre mm semitendinos si
semimembranos si bicepsul femurului – lateral. La marginea superioara a fosei poplitee nervul
sciatic bifurca in nervul tibial care trece prin mijlocul fosei poplitee si nervul peroneu comun,
deplasat anterior si lateral, paralel tendonului bicepsului femural. In 1/3 inferioara a regiunii
posterioare a coapsei se deschide orificiul inferior al canalului aductor. Aici mai superficial si
lateral se amplaseaza vena poplitee, iar mai profund si medial- art poplitee.

316. Topografia regiunii posterioare a genunchiului, fosa poplitee, limitele, conţinutul,

răspîndirea puroiului.
1. Piele – subtire si mobila
2. Tes subcutanat – uneori contine anastomoza dintre v saphena magna si v saphena
parva; medial se ramifica n saphenus, lateral – ramurile recurente ale n cutaneus
surae lateralis, in mijloc- ramurile n cutaneus femoris posterior.
3. Fascia proprie (poplitee) – prelungire a fasciei lata, trimite septuri care se insera pe
linia aspera a femurului.
4. Muschii care formeaza limitele fosei poplitee

Fosa poplitee:
- superomedial – tendoanele semimembranos si semitendinos
- superolateral – tendonul biceps femoris
- inferolateral si inferomedial – capetele medial si lateral al gastrocnemianului
- planseul – facies poplitea femoris
bursa articulatiei genunchiului
m popliteu si m plantaris(inconstant)

Fosa Jobert: cale de acces spre art poplitee

- anterior – tendonul adducto magnus
- posterior – tendonul semitendinos, semimembranos, gracilis
- superios – marginea m sartorius
- inferior – capul medial al gastrocnemianului si condilul medial al femurului

317. Proiecţia şi sintopia formaţunilor pachetului vasculonervos popliteu.

Vasele poplitee si nervul tibial trec vertical, situandu-se in urmatoarea consecutivitate:
din posterior in anterior si din lateral in medial- Nerv tibial, Vena poplitee si mai profund
Artera poplitee.

318. Căile de raspîndire a puroiului din fosa poplitee.

Tesutul celuloadipos al fosei poplitee comunica:
1. Pe traiectul nervului sciatic cu cel din regiunea posterioara a coapsei, si cu spatiul
profund de tesut adipos al regiuniunii fesiere.
2. Pe traiectul vaselor femurale cu canalul aductor si triunghiul femural (regiunea anterioara
a coapsei).
3. Pe traiectul vaselor poplitee si n tibialis cu regiunea posterioara a gambei (prin orificiul
delimitat de m soleus).

319. Topografia articulaţiei genunchiului.

Articulatia genunchiului este formata de fetele articulare ale condililor oaselor femural si
tibial, de asemenea suprafata articulara a rotulei.Este o articulatie bicondiliana si fiecare condil
are forma elipsoida. Miscarile se infaptuiesc in jurul a 2 axe – frontal si vertical.
Deoarece condilul medial este mai mare decit cel lateral, la articularea osuslui femural cu
cel tibial se formeaza un unghi deschis lateral – genu valgum fiziologic. Pe fetele articulare
ale tibiei sunt dispuse cartilajele intraarticulare – meniscuri medial si lateral. Meniscurile
sunt concrescute cu tibia, fixandu-se anterior si posterior pe eminenta intercondiliana, care
proemineaza in cavitatea articulara. Pe marginile ingrosate ale meniscurilor se fixeaza capsula
articulara. Meniscul medial are forma literei C si anterior concreste cu lig transversal al
genunchiului, care se extinde si asupra meniscului lateral, ce are forma ovala si e mai mobil.
Prin intermediul meniscurilo cavitatea este impartita in portiunea superioara si inferioara, care
comunica intre ele.

Distingem ligamente:
 Intraarticulare
Lig. Cruciatum anterius – incepe pe suprafata interna a condilului lateral al femulurui si
se insera anterior de eminenta intercondiliana
Lig. Cruciatum posterius – incepe pe suprafata externa a condilului medial si se insera
posterior de eminenta intercondiliana.
Lig cruciforme din anterior si lateral sunt tapetate cu membrana sinoviala, pe fata lor
posterioara invelisul lipseste. Din aceasta cauza cavitatea articulatiei in portiunea ei
posterioara e separata in 2 parti: mediala si laterala, care comunica anterior de ligamente.
 Extraarticulare
 Lig. Collaterale fibulare - uneste epicondilul lateral al femurului si capul fibulei; e
separat de capsula articulatiei de un strat de tesut celular lax.
Lig. Collaterale tibiale - incepe de la epicondilul medial al femurului si se insera pe
margo infraglenoidale tibiae; e concrecut cu capsula articulara si cu meniscul medial.
Lig. Popliteum obliquum - e o prelungire a tendonului m semimembranos; deviaza de la
muschi in regiunea meniscului medial si se indreapta oblic in sus si lateral spre condilul lateral
al femurului. La contractia m semimembranos are loc incordarea capsulei articulare.

Capsula articulara se insera pe suprafata anterioara a femurului, cu 5 cm mai sus de

cartilajul articular, inferior de condilii femurului. Linia epifizara a femurului se afla in
cavitatea articulara. Anterior, capsula se insera pe marginea cartilajului rotulei. Linia epifizara
a tibiei e situata mai jos de capsula articulara, care se insera pe marginea cartilajului articular.
In locurile de trecere a foitei sinoviale pe capsula articulara se formeaza 9 funduri de sac:
- pe suprafata anterioara – funduri de sac superioare lateral, medial si anterior impar;
inferioare – anterior inferior lateral si medial.
- pe suprafata posterioara – superior lateral si medial; inferior lateral si medial.
Fundul de sac anterior comunica cu bursa sinoviala suprapatelara (inflamatia acesteia-
bursita, poate provoca inflamatia totala a articulatiei –gonita).

320. Lojele fasciale ale gambei, conţinutul, muşchii, vasele şi nervii (desen-schemă).

321. Anatomia topografică a regiunii posterioare a gambei – formaţiuni fascio-celulare,

canale, vase şi nervi.
 1. Pielea –subtire, mobila, formeaza plice
2. Tes subcutanat – trece v saphena parva impreuna cu n cutaneus surae medialis; pe
suprafata laterala trece n cutaneus surae lateralis; o fisie ingusta de piele e inervata in
partea mediala de n saphenus
3. Fascia proprie – in regiunea posterioara are 2 foite : - superficiala care formeaza
teaca pentru mm soleus si gastrocnemian; - profunda care formeaza un sept
intermuscular transvers ce acopera flexorii profunzi;
4. Muschii:
- superficial: gastrocnemian, soleus si tendonul m plantar (toate 3 tendoane impreuna
formeaza tendonul lui Ahile, care se insera pe tuberculul calcanean)
- profund: medial (flexor digitorum longus), lateral (flexor hallucis longus), intre ele si mai
anterior (tibialis posterior)
!!! Foita profunda a fasciei proprii delimiteaza spatiul fasciocelular profund al regiunii
posterioare a gambei; anterior acest spatiu e delimitat de oasele gambei si de membrana
interosoasa

322. Topografia regiunii anterioare a gambei – muşchii, vasele, nervii.

1. Pielea – subtire, concrescuta cu fascia si periostul; tesut adipos lipseste, in cazul
traumelor este foarte dureros.
2. Tesut subcutanat – lateral trece v saphena parva, medial – v saphena magna impreuna
cu n saphenus; anterolateral se ramifica n cutaneus surae lateralis; la limita dintre 1/3
medie si cea inferioara apare nervul peronier superficial.
3. Fascia proprie – densa si bine concrescuta cu periostul suprafetei anterioare a tibiei. Ea
formeaza septurile musculare ale gambei: 1) anterior, care se insera pe suprafata
anterioara a fibulei; 2) posterior, care se insera pe suprafata posterioara a fibulei.
Aceste septuri impart muschii in 3 loje: anterioara, laterala si posterioara
4. Muschi:
- loja anterioara: tibialis anterior, extensor digitorum longus, extensor hallucis longus,
fibularis tertius
- loja laterala: fibularis longus et brevis

323. Anatomia chirurgicală a canalului cruropopliteu (Hruber) – limitele,

orificiile, conţinutul.
Limite:
- anterior – m tibial posterior
- posterior – m solear si foita profunda a fasciei, care il acopera din anterior
- lateral – m flexor hallucis longus
- medial – m flexor digitorum longus
Orificiul superior este limitat de arcus tendineus m solei si m popliteus.
Orificiul anterior se afla in membrana interosoasa, prin el trece art tibiala anterioara.
Orificiul inferior este marginit anterior de m tibial posterior, posterior de tendonul
calcanean; prin el pachetul vasculonervos tibial posterior patrunde in canalul maleolar.

324. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial anterior.

 Pachetul vasculonervos al lojei anterioare este reprezentat de art tibiala anterioara, doua
vene omonime si nervul peronier profund, situat pe membrana interosoasa si fixat de ea prin
fibre conjunctive.
Art tibiala anterioara patrunde in regiunea anterioara prin membrana interosoasa , pe
marginea interna a fibulei, cu 4-5 cm mai jos de capul ei.
Nervul peronier profund patrunde in loja musculara anterioara prin septul intermuscular
anterior, situandu-se la inceput lateral de vase. In 1/3 medie a gambei el intretaie vasele
anterior, in 1/3 inferioara trece medial de el.
Pachetul vasculonervos e dispus in 1/3 superioara intre m tibialis anterior si m extensor
digitorum longus, in 1/3 inferioara – intre m tibialis anterior si m extensor hallucis longus.

325. Topografia canalelor musculoperoniere superior şi inferior, limitele, conţinutul.

Canalele se afla in regiunea anterioara a gambei, in teaca musculara laterala.
 Canalul musculoperonier superior se formeaza:
- intre inceputul m peroneu lung
- capul fibulei
- suprafata externa a condilului lateral al tibiei
Contine n fibular comun care aici se divide in nn fibular superficial si profund.

 Canalul musculoperonier inferior

- anterior – m tibial posterior
- posteruir – m flexor hallucis longus
- medial – fibula
- superior – m peroneu lung
- inferior – m peroneu scurt
Contine artera si vena fibulara.

326. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos tibial posterior.

Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare e situat in canalul cruropopliteu si este
constitui din art tibiala posterioara, doua vene omonime si n tibial. Pe tot parcursul canalului
nervul este dispus lateral de vase. In 1/3 superioara de la artera se ramifica art peroniera, care
se indreapta in canalul musculoperonieri inferior.

327. Sistemul venos superficial şi profund al gambei, rolul lor în refluxul venos în
condiţii normale şi patologice.
Venele supeficiale ale membrului inferior care sunt denumite si epifasciale formeaza
retele care nu insotesc arterele si care dreneaza sangele venos spre cele doua colectoare
venoase superficiale principale: vena safena mare (interna) si vena safena mica (externa).Cele
doua vene safene isi au originea la nivelul arcului venos dorsal al piciorului in care se varsa
venele digitale ale piciorului. Mai exact, din capatul medial al arcului porneste vena safena
interna, iar din cel lateral vena safena externa. Intre cele doua vene exista multiple anastomoze
care alcatuiesc o retea venoasa dorsala cu ochiuri mari, pe fata dorsala a piciorului.

Vena safena magna - De la origine inspre proximal, trece peste fata mediala a maleolei
tibiale, apoi inapoia marginii mediale tibiale, pe fata interna a gambei. Apoi trece inapoia
condilului medial al tibiei si al femurului si se indreapta spre radacina coapsei la nivelul
hiatului safen situat la aproximatv 4 cm sub ligamentul inghinal si la 1,5 cm de mijlocul
arcadei crurale. La gamba vena safena magna primeste ca afluent vena safena anterioara
superficiala si un arc venos posterior numita vena Leonardo, dupa numele lui Da Vinci.
Proiectia safenei pe tegument este reprezentata de o linie ce uneste maleola tibiala cu hiatul
safen, nivel la care vena safena interna se varsa in vena femurala printr-o crosa orientata
posterior. La nivelul crosei exista o variabilitate a venelor care se varsa si formeaza „steaua
venoasa a lui Paturet” (vena epigastrica superficiala, venele rusinoase externe, vena
circumflexa iliaca superficiala si inconstant vena safena accesorie.

Vena safena parva - Trece de la picior la gamba fiind situata inapoia maleolei externe
peroniere si urmeaza un traiect rectiliniu ascendent pe axul medial al fetei posterioare a
gambei. Initial este plasata superficial in tesutul subcutanat si apoi patrunde intr-o dedublare a
fasciei la nivelul muschiului gastrocnemian. in fosa poplitee descrie o crosa orientata ventral
si se varasa in vena poplitee. Locul de abusare este variabil (jos sau inalt chiar spre coapsa) si
uneori exista o vena superficiala in continuarea safenei externe.

Vena safena interna si vena safena externa sunt legate prin multiple anastomoze. Una
dintre acestea este marea vena anastomotica Giacomini care este o anastomoza femuro-
poplitee ce coboara oblic in esarfa pe fata posterioara a coapsei.

Deci la gamba sunt 3 perechi de vene profunde care insotesc arterele.

Venele tibiale posterioare primesc perforantele Cockett. Prin unirea venelor tibiale cu
venele peronierese formeaza trunchiul tibio-peronier care primeste si venele muschiului
solear.

Venele muschiului gastrocnemian sunt reprezentate de doua vene eventual cea mediana
este dubla. Acestea se varsa in vena poplitee la acelasi nivel cu vena safena extema.Exista
frecvent o varianta in care varsarea este comuna. Venele muschilor gastrocnemian sunt
valvulate.

Venele muschiului solear denumite sinusoidele soleare sunt de obicei largi, sinuoase si
avalvulate. Varsarea venelor soleare se poate face in venele tibiale posterioare in peroniere sau
uneori direct in vena poplitee.

De la arcul tendinos al solearului venele se continua cu vena poplitee alaturata arterei si

strabate ascendent pe mijloc regiunea poplitee pana la aductori; primeste vena safena externa.

328. Prin ce se manifestă dereglările funcţionale în lezarea nervilor tibial şi peronier?

Sindromul de tunel tarsian este o afectiune care apare datorita exercitarii unei  presiuie
anormale pe un nerv, la nivelul piciorului. In multe cazuri, medicii nu sunt siguri ce cauzeaza
sindromul de tunel tarsian. Orice inflamatie aparuta in tesuturile invecinate tunelului tarsian,
poate comprima tunelul si implicit nervul tibial, declansand simptomele tunelului tarsian.
Orice lucru care ocupa spatiu in tunelul tarsian poate creste presiunea in zona, deoarece
retinaculul flexor nu se poate intinde foarte mult. Acest lucru se poate intampla de la varice, o
tumora pe nervul tibial, si alte afectiuni, cum ar fi diabetul. Pe masura ce creste presiunea in
tunelul tarsian, nervul este din ce in ce mai afectat, aparand durere, tumefactie locala,
furnicaturi si parestezii. Acest lucru provoaca probleme in nervul care poate duce la simptome
ale sindromului de tunel tarsian. In cazul afectarii nervului tibial, atat sensibilitatea senzitiva
este diminuta sau pierduta, cat si muschii controlati de nerv se pot atrofia. Durerea este uneori
simtita doar in zona in care nervul este comprimat in tunel.

Simptome
Sindromul de tunel tarsian provoaca, de obicei, o durere vaga in talpa piciorului. Cei mai
multi pacienti descriu aceasta durere ca o arsura sau senzatie de furnicaturi. Simptomele sunt,
de obicei agravate de activitate, in special din cauza mersului pe jos pentru perioade lungi de
timp. Simptomele, in general, se amelioreaza, daca va odihniti. Este posibil sa simtiti durere,
daca va palpati pe traiectul nervului tibial, adica in portea posterioara a maleolei mediale. In
cazul in care starea se agraveaza, piciorul poate amorti.
Tratament chirurgical. Procedura de eliberare a retinaculului flexor se poate face de
anestezie spinala sau generala. Dupa curatarea pielii cu o solutie antiseptica, se face o mica
incizie la nivelul pielii din partea posterioara a osului interior al gleznei ( maleola mediala ).
Incizia se face de-a lungul traiectului nervului tibial, avand forma unui arc de cerc. Nervul este
localizat si eliberat prin sectionarea  retinaculului flexor. Ulterior se va urmari intreg traiectul
nervului tibial, spre antepicior, asigurandu-ne ca nervul este integru si liber. Retinaculul
flexorilor este lasat deschis pentru a da nervului  mai mult spatiu. In cele din urma, in timp,
diferenta dintre cele doua capete ale retinaculului flexor se va umple cu tesut cicatricial.

Paralizia nervului peronier - paralizia peroniera - este cea mai frecventa suferinta
nervoasa periferica la picior (membru inferior). Persoanele afectate observa ca se impiedica
frecvent sau ca nu pot ridica laba piciorului de pe sol, trebuind ridice mai mult genunchiul
pentru a putea pasi. De asemenea, pot fi resimtite amorteli (parestezii) sau scaderea
sensibilitatii la nivelul gambei si al piciorului. In pareza peroniera deseori exista durere la
capul fibulei, in zona de compresiune a nervului.
 Paralizia nervului peronier - Cauza directa a leziunii nervului peronier poate fi compresia
acestuia, incarcerarea, ischemierea sau traumatismul direct generate de purtarea prelungita a
unui aparat gipsat, postura picior peste picior, lovire / dislocare la nivelul genunchiului, tumori
osoase sau schwanoame, chisturi ganglionare, lipoame. Factorii de risc sunt statusul
nutritional precar, boala hepatica alcoolica, conformatie astenica.

Paralizia nervului peronier - tratament

In functie de cauza care a determinat suferinta nervului peronier se va opta pentru

ortezare, kinetoterapie, tratament medicamentos sau abordare chirurgicala de decompresiune
sau de reinsertie a unor tendoane pentru a facilita utilizarea piciorului.

329. Enumăraţi formaţiunile vasculonervoase superficiale în regiunea gleznei

(talocrurale).
Regiunea anterioara:
- pe suprafata anterioara a maleolei mediale: v saphena magna, n saphenus
- intre maleole: ramurile n peronier superficial
Regiunea posterioara:
- anastomoze arteriale intre ramurile calcanee ale arterelor tibiala posterioara si peroniera
Regiunea laterala:
- posterior de maleola laterala: v saphena parva, n suralis.

330. Topografia canalului maleolar medial, limitele, sintopia formaţiunilor anatomice.

Limite:
- anterior – marginea posterioara a maleolei mediale
- lateral – osul calcaneu
- medial – retinaculum musculorum flexorum
Prin canal trec tendoanele muschilor lojei fasciale profunde a gambei, vase si nervi.
Anterior – tendonul m tibial posterior, posterior- tendonu m flexor lung al halucelui, intre
ele – tendonul flexorului lung al degetelor. Intre tendonul flexorului lung al halucelui si al
degetelor trece pachetul vasculonervos tibial posterior.

331. Proiecţia, componenţa şi sintopia pachetului vasculonervos dorsal al piciorului

propriuzis.
Pachetul vasculonervos este situat in teaca fasciala a stratului mediu de muschi si este
reprezentat de art dorsalis pedis, doua vene omonime si nervul peronier profund.
A dorsalis pedis – linia de proiectie este de la mijlocul distantei intermaleolare pina la
spatiul interdigital I. De la ea pornesc ramuri : a tarsea lateralis et mediales, a arcuata, ramus
plantaris profundus art arcuatae
N peronier profund – urmeaza impreuna cu art dorsala a piciorului si da ramuri senzitive
spre piele spatiului interdigital I si ramuri motorii spre mm dorsali ai piciorului.

332. Canalele, şanţurile şi lojele fasciale ale regiunii plantare a piciorului.

 Spatiul subaponevrotic datorita septurilor fibroase ce pleaca de la aponevroza in
profunzime, se divide in 3 loje fasciomusculare:
 1. Medie – mm flexor scurt al degetelor, patrat al plantei,
lumbricali, abductor hallucis, tendonul m peroneu lung;
2. Laterala – mm abductort digiti minimi si flexor digiti minimi
brevis
3. mediala – mm abductor si flexor scurt al halucelui

 In loja medie distingem canalul calcaneu:

- Lateral – osul calcaneu
- Medial – abductorul halucelui
In canal este situat pachetul vasculonervos medial al plantei.

 Intre m flexor digiti brevis si m quadratus plantae este canalul plantar:

- medial si lateral – septuri fasciale
- superior – lig plantae longum
- inferior – fascia profunda plantae
In canal se contine m quadratus, tendoanele flexorilor lungi si pachetul vasculonervos (a
plantaris medialis et lateralis, nn plantares medialis et lateralis).

333. Articulaţiile Chopart şi Lisfranc – importanţa practică.

334. Zonele de comprimare a trunchiurilor arteriale pe extremitatea inferioară în caz de

hemorogii profuze.

335. Deplasarea fragmentelor osoase în fractura osului femural în 1/3 inferioară

(epicondiloidală).

336. Poziţia fragmentelor osoase în fractura de col femural.

337. Anastomozele a. poplitee (desen).

 1 - ramus descendens a. circumflexae femoris lateralis;
2 - a. femoralis в hiatus adductorius; 3 - a. superior
lateralis genus; 4 - rete patellare; 5 - a. inferior lateralis
genus; 6 - a. recurrens tibialis posterior; 7 - ramus
circumflexus fibularis a. tibialis posterior; 8 - a. tibialis
anterior; 9 - membrana interossea; 10 - a. fibularis
(peronea); 11 - a. tibialis posterior; 12 - a. recurrens
tibialis anterior; 13 - a. inferior medialis genus; 14 - a.
media genus; 15 - a. poplitea; 16 - a. superior medialis
genus; 17 - ramus saphenus; 18 - ramus articularis; 19 -
a. descendens genu; 20 - a. femoralis

338. Cauza dereglărilor de consolidare osoasă în treimea distală a osului tibial.

339. Particularităţile circulaţiei sanguine colaterale în sistemul arterial şi venos al

gambei.

340. Lojele fasciocelulare a gambei şi căile de difuzare a puroiului.

Spatiul celular al lojei profunde a gambei comunica:
1. prin orificiul superior al canalului cruropopliteu cu tesutul celular al fosei poplitee
2. pe traiectul pachetelor vasculonervoase cu spatiile celulare proximale ale regiunii
posterioare a coapsei si regiunii fesiere
3. pe parcursul art tibiale anterioare cu loja musculara anterioara a gambei
4. pe parcursul art tibiale posterioare si art fibulare cu tesutul subcutanat
5. pe traiectul tendoanelor flexorilor profunzi si vaselor tibiale posterioare cu spatiul celular
al plantei (prin canalul maleolar)