Curs 2 G.A.C.

Rezumat Curs 1
1. Concepte generale ale graficii pe calculator.
2. Controlul afisarii imaginii (zoom, pan, regen, viewres, redraw).
3. Stabilirea mediului de desenare (c.da Units; c.da Limits). Limitele sunt active (valabile) numai după
lansarea c.da Zoom, opt. all (suprapunerea noii supraf. alocate des. peste imag. oferita de calc.).
4. Sisteme de coordonate (WCS, UCS).
5.Tehnici de introducere a coordonatelor unui punct: coord. absolute (carteziene/polare); relative
(carteziene/polare).
C.da Line.
6. Mijloace ajut. ptr desenare.
Rezumat C2
1. Instrumente de precizie /mijloace ajut. ptr desenare – cont. C1 (modurile Snap, Grid, Ortho).
2. Tehnici/moduri de selectare precisă a punctelor, în raport cu elementele caracteristice ale unor entităţi
deja existente, fără a cunoaşte coordonatele ce le definesc – c.da Osnap (Object Snap).
3. Functiile tastelor.
4. Comenzi de desenare : Circle; Arc; Donut (Fill on/off).
5. Czi de editare / modificare a formei: Trim; Extend.
6. Alegerea tipurilor de linie, a grosimii liniei de trasare, a culorii de desenare (Linetype; Ltscale;
Lineweight; Color).
7. Modificarea proprietatilor obiectelor (Matchpropr , Change, Change properties).
8. Laborator 2. Test 1.

1. Instrumente de precizie pentru desenare

Instrumentele ajutătoare de desenare propuse de program sunt: modurile Snap, Grid, Osnap, Ortho.
Ajutoarele grafice, utile preciziei desenării, pot fi accesate din linia de stare (fig. 1), situată în partea de
jos a ecranului, sau prin introducerea de la tastatură. Setarea modurilor se realizează fie accesând calea
Tools  Drafting Settings, fie buton dreapta mouse pe linia de stare Settings. În cadrul ferestrei afişate
se pot executa următoarele setări: stabilirea pasului de deplasare a cursorului atât pentru modul SNAP cât
şi pentru GRID, selectarea tipului SNAP, Polar Traking şi recunoaşterea punctelor de tip Object Snap.

Fig.1
Comanda GRID – plasează o reţea de puncte (cu rol ajutător) care acoperă întreaga suprafaţă de desenare
(alocată în prealabil cu ajutorul comenzii LIMITS). Activarea sau dezactivarea modului GRID poate fi
realizată prin apăsarea tastei <F7>, sau a butonului GRID din linia de stare. Reţeaua poate avea punctele
repartizate echidistant atât pe verticală cât şi pe orizontală, la distanţe stabilite de către utilizator.
Comanda SNAP
Prin intermediul acestei comenzi se stabilesc dimensiunile pasului de deplasare ale cursorului pe
ecran şi de asemenea se stabileşte rezoluţia de desenare. În cazul în care punctele sunt indicate prin
coordonate, nu se iau în considerare setările modului SNAP. Activarea sau dezactivarea modului SNAP
poate fi realizată prin apăsarea tastei <F9>, sau a butonului SNAP (ON/OFF) din linia de stare.
Modul de desenare ORTHO – permite desenarea entităţilor de tip Line (linie) sau Polyline (polilinie) doar
pe direcţii paralele cu axele sistemului de coordonate curent (din pct. curent se deplaseaza mouse-ul spre
directia dorita si se tasteaza valoarea dimensiunii). Activarea sau dezactivarea modului ortogonal de
desenare (On/Off) poate fi realizată şi prin apăsarea tastei <F8>, sau a butonului ORTHO din linia de
stare, sau de la tastatură prin comanda ORTHO.

1
 2. Moduri de selectare precisă a punctelor - Osnap
Modurile OSNAP (Object Snap – salt orientat pe obiecte) permit selectarea precisă a punctelor, în
raport cu elementele caracteristice ale unor entităţi deja existente, fără a cunoaşte coordonatele ce le
definesc.
Dacă la prompter-ul care cere specificarea
unui punct se utilizează tehnica “saltului pe
obiecte” şi se răspunde cu numele unuia dintre
modurile OSNAP, se cere în continuare
selectarea entităţii la care acesta se referă.
Setarea modurilor Osnap se poate realiza: prin
tastarea comenzii OSNAP (fig. 2), din meniul
bară Tools  Drafting settings…, apăsând
butonul din mijloc al mouse-ului sau de pe bara
de instrumente “Object Snap” unde sunt icon-
urile caracteristice diferitelor moduri Osnap.

Fig. 2
Modurile OSNAP pot fi activate/dezactivate prin apăsarea tastei <F3> (comutare moduri OSNAP
on/off) sau a butonului OSNAP (On/Off) din linia de stare.
Observaţie: Modurile OSNAP sunt active numai în cadrul unei comenzi.
Moduri OSNAP Exemplu

App (Apparent intersection)

Permite selectarea punctului de intersecţie
aparentă dintre două entităţi.

Cen (Center)
Permite selectarea centrului unui cerc, arc
sau elipsă prin selectarea circumferinţei.

End (Endpoint)
Permite selectarea celui mai apropiat capăt
al unei entităţi faţă de punctul de selecţie al
obiectului.

Ext (Extension)
Permite selectarea punctului aflat pe
prelungirea unei entităţi desenată.

Int (Intersection)
Permite selectarea punctului de intersecţie
al unor entităţi indiferent care sunt acestea.

Ins (Insertion)
Permite selectarea punctul de inserare
pentru un bloc, formă oarecare sau text,
pentru amplasarea lui într-un anumit loc.
2
 Mid (Midpoint)
Permite selectarea mijlocului unui segment
de dreaptă sau arc, indiferent de punctul de
selecţie al entităţii.

Nea (Nearest)
Selectează cel mai apropiat punct de pe
entitatea aflată în apropierea cursorului
grafic.

Nod (Node)
Permite selectarea unei entităţi de tip Point
(punct) izolat.

Per (Perpendicullar)
Utilizat pentru trasarea unui segment de
dreaptă dintr-un punct exterior
perpendicular pe o entitate selectată.

Qua (Quadrant)
Permite selectarea celui mai apropiat
quadrant al unui cerc, arc sau elipsă faţă de
punctul de selecţie al entităţii.

Par (Parallel)
Utilizat pentru trasarea unui segment de
dreaptă dintr-un punct curent şi paralel la o
entitate selectată.

Tan (Tangent)
Permite selectarea punctului de tangenţă
aflat pe un cerc, arc sau elipsă.

3. Funcţiile tastelor <F1>, <F2>,......., < F12>

Programul AutoCAD este prevăzut cu o serie de facilităţi ce pot fi accesate prin tastele
<F1>,...<F12>, unele dintre ele având butoane echivalente în Linia de stare – Status Bar (fig. 3) .

F9 F7 F8 F10 F3 F11 F6 F12

Fig. 3
Prin accesarea acestor taste de funcţii se pot lansa mai rapid anumite comenzi. În tabelul următor sunt
prezentate funcţiile tastelor <F1 >,… <F12>.
Nr. Funcţia tastei
<F1> Afişează caseta HELP şi topica comenzilor (Contens, Index, Search, Ask Me).
<F2> Afişează / retrage (on/off) fereastra de text cu sintaxa ultimelor comenzi introduse
<F3> Comută modurile OSNAP on/off.
3
 <F4> Comută modul TABLET pe modurile on/off.
<F5> Comută comanda ISOPLANE (stânga/sus/dreapta).
<F6> Comută afişarea dinamică a coordonatelor curente pe modurile on/off.
<F7> Comută comanda GRID pe modurile on/off.
<F8> Comută comanda ORTHO pe modurile on/off.
<F9> Comută comanda SNAP pe modurile on/off.
<F10> Permite trecerea dinamică a coordonatelor carteziene / polare.
<F11> Comută OTRACK (Object Snap Tracking) pe modurile on/off.
<F12> Ataşează cursorului o etichetă specifică în care sunt afişate coordonatele poziţiei curente.
În linia de stare mai există două butoane ce nu au corespondenţa vreunei taste. Cu ajutorul lor se poate
vizualiza: grosimea liniei de desenare (LWT) şi spaţiul de desenare (MODEL).

4. COMENZI DE DESENARE
4.a. Comanda CIRCLE (abreviere C)
Comanda prin intermediul căreia se poate desena un cerc definit printr-una din cele 6 metode:
centrul şi rază (Center, Radius); centrul şi diametru (Center, Diameter); trei puncte (3P); două puncte
(2P); două puncte de tangenţă la două obiecte (existente) şi rază indicată (TTR); trei puncte de tangenţă la
trei entităţi existente (TanTanTan).
În tabelul următor se pot urmări cele şase metode de desenare ale cercurilor.
Metoda de desenare Reprezentare grafică
Center, Radius
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]:P1
Specify radius of circle or [Diameter] <>: se indică o valoare
numerică, sau cu mouse-ul P2
Center, Diameter
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: P1
Specify radius of circle or [Diameter] <>: d
Specify diameter of circle <>: se indică o valoare numerică, sau cu
mouse-ul P2
3P
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tanradius)]: 3p
Specify first point on circle: P1
Specify second point on circle: P2
Specify third point on circle: P3
2P
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 2p
Specify first end point of circle's diameter: P1
Specify second end point of circle's diameter: se indică o valoare
numerică, sau cu mouse-ul P2
TTR
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: ttr
Specify point on object for first tangent of circle: P1
Specify point on object for second tangent of circle: P1
Specify radius of circle <40.0000>: Valoarea razei cerului tangent

4
TanTanTan – accesibil numai din meniul desfăşurabil Draw
Command: CIRCLE
Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 3p (se
reduce la selectarea a 3 puncte pe 3 entităţi diferite)
Specify first point on circle: tan to P1
Specify second point on circle: tan to P2
Specify third point on circle: tan to P3

4.b. Comanda ARC (abreviere A)

Comanda ARC permite desenarea arcelor de cerc. Aceasta se poate realiza printr-una din cele 11
metode: 3P; SCE; SCA; SCL; SEA; SED; SER; CSE; CSA; CSE; Continue.
Mai întâi se vor prezenta abrevierile şi semnificaţia cuvintelor cheie.
Abreviere Cuvânt cheie Semnificaţie
P Point punct
S Start punctul de început al arcului
C Center centrul arcului de cerc
E End sfârşitul arcului
A Angle unghiul la centru
L Length of chord lungimea corzii subîntinse
R Radius raza arcului
D Direction direcţia de trasare a arcului
C Continue continuare cu un arc/linie
Observaţii :
– sensul de trasare al arcelor este cel trigonometric;
– în cazul utilizării metodei de desenare a unei entităţi de tip arc sau linie în continuarea unui arc deja
trasat (opţiunea Continue), atunci când se lansează comanda (din meniul bară Draw, sau în cazul scrierii
comenzii de la tastatură), după lansarea comenzii se va apăsa tasta  , pentru ca entitatea nouă să se lege
de precedenta.
Tabelul următor prezintă cele 11 moduri de desenare a entităţilor primitive de tip arc, precum şi o
reprezentare grafică a acestor metode.
Metodă de desenare Reprezentare grafică
3P – 3 Points
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: P2
Specify end point of arc: P3
SCE – Start, Center, End
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: P3
SCA – Start, Center, Angle
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a Specify included
angle: se indică valoarea unghiului (A).

5
SCL – Start, Center, Lenght
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: l Specify length of
chord: se specifică o lungime a corzii fie numeric, fie indicând-o cu
mouse-ul. Lungimea corzii subîntinse nu trebuie să fie mai mare decât
raza arcului de cerc (distanţa de la P1 la P2) .
SEA – Start, End, Angle
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: e
Specify end point of arc: P2
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: a
Specify included angle: se indică valoarea unghiului (A).
SED – Start, End, Direction
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: e
Specify end point of arc: P2
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: d Specify
tangent direction for the start point of arc: P3 (direcţia P1 – P3 va indica
direcţia tangentei la arc).
SER – Start, End, Radius
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: e
Specify end point of arc: P2
Specify center point of arc or [Angle/Direction/Radius]: r
Specify radius of arc: P3 (distanţa P2P3 reprezintă raza arcului de cerc).
Se mai poate introduce şi o valoare numerică.

CSE – Center, Start, End

Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: c
Specify center point of arc: P1
Specify start point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: P3 (distanţa P1P3
poate să fie mai mare sau mai mică decât P1P2).

6
CSA – Center, Start, Angle
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: c
Specify center point of arc: P1
Specify start point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: a
Specify included angle: se indică valoarea unghiului (A).

CSL – Center, Start, Lenght

Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: c
Specify center point of arc: P1
Specify start point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: l
Specify length of chord: se indică o lungime a corzii fie numeric, fie cu
mouse-ul. Lungimea corzii subîntinse nu trebuie să fie mai mare decât
raza arcului de cerc (distanţa de la P1 la P2).
C – Continue
Command: ARC
Specify start point of arc or [Center]: P1
Specify second point of arc or [Center/End]: c
Specify center point of arc: P2
Specify end point of arc or [Angle/chord Length]: P3
Command:  (se reia comanda ARC)
Command:  (noul arc se leagă în punctul de sfârşit al precedentului)
Specify start point of arc or [Center]: 
Specify end point of arc: P4
Command: LINE
Specify first point:  (linia se leagă în punctul de sfârşit al arcului)
Length of line: P5. Se indică un punct sau se introduce o valoare. Linia
trasată va avea direcţia tangentă arcului desenat anterior.
Specify next point or [Undo]: 

4.c Comanda DONUT (abreviere DO)

Comanda DONUT permite desenarea unor figuri geometrice de tip cercuri sau inele, pline sau cu
grosime, entitatea respectivă fiind de tip polilinie.
Sintaxa comenzii este:
Command: DONUT
Specify inside diameter of donut <10.0000>: stabileşte diametrul interior
Specify outside diameter of donut <20.0000>: stabileşte diametrul exterior
Specify center of donut or <exit>: P1

Fig. 4. a Fig. 4. b
Modul de umplere al entităţii poate fi stabilit în funcţie de setarea variabilei FILL: valoarea ON
(fig. 4. a) sau OFF (fig. 4. b).

7
 5. COMENZI DE EDITARE
Comenzile de editare (modificare) permit scurtarea
procesului de desenare. Ele pot fi clasificate în: comenzi
de ştergere, comenzi de multiplicare, comenzi de
modificare a formei, comenzi de deplasare şi altele.
Comenzile de editare pot fi lansate din bara
meniurilor desfăşurabile, meniul Modify (fig. 5), prin
selecţia butoanelor specifice (fig. 6) sau scriindu-le de la
tastatură.

5.a Comenzi de ştergere (ERASE, UNDO, U, <Delete> )

Comanda ERASE (abreviere E) permite ştergerea unor
entităţi dintr-un desen prin selectarea lor. După lansarea
comenzii apare promterul Select objects: şi se vor selecta
obiectele ce se doreşte a fi şterse. Secvenţa operaţiunii de
ştergere se va încheia tot pe prompter-ul Select objects:
apăsându-se tasta  .
Comenzile UNDO şi U. Cele mai recente acţiuni se pot
anula utilizand comenzile UNDO (mai multe) şi U
(ultima). Comenzile pot fi lansate de la tastatură sau din Fig. 5
Fig. 6
bara cu instrumente Standard .
Comenzile REDO şi OOPS
Refacerea comenzii anterioare ce a fost anulată prin U sau UNDO se realizează utilizând comanda REDO
lansată fie de la tastatură, fie din bara cu instrumente Standard .
Comanda OOPS lansată numai de la tastatură, funcţionează numai dacă este lansată imediat după c.da
ERASE cu scopul de a reface obiectele şterse.

5.b Comanda TRIM (abreviere TR)

Comanda TRIM are scop ajutător şi permite retezarea (tăierea) unor entităţi până în dreptul unor
”frontiere” selectate anterior. Entităţile ce vor fi tăiate sunt de tip linii, arce de cercuri, polilinii, arce de
elipsă, elipse, curbe spline, poligoane, donut, rectangle... Punctul de selecţie al entităţii de retezat va fi
indicat aleator pe entitate. Selecţia entităţilor de tăiat se poate realiza şi cu una din opţiunile comenzii
Trim Fence, Crossing.
Sintaxa comenzii:
Command: TRIM
Select cutting edges
Select objects or <select all> : se selectează muchia tăietoare 
Select object to trim or [Fence/Crossing/Project /Edge /eRase/Undo]: selectează entităţile de tăiat.
Semnificaţia cuvintelor cheie este:
 Project – specifică opţiunea proiecţiei unde se setează comanda Trim (None – în spaţiul
tridimensional, UCS – în planul UCS-ului curent, View - in vederea curentă).

 Edge – specifică modul de tăiere a

entităţii când aceasta nu intersectează
muchia tăietoare – extend /no extend.
Când obiectul selectat nu
intersectează muchia tăietoare, el va fi
tăiat până la intersecţia fictivă cu
prelungirea frontierei, dacă comanda
este setată pe modul de acţiune
Extend (fig. 7). Fig. 7
 eRase – şterge obiecte fără a ieşi din comandă.
8
  Undo – anulează ultima retezare.
Dacă se lansează comanda de la tastatură şi se apasă de două ori succesiv tasta <ENTER>, atunci
entităţile desenate care se intersectează vor deveni muchii tăietoare.

5.c Comanda EXTEND (abreviere EX)

Comanda EXTEND permite prelungirea unei entităţi de tip linie, polilinie deschisă sau arc până la o
frontieră indicată de utilizator inainte de selectarea entitatii de extins. Punctul de selecţie al entităţilor de
extins trebuie să fie cât mai aproape de frontieră.
În figura 8 şi figura 9 sunt prezentate două situaţii de extindere ale unor entităţi. În figura 9 se
observă că frontiera se intersectează aparent cu prelungirea entităţii extinse.

Fig. 8 Fig. 9

5.d Comenzi de deplasare- Comanda MOVE (abreviere M)

Comanda MOVE realizează mutarea obiectelor selectate, prin translaţie după un vector definit prin
două puncte (base point, second point) sau prin coordonatele vectorului de deplasare (displacement –
raportat la UCS-ul curent). Punctele indicate (cel de referinţă şi punctul unde se translatează obiectul
selectat) se pot introduce prin orice mod de indicare a punctelor pe ecran.

6. Alegerea tipurilor de linie, a grosimii liniei de trasare, a culorii de desenare:

Linetype; Ltscale ; Lineweight; Color
Proprietăţi ale obiectelor
În reprezentările standardizate ale desenului tehnic, piesele, obiectele sunt reprezentate cu diverse
tipuri de linii ce au aspect şi grosimi diferite. Pentru executarea unui desen complex este necesar a se
reprezenta componentele lui pe straturi asociindu-le: nume, tip de linie, grosime, culoare.

6.a Utilizarea tipurilor de linie - Comanda LINETYPE (Abreviere LT)

În procesul de desenare se utilizeaza diferite tipuri de linie conform standardelor ISO (linie
continuă, linie punct, linie întreruptă,.....).
Încărcarea şi alegerea unui tip de linie pentru desenarea obiectelor se poate realiza prin mai multe
procedee: lansarea comenzii LINETYPE de la tastatură, alegerea comenzii din meniul derulant Format,
din meniul bară Objects properties (Linetype Control), din caseta de dialog Layer properties Manager,
fiecărui strat fiindu-i asociat un tip de linie ce poate fi setat de utilizator.
În momentul accesării comenzii, pe ecran apare caseta de dialog Linetype Manager (fig. 10).
Acţionând asupra butonului Load se va
deschide o nouă casetă de dialog (fig. 11) în care
sunt prezentate toate tipurile de linie existente în
program, cu denumire şi aspect grafic.
După alegerea tipurilor de linie utile în
desenare, un anumit tip de linie poate fi ales ca
fiind linia curentă de trasare prin acţionarea Fig. 10

9
butoanelor Current şi OK din caseta Linetype
Manager.
Butonul Delete permite ştergerea din
memorie a unui tip de linie încărcat, iar butonul
Show / Hide details permite prezentarea unor
informaţii referitoare la proprietăţile tipului de
linie selectat.
În caseta de dialog mai există afişate
următoarele opţiuni ce pot fi modificate:
 Global scale factor – factorul de scară a
tipului de linie (are valoarea implicită 1). Fig. 11
 Current object scale – reglează factorul de scară a tipurilor de linii ce vor fi desenate în
continuare. Factorul de scară a tipurilor de liniei (linie punct, întreruptă, …) din desen se poate
regla în funcţie de factorul de mărire al desenului şi prin comanda LTSCALE indicând valoarea
acestuia.
 Use paper space units for scaling – această opţiune activată permite ca factorul de scară din
spaţiul model să fie acelaşi cu cel din spaţiul hârtie (sau prin comanda PSLTSCALE – valoarea
implicită 1).
O altă metodă de alegere a tipurilor de linii
constă în a selecta din meniul bară Objects
properties, butonul Linetype Control opţiunea
Other.. (fig. 12). Pe ecran va apărea caseta de
dialog Linetype Manager, cu toate tipurile de
linie oferite de program.
Fig. 12
6.b Alegerea grosimii liniei de trasare ( LINEWEIGHT – abreviere LW )
Comanda LINEWEIGHT permite alegerea
grosimii liniei de trasare şi unitatea de măsură din
caseta de dialog afişată (fig. 13). Setarea iniţială este
de 0,25 mm, respectiv 0,01 inch.
Cursorul – Adjust Display Scale – permite
controlul scării de afişare a grosimii liniei.
Controlul asupra afişării grosimii liniilor trasate se
realizeaza prin acţionarea butonului Display Fig. 13
Lineweight sau a butonului din linia de stare (LWT).
O altă metodă mai rapidă de alegere a grosimii
liniei de trasare constă în selectarea ei din meniul bară
Objects properties, butonul Lineweight Control situată
in partea superioară a ecranului (fig. 14). Pe ecran va
apare caseta de dialog cu toate grosimile de linie Fig. 14
oferite de program.

6.c Alegerea culorii de desenare ( Comanda COLOR – abreviere COL )

Alegerea unei culori pentru desenarea obiectelor se poate realiza prin mai multe procedee: tastarea
comenzii COLOR, selectarea comenzii din meniul derulant Format, din meniul bară Objects Properties
(Color Control), din caseta Layer Properties Manager, culoarea fiind asociată stratului de desenare.
La setarea comenzii pe ecran apare caseta de dialog Select Color (fig. 15).

10
 Fiecare culoare este identificată
printr-un număr (1-255). Doar culorile cu
numerele 1, 2,...7 pot fi identificate si
prin nume, astfel:
1 – red (roşu); 2 – yellow (galben);
3 – green (verde); 4 – cyan (bleu);
5 – blue (albastru); 6 – magenta (violet);
7 – black/white (negru/alb).
O altă metodă mai rapidă de alegere
a culorii este selectarea ei din meniul
Color Control (fig. 16).
Fig. 15 Fig. 16

7. Modificarea proprietatilor obiectelor (matchpropr , change, change properties)

Modificarea proprietăţilor layer-elor

Toate entităţile unui layer au proprietăţile acestuia (culoare, tip de linie, grosimea liniei).
Proprietăţile obiectelor din orice strat, pot fi modificate acţionând asupra lor global sau individual.
Proprietăţile unui layer se pot modifica prin mai multe procedee:
 Cu ajutorul casetei de dialog Layer Properties Manager – prin selectarea cu mouse-ul (buton
stânga) pe numele stabilit anterior al proprietăţii se vor deschide casetele de dialog respective
(Linetype Manager, Lineweight Settings, Select Color);
 Cu ajutorul comenzilor Properties, Change, Change Properties, Match Properties;
 Prin alegerea comenzii Match Properties, după selectarea obiectului sursă la prompter-ul
comenzii apare mesajul:
Select destination object(s) or [Settings] :
Răspunsul implicit este indicarea obiectul căruia i se transferă proprietăţile obiectului sursă.
[Mutarea obiectelor dintr-un layer în altul (pe viitor)
Obiectele pot fi mutate dintr-un layer în altul, preluând proprietăţile layer-ului respectiv, astfel:
 Selectarea obiectelor şi apoi, indicarea layer-ului în care se doreşte a fi mutate obiectele din lista
descendentă Layer Control de pe bara de instrumente Object Properties;
 Selectarea opţiunii Layer din una dintre comenzile Properties, Change, Change Properties,
Match Properties (opţiunea Settings).
Sintaxa comenzii CHANGE pentru mutarea unor obiecte din Layer1 în Layer2.
Command: CHANGE
Select objects: se selectează obiectele de mutat.
Specify change point or Properties: p
Enter property to change [Colo /Elev/LAyer/LType ltScale/LWeight/Thickness]: LA
Enter new layer name <Layer1>: Layer2
Obiectele selectate vor fi mutate în layer-ul dorit căpătând proprietăţile atribuite acestuia (tip de
linie, culoare, grosime).]

Observatii:
Nu se recupereaza lab.
Un abs. la un lab. are nota zero. Este disciplina cu verificare pe parcurs.
Ce s-ar intampla daca vrea un stud. in sapt. 5 sa faca lab. 1 la care a fost abs.?
Binenteles ca ia nota mare. Atunci ar trebui sa refaca lab. 1 si toti studentii care au luat note mici,
in sapt. 1 sau sapt. 2.

11
 8. Lab. 2 (aplicatii rezolvate si nerezolvate).
Comenzi utilizate: UNITS, LIMITS, ZOOM, LINE, OSNAP, CIRCLE, ARC, TRIM, EXTEND, LINETYPE,
COLOR, UCS, MOVE.

Model rezolvat partial, utilizand c.da arc (4 exemple).

12