Analiza Macroeconomica Realizata Pe Perioada 2008-2019 Echipa 2

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCUREȘTI
FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE
Raport de tara
Danemarca
Analiza macroeconomica realizata pe perioada

2008-2019
Coordonator,
Prof. univ. dr. Erika Marin
Membrii echipei,
Balica Marius
Banaseanu Stefania
Bujor Ionela
BUCUREȘTI
2021
Cuprins
Abstract .....................................................................................................................................4
Introducere ................................................................................................................................5
CAPITOLUL I ..........................................................................................................................6
Indicatori macroeconomici .......................................................................................................6
1.1. Indicatorii cresterii economice ..................................................................................................... 7
1.1.1. Produsul intern brut (PIB) ........................................................................................................ 7
1.1.2 Ritmul cresterii economice reale in perioada 2008-2019 .......................................................... 12
1.2. Indicatorii stabilitatii preturilor ................................................................................................. 14
1.2.1 Indicele preturilor de consum pentru Danemarca: .................................................................. 14
1.2.2 Indicele preturilor de gros pentru Danemarca: ........................................................................ 19
1.2.3 Rata inflatiei pentru Danemarca: ............................................................................................ 21
1.3 Indicatorii folosirii resursei umane ............................................................................................. 24
1.3.1 Populatia .................................................................................................................................. 25
1.3.2 Ponderea populaţiei economic active în totalul populaţiei ţării ................................................ 27
1.3.3 Rata somajului ......................................................................................................................... 29
1.4 Indicatorii “linistii” (armoniei) sociale ....................................................................................... 31
1.4.1 Costul fortei de munca ............................................................................................................. 31
1.4.2 Ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie ........................................................... 32
1.4.3 Libertatea economică ............................................................................................................... 34
1.5 Indicatorii echilibrului schimburilor cu strainatatea .................................................................. 37
1.5.1 Lichiditatea internationala a economiei ................................................................................... 37
1.5.2 Balanta de plati externe ........................................................................................................... 40
1.5.3 Datoria externa ........................................................................................................................ 41
CAPITOLUL II ....................................................................................................................... 43
Indicatorii alternativi – instrumente alternative de analiza .................................................. 43
2.1. Indicele de coruptie perceputa (IPC).......................................................................................... 43
2.2 Libertatea economică .................................................................................................................. 47
2.3 Indicele Prosperitatii ................................................................................................................... 49
CAPITOLUL III ..................................................................................................................... 53
Ratingul de tara....................................................................................................................... 53
2
3.1. Notiuni teoretice......................................................................................................................... 53
3.2. Analiza risc de tara Danemarca, realizat de agentia FITCH – IBCA ........................................ 54
Concluzii .................................................................................................................................. 55
Bibliografie .............................................................................................................................. 56
Anexe ....................................................................................................................................... 58
3
Abstract
Pentru decidentii politici, agentii guvernamentale, entitati private, consumatori este

important sa cunoasca evolutia si dezvoltarea economica in viitorul apropiat a unei economii
nationale si pentru realizarea acestei imagini se foloseste un sistem de indicatori stastici bazati pe
un set minimal de informatii.
Toti acestia doresc sa cunoasca cat mai exact si rapid evolutiile economice pentru a trage
concluzii bine fondate, iar cel mai important element il reprezinta punctele de inflexiune, adica
momentul cand un bum economic se transforma in recesiune si invers.
In scopul aprecierii conjuncturii si a evolutiei economice pentru o descriere cat mai

echilibrata si coerenta a unei economii nationale se apeleaza la instrumente de investigare
economica cum ar fi:
1) Cele cinci categorii de date care formeaza “pentagonul magic”;

2) Indicele libertatii economice;
3) Indicele de perceptie a couruptiei, s.a.
Alaturi de cele mai sus mentionate, un aspect important in creionarea unei situatii
economice relevante este expunerea si evaluarea unui rating de tara, realizat de o companie
specializata ce are drept scop intelegerea riscului de tara.
Ciclurile economice se suprapun si se intrepatrund cu cele electorale si politice, iar in

analiza succinta ce o vom prezenta in randurile de mai jos vom urmari un ciclu economic mediu
(8-10 ani) si are in vedere expunerea oportunitatii de a investi de catre entitati private in danemarca.
4
Introducere
Profil de tara – Danemarca
Date geografice
Danemarca are o suprafață de 42.931 kmp, fiind formată din peninsula Jutlanda și din alte
406 insule, din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari și mai dens populate sunt
insula Zealand, pe care este situată și capitală, Copenhaga, precum și insula Funen. Linia de coasta
măsoară 7.300 km, iar frontieră sudică cu Germania măsoară 68 km. Este o țară cu relief jos,
punctul cel mai înalt măsurând abia 173 metri peste nivelul marii. Marea Nordului mărginește
Danemarca la vest și nord, iar Marea Baltică la est. Regatul Danemarcei mai cuprinde,
deasemenea, Insulele Faroe și Groenlanda. Administrativ, țară este împărțită din ianuarie 2007 în
5 regiuni și 98 de comune, care au în fiecare în componentă cel puțîn 20.000 locuitori, oferindu-le
cea mai bună sustenabilitate financiară și profesională.
b. Populația și limba oficială
Populația Danemarcei este de 5,78 milioane locuitori, cu o densitate de 136 locuitori/km2.

Danemarca este o țară foarte omogenă din punct de vedere național și cultural având 85% din
populație în orașe. Cel mai mare oraș este Copenhaga, cu 1,3 milioane locuitori, dacă se iau în
calcul și suburbiile (“Great Copenhagen Region”). Al doilea oraș că mărime este Aarhus, cu peste
300.000 locuitori.
Limba oficială este daneză, care face parte din familia limbilor grupului nord-germanic sau nordic,
alături de islandeză, faroeza, norvegiană și suedeză. Limba engleză este vorbită, de asemenea,
curent, de majoritatea locuitorilor.
c. Organizarea politica
Actuală Constituție, care datează din anul 1953, statuează că Danemarca este o monarhie
constituțională ereditară. Actualul suveran este regina Margrethe II. În practică, rolul monarhului
este simbolic, de reprezentare.
Parlamentul danez, Folketing, este unicameral și are 179 de membri. Doi membri sunt aleși
din Groenlanda și doi din insulele Faroe; ambele teritorii sunt parțial administrate de guvernele
locale. Alegerile parlamentare au loc la patru ani.
5
CAPITOLUL I
Indicatori macroeconomici
In analiza conjuncturii economice ce o vom realiza pentru exprimarea unui tablou

economic cat mai elocvent, dar in acelasi timp succint, ne vom folosi de o serie de expresii
cantitative (indicatori primari si derivati), dintre care cei mai relevanti ii vom evidentia cu ajutorul
“pentagonului magic” folosind urmatoarele instrumente economice:
1) Indicatorii cresterii economice

i) Produsul intern brut - PIB
ii) Ritmul cresterii economice reale in ultimii 10 ani
2) Indicatorii stabilitatii preturilor

i) Indicele preturilor de consum
ii) Indicele preturilor de gros
iii) Rata anuala a inflatiei
3) Indicatorii folosirii resursei umane

i) Populatia
ii) Ponderea populatiei economic active in totalul populatiei tarii
iii) Rata somajului
4) Indicatorii linistii sociale
i) Ponderea populatiei care traieste sub pragul saraciei
ii) Satisfactia vietii
5) Indicatorii echilibrului schimburilor cu strainatatea

i) Lichiditatea international a economiei
ii) Balanta de plati
iii) Datoria externa
6
1.1. Indicatorii cresterii economice
Cresterea economica este definita drept o crestere in capacitatea unei economii de a

produce bunuri si servicii apeland la o comparatie intre doua perioade date.
Indicatorii relevanti dintr-o serie intreaga, pe care noi i-am luat in considerare sunt:
1.1.1. Produsul intern brut (PIB)
Acesta reprezinta valoarea de piata a tuturor bunurilor si serviciilor din interiorul unui stat,
intr-o anumita perioada de timp, realizate de catre toate firmele, institutiile non-profit, entitatile
guvernamentale si gospodariile, fara dubla inregistrare, dar exclusiv productia companiilor
autohtone in afara tarii.
PIB-ul este cel mai important indicator de rezultate macroeconomice si este calculat de
toate tarile, el reprezentand intr-o forma sintetizata evolutia cantitativa si calitativa a economiei.
Pentru a vedea cat de mult creste sau scade PIB-ul de la un an la altul va trebui sa utilizam
PIB-ul real care masoara activitatea economica in preturi constante. In acest fel se poate vedea cu
cat creste productia economica a unui stat, eliminandu-se, insa, evolutia inflatiei.
Metode de calcul al PIB-ului:
i) Metoda de productie (preturi de piata)
ii) Metoda cheltuielilor
iii) Metoda veniturilor
In figura de mai jos vom arata grafic evolutia PIB-ului Danemarcei incepand cu 2008 pana
in 2019 si vom analiza punctele de inflexiune ale graficului, urmarind expunerea motivelor
economice ce le-au determinat.
7
Figura 1.1.1 – Valorile PIB-ului real
Valorile PIB-ului Real între anii 2008-2019

320000
312747
300000 302361
294808
280000 283110
milioane EURO
273018
265757
260000 258743
254578
247880 GDP Real
240000 241614 243165
231278
220000
200000
An
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sursa: nationalbankdenmark, prelucrare proprie
 2009
Pe fondul unei crize financiare mondiale, instalate in decursul anului 2009, a avut loc o
scadere a tuturor indicatorilor cresterii economice, dar in special al PIB-ului. Dar datorita unei
economii avansate si diversificate, alaturi de o stabilitate macroeconomica, un venit mare per
capita si o guvernanta puternica, Danemarca a reusit cu ajutorul Bancii Centrale si institutiilor
financiare daneze sa pastreze o imagine economica puternica.
8
 2010
In ciuda faptului ca a suferit o relativ severa recesiune economica, Danemarca a reusit sa

ramansa stabila economic, in mare parte datorita cresterii valutare si a surprusului contului curent.
Recuperarea economica a intrat in linie dreapta si a fost determinta de cresterea veniturilor
populatiei ca urmare a cresterii nete a salariilor si a scaderii nivelului impozitarii acestora si a
taxelor pe venituri si propietati.
Deoarece sectorul financiar a benfeciat de un ajutor financiar extins din partea guvernului,
iar Banca Centrala a Danemarcei a reusit sa controleze rata de schimb coroanei daneze ce era
legata de euro, a determinat cresterea credibilitatii in regimul ratei fixe de schimb.
Totodata Banca Centrala a reusit sa asigure lichiditati pentru piata monetara, fapt ce a dus
la o intarire a conditiilor macroeconomice, ceea ce a contribuit la stabilizarea bancilor daneze.
Danemarca a fost una din putinele state care a introdus o plasa de siguranta, prin garantarea de
catre guvern a depozitelor si platilor ce trebuiau efectuate, asigurand in felul acesta lichiditate
sectorului financiar pe perioada crizei.
 2012
Danemarca s-a recuperat economic dupa abrupta cadere economica suferita in timpul
recesiunii si crizei financiare internationale de-a lungul perioadei 2008-2009, dar recuperarea a
fost modesta in anii 2010-2011 si nici de-a lungul anilor 2012-2013 nu a fost departe. La baza
acestor modeste performante a fost insuficienta Danemarcei de a mentine stabila rata de schimb a
coroanei daneze ce este legata de euro si de asemenea directia viitoare a consumului gospodariilor,
in special consumul personal ce este legat direct de nivelul indatorarii acestora deoarece piata
imobiliara a ramas fragila, iar preturile caselor au continuat sa scada.
Dar deoarece datoria publica a ramas la un nivel scazut dupa standardele UE, iar reforma
pensiilor (cresterea pragului varstei de pensionare – a crescut) a determinat o intarire pe termen
lung a sustenabilitatii finantelor publice concomitent cu cresterea surprusului contului curent al
statului.
 2016
In acest an a avut loc instalarea unui nou guvern care a urmat in linii generale politica
economica asumata pentru perioada 2017-2020 (strategia reducerii deficitului bugetar).
Economia Danemarcei este una valoroasa si sanatoasa cu institutii politice si civile

puternice si finante publice flexibile, dar sustinute de o disciplina fiscala si la nivel guvernamental
local.
9
Bugetul general al statului a beneficiat de pe urma legii pensiilor, dar veniturile sale au fost
mai mici din cauza redeventelor din exploatarile de petrol si gaz din Marea Nordului, fapt ce a
determinat o scadere a PIB-ului. O alta cauza a scaderii PIB-ului a fost faptul ca Banca Nationala
a Elvetiei a renuntat la rata fixa a schimbului intre EUR si CHF, fapt care a creat o presiune in
ultimul trimestru al anului asupra ratei de schimb DKK/EUR, cauzata de presiuni speculative.
Aceasta situatie a obligat Banca Centrala a Danemarcei sa intervina puternic pe piata schimbului
valutar, reducand ratele dobanzilor.
In figura de mai jos vom reda un grafic comparat al evolutiei PIB-ului pentru anul 2008 si 2019:
Figura 1.1.2 – Valorile PIB-ului pentru anii 2008 si 2019
Valorile PIB-ului pentru anii 2008 si

2019
312747
241614
2008 2019
Sursa: nationalbankdenmark, prelucrare proprie
Dupa cum usor se poate observa, in intervalul de timp intre cei doi ani analizati, PIB-ul a avut o
crestere in valori absolute de 71.133 milioane euro.
Motivele acestei diferente pozitive le vom explica in randurile de mai jos:
 2008
Spre sfarsitul anului 2008, desi criza financiara in alte state precum SUA si Japonia a
debutat, in Danemarca nu s-a evidentiat deoarece Ministerul Economiei si al Afacerilor danez a
sustinut cu ajutorul Legii Stabilitatii Financiare o schema de ajutor financiar prin care guvernul
danez garanta pana la sfarsitul anului 2010 toate depozitele si cererile de plata facute catre
institutiile financiare daneze.
10
 2019
In continuare economia daneza este sanatoasa si are o valoare adaugata mare a economiei,
fiind sustinuta de institutii financiare puternice.
Deschiderea economica si dimensiunea pitei relativ mici a acesteia reprezinta punctele

slabe alaturi de datoriile gospodariilor. Acestea din urma au valoare dubla fata de media europeana
si in procent de 80% sunt cauzate de creditele ipotecare. Incertitudinile create de Brexit si riscul
escaladarii razboiului comercial intre China si SUA creeaza o situatie nesigura din perspective
macroeconomice (Marea Britanie ocupa locul patru in exporturile Danemarcei).
Cresterea economica ramane evidenta si se datoreaza in parte castigurilor realizate prin

reforma pensiilor (impozitarea pensiilor si cresterea varstei de pensionare) alaturi de sustinerea
modesta fiscala oferita, precum si reducerea fondurilor in educatie. In ceea ce priveste sectorul
bancar, faptul ca Banca Centrala a Danemarcei mentine de opt ani dobanda cheie negativa (-
0.75%) pentru a pastra valoarea DKK mare, determina stabilitatea acestui sector.
11
1.1.2 Ritmul cresterii economice reale in perioada 2008-2019
Acesta masoara cresterea economica, este direct legata de PIB, si se calculeaza de la o

perioada la alta, ajustata cu inflatia exprimandu-se in preturi curente (termini reali). De asemenea,
este exprimata in procente si arata cresterea ori descresterea PIB-ului unei economii nationale
luand in considerare inflatia in cresterea economica in contrdictie cu ritmul (rata) cresterii PIB-
ului nominal, evitand astfel distorsiunea pe care o cauzeaza perioadele de inflatie eterna ori
deflatie.
Acest indicator este folosit de determinarea cresterii de-a lungul timpului si de a compara
ritmul cresterii/descresterii unor economii similar cu diferite rate de inflatie. Ritmul cresterii
economice reale este de ajutor guvernantilor cand realizeaza politica monetara si fiscala iar
deciziile fiscal luate in baza acestui indicator pot accelera cresterea economica ori controlul
inflatiei.
Acest indicator deserveste doua tinte:
a) Compararea ratei curente a cresterii economice cu o perioada anterioara in dorinta

de a determina trendul general urmat de economia statului.
b) De a ajuta in compararea cresterii economice a unor economii similar dar care au
rate ale inflatiei diferite.
In figura de mai jos avem reprezentata ritmul cresterii PIB ului real pe perioada 2008-2019.
Figura 1.1.2 – Ritmul de crestere al PIB-ului.
Ritmul de crestere al PIB-ului Real în %

4,0%
3,0% 3,2%
2,8% 2,8%
2,0% 2,3% 2,2%
1,9% 1,6%
1,0% 1,3%
0,9%
0,0% 0,2% An
Procent
-0,5%2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-1,0%
Ritm de crestere
-2,0%
-3,0%
-4,0%
-5,0% -4,9%
-6,0%
Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie
12
Din garficul afisat mai sus se poate observa ca in anul 2009 acest indicator a avut o cadere
brusca fapt determinat de criza financiara mondiala dupa care, in 2010 are loc o revenire a acestuia
pana la o crestere de 1,9% dar din cauza faptului ca au expirat garantiile oferite de catre Banca
Centrala a Danemarcei (in anul 2010) institutiilor financiare, entitatilor private si populatiei a
determinat o scadere a ritmului de crestere pentru urmatorii doi ani.
Incepand cu 2013, a aparut o noua legislatie in cee ce priveste taxarea pensiilor coroborat
cu dobanda cheie negativa a Bancii Centrale a dat un impuls economiei astfel, ritmul cresterii
economice a luat avant.
Asa cum si graficul arata, in anul 2016 tulburarile aparute pe piata valutara, prin atacurile
speculative asupra DKK-ului au determinat o scadere a ritmului de crestere.
13
1.2. Indicatorii stabilitatii preturilor
Scopul indicelui prețurilor de consum este de a face lumină asupra evoluției prețurilor
bunurilor și serviciilor care sunt incluse în consumul gospodăriilor pe teritoriul danez și este
un indicator economic utilizat pentru a măsura modificările prețurilor pe care gospodăriile le
plătesc pentru bunuri și servicii. Modificarea procentuală a indicelui prețurilor de consum
este o măsură a inflației și este o cifră cheie economică cheie.
Definiție: Indicele prețurilor de consum este utilizat ca măsurare a inflației și este o cifră
economică cheie, care este utilizată de un număr mare de companii publice și private și de
membrii interesați ai publicului larg în legătură cu monitorizarea evoluțiilor economice.
 Prețurile incluse în indicele prețurilor de consum sunt prețurile plătite de consumatori,

adică inclusiv TVA și taxe și după deducerea oricăror subvenții.
MOD DE CALCUL:
Modificarea procentuală a indexului se calculează astfel:
𝐼𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑛𝑜𝑢 − 𝐼𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖

𝑥 100 = 𝑐𝑟𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑎𝑙𝑎
𝐼𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖
1.2.1 Indicele preturilor de consum pentru Danemarca:
Indicele prețurilor de consum se calculează pe baza a 25.000 de prețuri colectate de la cca. 1.800
de magazine, companii și instituții din toată Danemarca dupa cum arata si tabelul de mai jos:
Tabel 1.2.1 – Indicele preturilor de consum

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
2019 102.3 102,8 102.9 103.2 103.1 102.9 103,5 103.1 102.9 103.3 103.1 102.9
2018 101.0 101.7 101.7 102.2 102.4 102.3 103.1 102.7 102.4 102.7 102.4 102.1
2017 100,3 101.1 101.2 101.4 101.3 101.2 102.0 101.7 101,8 101.9 101.6 101.3
2016 99.4 100.1 100.2 100,3 100,5 100,6 100,5 100.2 100.2 100,4 100,3 100,3
2015 98,8 99,8 100.2 100,3 100,4 100,3 100.2 100 100.2 100.1 99,9 99,8
2014 98,9 99,5 99,6 99,8 99,7 99,7 99,5 99.4 99,7 99,8 99,6 99.4
2013 97,9 99 99,3 99.1 99.2 99.1 98,8 98,9 99.2 99,3 99.1 99
2012 96,7 97,8 98.3 98.3 98,4 98.2 98.2 98,5 98,7 98,7 98,5 98.3
2011 94.1 95.2 95,8 96.2 96.3 96.1 96 96 96.3 96,4 96.3 96.3
2010 91,6 92,7 93.3 93.4 93.4 93.3 93.2 93,6 93,9 93,8 93,9 94
2009 89,8 90,9 91.2 91.1 91.4 91,6 91.2 91.4 91,6 91,6 91,6 91.4
2008 88.2 89.3 89,7 90 90.3 90,5 90.3 90,4 90,8 90,7 90,4 90.1
Sursa: Statisics Denmark, prelucrare proprie
14
Putem observa ca pe termen lung, inflatia este determinata de politica monetara. Socurile
afecteaza economia oricarei tari provocand fluctuatia inflatiei astfel, o crestere a cererii duce
la o presiune mai mare a capacitatii care se reflecta mai tarziu in cresterea preturilor.
Criza din 2008 a fost marcata de o crestere a preturilor in special pentru petrol si alimente,
crestere ce a fost urmata de o scadere semnificativa in același an, in special in cazul
petrolului unde pretul s-a diminuat cu mai putin de o treime din preturile de varf.
In tabelul de mai sus se poate observa o crestere semnificativa de la an la an. Incepand cu

2010, odata cu introducerea reformei fiscale, fapt ce a cauzat cresterea impozitelor pe
energie, tutun si alimente sanatoase, determinand cresterea inflatiei cu aproximativ 0,5
procente.
Alimentele si bauturile non alcoolice reprezintă în medie 16% din cheltuielile gospodăriei .
Danemarca este cea mai scumpă țară pentru pâine și cereale, la polul opus de Romania care
este cea mai ieftina tara pentru paine, cereale si carne.
Nu numai prețurile de consum sunt cele mai mari în Danemarca. Nivelul general al
prețurilor, care acoperă PIB, inclusiv consumul public și investițiile (vezi tabelul de mai jos),
este, de asemenea, cel mai ridicat în Danemarca și în 2019 a fost de 30% peste media UE.
Conform tabelului de mai jos, se observa ca prețurile daneze pentru alimente și băuturi fără
alcool au fost, de asemenea, la vârf în UE-28, cu un nivel de preț de 30% peste medie.
15
Tabel 1.2.2 – Clasamentul tarilor din Uniunea Europeana
Alimente
si
Consum
Tara bauturi PIB
privat
non
Nr. crt alcoolice
UE 28 100 100 100
UE 15 107 106 107
Zona Euro 103 106 103
1 Danemarca 137 130 130
2 Irlanda 131 117 118
3 Luxemburg 128 125 123
4 Finlanda 12 119 123
5 Suedia 119 115 122
6 Regatul Unit 117 95 114
7 Olanda 113 103 115
8 Belgia 112 113 111
9 Austria 110 125 111
10 Franta 110 116 107
11 Germania 104 102 108
12 Italia 99 110 97
13 Spania 93 95 91
14 Portugalia 85 98 82
15 Grecia 84 104 81
16 Cipru 89 107 89
17 Slovacia 84 96 77
18 Slovenia 84 97 82
19 Malta 84 113 84
20 Estonia 83 96 80
21 Letonia 76 94 72
22 Cehia 73 85 71
23 Croatia 69 96 64
24 Lituania 67 83 66
25 Ungaria 65 86 64
26 Polonia 58 71 60
27 Romania 54 67 52
28 Bulgaria 52 79 52
In randurile de mai jos, vom arata in mod grafic, IPC total pe perioada 2013-2019.
16
Anul 2013:
Figura 1.2.1 – IPC Total in 2013
IPC Total anul 2013

99,5
99
98,5
98
97,5
97
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Anul 2014:
IPC Total anul 2014

100
99,8
99,6
99,4
99,2
99
98,8
98,6
98,4
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
17
Anul 2015:
IPC Total anul 2015

101
100,5
100
99,5
99
98,5
98
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Anul 2018:
IPC Total anul 2018

103,5
103
102,5
102
101,5
101
100,5
100
99,5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
18
Anul 2019:
IPC Total anul 2019

103,6
103,4
103,2
103
102,8
102,6
102,4
102,2
102
101,8
101,6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.2.2 Indicele preturilor de gros pentru Danemarca:

Indicele prețului de gros este un indice care măsoară și urmărește modificările prețului bunurilor
în etapele anterioare nivelului de vânzare cu amănuntul. Aceasta se referă la bunurile care sunt
vândute în vrac și tranzacționate între entități sau întreprinderi (în loc de între consumatori).
Indicii prețurilor de gros reprezinta un indicator al nivelului inflației unei țări.
Indicii de prețurilor de gros sunt raportați lunar pentru a arăta modificările medii ale prețului
bunurilor. Costurile totale ale bunurilor luate în considerare într-un an sunt apoi comparate cu
costurile totale ale bunurilor din anul de bază. Prețurile totale pentru anul de bază sunt egale cu
100 pe scară. Prețurile dintr-un alt an sunt comparate cu acel total și sunt exprimate ca procentaj
al modificării.
Indicele preturilor de gros in Danemarca (2007-2016)
În fiecare zi, miliarde de coroane sunt transferate dintr-un cont în altul în Danemarca. Astfel de
plăți trebuie să fie rapide și sigure, iar consumatorii trebuie să se poată baza pe acest lucru -
aceasta este o condiție prealabilă pentru o societate care funcționează bine.
In figura de mai jos, vom prezenta indicele preturilor de gros pentru Danemarca (an baza 2010)
19
Figura 1.2.2 – Indicele preturilor de gros pe perioada 2006-2018
Indicele preturilor de gros

an de baza 2010
120
100
80
60
40
20
0
2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018
Urmatoarea figura ne arata modificarea indicelui preturilor de gros pentru Danemarca
Figura 1.2.3 – Modificarea indicelui de gros pe perioada 2007-2016
Modificarea indicelui preturilor de gros

15
10
-5
-10
-15
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
20
1.2.3 Rata inflatiei pentru Danemarca:
Inflatia se afla intr-o legatura esentiala cu masa banilor in circulatie si de obicei aceasta se
defineste prin efectele sale: cresterea preturilor si scaderea valorii banilor.
Conceptul modern defineşte inflaţia ca un dezechilibru structural, monetaro-material, care

reflectă existenţa în circulaţie a unei mase monetare care depăşeşte nevoile reale ale economiei,
ceea ce conduce la deprecierea banilor şi la creşterea generalizată şi durabilă a preţurilor.
Într-o economie de piață, prețurile bunurilor și serviciilor se pot modifica oricând. Unele prețuri
cresc, altele scad. Se poate vorbi de inflație atunci când se înregistrează o creștere generalizată a
prețurilor bunurilor și serviciilor, nu doar ale unor articole specifice.
Inflatia este un indicator final care arata la sfarsit de an fiscal daca politicile guvernamentale,
monetare, fiscal, legislative, alaturi de politicile Bancii Centrale, se coordoneaza si conduc o
stabilitate a preturilor de consum.
Metodele de evaluare ale procesului inflationist sunt:
‣ In marime absoluta
‣ In expresie relativa.
Rata inflatiei poate fi calculata ca o diferenta intre indice general current al preturilor si nivelul
general al preturilor din perioada precedenta (aceasta fiind considerata a fi egala cu 1 sau 100%)
Danemarca este o economie de piață cu un excedent comercial consistent , majoritatea forței sale
de muncă fiind angajată în sectorul serviciilor . Se bazează pe comerțul exterior și exportă în
principal produse chimice, produse agricole și mașini. Danemarca nu face parte din zona euro și,
prin urmare, și-a păstrat moneda, coroana daneză. Cu toate acestea, a fost lovită de recesiunea
din 2008 și 2009, dar și-a revenit destul de bine.
In figura de mai jos am determinat grafic rata anuala a inflatiei (%) in Danemarca pe perioada
2008-2019
21
Figura 1.2.4 – Rata anuala a inflatiei pe perioada 2008-2019
Rata anuala a inflatiei (%)

in Danemarca
4,00%
3,50%
3,00%
2,50%
2,00%
1,50%
1,00%
0,50%
0,00%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Rata inflației de bază în Danemarca a fost în medie de 1,53% in perioada analizata, atingând un
maxim istoric de 3,30 la sută în august 2008 și un record minim de 0,10 la sută în decembrie
2016.
‣ Rata inflației din Danemarca pentru 2019 a fost de 0,76%, ceea ce reprezinta
o scădere de 0,06% față de anul 2018.
‣ Rata inflației din Danemarca pentru anul 2018 a fost de 0,81% , ceea ce reprezinta
o creștere de 0,9% față de anul 2016.
Raportat la UE, rata inflației a fost net superioară valorii de referință de 1,8% în Bulgaria, Polonia,
România, Cehia și Ungaria, inferioară valorii de referință în Suedia și net inferioară acesteia în
Croația. Se estimează că rata inflației va scădea în anii următori în majoritatea țărilor analizate. În
anul 2020, se preconizează că presiunile deflaționiste vor fi alimentate de scăderea pronunțată a
prețurilor petrolului dar din cauza situatiei medicale mondiale (Covid 19) previziunile facute se
vor modifica in mod cert.
În 2019, cu o singură excepție, toate țările analizate au raportat că soldul bugetului general s-a
încadrat în valoarea de referință de 3%.
22
Pentru Danemarca, contribuția cea mai mare la creșterea ratei inflatiei a fost data de sectorul
tutunului cu o medie de 12,8% pe când efectul deflationist a fost determinat de catre sectorul
electricității, gaze etc.
23
1.3 Indicatorii folosirii resursei umane
Acest capitol isi propune sa demonstreze amploarea impactului pe care îl au factorii socio-
demografici și economici asupra dinamicii societatii, prin prezentarea tendințelor fenomenelor
demografice si ale pieței muncii, precum și contextul internațional în care aceste fenomene
evoluează.
Spre exemplu, un fenomen socio-demografic, cu o evoluție spectaculoasă și controversată în
ultimele decenii, este cel al migrației internaționale. De-a lungul timpului, acest fenomen a creat
distorsiuni în ceea ce privește volumul și structura populației europene, având influențe asupra
tuturor proceselor demografice esențiale, cu implicații, în cascadă, asupra nivelului şi ritmului
dezvoltării economiei naționale, în general, și asupra pieței muncii, în special.
La nivelul Uniunii Europene, studiile științifice au arătat deja că între nivelul de educație al unei
națiuni și nivelul dezvoltării sociale și economice al țării se stabilesc legături puternice, iar
obiectivele identificate în Strategia Europa 2020 de “creștere inteligentă”, “creștere incluzivă” și
“creștere durabilă”, implică îmbunătățirea nivelului de educație și formare profesională.
Abordarea inovării sociale în contextul strategiilor europene, subliniază rolul individului în a crea
și a susține valoarea socială, angajarea într-un proces continuu de adaptare la nou și învățare, în
condițiile utilizării optime a resurselor financiare pe care le are la îndemână.
Pentru a vă oferi cât mai multe argumente și răspunsuri la întrebările și provocările legate de
evoluția în timp a societății din Danemarca, vă invităm să parcurgeți acest capitol, care constituie
un instrument de informare în ceea ce privește fenomenele sociale și impactul lor asupra mediului
economic și nu numai.
Resurselor umane sau capitalului uman li se atribuie un rol deosebit in asigurarea performantelor
economico - financiare ale tarilor moderne. In consecinta, abordarile complexe din punct de vedere
cantitativ, al randamentelor si motivatiilor sunt in prezent larg raspandite. Se vorbeste chiar de
“miza umana a intreprinderilor”. Ca atare, si in analiza diagnostic a activitatii economice a
Danemarcei, gestiunea resurselor umane reprezinta un segment de esenta.
In diagnosticarea gestiunii resurselor umane se foloseste un sistem de indicatori privind, pe de o

parte, asigurarea de resurse umane (populatia, calificarea, mobilitatea etc.), iar pe de alta parte,
utilizarea acestora (sub aspectul timpului de munca utilizat si al eficientei utilizarii).
24
1.3.1 Populatia
Capitolul referitor la populaţie şi fenomenele demografice prezintă date demografice, inclusiv

statistici privind populaţiile la nivel european şi naţional, precum şi diferite fenomene demografice
şi caracteristici ale populaţiei care influenţează dimensiunea, structura şi specificul acestora.
Cunoaşterea datelor privind nivelul şi dinamica populaţiei, fie că este vorba de persoanele care
locuiesc între graniţele ţării sau de cele care locuiesc în alte ţări, dar au domiciliul în Danemarca,
prezintă o importanţă deosebită sub diverse aspecte.
De mărimea populaţiei depinde intensitatea proceselor socio-economice, iar dinamica acesteia, ca

număr de persoane şi ca structură, defineşte comportamentul demografic al unei ţări, constituind
un reper major în context politic, economic, social şi cultural. Beneficiarii informaţiilor referitoare
la populaţie şi la fenomenele demografice sunt, în principal, factorii de decizie politică, mediul
academic şi mediul de afaceri, publicul larg.
Creşterea rapidă a populaţiei lumii, de-a lungul ultimelor trei decenii, ca rezultat al unor
transformări spectaculoase economice şi sociale de lungă durată, a condus la intensificarea
interesului pentru cunoaşterea evenimentelor şi proceselor demografice. Potrivit estimărilor
Organizaţiei Naţiunilor Unite în "World Population Prospects”, populaţia lumii la 1 ianuarie 2019,
era de 7,7 miliarde de locuitori, în creştere cu 166 milioane persoane comparativ cu anul 2017.
Asia deţine cea mai mare pondere în totalul populaţiei la nivel mondial (59,7%), cu 4,6 miliarde
locuitori, în timp ce Africa este următorul continent cel mai populat, cu 1,3 miliarde locuitori
(17,0%). Europa ocupă locul al treilea, cu o pondere de 9,7%.
Inca din 1980, populatia Danemarcei a ramas constanta, in jur de 5 milioane de oameni, iar
cresterea pe care o observam de-a lungul timpului este datorata in mare parte migratiei. In figura
1, putem observa ca in continuare, cresterea populatiei tarii este lenta, in decursul a 9 ani, populatia
crescand de la aproximatix 5,5 milioane la 5,8 milioane.
Potrivit unui raport publicat in 2017 de institutul de statistica din Danemarca, 86,9 % din populatia
de 5,760,694 de oameni este de origine daneza, adica au unul sau ambii parinti nascuti in
Danemarca si cu cetatenie daneza. Restul de 13,1% provin din alta tara, imigranti sau descendenti
ai imigratilor recenti, din tari precum Polonia, Turcia, Germania, Iraq, Siria, Romania.
25
Populatia Danemarcei 5.806.081
5.800.000 5.781.190
5.748.769
5.707.251
5.700.000
5.659.715
5.627.235
5.602.628
5.600.000
5.580.516
5.560.628
5.534.738
5.500.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Figura 1.3.1, sursa datelor : Eurostat, prelucrare personala
Rata natalității se ridica în 2006 la 1,74 de copii pentru fiecare femeie. În ciuda acestei rate reduse,
populația este în creștere cu o rată medie anuală de 0,33%. Un studiu internațional efectuat de
Adrian White la Universitatea Leicester în 2006 a arătat că populația Danemarcei avea atunci cel
mai înalt grad de satisfacție a vieții personale din lume.
Cu o densitate de 136 locuitori/km2, Danemarca este o țară foarte omogenă din punct de vedere
național și cultural având 85% din populație în orașe. Cel mai mare oraș este Copenhaga, cu 1,3
milioane locuitori, dacă se iau în calcul și suburbiile. Al doilea oraș ca mărime este Aarhus, cu
peste 300.000 locuitori. Scăderea ponderii populației ocupate în agricultură este consecință
faptului că, în acest sector, creșterea productivității muncii a fost mai mare decât în restul
economiei. Standardul de viață este înalt, iar diferențele între bogați și săraci sunt mai mici decât
în multe țări dezvoltate din Europa.
26
In plus, dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, speranta de viata a evoluat in ultimii 60
de ani, ajungand de la 71 in anul 1950 la 80 de ani in 2015. Aceasta crestere semnificativa este o
consecinta directa a progresului medical si a imbunatatirii conditiilor de viata al cetatenilor.
Tabel 1.3.1
Perioada Speranta de viata in anii Perioada Speranta de viata in anii

1950–1955 71.1 1985–1990 74.8
1955–1960 72.1 1990–1995 75.2
1960–1965 72.4 1995–2000 76.1
1965–1970 72.9 2000–2005 77.3
1970–1975 73.6 2005–2010 78.6
1975–1980 74.2 2010–2015 80.2
1980–1985 74.4
Ocuparea fortei de munca

Importanţa cercetării în domeniul ocupării forţei de muncă derivă din legăturile puternice care
se stabilesc între evoluţiile pieţei muncii şi fenomenele sociale şi economice. Rezultatele
cercetărilor statistice naţionale, exprimate în indicatori relevanţi care definesc piaţa forţei de
muncă, de exemplu, ocuparea forţei de muncă, şomajul şi costurile forţei de muncă, oferă
informaţiile necesare pentru stabilirea unor relaţii care descriu viaţa economică şi socială a
unei naţiuni.
1.3.2 Ponderea populaţiei economic active în totalul populaţiei ţării
Populaţia activă din punct de vedere economic include persoanele ocupate pe piaţa forţei de
muncă şi şomerii. În anul 2019, ponderea populaţiei active a Danemarcei era de 78,3%, cu peste
4,6% mai mult, comparativ cu 2010. Cresterea populaţiei active este o consecinţă directă a
tendinţei de crestere usoara a populaţiei la nivel naţional, dar şi a modificărilor structurii pe vârste
a acesteia.
Acest indicator, exprimat procentual, reprezintă raportul dintre populația angajată din total
populației unui stat, măsurând proporția populației cu vârstă legală de muncă ce este angajată.
27
Intervalul de vârstă a persoanelor este, pentru cele mai multe state din Europe, între 15 și 64 de
ani.
Acest indicator, considerat un raport statistic, este, pe termen lung, afectat semnificativ de politicile
guvernamentale din domeniul educației și al veniturilor, dar și de politicile ce favorizează ocuparea
locurilor de muncă de femei sau grupuri defavorizate.
Populatia activa economic

80
2010
78,3
2011
78 77,5
2012
76,6
76 2013
76 75,4
74,9 74,8 74,7 2014
74,3 74,3
2015
74
2016
2017
72
2018
2019
70
Figura 1.3.2, sursa datelor : Eurostat, prelucrare proprie
Organizația Internațională a Muncii afirmă că o persoană este considerată angajată dacă, în ultima
săptămână, a lucrat cel puțin 1 oră în cadrul unui loc de muncă remunerat, fiind supuse ulterior la
plata contribuțiilor la asigurările sociale obligatorii ale sistemul național de asigurări sociale.
Aceste asigurări sociale sunt utilizate pentru a calcula un indicator de performanță al persoanelor
angajate în raport cu forța totală de muncă.
Scăderea ratei medii de ocupare pentru statele din spaţiul european, survenită în contextul crizei
financiare şi economice mondiale, şi-a întrerupt cursul în 2011, când s-a înregistrat o creştere
usoara a ratei de ocupare a forţei de muncă, până la 64,2%, după care a scăzut cu 0,1 puncte
procentuale, stagnând la 64,1% din 2012 şi până în 2013. În 2018, rata de ocupare a forţei de
muncă din UE28 pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, a fost de 68,6 %,
atingând un nivel record pentru Uniunea Europeană.
28
În anul 2018, dintre statele membre ale UE în care ratele de ocupare a forţei de muncă au atins
printre cele mai înalte cote se numără Suedia (77,5%), Olanda (77,2%), Germania (75,9%) și
Danemarca (75,4%). La cealaltă extremitate, ratele de ocupare a forţei de muncă s-au situat sub
nivelul de 60,0%, cele mai scăzute valori fiind înregistrate în Grecia (54,9%) și Italia (58,5%).
1.3.3 Rata somajului
Populaţia aflată în şomaj reprezintă un indicator important pentru monitorizarea şi analiza pieţei
forţei de muncă, fiind o componentă a populaţiei active. Rata somajului e definita ca procentajul
somerilor din campul de munca. O persoana e considerata somer daca nu lucreaza in ciuda faptului
ca e apta de munca si doreste acest lucru. Campul total de munca e format din totalitatea
muncitorilor care profeseaza sau nu intr-o anumita tara.
Rata somajului ne dezvaluie tendintele unei economii cum ar fi resursele nefolosite. Rata
somajului tinde sa fii ciclica, prezentand o scadere cand economia se dezvolta si companiile
angajeaza mai multi muncitori pentru a satisface cererea crescanda. Somajul creste atunci cand
activitatea economica scade.
Exista mai multe tipuri de somaj:
 Șomajul determinat de circumstantele economice în perioadele de criza economica (recesiune)

care durează de obicei 2 - 3 ani urmat de o perioadă de avânt economic cu reducerea șomajului.
 Șomajul sezonier care crește în lunile când munca sezonieră nu e solicitată (de exemplu în
gastronomie, sau personalul de deservire a turiștilor).
 Șomajul cronic este o formă gravă a șomajului când nici în perioadele de avânt economic
relativ nu se reduce marcant numărul șomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze și
anume: datorită unei calificări necorespuzătoare cerințelor, vârstei, sănătății sau lipsa dorinței
de a lucra cauzată de plasarea în alte regiuni a locurilor de muncă, sau o remuneratie mică. O
altă cauză a șomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariția unor tehnologii
noi, prin care se reduce necesarul forței de muncă sau cea existentă nefiind calificată
corespunzător. Aici se poate aminti automatizarea, în istorie sunt cunoscute acțiunile
țesătorilor care distrugeau mașinile din manufacturi, deși pe termen lung, automatizarea are
29
drept consecință creșterea puterii de cumpărare a populației, reflectându-se în creșterea
cantității și a diversitații bunurilor și serviciilor cumparate, ceea ce înseamnă creșterea cererii
pe piața muncii (mai multe locuri de muncă).
Rata somajului
2019 5
2018 5,1
2017 5,8
2016 6
2015 6,3
2014 6,9 Danemarca
2013 7,4
2012 7,8
2011 7,8
2010 7,7
4,5 5, 5,5 6, 6,5 7, 7,5 8,
Statisticile privind piaţa muncii sunt esenţiale pentru elaborarea politicilor de ocupare ale Uniunii
Europene, rata de ocupare fiind un indicator social cheie utilizat pentru studiul evoluţiei forţei de
muncă în plan european.
Populaţia aflată în şomaj reprezintă un indicator important pentru monitorizarea şi analiza pieţei
forţei de muncă, fiind o componentă a populaţiei active. Numărul total de şomeri, estimaţi conform
metodologiei Biroului Internaţional al Muncii (BIM), a cunoscut evoluţii diferite în perioada 2005-
2018, fiind puternic influenţat de conjunctura economică, în special de efectele crizei economice
care s-au manifestat în perioada 2009-2011 şi de politicile de ocupare din diverse perioade mai
scurte de timp. A urmat apoi o perioadă, până în 2015, de stabilizare a numărului de şomeri,
variaţiile de la un an la altul fiind relativ mici.
In Danemarca, după anul 2012, numărul şomerilor a înregistrat o scădere continuă şi semnificativă,
ajungând în anul 2019 la un procent de 5%. Astfel, Danemarca se situeaza pe locul 13 la nivel
european in ceea ce priveste numarul somerilor.
30
1.4 Indicatorii “linistii” (armoniei) sociale
Cunoaşterea datelor referitoare la veniturile populatiei, riscurile de sărăcie şi excluziune socială

prezintă o importanţă deosebită, atât la nivel naţional, cât şi din perspectiva comparaţiilor
internaţionale, sub diverse aspecte: în primul rând, inegalitatea veniturilor populaţiei şi sărăcia sunt
realităţi ale oricărei societăţi, deşi există grade diferite de manifestare a lor. Politicile economice
nesustenabile, combinate cu ajustări economice inechitabile creează tensiuni sociale şi premisele
unor noi dezechilibre economice. Prin sprijinirea statelor membre în combaterea sărăciei, a
excluziunii sociale și a discriminării, Uniunea Europeană urmărește să consolideze caracterul
incluziv și coeziunea societății europene și să permită tuturor cetățenilor să beneficieze de acces
egal la oportunitățile și resursele disponibile.
1.4.1 Costul fortei de munca
Nivelul de bunăstare a unei gospodării este determinat, în principal, de numărul persoanelor

aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate şi de tipul de activitate pe care
acestea o desfăşoară. Şi, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziţia pe care
membrii săi activi o deţin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfăşurată,
adică de nivelul salariilor, al veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activităţi
neagricole independente.
Câştigurile salariale reprezintă o componentă importantă a veniturilor de care beneficiază cea mai
mare parte a forţei de muncă, din cel puţin două perspective: 1) deţine o pondere relativ mare în
totalul veniturilor şi 2) intră cu regularitate în bugetul gospodăriilor populaţiei.
Prezenţa salariaţilor în gospodărie şi nivelul câştigurilor salariale ale acestora constituie doi dintre
principalii factori de diferenţiere a veniturilor totale ale gospodăriilor, iar evoluţia
câştigurilor salariale reprezintă principalul factor antrenant pentru evoluţia nivelului general al
veniturilor populaţiei. Cercetarea statistică asupra costului forţei de muncă oferă informaţii
utile pentru relevarea evoluţiei câştigurilor salariale în principalele activităţi ale economiei
naţionale.
31
Forța de muncă joacă un rol major în funcționarea unei economii. Din perspectiva întreprinderilor,
ea reprezintă un cost (costul forței de muncă) care cuprinde nu numai remunerațiile și salariile
plătite angajaților, ci și costurile nesalariale, în special cotizațiile sociale plătibile de către
angajator. Astfel, forța de muncă este un factor determinant pentru competitivitatea
întreprinderilor, cu toate că, la rândul său, aceasta din urmă este influențată și de costul capitalului
(de exemplu, dobânzile la împrumuturi și dividendele pentru acțiuni) și de elemente netarifare
precum antreprenoriatul, competențele și productivitatea muncii, inovarea și poziționarea
mărcii/produselor în cadrul piețelor.
Costul fortei de munca in Danemarca a cunoscut o evolutie constanta, mergand de la 30 de euro/ora

in 2008 la 38.3 euro/ora in 2019, danezii fiind cei mai bine platiti din cadrul Uniunii Europene
(UE28).
1.4.2 Ponderea populaţiei care trăieşte sub pragul de sărăcie
Caracteristicile demo-socio-economice ale persoanelor, precum şi tipurile de gospodării în

care trăiesc, constituie factori care influenţează, adesea semnificativ, apariţia şi creşterea riscului
de sărăcie. Existenţa unei ocupaţii, şi în general statutul ocupaţional, reprezintă o caracteristică de
32
cea mai mare însemnătate în crearea unui cadru de viaţă care să asigure bunăstarea sau sărăcia
persoanelor respective. De aici rezultă şi diferenţierile importante existente între ratele de sărăcie
ale diferitelor categorii socio-ocupaţionale.
Un alt factor care poate creşte riscul de sărăcie îl constituie vârsta: pe fondul unei stabilităţi
financiare, înaintarea în vârstă a persoanei scade expunerea la sărăcie; astfel cei mai afectaţi de
sărăcie sunt copiii şi persoanele tinere.
Cunoaşterea datelor referitoare la riscurile de sărăcie şi excluziune socială prezintă o
importanţă deosebită, atât la nivel naţional, cât şi din perspectiva comparaţiilor internaţionale,
sub diverse aspecte: în primul rând, inegalitatea veniturilor populaţiei şi sărăcia sunt realităţi
ale oricărei societăţi, deşi există grade diferite de manifestare a lor. Politicile economice
nesustenabile, combinate cu ajustări economice inechitabile creează tensiuni sociale şi premisele
unor noi dezechilibre economice. Prin sprijinirea statelor membre în combaterea sărăciei, a
excluziunii sociale și a discriminării, Uniunea Europeană urmărește să consolideze caracterul
incluziv și coeziunea societății europene și să permită tuturor cetățenilor să beneficieze de acces
egal la oportunitățile și resursele disponibile.
Tuturor persoanelor trebuie să li se ofere oportunitatea de a participa pe deplin la viaţa economică,

socială, politică şi culturală a societăţii în care trăiesc şi de a se bucura de beneficiile acestei
participări. Asigurarea de oportunități egale înseamnă eliminarea efectelor nedorite ale
circumstanțelor aflate dincolo de controlul indivizilor asupra calității vieții lor.
33
In figura 1.4.2, se poate observa cum în ultimul deceniu, costurile sociale ale crizei economice au
fost substanţiale şi greu de suportat pentru populaţia daneza. Extinderea şi propagarea sărăciei în
timp sunt reflectate de valori ale ratei sărăciei relative comparabile cu cele din anul 2007. Dupa o
usoara scadere in 2011 si 2012, ponderea persoanelor care traiesc sub prag de saracie urca din nou
la valoarea din 2010, 18.3%.
Mai apoi, datorita politicilor de incluziune si facilitarea accesului la educatie, aceasta pondere
scade, ajungand in 2019 la 16.3, locul 4 la nivel european.
Satisfactia vietii in 2018

Conform unui studiu realizat in 2018 si publicat pe Eurostat, satisfactia vietii (overall life
satisfaction) in Danemarca era de 7.8, cu 0.5 mai mult decat media Uniunii europene, pe o scara
de la 1 la 10.
Tabel 1.4.1
Financiar Profesional Satisfactia vietii Personal

Uniunea
Europeana 6.6 7.2 7.3 8
28
Danemarca 7.6 7.6 7.8 8.2
Acest studiu include satisfactia financiara, satisfactia profesionala, personala si satisfactia generala
a vietii si denota asatisfactie a vietii danezilor peste media europeana, in special in ceea ce priveste
satisfactia financiara.
1.4.3 Libertatea economică
Indicele general al libertății este alcătuit ca medie aritmetică simplă a 12 indici referitori la
libertatea monetară, fiscală, de afaceri, investițională, de comerț, financiară, a muncii, proprietății,
libertatea față de corupție și, în fine, cea dată de cheltuielile guvernamentale. Cu cât acești indici
sunt mai aproape de limita maximă de 100, cu atât libertatea respectivă este mai mare.
Consensul general acceptat este că dezvoltarea economică depinde de libertatea economică.

Mesajul este simplu, cu cât o țară este mai liberă din punct de vedere economic cu atât se dezvoltă
34
mai repede și obține rezultate economice mai bune. Libertatea economică este înțeleasă în sensul
original sugerat de Adam Smith - gradul în care economia de piață este implementată.Totuși
componentele centrale ale libertății economice pot fi diferite. Unii autori vorbesc despre schimburi
voluntare, competiție liberă și protecția persoanelor și proprietății (Gwartney și Lawson 2002), în
timp ce alții merg mai departe și compun modele comprehensive care ar trebui să acopere natura
multifațetată a fenomenului. De exemplu, în Indexul Anul al Libertății Economice care este în
prezent elaborat în colaborare de Wall Street Journal și Heritage Foundation include 10
dimensiuni, 12 din 2017, care stabilesc un cadru pentru atribuirea de diverse nivele de libertate
economică (în tabelul de sus).
Pentru fiecare dintre acestea se acordă un punctaj între 1 și 100. O valoarea redusa a indicelui
înseamna control al statului asupra economiei, iar o valoare ridicată exprima implicare redusă a
statului în economie, libertate de manifestare a actorilor economici.
În funcție de punctaj, statele lumii sunt împărţite în cinci grupe:
- economii libere, cu scorul cuprins între 80 si 100 de puncte procentuale;
- economii preponderent libere, cu scorul situat în intervalul 70-79.9;
- economii moderat libere, cu scorul situat în intervalul 60-69.9;
- economii preponderent lipsite de libertate, cu scorul situat în intervalul 50-59.9;
- economii reprimate (lipsite de libertate), cu scorul situat în intervalul 1-49.9.
Proiectul care măsoară libertatea economică, “Index of Economic Freedom”, care este pregătit în
colaborare de The Wall Street și The Heritage Foundation afirmă că: ”Sărăcia, boala și ignoranța
sunt în scădere în lume, datorită în mare parte avansului libertății economice”.
In 2019, scorul general al Danemarcei, dupa calcularea mediei aritmetice ale celor 12 indici, a fost
de 76.7, aceasta situandu-se pe locul 4 dupa Irlanda (80.5), Marea Britanie (78.9) si Olanda (76.8).
Ultima clasata a fost Grecia cu un scor de 57.7.
35
Tabel 1.4.2
Anul 2016 2017 2018 2019 2020
Scor Danemarca 75.3 75.1 76.6 76.7 78.3
84
78,3
76,6 76,7
75,3 75,1
74
1 2 3 4 5
Figura 1.4.3, sursa datelor: heritage.org. , prelucrare proprie
36
1.5 Indicatorii echilibrului schimburilor cu strainatatea
Odata cu intensificarea schimburilor international au aparut si s-au dezvoltat o serie de instrumente

de inregistrare sintetica a acestora pe o perioada determinata.Indicatorii echilibrului schimburilor
cu strainatatea reprezinta o grupa de indicatori relevanta in elaborarea politicilor comerciale,
politicilor valutare precum si a strategiilor de finantare pe termen mediu si lung.
In analiza noastra, am luat in considerare ca fiind relevante in determinarea unei conjuncture

economice urmatorii indicatori:
1.5.1 Lichiditatea internationala a economiei
La nivelul fiecarei economii nationale se formeaza disponibil current de mijloace banesti cu

circulatie internationala. Aceste mijloace banesti sunt rezultanta activitatilor de vanzare/cumparare
de valuta si de alte valor ice constituie o creanta asupra strainatatii (aur, titluri). In sensul cel mai
larg, acest disponibil reprezinta lichiditatea internationala a unui stat.
La nivelul fiecarei tari, bancile centrale au rolul principal in administrarea lichiditatii internationale
deoarece ele detin tezaurul national si actioneaza asupra celorlalte banci din sistem.
Lichiditatea internationala poate fi:
‣ Neconditionata
‣ Conditionata
Tabel 1.5 - Lichiditatea internationala a economiei daneze
Lichiditatea Majoritatea aurului Danmarks Nationalbank este stocat la Banca

internationala Angliei, unde a fost de când a fost mutat din motive de siguranță în
in aur timpul Războiului Rece.
2006 1360000
2007 1790000 Rezervele de aur din Danemarca au avut în medie 66,55 tone din
2008 1851000 2000 până în 2020, atingând un maxim istoric de 66,60 tone în al
2009 2362000 doilea trimestru al anului 2000 și un nivel record de 66,50 tone în
2010 3017000
primul trimestru al anului 2018.
2011 3368000
2012 3560000 Un lingou de aur cântărește în medie 12,5 kilograme, dar prețul
2013 2568034 aurului poate fluctua considerabil. La sfârșitul anului 2019, valoarea
2014 2564773
stocului de aur al Danmarks Nationalbank era de kr. 21,7 miliarde
2015 2269400
2016 2481284 pentru 66,5 tone de aur.
2017 2774019
37
Datele privind lichiditatea internațională în aur, s-au raportat la 2774 miliarde USD in anul 2017.
Acest lucru reprezentând o creștere față de anul anterior, 2841 miliarde UDS in 2016.
Datele au atins un maxim istoric de 3.560 miliarde USD în 2012 și un minim record de 9.990
USD mil în 1950.
In figura de mai jos vom arata evolutia lichiditatii in aur a Danemarcei pe perioada 2006-2017
Grafic 1.5.1 – Lichiditatea Danemarcei in aur
Lichiditatea internationala in aur

4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Pentru 2019 – s-a înregistrat un profit de 6.096 milioane koroane, comparativ cu o pierdere de 24
de milioane koroane în 2018. Atât stocul de aur, cât și expunerea de capitaluri proprii și
deținerile de obligațiuni au contribuit semnificativ la rezultatul anului.
În 2017, datele valutare au fost raportate la 70,055 miliarde USD. Acestea înregistrează o
creștere față de numărul anterior de 59,452 miliarde USD pentru 2016. Datele au atins un maxim
istoric de 82,417 miliarde USD în 2013 și un nivel record de 63,800 USD mil în 1955.
Excedentul comercial din Danemarca a scăzut la 4,4 miliarde DKK în octombrie 2020 de la 7,3
miliarde DKK în aceeași lună a anului precedent. Exporturile au scăzut cu 11,3 la sută, cauzate
de vânzările mai mici de produse chimice și produse conexe (-25,8%); utilaje, exclusiv
echipamente de transport (-8,8%); combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe (-
28,8%); animale vii, alimente, băuturi și tutun (-8,1%) și nave, aeronave etc. (-1,9%).
Între timp, vânzările de articole manufacturate diverse au crescut (0,1%). Importurile au scăzut
cu 7,7% mai ușor, din cauza achizițiilor mai mici de combustibili minerali, nave, aeronave etc (-
66,3%); bunuri fabricate clasificate în principal pe materiale (-4,5%); utilaje, exclusiv
echipamente de transport (-2,4%); produsele chimice și produsele conexe cresc (-0,2%).
Importurile au crescut pentru articole manufacturate diverse (4,8%).
38
În iulie 2020, obligațiunile ipotecare cu o durată fixă de 30 de ani din Danemarca s-au ridicat la
958 miliarde kr. din care 59 la sută este cu o rată de cupon redusă de 1 la sută. Din iulie 2019,
fluxul net al acestor obligațiuni a fost de 443 miliarde. kr.
39
1.5.2 Balanta de plati externe
In esenta, balanta de plati externe poate fi privita ca barometrul activitatii economico-financiare a

unei tari, deoarece ea arata capacitatea de productie a bunurilor si competitivittaea acestora pe
piata internationaala calitativ si cantitativ.
Din punct de vedere teoretic, balanta de plati externe reprezinta cel mai important instrument de
inregistrare a creantelor si datoriilor care apar in schimbul de marfri si servicii intre o tara si alta,
exigibile intr-o anumita periada (de obicei un an, precum si miscarile de capital produse in aceeasi
perioada).
Tranzactiile evidentiate in balanta de plati:
 schimburile (operatiuni cu marfuri, servicii, venituri, profituri, dobanzi)

 transferuri (ajutoare, mosteniri, donatii etc)
 migrari - mutari de persoane dintr-o economie in alta (cu activul si pasivul lor)
 tranzactii estimate: nu au la baza fluxuri reale.
In figura de mai jos, avem reprezentat graficul balantei de plati a Danemarcei pe perioada 2010-
2019 de unde se poate observa o stagnare a acestui indicator pana in anul 2012 urmata de o crestere
relativa pana in anul 2014 dupa care intra pe un palier constant pana in anul 2018, in cee ce priveste
valorile acestuia si se obtine o crestere a valorii acestuia semnificativa pana la sfarsitul anului
2019.
Grafic 1.5.2 – Balanta de plati Danemarca pe perioada 2010-2019

30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Milioane euro
Sursa: Eurostat, prelucrare proprie
40
Valorile indicelui sunt evidentiate in tabelul numarul 1.5.2 pentru anii mai sus mentionati.
Tabel 1.5.2 – Balanta de plati externe a Danemarcei

Milioane
An
euro
2010 15956,5
2011 16325
2012 15989,3
2013 20076
2014 23731,5
2015 22509,2
2016 22014
2017 23609,8
2018 21217,5
2019 27697,7
Sursa: Eurostat, prelucrare proprie
1.5.3 Datoria externa
In conceptia Bancii Mondiale si a structurilor sale componente, datori externa include sumele datorate
unor creditori publici si privati, in valuta straina, bunuri/servicii cu o perioada de rambursare de peste un
an, sumele datorate de personae private, dar garantate de o autoritate publica, datoria formata ca
rezultat al tranzactiilor cu FMI etc.
Datoria externa bruta, in sens restrans, include toate obligatiunile banesti fata de strainatate cu
exceptia: creditelor pe termen scurt; investitiilor straine directe; ajutoarelor cu character nermbursabil
(granturi); imprumuturilor ale caror termene gratie sunt stabilite de la 10-15 ani su mai mult; creditelor
contractate de personae fizice/juridice negarantate de autoritatile competente.
Stocurile de datorii externe sunt de doua feluri:
 datoria externa pe termen lung

 datoria externa pe termen scurt
In cee ace priveste analiza acestui indicator pentru Danemarca in figura numarul 1.5.3 am realizat un
grafic al acestuia.
Putem observa o crestere in decursul perioadei analizate (2008-2019) a acestui indicator ce avea o
valoare de 5527 milioane euro (2008) pana la valoarea de 7949 (2019), care din punctul nostru de
vedere este nesemnificativa in contextul general al pietei imprumuturilor suverane.
Acest lucru ne arata o data in plus ca Danemarca este o tara care nu are nevoie de imprumuturi externe
si ca este un creditor international datorita unui excedent de cont curent in ultimii 15 ani.
41
La un calcul sumar, observam ca procentual, rata cresterii datoriei externe este de 1,43 % iar daca luam
in calcul o inflatie tintita la nivel European de 2% pe an realizam ca valoarea imprumutata in 2019 in
termeni reali este mai mica decat cea din 2008.
Figura 1.5.3 - Datoria externa a Danemarcei
DATORIA EXTERNA PE TERMEN LUNG

8000
7000
6000
5000
4000 7694 7735 7735 7949

7097 7543
6426 6557 6645 6899 6895
3000
5527
2000
1000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sursa: nationalbankdk, prelucrare proprie
42
CAPITOLUL II
Indicatorii alternativi – instrumente alternative de analiza
2.1. Indicele de coruptie perceputa (IPC)

Indicele de Percepţie a Corupţiei TI (Transparency international) a fost lansat pentru prima data
in anul 1995 si este unul dintre cele mai cunoscute instrumente utilizate de TI. Este un indice
compozit, care se bazează pe datele privind corupţia din sondajele specializate efectuate de mai
multe instituţii independente de renume. El reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor
din întreaga lume, inclusiv a experţilor din ţările evaluate. Transparency International deleagă
realizarea Indicelui de Parcepţie a Corupţiei domnului Johann Graf Lambsdorff, un professor
universitar stablit în Passau, Germania
Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcţiei
publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali
pentru achiziţii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea
politicilor anticorupţie, în acest fel determinând atât corupţia politică, cât şi cea administrtivă.
TI solicită cel puţin trei surse pentru a include o ţară în IPC. Modificarea zonei de acoperire a
IPC poate fi determinate de faptul că o nouă sursă a fost inclusă, în timp ce altapoate fi eliminata.
Ca urmare, modificarea acestor surse determină indroducerea unor state si excluderea altora in
IPC, fapt ce variaza de la an la an.
Rezultatelor IPC permit clasarea ţărilor în funcţie de gradul în care este percepută existenţa
corupţiei în rândul oficialilor şi politicienilor, permiţând astfel TI să stabilească un indice. Totuşi,
punctajul obţinut de o ţară este un indicator mult mai important pentru nivelul de corupţie
perceput în acea ţară, dat fiind că poziţia unei ţări în clasament se poate modifica din cauză
faptului că noi state sunt incluse în indice, iar altele sunt excluse.
Indicele de Percepţie a Corupţiei este realizat anual de Transparency International şi lansat

concomitent de Secretariatul International şi de filialelel naţionale ale acesteia.
De la înființarea sa în 1995, Indicele de Percepție a Corupției, produsul de cercetare

emblematic al Transparency International, a devenit cel mai important indicator global al
corupției din sectorul public. Indicele oferă o imagine anuală a gradului relativ de corupție prin
clasarea țărilor și a teritoriilor din întreaga lume. În 2012, Transparency International a revizuit
metodologia utilizată pentru a construi indexul pentru a permite compararea scorurilor de la un
an la altul
Surse de determinare a IPC
IPC constă dintr-o fuziune a 13 studii și evaluări ale experților.
IPC 2019 se bazează pe următoarele 13 surse de date din 13 organizații independente diferite:
43
 African Development Bank Country Policy and Institutional Assessment
 Bertelsmann Stiftung Sustainable Governance Indicators
 Bertelsmann Stiftung Transformation Index
 Economist Intelligence Unit Country Risk Service
 Freedom House Nations in Transit
 Global Insight Country Risk Ratings
 IMD World Competitiveness Center World Competitiveness Yearbook Executive Opinion
Survey
 Political and Economic Risk Consultancy Asian Intelligence
 The PRS Group International Country Risk Guide
 World Bank Country Policy and Institutional Assessment
 World Economic Forum Executive Opinion Survey
 World Justice Project Rule of Law Index Expert Survey
 Varieties of Democracy (V-Dem)
Nu toate sursele de date acoperă toate cele 180 de țări, dar țările indexate sunt acoperite în cel puțin
trei surse de date diferite. IPC este astfel un indicator mai complet al nivelului de corupție din țările
în cauză decât fiecare sursă de date în sine.
Scurtă Notă Metodologică
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) este o agregare de date dintr-un număr de surse diferite
care arată percepția oamenilor de afaceri și a experților de țară cu privire la nivelul de corupție din
sectorul public. Pentru a calcula IPC sunt parcurşi următorii paşi:
1. Alegerea surselor de date: Fiecare sursă de date care este utilizată pentru a construi Indicele
de Percepție a Corupției trebuie să îndeplinească următoarele criterii pentru a se califica drept o
sursă validă:
 cuantifică percepțiile asupra corupției în sectorul public;

 se bazează pe o metodologie validă și de încredere, care acordă punctaje și clasează mai
multe țări pe aceeași scară;
 datele sunt centralizate de o instituție credibilă:
 permite suficientă variaţie în punctaje pentru a se face distincţie între ţări;
 acordă rating pentru un număr semnificativ de ţări;
 ratingul este acordat de un expert de ţară sau de un reprezentant din mediul de afaceri;
 instituţia repetă evaluarea cel puţin o dată la doi ani.
IPC 2017 este calculat folosind 13 surse de date diferite de la 12 instituții care surprind percepția
asupra corupției, în ultimii doi ani. Aceste surse sunt descrise în detaliu în documentul de descriere
al surselor.
2. Standardizarea surselor de date pe o scală de la 0 la 100, unde 0 este egal cu cel mai înalt
nivel de corupție perceput și 100 este egal cu cel mai mic nivel de corupție perceput. Acest calcul
44
se face prin scăderea mediei fiecărei surse în anul de referinţă de la fiecare scor de ţară şi apoi prin
divizarea cu deviaţia standard a aceleiaşi surse in anul de referinţă. Această scădere și diviziune
utilizând parametrii anului de referință asigură că scorurile IPC sunt comparabile de la un an la
altul, începând cu anul 2012. După efectuarea acestei proceduri, scorurile standardizate sunt
transferate în scala IPC prin înmulțirea cu valoarea deviației standard a IPC în 2012 (20) și
adăugarea mediei IPC în 2012 (45), astfel încât setul de date să se potrivească cu scara utilizată în
efectuarea clasamentului CPI, de la 0 la 100.
3. Calcularea mediei. Pentru ca o țară sau un teritoriu să fie incluse în IPC, cel puțin trei surse trebuie să
evalueze această țară. Scorul IPC al unei ţări este apoi calculat ca medie a tuturor scorurile standardizate
disponibile pentru acea țară. Scorurile sunt rotunjite la numere întregi.
4. Raportarea unei măsuri de incertitudine: IPC este însoțit de un interval standard de eroare și de
încredere asociat cu punctajul, care captează variația de punctaj din sursele de date disponibile pentru
acea țară/teritoriu.
Danemarca
In continuare vom arata reprezenta grafic valorile IPC, folosind datele cuprinse intre anii 2012-2019 (
1995-2011 nu sunt reprezentate, deoarece au fost realizate dupa o metodologie diferita) si vom realiza o
comparati intre anii 2018, 2019 si 2012.
Pozitia ocupata de Danemarca in lume si in Uniunea Europeana in ceea ce priveste IPC in anul 2019.
 Scor 88/100
- Locul 1 in Uniunea Europeana (28 state)
- Locul 1 in lume (198 state)
Tabelul de mai jos arata valorile IPC obtinute de la organismele abilitate pe anul 2019
Tabel 2.1.1 - valorile IPC

Indicele de perceptie al coruptiei 2019: Sursele si organizatiile
Global
Economist World
Cel mai Bertelsmann Insight IMD World PRS World
Valoare Eroare Numar Cel mai Intelligence Varieties of Justice
Tara Locul mare Stiftung Country Competitiveness International Economic
IPC 2019 standard de surse mic index Unit Democracy Project
index Sustainable Risk Center World Country Risk Forum
Country Rule
Ratings
Danemarca 87 1 2,54 8 91,17 82,83 97 90 83 94 93 77 79 86
Sursa: transparency.org, prelucrare proprie
 Scor 88/100
45

Global
Economist World
Cel mai Bertelsmann Insight IMD World PRS World
Tara Locul mare Stiftung Country Competitiveness International Economic
index Sustainable Risk Center World Country Risk Forum
Country Rule
Ratings
Danemarca 88 1 2,63 8 92 84 97 90 83 97 92 79 88 78
 Scor 90/100

Global
Economist World
Cel mai Bertelsmann Insight PRS World
Tara Locul mare Stiftung Country International Economic
index Sustainable Risk Country Risk Forum
Country Rule
Ratings
Danemarca 90 1 2 7 93 87 89 88 83 93 77 86 89
Din comparatiile de mai sus observam ca, desi, Danemarca incepand din anul 2012 se afla pe locul
1 atat in Uniunea Europeana cat si in lume in ceea ce priveste perceptia asupra coruptiei in
evaluarea diferitelor dimensiuni si manifestari din sectorul public, ca valoarea indexului in
decursul a 7 ani a scazut cu 2 puncte.
Aceasta scadere ne arata faptul ca, in ciuda locului fruntas ocupat, nivelul coruptiei in general a
crescut, astfel, observandu-se un trend crescator al coruptiei ce afecteaza institutiile publice.
46
Avand in vedere valoare medie europeana de 66 puncte pentru anul 2019 in raport cu Danemarca,
se observa o diferenta semnificativa, fapt determinat de scorurile mici inregistrate la acest capitol
de actre tarile foste comuniste, care au aderat din 2004 pana in 2013.
2.2 Libertatea economică
Indicele general al libertății este alcătuit ca medie aritmetică simplă a 12 indici referitori la
libertatea monetară, fiscală, de afaceri, investițională, de comerț, financiară, a muncii, proprietății,
libertatea față de corupție și, în fine, cea dată de cheltuielile guvernamentale. Cu cât acești indici
sunt mai aproape de limita maximă de 100, cu atât libertatea respectivă este mai mare.
Consensul general acceptat este că dezvoltarea economică depinde de libertatea economică.

Mesajul este simplu, cu cât o țară este mai liberă din punct de vedere economic cu atât se dezvoltă
mai repede și obține rezultate economice mai bune. Libertatea economică este înțeleasă în sensul
original sugerat de Adam Smith - gradul în care economia de piață este implementată.Totuși
componentele centrale ale libertății economice pot fi diferite. Unii autori vorbesc despre schimburi
voluntare, competiție liberă și protecția persoanelor și proprietății (Gwartney și Lawson 2002), în
timp ce alții merg mai departe și compun modele comprehensive care ar trebui să acopere natura
multifațetată a fenomenului. De exemplu, în Indexul Anul al Libertății Economice care este în
prezent elaborat în colaborare de Wall Street Journal și Heritage Foundation include 10
dimensiuni, 12 din 2017, care stabilesc un cadru pentru atribuirea de diverse nivele de libertate
economică (în tabelul de sus).
Pentru fiecare dintre acestea se acordă un punctaj între 1 și 100. O valoarea redusa a indicelui
înseamna control al statului asupra economiei, iar o valoare ridicată exprima implicare redusă a
statului în economie, libertate de manifestare a actorilor economici.
În funcție de punctaj, statele lumii sunt împărţite în cinci grupe:
- economii libere, cu scorul cuprins între 80 si 100 de puncte procentuale;
- economii preponderent libere, cu scorul situat în intervalul 70-79.9;
- economii moderat libere, cu scorul situat în intervalul 60-69.9;
47
- economii preponderent lipsite de libertate, cu scorul situat în intervalul 50-59.9;
- economii reprimate (lipsite de libertate), cu scorul situat în intervalul 1-49.9.
Proiectul care măsoară libertatea economică, “Index of Economic Freedom”, care este pregătit în
colaborare de The Wall Street și The Heritage Foundation afirmă că: ”Sărăcia, boala și ignoranța
sunt în scădere în lume, datorită în mare parte avansului libertății economice”.
In 2019, scorul general al Danemarcei, dupa calcularea mediei aritmetice ale celor 12 indici, a fost
de 76.7, aceasta situandu-se pe locul 4 dupa Irlanda (80.5), Marea Britanie (78.9) si Olanda (76.8).
Ultima clasata a fost Grecia cu un scor de 57.7.
Tabel 2.2.1
Anul 2016 2017 2018 2019 2020
Danemarca 75.3 75.1 76.6 76.7 78.3
84
78,3
76,6 76,7
75,3 75,1
74
1 2 3 4 5
48
2.3 Indicele Prosperitatii
Indicele de Prosperitate evaluează țările privind promovarea și evoluția rezidenților lor, reflectând
atât bunăstarea economică, cât și cea socială.
Definiție: Este un indice care pe lângă factori tehnici precum PIB per capita ia în calcul și factori
mai umani, ca bucuria, tristețea și prietenii. Redefinește modul în care se măsoară succesul,
schimbând conversația de la ceea ce primim, la cine devenim. Indicele de prosperitate se bazează
pe 104 variabile diferite analizate în 149 de națiuni din întreaga lume.
Indicele Prosperității constituie un instrument puternic care ne arată cum se formează și cum se
schimbă prosperitatea la nivel mondial.
Structura indicelui este bazată pe cei 12 piloni ai prosperității. Fiecare dintre cei 12 piloni
surprinde o temă fundamentală a prosperității și fiecare element surprinde un domeniu politic
discret, care este măsurat de indicatori. Fiecare stâlp are între cinci și șapte elemente și fiecare
element are între unul și opt indicatori.
Cei 12 piloni ai prosperității care stau la baza calculării indicelui:
1. Siguranță și securitate, pilon gradul în care războiul, conflictele, teroarea și crima au

destabilizat securitatea persoanelor, atât imediat cât și prin efecte de durată mai lungă.
2. În Guvernare, pilonul măsoară gradul în care există controale și restricții asupra puterii
și dacă guvernele funcționează în mod eficient și fără corupție.
3. Capitalul social, pilonul măsoară puterea relațiilor personale și sociale, încredere
instituțională, normele sociale și participarea civică într-o țară.
4. Investiții de mediu, pilonul măsoară gradul în care investițiile sunt protejate în mod
adecvat și sunt ușor accesibile.
5. Condițiile Enterprise, pilonul măsoară gradul în care reglementările permit
întreprinderilor să înceapă, în competiție, și să se extindă.
6. Accesul pe piață și infrastructură, măsoară calitatea infrastructurii care permite
schimburile comerciale, și distorsiunile pe piață pentru bunuri și servicii.
7. Calitatea economică, măsoară cât de bine este echipata o economie pentru a genera
bogăție în mod durabil și cu implicarea deplină a forței de muncă.
8. Condițiile de viață, pilonul măsoară gradul în care o calitate rezonabilă a vieții este
experimentată de toate, inclusiv resursele materiale, adăpost, servicii de bază, și
conectivitate.
9. De Sănătate, acest pilon privește măsura în care oamenii sunt sănătoși și au acces la
serviciile necesare pentru a menține stare bună de sănătate.
10. Educație, măsoară rezultatele și calitatea în patru etape de învățământ (preșcolar, primar,
secundar și învățământul terțiar), precum și competențe în populația adultă.
11. Mediul natural, pilonul măsoară aspecte ale mediului fizic , care au un efect direct
asupra oamenilor în viața de zi cu zi și modificările lor care ar putea afecta prosperitatea
generațiilor viitoare.
49
12. Libertate personală, pilonul măsoară progresul către drepturile legale, libertate
individuala.
DANEMARCA - PROSPERITATE GLOBALĂ
În clasamentul din 2019, 167 de țări și teritorii au fost clasate, iar Danemarca s-a situat în fruntea
listei în Europa.
Danemarca are cel mai puternic rezultat în ceea ce privește capitalul social și condițiile de viață,
dar este cel mai slab în materie de siguranță și securitate . Cea mai mare îmbunătățire comparativ
cu acum un deceniu este in sectorul sanatatii.
Tabel 2.3.1 - Indicele Prosperității pentru 2020:

Libertate Accesul pe Calitate
2009 2018 2019 Sigurantă/ Capital Investitii Conditiile Conditii De Mediul
Nr. Tara personal Guvernare piată/ economi Educatie
Rank Rank Rank securitate social de mediu Enterprise de viată Sănătate natural
ă infrastrură că
1 1 2 1 Danemarca 5 2 3 2 6 7 8 8 1 8 3 10
2 2 4 4 Suedia 11 4 6 9 10 13 5 4 3 15 17 1
3 5 5 5 Finlanda 17 3 2 4 7 18 10 21 6 26 6 2
4 6 6 6 Olanda 12 5 4 6 12 8 4 6 2 9 8 54
5 8 9 8 Germania 21 13 9 13 15 4 11 5 5 12 21 17
6 7 8 9 Luxemburg 3 8 8 21 22 16 2 7 9 19 33 9
7 16 10 10 Anglia 16 15 11 14 4 6 9 15 8 23 15 24
8 14 12 12 Irlanda 14 9 14 12 23 10 23 3 12 20 16 14
9 11 15 13 Austria 9 17 15 11 11 19 17 22 13 10 22 3
10 23 20 20 Malta 19 18 23 17 33 22 33 14 11 14 35 41
11 22 22 21 Estonia 33 25 19 38 20 20 24 11 28 55 18 13
12 19 21 22 Belgia 29 16 17 45 24 17 16 33 18 24 19 47
13 20 23 23 Franta 30 23 20 41 18 26 14 37 17 16 29 16
14 25 25 25 Spania 32 19 27 30 27 29 22 47 15 13 23 43
15 28 26 26 Portugalia 25 11 26 53 31 28 25 49 27 30 39 45
16 24 27 27 Slovenia 23 27 33 40 41 40 26 29 23 32 24 4
17 29 28 28 Cehia 20 32 31 112 26 35 35 13 32 28 26 18
18 31 30 30 Italia 24 29 39 56 40 25 32 52 24 17 31 48
19 32 33 32 Slovacia 27 35 40 76 30 49 44 32 33 43 48 12
20 38 32 33 Lituania 28 38 34 141 32 36 37 35 38 92 27 27
21 30 36 34 Cipru 43 24 32 81 44 41 31 50 30 29 36 79
22 34 35 35 Letonia 34 39 37 130 34 37 40 34 40 87 30 11
23 36 34 36 Polonia 22 62 38 111 38 32 42 39 31 40 34 62
24 39 46 42 Grecia 42 43 41 114 93 34 38 88 39 33 41 29
25 41 43 45 Croatia 31 49 46 136 55 89 39 48 34 57 47 31
26 37 45 46 Ungaria 39 89 72 90 45 57 45 30 37 52 45 30
27 48 47 47 România 40 57 47 116 36 72 47 40 64 71 61 58
28 50 48 49 Bulgaria 61 69 58 123 60 53 58 36 49 65 43 76
Sursa: prosperity.com, prelucrare proprie
50
In graficul de mai jos vom prezenta evolutia celor 12 piloni ai prosperității pentru Danemarca si
clasamentul acestora. Astfel, punctele de date care apar mai departe de centru reprezintă o
performanță mai bună față de punctele care sunt mai aproape de centru.
Grafic 2.3.1 - Cei 12 piloni ai prosperității pentru Danemarca in 2020
Danemarca - Cei 12 piloni ai prosperității

Sigurantă/securitate
10
Mediul natural Libertate personală
8
6
Educatie Guvernare
4
2
De Sănătate 0 Capital social
Conditii de viată Investitii de mediu
Calitate economică Conditiile Enterprise

Accesul pe piată/
infrastrură
Tabel 2.3.2 - Clasament Danemarca pentru anii precedenți:

Accesul pe Calitate
Loc Clasament Sigurantă/ Libertate Capital Investitii Conditiile Conditii De Mediul
Guvernare piată/ economi Educatie
Clasament /an securitate personală social de mediu Enterprise de viată Sănătate natural
infrastrură că
1 2020 10 2 3 1 6 6 8 8 1 6 3 8
2 2019 10 2 3 2 6 11 9 10 1 4 3 7
2 2018 4 2 4 2 10 15 11 10 1 8 3 7
2 2017 5 2 4 1 11 14 11 9 2 7 3 8
1 2016 4 1 5 1 14 11 9 12 1 13 3 7
5 2015 4 3 6 3 16 15 9 12 2 12 4 12
1 2014 2 1 6 1 15 13 9 13 1 9 3 11
2 2013 1 1 1 2 8 4 11 12 2 10 3 14
2 2012 2 1 1 1 9 4 9 11 1 14 3 19
2 2011 9 4 1 1 7 6 10 11 2 13 3 15
2 2010 2 4 1 1 4 5 6 8 2 13 3 12
În 2020, indicele de prosperitate pentru Danemarca a fost de 84,37. Indicele de prosperitate al

Danemarcei a crescut de la 83,2 în 2011 la 84,37 în 2020, crescând cu o rată medie anuală de
0,23%.
51
Graficul de mai jos surprinde evolutia fluctuanta a valorii indicelui de prosperitate in perioada
2008-2019.
Figura 2.3.2 - Evolutia valorii indicelui de prosperitate
Valoarea indicelui de prosperitate

84,2
84
83,8
83,6
83,4
83,2
83
82,8
82,6
82,4
82,2
2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
52
CAPITOLUL III
Ratingul de tara
3.1. Notiuni teoretice

Ratingul de tara este un cuvant a carui traducere literara semnifica ”evaluarea” desemnand in
acelasi timp un proces (analiza riscului), cat si rezultatul final al acestuia (nota).
Un element definitoriu in acest concept il reprezinta riscul de tara care este definit ca
probabilitatea pierderilor din activele internationale ca urmare a unor evenimente economice,
sociale, politice.
Conceptul de risc de tara este legat de doua notiuni importante: ricul suveran (imposibilitatea
onororarii angajamentelor externe din cauze aflate sub controlul sau) si riscul de transfer.
In analiza nostra vom urmari, in special, ratingul din perspectiva riscului suveran dar nu numai.
Urmarind definitia clasica, notarea are drept obiectiv sa dea investitiilor o opinie independenta
asupra capacitatii si vointei unui emitent privind rambursarea datoriei sale, respectand calendarul
contractual initial.
Agentiile de rating nu realizeaza un audit al calitatii informatiilor ce le sunt puse la dispozitie de

catre emitenti si nu este o recomandare de a investi ori nu ci are doar functia de evaluare a
riscului, care este doar un element al procesului decizional de investitie.
Ca metode de analiza a riscului de tara sunt cele ale indicatorilor de risc: Delphi si BERI.
Acordarea de calificative este cea sub forma de note, iar acestea incep de la AAA (inalta calitate
a creditului) pana la D (neplata datoriei).
53
3.2. Analiza risc de tara Danemarca, realizat de agentia FITCH – IBCA
In analiza noastra, am ales agentia de evaluare a riscului de tara FITCH – IBCA ce a luat fiinta
prin fuzionarea in 1997 a agentiei britanice IBCA cu agentia americana Fitch Investors Services.
Metodologia lor de evaluare a riscului de tara consta in intocmirea unui raport care cuprinde o
analiza ampla politica, economica si sociala a statului monitorizat avand urmatoarele capitole:
situatia politica, structura economiei, politica fiscala, monetara si valutara; balanta de plati,
datoria externa.
Notarea agentiei este de la AAA la C (dificultati la plati).
In cazul Danemarcei, agentia Fitch noteaza atat la LTR (long term rating) cat si la STR (short
term rating) – adica existent unui risc de neplat a creditelor si obligatiunilor asumate ca fiind la
minimum in perioada analizata 2008-2019 la AAA stabil.
Aceasta situatie denota o exceptionala capacitate de plata in cee ace priveste obligatiile
financiare iar aceasta putere financiara este foarte putin probabil sa fie afectata de evenimente
anticipabile (previzibile).
In concluzie, Danemarca prin surplusul de cont curent ce l-a avut in ultima decada alaturi de
investitiile externe si institutii guvernamentale solide si-a imbunatatit pozitia sa ca stat in care
investitiile international sunt sigure.
54
Concluzii
In urma analizei realizate putem spune ca Danemarca desi cu o economie mica si deschisa
reprezinta la nivel european si nu numai, un stat care are capacitatea fiscala, monetara si
macro-prudentiala dozata pentru a putea face fata socurilor economice.
Politicile guvernamentale sunt proactive in preintampinarea si pastrarea stabilitatii
macroeconomice si fiscal.
Totodata, putem spune ca Danemarca este un evident creditor extern avand un surplus mare in
cee ace priveste in primul rand comertul.
In legatura cu mediul politic, Danemarca detine o pozitie superioara in topul WBGI (World
Bank Governance Indicator) aceasta aratand lunga sa istorie echilibrata si stabila in privinta
tranzitiei puterii politice precum si puternicele institutii guvernamentale, statul de drept si un
nivel de coruptie foarte scazut.
Perspective:
Ca urmare a răspândirii pandemiei COVID-19, în martie 2020 Ministrul Finanțelor din
Danemarca a prezentat public scenarii în contextul crizei generate de pandemia COVID-19.
Scenariile ilustrează evoluțiile posibile, astfel:
‣ in 2020 există deja premisele pentru o scădere abruptă a economiei daneze, care va
genera creșterea șomajului. Dacă epidemia este ținută sub control, sunt șanse ca
situația să se îmbunătățească în a doua parte a anului. În același timp, există riscul ca
efectele negative să se manifeste și după 2020.
‣ există numeroase componente care vor determina nivelul încetinirii economice:
scăderea traficului (mărfuri și persoane), măsurile adoptate pentru a preveni
răspândirea virusului în Danemarca și în alte țări, perturbarea lanțurilor valorice
globale, comportamentul precaut al companiilor și consumatorilor, ca urmare a
gradului ridicat de incertitudine.
55
Bibliografie
1. Eurostat - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Main_Page
2. Institutul național de statistică - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Main_Page , https://insse.ro/cms/ro/
3. Statistics Denmark - https://www.dst.dk/en/Statistik/emner/priser-og-

forbrug/forbrugerpriser/forbrugerprisindeks
4. Indicele prețurilor de consum, Statistics Denmark -
https://www.statbank.dk/statbank5a/selectvarval/define.asp?PLanguage=1&subword=tab
sel&MainTable=PRIS111&PXSId=202424&tablestyle=&ST=SD&buttons=0
5. Statbank.dk - https://www.statbank.dk/statbank5a/selectvarval/saveselections.asp
6. Trading Economics - https://tradingeconomics.com/denmark/consumer-price-index-cpi ,

https://tradingeconomics.com/country-list/consumer-price-index-cpi
7. Dst.dk – Danmark Statistik - https://www.dst.dk/da/Statistik/emner/priser-og-
forbrug/forbrugerpriser/forbrugerprisindeks?tab=dok
8. Eurostat - indicii nivelului prețurilor și cheltuieli reale -
http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=prc_ppp_ind&lang=en
9. Europa.eu – prezentare statistică -
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/prc_ppp_esms.htm#stat_pres1608015175
058
10. Glosar, indicele nivelurilor preurilor, Eurostat - https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Glossary:PLI , https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Comparative_price_levels_for_food,_beverages_and_tobacco#Over
view
11. Paritati ale puterii de cumparare -
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/metadata/en/prc_ppp_esms.htm
12. Statistici Danemarca - https://www.dst.dk/da/Statistik/nyt/NytHtml?cid=30909,
https://www.dst.dk/da/search?q=cresterea+anuala&ui=dstdk,
https://www.statistikbanken.dk/PRIS113, https://www.dst.dk/da/Statistik.
13. Statista.com - https://www.statista.com/statistics/318356/inflation-rate-in-denmark/,
https://www.statista.com/register/#professional ,
https://www.statista.com/statistics/1117530/denmark-monthly-inflation-rate-of-cpi/
14. Studii si rapoarte - https://www.statista.com/studies-and-reports/
15. Macrotrends – rata de inflatie -

https://www.macrotrends.net/countries/DNK/denmark/inflation-rate-cpi
56
16. Banca centrala europeana -
https://www.ecb.europa.eu/ecb/educational/hicp/html/index.ro.html
17. Raport de convergenta - https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/ecb.cr201805.ro.pdf
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/scpwps/ecbwp451.pdf?474d4782cf65918cc182d2147
8d1dff9
18. Rateinflation – Rata inflatiei din zona euro - https://www.rateinflation.com/inflation-
rate/euro-area-inflation-rate/ , https://www.rateinflation.com/
19. Balanta de plati , Statistics Denmark -
https://www.statbank.dk/statbank5a/selectvarval/define.asp?PLanguage=1&subword=tab
sel&MainTable=BB1S&PXSId=186279&tablestyle=&ST=SD&buttons=0
20. Danmarks National Bank -
https://www.nationalbanken.dk/en/governmentdebt/centralgovernment_debt/Pages/Forei
gn-Debt.aspx , https://nationalbanken.statbank.dk/statbank5a/default.asp?w=1843
21. Statbank - https://www.nationalbanken.dk/en/statistics/statbank/Pages/default.aspx
22. Ceasul Datoriilor din Danemarca - https://commodity.com/data/denmark/debt-clock/
23. World Bank - https://data.worldbank.org/indicator/BN.CAB.XOKA.CD?locations=DK
24. International Monetary Fund -

https://www.imf.org/external/error.htm?URL=http://www.imf.org/external/np/sta/bop/bo
p.htm)
25. BCE – raport anual 2017 - https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.ar2017.ro.pdf
26. Industries - https://www.dst.dk/da/Indberet/oplysningssider/industri_varer/industriens-

salg-af-varer
27. Indicele prosperitatii - https://www.prosperity.com/rankings ,
https://www.prosperity.com/globe/denmark ,
https://www.prosperity.com/rankings?pinned=DNK&filter=
57
Anexe
Tabelul 1 – Sursele din care provin statisticile:

Zona de Acoperirea Perioada de Unitate de Perioada de Frecvența
referință timpului bază măsură referință diseminării
Danemarca 2000- 2015 = 100* Valorile Prețurile Indicele
2005 = 100* indexului și sunt prețurilor de
modificările colectate consum este
procentuale lunar în publicat
perioada 7- lunar
15
Sursa: Statisics Denmark, prelucrare proprie
58
An Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Mancare si
bauturi non- 2020 0,5 0,8 0,4 -0,2 0,3 0,4 0,8 -1 -0,9 0,3 0,1
alcoolice
2019 1,4 0,4 -0,4 -0,6 0,7 0,8 0,9 -1 -0,4 -0,2 2 -0,8
2018 0,1 0,4 -1 0,5 0 0 0,7 -1,1 0,6 -0,2 0,3 -0,5
Bauturi
alcoolice si 2020 1,5 -0,1 0 0 0,5 0,9 4,5 4,9 -0,4 0,8 4,7
tigari
2019 2,2 0 -0,2 -0,9 0,3 0,3 0,6 -0,4 -0,1 -0,5 -0,1 -1,3
2018 1,7 0,6 -1,2 1,1 -0,5 0,3 0,7 -0,3 -0,1 -0,3 0,4 -0,7
Haine si
2020 -9,5 5,2 4,5 0,3 -1,8 -1,2 -3,6 1,6 4 -0,1 -0,5
incaltaminte
2019 -7,4 1,2 3,9 0,8 -0,5 -5,4 -3,7 2,4 5,6 1,3 0,2 -0,7
2018 -9,1 4,6 6,3 2 -1,1 -3,9 -6,6 2,8 5,7 1,1 -0,2 -0,4
An Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Mancare si
bauturi non- 2020/2019
alcoolice 0 0,4 1,2 1,5 1,2 0,8 0,7 0,7 0,1 0,6 0,5
2019/2018 1,1 1,1 1,7 0,6 1,3 2 2,2 2,2 1,3 1,3 1,2 0,9
2018/2017 1,6 0,9 1 1,4 0,7 0 -1 -1,4 -0,8 -0,8 -0,8 -0,2
Bauturi
alcoolice si 2020
tigari -0,8 -0,9 -0,7 0,2 0,4 1 4,9 10,4 10 11,5 16,8
2019 2,2 1,6 2,6 0,6 1,4 1,4 1,3 1,2 1,2 1 0,5 -0,1
2018 0,7 1,6 0,5 1,8 1,3 1,5 1,5 1,1 1,1 0,8 1,5 1,7
Haine si
2020
incaltaminte -5,3 -1,5 -0,9 -1,5 -2,7 1,7 1,8 1 -0,5 -1,9 -2,6
2019 1,8 -1,5 -3,7 -4,8 -4,3 -5,8 -2,9 -3,2 -3,4 -3,2 -2,8 -3,2
2018 -1,3 0,4 0,5 1,6 0,4 -1,2 -0,9 -1,3 -1,5 -1,2 -1,3 0
59
Octombrie- Nov.
Noiembrie 2019/Nov.
2020 2020
Schimbare Schimbare
lunara in anuala in
indicele Pct. -0,1 indicele Pct. 0,5
preturilor de preturilor de
consum consum
Contributia Contributia
Greutate Greutate
la crestere la crestere in
in FPI in in FPI in
in puncte puncte
procente procente
procentuale procentuale
Cea mai Cea mai
mare mare
contributie contributie
POZITIVA POZITIVA
Tutun 1,57 0,19 Tutun 1,57 0,57
Aparate de
0,71 0,03 Chirie
uz casnic 20,73 0,2
Restaurante/
Radio/TV 0,76 0,02
cafenele 5,1 0,11
Cea mai Cea mai
mare mare
contributie contributie
NEGATIVA NEGATIVA
Benzina/Mot
Electricitate 2,47 -0,1
orina 2,62 -0,3
Calatorii
1,49 -0,09 Electricitate
charter 2,47 -0,21
Zboruri 0,69 -0,09 Imbracaminte 3,48 -0,12
IPC
An Luna
Total
2020 1 103
2020 2 103,6
2020 3 103,3
2020 4 103,2
2020 5 103,1
2020 6 103,2
2020 7 104
2020 8 103,6
2020 9 103,5
2020 10 103,7
2020 11 103,6
2020 12 -
IPC
An Luna
Total
2019 1 102,3
2019 2 102,8
2019 3 102,9
60
2019 4 103,2
2019 5 103,1
2019 6 102,9
2019 7 103,5
2019 8 103,1
2019 9 102,9
2019 10 103,3
2019 11 103,1
2019 12 102,9
Rata
de Schimbare
An
inflatie anuala
(%)
2019 0,76% -0,06%
2018 0,81% -0,33%
2017 1,15% 0,90%
2016 0,25% -0,20%
2015 0,45% -0,11%
2014 0,56% -0,23%
2013 0,79% -1,61%
2012 2,40% -0,36%
2011 2,76% 0,45%
2010 2,31% 1,01%
2009 1,30% -2,11%
2008 3,42% 1,72%
2007 1,69% -0,23%
2006 1,92% 0,11%
2005 1,82% 0,66%
2004 1,15% -0,92%
2003 2,08% -0,35%
2002 2,42% 0,09%
2001 2,34% -0,57%
2000 2,90% 0,41%
61
Grup de produse cu cea mai
mare contribuție la creștere la
inflație în fiecare țară,
Inflatia
noiembrie 2020
Cea mai
Cea mai mare
mare
Greutati contribuție nov.
Nr. crt contribuție oct.20
2020 pozitivă la 2020
negativă la
creștere
creștere
Operarea
EU 27/ EU 28 1000 Alimente mij. de 0,3 0,2
transport
Operarea
Zona Euro 806,7 Alimente mij. de -0,3 -0,3
transport
Tarile Euro
Electricitate,
1 Belgia 30,8 Alimente gaz si alti 0,4 0,2
comb.
Servicii de
2 Cipru 2 Alimente -1,4 -1,1
transport
Servicii în Operarea
legătură
3 Estonia 1,8 cu agrement,
mij. de -1,7 -1,2
cultură și sport transport
Restaurante, Operarea
4 Finlanda 15,1 cafenele și mij. de 0,2 0,2
cantine etc. transport
Operarea
5 Franta 162,8 Alimente mij. de 0,1 0,2
transport
Servicii de
6 Grecia 17,9 Alimente -2 -2,1
transport
Restaurante,
Servicii de
7 Irlanda 12,3 cafenele și -1,5 -1
transport
cantine etc.
Operarea
8 Italia 137,5 Alimente mij. de -0,6 -0,3
transport
62
Operarea
9 Letonia 2,2 Alimente mij. de -0,7 -0,7
transport
Operarea
Tratament
10 Lituania 4,1 mij. de 0,5 0,4
ambulatoriu
transport
Operarea
11 Luxemburg 2,7 Alimente mij. de -0,4 -0,7
transport
Operarea
12 Malta 0,9 Alimente mij. de 0,6 0,2
transport
Operarea
13 Olanda 42,9 tutun mij. de 1,2 0,7
transport
Operarea
14 Portugalia 18,7 alimente mij. de -0,6 -0,4
transport
Electricitate, Operarea
15 Slovacia 6,3 gaz și alți mij. de 1,6 1,6
combustibili transport
Operarea
16 Slovenia 3,3 Alimente mij. de -0,5 -1,1
transport
Operarea
17 Spania 94,8 Alimente mij. de -0,9 -0,8
transport
Operarea
18 Germania 222,7 chiria efectiva mij. de -0,5 -0,7
transport
Restaurante, Operarea
19 Austria 28 cafenele și mij. de 1,1 1,1
cantine etc. transport
Operarea
20 Bulgaria 9,7 Alimente mij. de 0,6 0,3
transport
Electricitate,
21 DANEMARCA 12,8 Tutun gaz si alti 0,3 0,4
comb.
Electricitate,
22 Croatia 7,7 tutun gaz si alti -0,2 0
comb.
63
Operarea
23 Polonia 73,8 servicii funerare mij. de 3,8 3,7
transport
Operarea
24 Romania 32,1 Alimente mij. de 1,8 1,7
transport
Electricitate,
servicii
25 Suedia 23,2 gaz si alti 0,4 0,2
transport
comb.
Operarea
26 Cehia 19 tutun mij. de 2,9 2,8
transport
Operarea
27 Ungaria 15 Alimente mij. de 3 2,8
transport
Electricitate,
achizitionare de
28 Regatul Unit - gaz si alti 0,7 0,3
vehicule
comb.
Sursa: dst.dk, prelucrere proprie
2020 - 2020- 2020-

2020-08 2020-09 2020-10
05 06 07
MARFURI
(FOB)
8,6 10,8 9,8 9,5 9,6 9,4
SERVICII 1,4 0,1 -0,2 0,2 1,6 -0,6
VENITURI
PRIMARE
6,6 5,6 5,8 4,8 5,4 4,3
VENITURI
SECUNDARE
-3,4 -3,2 -3 -2,6 -2,8 -2,9
CONTUL
CURENT
13,3 13,2 12,4 11,9 13,8 10,2
ACTIVE 2019T4 2020T1 2020T2 2020T3
Total elemente
1 580010 264120 788386 916054
financiare
2 Investiții directe 2029887 994519 11452 7426
Investiții de
3 portofoliu
3762492 380777 777141 880034
instrumente
financiare
4 67730 103747 135854 147925
derivate (sold
net)
Alte investiții
(împrumuturi,
5 credite
1273931 410082 403695 419685
comerciale etc.)
64
Active de
6 rezervă
445970 374995 460224 460983
DATORII 2019T4 2020T1 2020T2 2020T3
Total elemente
1 financiare
5785194 758176 240229 435415
Investiții de
3 portofoliu
3335786 194069 592014 810784
instrumente
financiare
4 derivate (sold
0 0 0 0
net)
5 Alte investiții 1182820 301599 370685 328205
Active de
6 - - - -
rezervă
ACTIVE NETE 2019T4 2020T1 2020T2 2020T3
Total elemente
1 financiare
1794816 505944 548157 480639
Investiții de
3 portofoliu
427307 186709 185127 69250
instrumente
financiare
4 derivate (sold
67730 103747 135854 147925
net)
Alte investiții
(împrumuturi,
5 credite
91112 108483 33010 91480
comerciale etc.)
Active de
6 rezervă
445970 374995 460244 460983
1. Libertatea economica :
Ch
elt
uie
Dre Inte Libe Libe Libe Libe Libe
Sc Corec lile San Libe
pturi grita rtat rtat rtat rtat rtat
or titudi gu ata rtat
A de tea ea ea ea ea ea
Tara ge ne Taxe ve te ea
n prop guve afac mo com inve fina
ne judici rn fisc mu
rieta rnul eril net ertu stiil ncia
ral ara am ala ncii
te ui or ara lui or ra
en
tal
e
2
Aust 0 24. 85.
72 84.2 71.3 77.4 50.5 74.9 68.7 81.5 86 90 70
ria 1 5 5
9
65
2
Belgi 0 67. 15. 73.
81.3 61.6 72.5 47.1 78.1 61 76.1 86 85 70
a 1 3 2 4
9
2
Bulg 0 63. 98.
69 62.5 41.9 35.1 90.2 62.7 68.4 88 86 70 60
aria 1 9 8
9
2
Croa 0 61. 33. 85.
66 42.9 38.6 66.4 60.7 44 78.5 86 75 60
tia 1 4 4 4
9
2
Cipr 0 68. 55. 80.
73.1 48.1 43.7 74.9 76.9 59.5 84 86 75 60
u 1 1 2 3
9
2
Cehi 0 73. 52. 97.
74.8 47.6 52.1 82.6 72.4 78.1 81.5 86 80 80
a 1 7 1 6
9
2
Dan
0 76. 14. 96.
ema 86.2 77.8 85.8 42 90.7 86.4 84.1 86 90 80
1 7 4 7
rca
9
2
Esto 0 76. 51. 99.
81.5 76 73.1 79.9 75.3 57.2 79.6 86 90 70
nia 1 6 1 8
9
2
Finla 0 74. 86.
89.6 81.2 92.5 66.8 7.2 89.4 50.3 84.8 86 85 80
nda 1 9 4
9
2
Frant 0 63. 64.
82.5 66.1 67.9 48.4 3.9 81.2 45.2 79.1 81 75 70
a 1 8 9
9
2
Ger
0 73. 42. 91.
mani 79.9 75.4 81.3 60.8 83.3 52.8 77.9 86 80 70
1 5 3 8
a
9
2
Greci 0 57. 23.
52.4 49.5 37.7 59.1 79 74.1 52.5 79.1 81 55 50
a 1 7 3
9
Unga 2 31.
65 60.9 45.2 35.3 78.6 85 61.1 64.7 81.8 86 80 70
ria 0 7
66
1
9
2
Irlan 0 80. 77.
85.8 68.4 78 76.3 89 83.1 75.3 87 86 90 70
da 1 5 4
9
2
0 62. 26. 71.
Italia 71.7 49.8 43.7 55.6 71.7 51.1 84 86 85 50
1 2 5 3
9
2
Leto 0 70. 57. 96.
67.3 48.4 35.5 77 77.5 73.3 81.1 86 85 60
nia 1 4 1 9
9
2
Litua 0 74. 65. 97.
73.6 61.2 47.8 86.4 75.2 63.6 84.6 86 80 70
nia 1 2 1 3
9
2
Luxe
0 75. 46. 98.
mbo 83 72.4 85.8 65.4 68.8 45.9 82.6 86 95 80
1 9 6 9
urg
9
2
Malt 0 68. 56. 94.
69.8 50.4 50.3 64.2 67.1 61.3 78.2 86 85 60
a 1 6 1 5
9
2
Olan 0 76. 42. 93.
88 74.7 89.1 51.6 81.4 60.3 84 86 90 80
da 1 8 9 3
9
2
Polo 0 67. 48. 86.
62.3 44 49.8 74.9 65.4 63.9 82.1 86 80 70
nia 1 8 8 4
9
2
Port
0 65. 35. 69.
ugali 71.5 64.3 59.5 59.9 79.7 44.3 83 86 70 60
1 3 6 8
a
9
2
Rom 0 68. 89.
66.7 51.9 39.8 89.7 69 63.1 64.5 82.7 86 70 50
ania 1 6 3
9
2
Slova 0 46. 87.
65 68.5 37.2 37.7 78.6 61.3 53.4 78.6 86 75 70
cia 1 1 2
9
67
2
Slov 0 65. 38. 82.
76.4 46.5 53.6 58.4 79.3 61.2 83.6 86 70 50
enia 1 5 3 6
9
2
Span 0 65. 46. 51.
72.9 51.4 51.9 62.3 66.8 57.8 87.5 86 85 70
ia 1 7 2 1
9
2
Sued 0 75. 26. 96.
89.5 84 88 43.2 88 53.9 82 86 85 80
ia 1 2 7 6
9
Mar 2
ea 0 78. 48. 68.
92.3 85.9 83.8 64.7 92.9 73.5 81.2 86 90 80
Brita 1 9 2 6
nie 9
2
Aust 0 71. 19. 81.
83.5 80.9 73.5 49.9 75.5 66.7 83.7 86.9 90 70
ria 1 8 4 1
8
2
Belgi 0 67. 12. 67.
81.2 69.5 70.9 44 80.6 59.5 82.6 86.9 85 70
a 1 5 1 9
8
2
Bulg 0 68. 60. 94.
63.6 42.5 38.2 90.9 64.3 66.1 82.8 86.9 70 60
aria 1 3 5 3
8
2
Croa 0 32. 67.
61 65.9 56.5 40.5 66 58.9 43 79.1 87.4 75 60
tia 1 5 2
8
2
Cipr 0 67. 52. 79.
71.2 56.7 41.3 75.2 77 55.7 83 86.9 75 60
u 1 8 9 3
8
2
Cehi 0 74. 48. 96.
73 57.9 51.1 82.9 72.5 76.8 85.2 86.9 80 80
a 1 2 6 2
8
2
Dan
0 76. 10. 96.
ema 84.8 83.6 84.1 41.4 92.5 82.8 86.4 86.9 90 80
1 6 6 7
rca
8
Esto 2 78. 52. 99.
80.4 83.9 75.7 80.7 75.6 54.8 85.1 86.9 90 80
nia 0 8 6 8
68
1
8
2
Finla 0 74. 81.
89 82.7 89.8 66.5 2.3 89.9 50.5 86 86.9 85 80
nda 1 1 1
8
2
Frant 0 63. 60.
84 72.7 65.1 47.3 2.7 80.2 45 81.6 81.9 75 70
a 1 9 8
8
2
Ger
0 74. 41. 90.
mani 81 78 75.3 61.3 86.1 53.3 86.2 86.9 80 70
1 2 3 8
a
8
2
Greci 0 57. 20. 70.
52.3 59 37.9 60.4 74.4 54.4 81 81.9 55 40
a 1 3 9 5
8
2
Unga 0 66. 29. 82.
57.6 57.1 36.4 78.6 61.8 68.7 91.6 86.9 80 70
ria 1 7 4 4
8
2
Irlan 0 80. 69. 80.
87.7 79 79 76.1 81.8 76.4 87.4 86.9 90 70
da 1 4 6 8
8
2
0 62. 24. 68.
Italia 71.2 60.9 40.1 55.2 70.3 50.3 88.2 86.9 85 50
1 5 1 2
8
2
Leto 0 73. 95.
68.3 58.9 45.4 84 59 80.1 72.5 87.3 86.9 85 60
nia 1 6 3
8
2
Litua 0 75. 63. 96.
73.8 66.7 50.9 86.4 73.4 64.5 89.9 86.9 80 70
nia 1 3 9 7
8
2
Luxe
0 76. 48.
mbo 82.7 77.9 79 65.1 99 69.2 46.2 87.6 86.9 95 80
1 4 5
urg
8
2
Malt 0 76. 39. 88.
87.9 74.1 86 52.5 80.5 61.5 87.5 86.9 90 80
a 1 2 1 2
8
69
2
Olan 0 74. 29. 97.
86.4 86 93.6 56.4 90.4 54.6 73.9 87.9 75 60
da 1 3 2 8
8
2
Polo 0 68. 47. 81.
61.8 56.6 50.9 75.9 67.2 63.9 85 86.9 75 70
nia 1 5 8 5
8
2
Port
0 63. 29.
ugali 69.2 70.1 56.8 59.8 46 83.2 44.1 85.3 86.9 70 60
1 4 8
a
8
2
Rom 0 69. 66. 91.
61 59.7 40 87.3 65.2 66.8 82.8 86.9 75 50
ania 1 4 9 1
8
2
Slova 0 65. 44. 84.
68.2 38.8 38.2 78.9 63.9 54 81 86.9 75 70
cia 1 3 3 9
8
2
Slov 0 64. 31. 66.
76.6 57.7 52.1 58.7 79.5 61.3 87.3 86.9 70 50
enia 1 8 2 3
8
2
Span 0 65. 42. 36.
73.1 62 51.5 62 66.3 59 86.7 86.9 85 70
ia 1 1 8 1
8
2
Sued 0 76. 23. 96.
92.6 88.2 92.9 43.9 89.3 53.7 83.8 86.9 85 80
ia 1 3 2 1
8
Mar 2
ea 0 44. 53.
78 92.2 93.8 79 65.2 91.1 74.4 85.2 86.9 90 80
Brita 1 4 5
nie 8
2
Aust 0 72. 19. 79.
86 81.8 75.2 50.3 76.9 67.6 83.4 87 90 70
ria 1 3 3 7
7
2
Belgi 0 67. 66.
83.3 69.3 71.5 44.1 9.6 82 61.1 84.9 87 85 70
a 1 8 3
7
Bulg 2 67. 58. 86.
62.5 38.9 41.8 91 66.7 68.3 83.3 87 70 60
aria 0 9 4 4
70
1
7
2
Croa 0 59. 31. 44.
65.5 56.8 43.4 66.8 58.2 43.3 80.3 87.4 75 60
tia 1 4 3 7
7
2
Cipr 0 67. 48. 72.
75.4 60.7 53.6 73 75.8 58.6 83.3 87 75 50
u 1 9 8 9
7
2
Cehi 0 73. 45.
70.3 55.9 55.9 82.9 92 67.2 77.7 85.8 87 80 80
a 1 3 3
7
2
Dan
0 75. 95.
ema 86.7 68.5 84.9 37.2 5.7 93.9 85.8 85.5 87 90 80
1 1 4
rca
7
2
Esto 0 79. 55. 99.
82.6 82.8 69.9 81.2 77 56.9 85.7 87 90 80
nia 1 1 8 8
7
2
Finla 0 77.
74 90.6 82.7 90 66.6 0 90.2 53.4 85.1 87 85 80
nda 1 3
7
2
Frant 0 63.
85 72.7 69.7 47.6 2 57 78 44.1 81.6 82 70 70
a 1 3
7
2
Ger
0 73. 41. 89.
mani 82.9 79.5 77.7 61.9 86.6 42.8 85.9 87 80 70
1 8 4 9
a
7
2
Greci 0 58.
55 52.5 56.1 41.3 61.1 5.4 74.3 51 78.2 82 60 40
a 1 1
7
2
Unga 0 65. 25. 79.
60.1 51.8 41.5 79.3 64 64.4 91.7 87 75 70
ria 1 8 3 3
7
2
Irlan 0 76. 57. 60.
85.8 78.3 78.3 72.7 80.3 73.6 87.6 87 90 70
da 1 7 1 3
7
71
2
0 62. 22. 66.
Italia 74.6 55.4 44.7 54.9 69.8 52.9 86.9 87 85 50
1 5 3 9
7
2
Leto 0 74. 57.
72.6 59.7 67.3 84.7 95 79.8 72 86.5 87 75 60
nia 1 8 4
7
2
Litua 0 75. 64. 93.
73 62.4 69.7 86.9 79.1 63.6 90 87 70 70
nia 1 8 1 6
7
2
Luxe
0 75.
mbo 85.8 77 78.3 64.5 46 99 68.6 43.8 86.2 87 95 80
1 9
urg
7
2
Malt 0 67. 44. 85.
67.7 62.9 53.6 62.8 62.5 57.2 83.5 87 85 60
a 1 7 9 1
7
2
Olan 0 75.
87.4 69.9 85.7 53.2 37 83 80.2 70.5 85.8 87 90 80
da 1 8
7
2
Polo 0 68. 46. 76.
60.8 58 55.5 76 67.8 61.5 84.7 87 75 70
nia 1 3 9 1
7
2
Port
0 62. 25. 32.
ugali 73.3 68.9 59 59.8 86.4 43.4 85.9 87 70 60
1 6 1 1
a
7
2
Rom 0 69. 65. 90.
63.9 58.5 45.9 87.4 65.9 62.5 83.6 87 75 50
ania 1 7 3 9
7
2
Slova 0 65. 47. 82.
69 38 39.6 79.7 64.9 54.4 81.1 87 75 70
cia 1 7 2 9
7
2
Slov 0 59. 28.
75 55.1 53.6 58.7 6.1 80.6 60.2 85.3 87 70 50
enia 1 2 6
7
Span 2 63. 41. 26.
71.2 53.9 57.2 62.5 66.9 55.3 85.5 87 85 70
ia 0 6 4 9
72
1
7
2
Sued 0 74. 21. 93.
88.6 82.2 87.4 44.4 90.8 53.2 85.3 87 85 80
ia 1 9 7 4
7
Mar 2
ea 0 76. 41. 40.
93.8 93 78.3 65.1 89.9 72.8 85 87 90 80
Brita 1 4 9 4
nie 7
2
Aust 0 71. 22. N/
90 N/A 72 50.7 79.4 72.5 81.7 88 90 70
ria 1 7 4 A
6
2
Belgi 0 68. N/
80 N/A 76 44.2 11 85.4 60.5 84 88 85 70
a 1 4 A
6
2
Bulg 0 65. 60. N/
30 N/A 43 91.1 66.9 71.6 82.6 88 65 60
aria 1 9 4 A
6
2
Croa 0 59. 33. N/
35 N/A 48 70.8 60.3 42.4 78.7 87.4 75 60
tia 1 1 7 A
6
2
Cipr 0 68. 47. N/
70 N/A 63 76.1 74.5 58.2 85.3 88 75 50
u 1 7 3 A
6
2
Cehi 0 73. 47. N/
75 N/A 51 82.5 66.6 77.7 84.1 88 80 80
a 1 2 3 A
6
2
Dan
0 75. N/
ema 95 N/A 92 39.5 2.3 95.4 86 84.4 88 90 80
1 3 A
rca
6
2
Esto 0 77. 54. N/
90 N/A 69 81.9 79 57.2 82.2 88 90 80
nia 1 2 9 A
6
2
Finla 0 72. N/
90 N/A 89 66.5 0.8 90.7 53.7 81.9 88 85 80
nda 1 6 A
6
73
2
Frant 0 62. N/
80 N/A 69 47.7 2.5 78.4 43.5 79.1 83 70 70
a 1 3 A
6
2
Ger
0 74. 41. N/
mani 90 N/A 79 61.5 90 50.6 83.3 88 90 70
1 4 3 A
a
6
2
Greci 0 53. N/
40 N/A 43 64.4 0 73.8 50.2 77.7 83 60 40
a 1 2 A
6
2
Unga 0 26. N/
66 45 N/A 54 78.7 70.6 63.8 88.3 88 75 70
ria 1 7 A
6
2
Irlan 0 77. 50. N/
90 N/A 74 73.6 79.6 72.1 85.5 88 90 70
da 1 3 3 A
6
2
0 61. 22. N/
Italia 50 N/A 43 55.8 70.3 53 84.5 88 85 60
1 2 1 A
6
2
Leto 0 70. 58. N/
50 N/A 55 84.8 78.6 59.5 84.8 88 85 60
nia 1 4 4 A
6
2
Litua 0 75. 63. N/
65 N/A 58 92.9 80 60 84.6 88 80 80
nia 1 2 8 A
6
2
Luxe
0 73. N/
mbo 90 N/A 82 61.1 43 73.7 42.6 83.2 88 95 80
1 9 A
urg
6
2
Malt 0 66. 46. N/
70 N/A 55 63.9 61.6 53.5 83.5 88 85 60
a 1 7 5 A
6
2
Olan 0 74. 34. N/
90 N/A 83 52.7 80 64 83.4 88 90 80
da 1 6 4 A
6
Polo 2 69. 46. N/
65 N/A 61 75.5 68.7 58 85.2 88 75 70
nia 0 3 5 A
74
1
6
2
Port
0 65. 24. N/
ugali 70 N/A 63 60.5 85.3 43.5 85.7 88 70 60
1 1 8 A
a
6
2
Rom 0 65. 65. N/
35 N/A 43 87.5 66.1 65.1 81.1 88 75 50
ania 1 6 6 A
6
2
Slova 0 66. 49. N/
50 N/A 50 80.1 68.4 55 79.5 88 75 70
cia 1 6 5 A
6
2
Slov 0 60. N/
60 N/A 58 58.6 0 82 55.4 84.3 88 70 50
enia 1 6 A
6
2
Span 0 68. 41. N/
70 N/A 60 58.3 76 51.7 84.7 88 85 70
ia 1 5 1 A
6
2
Sued 0 14. N/
72 90 N/A 87 44.4 89.7 53.5 87.1 88 85 80
ia 1 9 A
6
Mar 2
ea 0 76. N/
90 N/A 78 64.9 39 86 71.8 76.4 88 90 80
Brita 1 4 A
nie 6
2
Aust 0 71. 19. N/
90 N/A 69 50.1 78 76.7 80.3 88 90 70
ria 1 2 8 A
5
2
Belgi 0 68. 10. N/
80 N/A 75 43.6 90.7 63.7 81.7 88 85 70
a 1 8 2 A
5
2
Bulg 0 66. 64. N/
30 N/A 41 91 68.5 76.6 83.2 88 65 60
aria 1 8 5 A
5
2
Croa 0 61. 46. N/
40 N/A 48 74.9 55.8 42.8 80 87.2 80 60
tia 1 5 5 A
5
75
2
Cipr 0 67. 36. N/
70 N/A 63 79.5 79.5 59.6 82.7 88 70 50
u 1 9 7 A
5
2
Cehi 0 72. 40. N/
75 N/A 48 81.5 68.2 82.9 81.2 88 80 80
a 1 5 6 A
5
2
Dan
0 76. N/
ema 95 N/A 91 39.6 1.8 97.4 92.1 87.6 88 90 80
1 3 A
rca
5
2
Esto 0 76. 53. N/
90 N/A 68 80.6 81.5 58.7 77.6 88 90 80
nia 1 8 2 A
5
2
Finla 0 73. N/
90 N/A 89 66.4 3.6 92.6 54.8 79.9 88 90 80
nda 1 4 A
5
2
Frant 0 62. N/
80 N/A 71 47.5 2.5 80.2 43.5 77.5 83 70 70
a 1 5 A
5
2
Ger
0 73. 40. N/
mani 90 N/A 78 60.8 88.2 51.2 81.5 88 90 70
1 8 1 A
a
5
2
Greci 0 N/
54 40 N/A 40 64.2 0 73.3 51.6 77.8 83 60 50
a 1 A
5
2
Unga 0 66. 25. N/
55 N/A 54 78.7 74.5 67.7 79.2 88 75 70
ria 1 8 9 A
5
2
Irlan 0 76. 45. N/
85 N/A 72 73.6 82.1 76.2 83.9 88 90 70
da 1 6 6 A
5
2
0 61. 23. N/
Italia 55 N/A 43 54.2 71.9 55.4 81.2 88 85 60
1 7 2 A
5
Leto 2 69. 59. N/
50 N/A 53 84.4 82.1 61.5 83.8 88 85 50
nia 0 7 2 A
76
1
5
2
Litua 0 74. 61. N/
60 N/A 57 92.9 84.9 62 81.2 88 80 80
nia 1 7 3 A
5
2
Luxe
0 73. 42. N/
mbo 90 N/A 80 62.3 71.3 42.1 80.7 88 95 80
1 2 2 A
urg
5
2
Malt 0 66. 44. N/
75 N/A 56 63.1 61 55.6 81.8 88 80 60
a 1 5 4 A
5
2
Olan 0 73. 23. N/
90 N/A 83 51.8 84.3 66.3 79.8 88 90 80
da 1 7 8 A
5
2
Polo 0 68. 47. N/
60 N/A 60 82.1 67.3 60.4 81.3 88 70 70
nia 1 6 1 A
5
2
Port
0 65. 28. N/
ugali 70 N/A 62 61.1 87.5 42.9 82.8 88 70 60
1 3 8 A
a
5
2
Rom 0 66. 62. N/
40 N/A 43 86.9 69.8 68.6 77.3 88 80 50
ania 1 6 3 A
5
2
Slova 0 67. 55. N/
50 N/A 47 80.8 69.6 56.5 75.5 88 80 70
cia 1 2 1 A
5
2
Slov 0 60. N/
60 N/A 57 58.1 0 81.2 57.1 81.3 88 70 50
enia 1 3 A
5
2
Span 0 67. 39. N/
70 N/A 59 53.1 77.5 52.6 81.3 88 85 70
ia 1 6 8 A
5
2
Sued 0 72. 19. N/
90 N/A 89 43 87.9 54 85.5 88 90 80
ia 1 7 2 A
5
77
Mar 2
ea 0 75. 30. N/
90 N/A 76 62.9 91.1 75.6 74.4 88 90 80
Brita 1 8 3 A
nie 5
2. Rata somajului:
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
UE28 (2013- 10. 10. 10.

9.6 9.6 9.4 8.5 7.6 6.8 6.3
2020) 5 8 2
Belgia 8.3 7.2 7.6 8.4 8.5 8.5 7.8 7.1 b 6 5.4
10. 11. 12. 11.
Bulgaria b b 13 9.2 7.6 6.2 5.2 4.2
3 3 3 4
Cehia 7.3 6.7 b 7 7 6.1 5.1 4 2.9 2.2 2
Danemarca 7.7 7.8 7.8 7.4 6.9 6.3 6 b 5.8 b 5.1 5
Germania 7 b 5.8 b 5.4 5.2 5 4.6 4.1 3.8 3.4 3.1
16. 12.
Estonia 10 8.6 7.4 6.2 6.8 5.8 5.4 4.4
7 3
14. 15. 15. 13. 11.
Irlanda 10 8.4 6.7 5.8 5
6 4 5 8 9
12. 17. 24. 27. 26. 24. 23. 21. 19. 17.
Grecia
7 9 5 5 5 9 6 5 3 3
19. 21. 24. 26. 24. 22. 19. 17. 15. 14.
Spania
9 4 8 1 5 1 6 2 3 1
10. 10. 10.
Franta 9.3 e 9.2 e 9.8 e e 10 9.4 9 8.5
3 3 4
11. 13. 17. 17. 16. 13. 11.
Croatia 16 8.5 6.6
7 7 3 3 2 1 2
10. 12. 12. 11. 11. 11. 10.
Italia 8.4 8.4 10
7 2 7 9 7 2 6
11. 15. 16. 11.
Cipru 6.3 7.9 15 13 8.4 7.1
9 9 1 1
19. 16. 11. 10.
Letonia 15 9.9 9.6 8.7 7.4 6.3
5 2 9 8
17. 15. 13. 11. 10.
Lituania 9.1 7.9 7.1 6.2 6.3
8 4 4 8 7
Luxembourg 4.4 4.9 5.1 5.9 5.9 6.7 b 6.3 5.5 5.6 5.6
11. 10.
Ungaria 11 11 7.7 6.8 5.1 4.2 3.7 3.4
2 2
Malta 6.9 6.4 6.2 6.1 5.7 5.4 4.7 4 3.7 3.6
Olanda 5 5 5.8 7.3 7.4 6.9 6 4.9 3.8 3.4
Austria 4.8 4.6 4.9 5.4 5.6 5.7 6 5.5 4.9 4.5
10. 10.
Polonia 9.7 b 9.7 9 7.5 6.2 4.9 3.9 3.3
1 3
12. 15. 16. 14. 12. 11.
Portugalia 11 b 9 7.1 6.5
9 8 4 1 6 2
Romania 7 b 7.2 6.8 7.1 6.8 6.8 5.9 4.9 4.2 3.9
10.
Slovenia 7.3 8.2 8.9 9.7 9 8 6.6 5.1 4.5
1
14. 13. 14. 13. 11.
Slovacia b 14 9.7 8.1 6.5 5.8
4 6 2 2 5
Finlanda 8.4 7.8 7.7 8.2 8.7 9.4 8.8 8.6 7.4 6.7
Suedia 8.6 7.8 8 8.1 8 7.4 7 6.7 6.4 b 6.8
Marea
7.8 8.1 7.9 7.5 6.1 5.3 4.8 4.3 4 3.8
Britanie
78
3. Populatia
Tari 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
10,839, 11,000, 11,075, 11,137, 11,180, 11,237, 11,311, 11,351, 11,398, 11,455,
Belgia
905 638 889 974 840 274 117 727 589 519
7,421,7 7,369,4 7,327,2 7,284,5 7,245,6 7,202,1 7,153,7 7,101,8 7,050,0 7,000,0
Bulgaria
66 31 24 52 77 98 84 59 34 39
10,462, 10,486, 10,505, 10,516, 10,512, 10,538, 10,553, 10,578, 10,610, 10,649,
Cehia
088 731 445 125 419 275 843 820 055 800
Danemar 5,534,7 5,560,6 5,580,5 5,602,6 5,627,2 5,659,7 5,707,2 5,748,7 5,781,1 5,806,0
ca 38 28 16 28 35 15 51 69 90 81
81,802, 80,222, 80,327, 80,523, 80,767, 81,197, 82,175, 82,521, 82,792, 83,019,
Germania
257 065 900 746 463 537 684 653 351 213
1,333,2 1,329,6 1,325,2 1,320,1 1,315,8 1,314,8 1,315,9 1,315,6 1,319,1 1,324,8
Estonia
90 60 17 74 19 70 44 35 33 20
4,549,4 4,570,8 4,589,2 4,609,7 4,637,8 4,677,6 4,726,2 4,784,3 4,830,3 4,904,2
Irlanda
28 81 87 79 52 27 86 83 92 40
11,119, 11,123, 11,086, 11,003, 10,926, 10,858, 10,783, 10,768, 10,741, 10,724,
Grecia
289 392 406 615 807 018 748 193 165 599
46,486, 46,667, 46,818, 46,727, 46,512, 46,449, 46,440, 46,528, 46,658, 46,937,
Spania
619 174 219 890 199 565 099 024 447 060
64,658, 64,978, 65,276, 65,600, 66,165, 66,458, 66,638, 66,809, 66,918, 67,012,
Franta
856 721 983 350 980 153 391 816 941 883
4,302,8 4,289,8 4,275,9 4,262,1 4,246,8 4,225,3 4,190,6 4,154,2 4,105,4 4,076,2
Croatia
47 57 84 40 09 16 69 13 93 46
59,190, 59,364, 59,394, 59,685, 60,782, 60,795, 60,665, 60,589, 60,483, 60,359,
Italia
143 690 207 227 668 612 551 445 973 546
819,14 839,75 862,01 865,87 858,00 847,00 848,31 854,80 864,23 875,89
Cipru
0 1 1 8 0 8 9 2 6 9
2,120,5 2,074,6 2,044,8 2,023,8 2,001,4 1,986,0 1,968,9 1,950,1 1,934,3 1,919,9
Letonia
04 05 13 25 68 96 57 16 79 68
3,141,9 3,052,5 3,003,6 2,971,9 2,943,4 2,921,2 2,888,5 2,847,9 2,808,9 2,794,1
Lituania
76 88 41 05 72 62 58 04 01 84
Luxembo 502,06 511,84 524,85 537,03 549,68 562,95 576,24 590,66 602,00 613,89
urg 6 0 3 9 0 8 9 7 5 4
10,014, 9,985,7 9,931,9 9,908,7 9,877,3 9,855,5 9,830,4 9,797,5 9,778,3 9,772,7
Ungaria
324 22 25 98 65 71 85 61 71 56
414,02 414,98 417,54 422,50 429,42 439,69 450,41 460,29 475,70 493,55
Malta
7 9 6 9 4 1 5 7 1 9
16,574, 16,655, 16,730, 16,779, 16,829, 16,900, 16,979, 17,081, 17,181, 17,282,
Olanda
989 799 348 575 289 726 120 507 084 163
8,351,6 8,375,1 8,408,1 8,451,8 8,507,7 8,584,9 8,700,4 8,772,8 8,822,2 8,858,7
Austria
43 64 21 60 86 26 71 65 67 75
38,022, 38,062, 38,063, 38,062, 38,017, 38,005, 37,967, 37,972, 37,976, 37,972,
Polonia
869 718 792 535 856 614 209 964 687 812
Portugali 10,573, 10,572, 10,542, 10,487, 10,427, 10,374, 10,341, 10,309, 10,291, 10,276,
a 479 721 398 289 301 822 330 573 027 617
20,294, 20,199, 20,095, 20,020, 19,947, 19,870, 19,760, 19,643, 19,530, 19,414,
Romania
683 059 996 074 311 647 585 949 631 458
2,046,9 2,050,1 2,055,4 2,058,8 2,061,0 2,062,8 2,064,1 2,065,8 2,066,8 2,080,9
Slovenia
76 89 96 21 85 74 88 95 80 08
5,390,4 5,392,4 5,404,3 5,410,8 5,415,9 5,421,3 5,426,2 5,435,3 5,443,1 5,450,4
Slovacia
10 46 22 36 49 49 52 43 20 21
5,351,4 5,375,2 5,401,2 5,426,6 5,451,2 5,471,7 5,487,3 5,503,2 5,513,1 5,517,9
Finlanda
27 76 67 74 70 53 08 97 30 19
9,340,6 9,415,5 9,482,8 9,555,8 9,644,8 9,747,3 9,851,0 9,995,1 10,120, 10,230,
Suedia
82 70 55 93 64 55 17 53 242 185
79
Marea 62,510, 63,022, 63,495, 63,905, 64,351, 64,853, 65,379, 65,844, 66,273, 66,647,
Britanie 197 532 088 342 203 393 044 142 576 112
4. Populatie care traieste la limita saraciei

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
UE28 (2013- 23. 24. 24. 24. 24. 23. 23. 22. 21. 21.
e
2020) 8 3 8 6 4 8 5 4 8 4
20. 21. 20. 21. 21. 20. 20. 19.
Belgia 21 20 b
8 6 8 2 1 9 6 5
49. 49. 49. 40. 41. 40. 38. 32. 32.
Bulgaria 48 b b
2 1 3 1 3 4 9 8 5
14. 15. 15. 14. 14. 13. 12. 12. 12.
Cehia 14
4 3 4 6 8 3 2 2 5
18. 17. 17. 18. 17. 17. 16. 17. 16.
Danemarca b 17
3 6 5 3 9 7 8 2 3
19. 19. 19. 20. 20. 19. 18. 17.
Germania 20 19
7 9 6 3 6 7 7 4
21. 23. 23. 23. 24. 24. 23. 24. 24.
Estonia 26 b
7 1 4 5 2 4 4 4 3
27. 29. 30. 29. 27. 26. 24. 22. 21. 20.
Irlanda
3 4 1 9 7 2 4 7 1 6
27. 34. 35. 35. 35. 34. 31.
Grecia 31 36 30
7 6 7 7 6 8 8
26. 26. 27. 27. 29. 28. 27. 26. 26. 25.
Spania
1 7 2 3 2 6 9 6 1 3
19. 19. 19. 18. 18. 17. 18. 17. 17.
Franta 17
2 3 1 1 5 7 2 4 9
31. 32. 32. 29. 29. 29. 27. 26. 24. 23.
Croatia
1 6 6 9 3 1 9 4 8 3
28. 29. 28. 28. 28. 28. 27. 25.
Italia 25 30
1 9 5 3 7 9 3 6
24. 24. 27. 27. 27. 28. 27. 25. 23. 22.
Cipru
6 6 1 8 4 9 7 2 9 3
38. 40. 36. 35. 32. 30. 28. 28. 28. 27.
Letonia
2 1 2 1 7 9 5 2 4 3
33. 32. 30. 27. 29. 30. 29. 28. 26.
Lituania 34
1 5 8 3 3 1 6 3 3
17. 16. 18. 18. 19. 19. 20. 20.
Luxembourg 19 19 b
1 8 4 5 1 4 7 6
29. 31. 33. 34. 31. 28. 26. 25. 19. 18.
Ungaria
9 5 5 8 8 2 3 6 6 9
21. 22. 23. 24. 23. 20. 19. 20.
Malta 23 19
2 1 1 6 9 3 3 1
15. 15. 15. 16. 16. 16. 16. 16.
Olanda 15 b 17
1 7 9 5 4 7 7 5
18. 19. 18. 18. 19. 18. 18. 17. 16.
Austria 18
9 2 5 8 2 3 1 5 9
27. 27. 26. 25. 24. 23. 21. 19. 18. 18.
Polonia
8 2 7 8 7 4 9 5 9 2
25. 24. 25. 27. 27. 26. 25. 23. 21. 21.
Portugalia
3 4 3 5 5 6 1 3 6 6
41. 40. 43. 41. 40. 37. 38. 35. 32. 31.
Romania
5 9 2 9 3 4 8 7 5 2
18. 19. 19. 20. 20. 19. 18. 17. 16. 14.
Slovenia
3 3 6 4 4 2 4 1 2 4
20. 20. 20. 19. 18. 18. 18. 16. 16. 16.
Slovacia
6 6 5 8 4 4 1 3 3 4
80
16. 17. 17. 17. 16. 16. 15. 16. 15.
Finlanda 16
9 9 2 3 8 6 7 5 6
17. 18. 17. 18. 18. 18. 18. 17. 18.
Suedia 18
7 5 7 3 2 6 3 7 8
Marea 23. 22. 24. 24. 24. 23. 22. 23.
b 22 b :
Britanie 2 7 1 8 1 5 2 1
5. Populatia economic activa

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
UE28 (2013- 68. 68. 68. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 73.
2020) 5 6 4 4 2 1 1 2 2 9
67. 67. 67. 67. 67. 67. 67. 68. 69. 70.
Belgia b
6 3 2 2 3 2 7 5 7 5
64. 62. 63. 65. 67. 67. 71. 72.
Bulgaria b b 63 75
7 9 5 1 1 7 3 4
70. 70. 71. 72. 73. 74. 76. 78. 79. 80.
Cehia b
4 9 5 5 5 8 7 5 9 3
74. 74. 74. 74. 74. 75. 76. 77. 78.
Danemarca 76 b b
9 8 3 3 7 4 6 5 3
76. 76. 77. 77. 78. 79. 79. 80.
Germania 75 b b 78
5 9 3 7 6 2 9 6
66. 70. 72. 73. 74. 76. 76. 78. 79. 80.
Estonia
8 6 2 3 3 5 6 7 5 2
65. 64. 64. 66. 68. 69. 71. 74. 75.
Irlanda 73
5 6 5 5 1 9 4 1 1
63. 59. 52. 53. 54. 56. 57. 59. 61.
Grecia 55
8 6 9 3 9 2 8 5 2
62. 59. 58. 59. 63. 65.
Spania 62 62 67 68
8 6 6 9 9 5
68. 68. 68. 69. 69. 70. 71. 71.
Franta e e e 69 e 70
9 8 9 2 5 6 3 6
62. 59. 58. 57. 59. 60. 61. 63. 65. 66.
Croatia
1 8 1 2 2 6 4 6 2 7
60. 59. 59. 60. 61. 62. 63.
Italia 61 61 63
9 7 9 5 6 3 5
73. 70. 67. 67. 67. 68. 70. 73. 75.
Cipru 75
4 2 2 6 9 7 8 9 7
64. 66. 68. 69. 70. 72. 73. 74. 76. 77.
Letonia
3 3 1 7 7 5 2 8 8 4
64. 66. 68. 69. 71. 73. 75. 77. 78.
Lituania 76
3 9 5 9 8 3 2 8 2
70. 70. 71. 71. 72. 70. 70. 71. 72. 72.
Luxembourg b
7 1 4 1 1 9 7 5 1 8
59. 60. 61. 66. 68. 71. 73. 74. 75.
Ungaria 63
9 4 6 7 9 5 3 4 3
60. 61. 63. 66. 67. 71. 75. 76.
Malta 69 73
1 6 9 2 9 1 5 8
76. 76. 76. 75. 75. 76. 77. 79. 80.
Olanda 78
2 4 6 9 4 4 1 2 1
73. 74. 74. 74. 74. 74. 74. 75. 76. 76.
Austria
9 2 4 6 2 3 8 4 2 8
64. 64. 64. 64. 66. 67. 69. 70. 72.
Polonia b 73
3 5 7 9 5 8 3 9 2
70. 68. 66. 65. 67. 69. 70. 73. 75. 76.
Portugalia b
3 8 3 4 6 1 6 4 4 1
64. 63. 64. 64. 65. 66. 68. 69. 70.
Romania b 66
8 8 8 7 7 3 8 9 9
81
70. 68. 68. 67. 67. 69. 70. 73. 75. 76.
Slovenia
3 4 3 2 7 1 1 4 4 4
64. 65. 65. 67. 69. 71. 72. 73.
Slovacia 65 b 65
6 1 9 7 8 1 4 4
73. 73. 73. 72. 73. 74. 76. 77.
Finlanda 73 74
8 3 1 9 4 2 3 2
78. 79. 79. 79. 80. 81. 81. 82. 82.
Suedia 80 b
1 4 4 8 5 2 8 4 1
Marea 73. 73. 74. 74. 76. 76. 77. 78. 78. 79.
Britanie 5 5 1 8 2 8 5 2 7 3
6. Costul fortei de munca:

Anul 2008 2012 2016 2017 2018 2019
Belgia 23.9 27.4 29.3 29.8 30.4 31.2

Bulgaria 2.1 2.9 3.7 4.2 4.5 5
Cehia 6.7 7.3 7.5 8.3 9.2 9.9
Danemarca 30.3 34.2 35.9 36.7 37.7 38.3
Germania 21.8 23.7 25.5 26.3 27 27.7
Estonia 5.8 6.3 8 8.6 9.2 9.9
Irlanda 24.8 25.8 25.8 26.3 27.1 28
Grecia 13.5 12.2 12.1 12.2 12.6 12.8
Spania 14.3 15.7 15.8 15.8 15.9 16.2
Franta 20.9 22.4 23.3 23.7 24.1 24.6
Croatia 7.7 8.1 8.1 8.6 9.1 9.5
Italia 18.2 19.9 19.9 20 20.2 20.5
Cipru 14.1 14 12.9 13.2 13.7 14.1
Letonia 4.6 4.7 6.1 6.5 7.2 7.8
Lituania 4.2 4.2 5.3 5.8 6.3 8.8 b
Luxembourg 27.7 30.5 33.9 35.3 36.2 36.9
Ungaria 5.5 5.6 5.8 6.7 7.3 7.9
Malta 10.5 11 13.3 13.7 13.9 14.1
Olanda 22.9 24.7 26.4 26.8 27.3 27.8
Austria 19.6 21.9 23.9 24.2 24.9 p 25.5 p
Polonia 6.3 6.4 7.1 7.7 8.3 8.7
Portugalia 9.9 10.7 10.9 11.2 11.3 11.6
Romania 3.2 3.2 4.3 4.9 : c : c
Slovenia 11.6 13.1 14.1 14.8 15.2 16
Slovacia 5.2 6.6 7.5 8 8.5 9.2
Finlanda 20.9 24.4 26 26 26.5 27
Suedia 21.2 25.4 25.6 25.8 24.7 24.6
Marea Britanie 20.1 20.9 23.1 22.1 22.5 23.4
82

Analiza Macroeconomica Realizata Pe Perioada 2008-2019 Echipa 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Macroeconomica Realizata Pe Perioada 2008-2019 Echipa 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCUREȘTI

FACULTATEA DE RELAȚII ECONOMICE INTERNAȚIONALE

Analiza macroeconomica realizata pe perioada

Pentru decidentii politici, agentii guvernamentale, entitati private, consumatori este

In scopul aprecierii conjuncturii si a evolutiei economice pentru o descriere cat mai

1) Cele cinci categorii de date care formeaza “pentagonul magic”;

Ciclurile economice se suprapun si se intrepatrund cu cele electorale si politice, iar in

Profil de tara – Danemarca

b. Populația și limba oficială

Populația Danemarcei este de 5,78 milioane locuitori, cu o densitate de 136 locuitori/km2.

In analiza conjuncturii economice ce o vom realiza pentru exprimarea unui tablou

1) Indicatorii cresterii economice

2) Indicatorii stabilitatii preturilor

3) Indicatorii folosirii resursei umane

5) Indicatorii echilibrului schimburilor cu strainatatea

Cresterea economica este definita drept o crestere in capacitatea unei economii de a

1.1.1. Produsul intern brut (PIB)

Metode de calcul al PIB-ului:

i) Metoda de productie (preturi de piata)

ii) Metoda cheltuielilor

iii) Metoda veniturilor

Valorile PIB-ului Real între anii 2008-2019

Sursa: nationalbankdenmark, prelucrare proprie

In ciuda faptului ca a suferit o relativ severa recesiune economica, Danemarca a reusit sa

Economia Danemarcei este una valoroasa si sanatoasa cu institutii politice si civile

Figura 1.1.2 – Valorile PIB-ului pentru anii 2008 si 2019

Valorile PIB-ului pentru anii 2008 si

Sursa: nationalbankdenmark, prelucrare proprie

Motivele acestei diferente pozitive le vom explica in randurile de mai jos:

Deschiderea economica si dimensiunea pitei relativ mici a acesteia reprezinta punctele

Cresterea economica ramane evidenta si se datoreaza in parte castigurilor realizate prin

Acesta masoara cresterea economica, este direct legata de PIB, si se calculeaza de la o

Acest indicator deserveste doua tinte:

a) Compararea ratei curente a cresterii economice cu o perioada anterioara in dorinta

Figura 1.1.2 – Ritmul de crestere al PIB-ului.

Ritmul de crestere al PIB-ului Real în %

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

 Prețurile incluse în indicele prețurilor de consum sunt prețurile plătite de consumatori,

Modificarea procentuală a indexului se calculează astfel:

𝐼𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑛𝑜𝑢 − 𝐼𝑛𝑑𝑒𝑥 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖

Tabel 1.2.1 – Indicele preturilor de consum

In tabelul de mai sus se poate observa o crestere semnificativa de la an la an. Incepand cu

Figura 1.2.1 – IPC Total in 2013

IPC Total anul 2013

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

Figura 1.2.2 – IPC Total in 2014

IPC Total anul 2014

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

Figura 1.2.3 – IPC Total in 2015

IPC Total anul 2015

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

Figura 1.2.4 – IPC Total in 2018

IPC Total anul 2018

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

Figura 1.2.5 – IPC Total in 2019

IPC Total anul 2019

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

1.2.2 Indicele preturilor de gros pentru Danemarca:

Indicii prețurilor de gros reprezinta un indicator al nivelului inflației unei țări.

Indicele preturilor de gros in Danemarca (2007-2016)

Indicele preturilor de gros

Sursa: nationalbank.dk, prelucrare proprie

Urmatoarea figura ne arata modificarea indicelui preturilor de gros pentru Danemarca

Figura 1.2.3 – Modificarea indicelui de gros pe perioada 2007-2016