GRAFICA ASISTATĂ DE CALCULATOR

Titular disciplină : Conf. dr. ing. IONIŢĂ STELA, Departament Grafică Inginerească şi Design
Industrial, Facultatea de Inginerie Aerospaţială
Titular aplicaţii : As drd. ing. RADU IONUŢ VALENTIN
Număr ore de curs : 14
Număr ore de aplicaţii : 14 (lucrări laborator)
Forma de evaluare: “Verificare pe parcurs”
Obiectivele disciplinei
Asimilarea conceptelor şi tehnicilor de desenare şi elaborare a documentaţiei grafice inginereşti,
utilizând pachetul de programe Autodesk AutoCAD.
Obiectivul principal al aplicaţiilor constă în dobândirea cunoştinţelor specifice graficii 2D asistate de
calculator.
Evaluarea
a) Activităţile evaluate şi ponderea fiecăreia:
 Activitatea la laborator 50%;
 Prezenţa la cursuri 10%;
 Teste 10%;
 Teme studiu individual 10%;
 Lucrarea de verificare (testarea finală) 20%.
b) Cerinţele minimale de promovare:
 Realizarea lucrărilor de laborator;
 Obţinerea a 50% din punctajul verificării finale.
c) Calculul notei finale: prin rotunjirea punctajului final.
Bibliografia
1. Ioniţă Stela, Vasilescu Ileana “Grafica inginereasca asistata de calculator ”, Ed. BREN,
2009.
2. Simion, Ionel, ”AutoCAD 2015 pentru ingineri”, Editura Teora.

Cursul nr. 1
1. Conceptul CAD, termeni specifici. Zonele ecranului grafic.
2. Modurile de lansare a comenzilor in AutoCAD.
3. Comenzi de afişare a imaginii (Zoom, Pan, Regen, Viewres, Redraw).
4. Stabilirea mediului de desenare (sistemul unităţilor de măsură – c.da Units; stabilirea suprafeţei
alocate desenului – c.da Limits; sisteme de coordonate în AutoCAD – c.da UCS).
5. Coordonatele punctelor in AutoCAD (absolute/relative, carteziene/polare).
6. Instrumente de precizie.
7. C.zi desenare –comanda LINE.
8. Lab. 1.

1. Conceptul CAD. Termeni specifici. Zonele ecranului grafic.

AutoCAD-ul – este un program utilizat în reprezentarea planurilor grafice 2D şi 3D (două
dimensiuni X,Y şi trei dimensiuni X,Y,Z) dezvoltat şi comercializat de firma Autodesk.
CAD - Computer Aided Design – proiectare/desenare asistată de calculator.

Versiuni: 1982 - Version 1.0 (Release 1); 1983 aprilie - Version 1.2 (Release 2)
1983 august - Version 1.3 (Release 3); 1983 octombrie - Version 1.4 (Release 4); 1984 octombrie -
Version 2.0 (Release 5) ; 1985 mai - Version 2.1 (Release 6) ; 1986 iunie - Version 2.5 (Release 7)
1987 aprilie - Version 2.6 (Release 8) ; 1987 septembrie - Release 9 ; 1988 octombrie - Release 10
1990 octombrie - Release 11 ; 1992 iunie - Release 12 ; 1994 noiembrie - Release 13 ; 1997 februarie -
Release 14 ; 1999 martie - AutoCAD 2000; 2001; 2002; ….. 2012, 2013...
1
Termeni specifici şi convenţii
Denumire
Definiţie
termen
Caseta care încadrează cursorul .
Aperture
Aperture este variabila de sistem pentru reglarea dimensiunii casetei.
Cursorul este alcătuit din două fire reticulare. Dimensiunile cursorului pot fi reglate
Cursor prin variabila de sistem Cursorsize.
Comandă Instrucţiune apelată şi transmisă sistemului pentru a fi executată.
<ENTER> Introducerea de date trebuie urmată de confirmare prin apăsarea tastei <ENTER>,
 (sau tasta <SPACE>).
Colecţie structurală de date stocată pe un suport de memorie.
Fişier
Fişierele desen AutoCAD au în mod normal extensia .dwg.
Editare Modificare.
Entitate Element grafic de bază al unui desen.
Font Forma literelor unui text.
Reţea de puncte care acoperă o arie de pe ecranul grafic, utilizată ca ajutor de
Grid desenare.
Strat, nivel de desenare, concept similar cu foile transparente pentru retroproiector.
Layer
Layer-ele pot fi vizualizate individual sau combinat.
Meniu Listă de comenzi.
Varianta de rezolvare a unei comenzi lansate, propusă de program şi prezentată
Opţiune între paranteze unghiulare. Atunci când nu se specifică o altă opţiune dintr-o listă
implicită de opţiuni posibile, cea implicită poate fi executată prin apăsarea tastei <ENTER>,
.
Mesaj al programului care solicită un răspuns de la utilizator.
Prompter Prompterul AutoCAD este „Command :”

Lansarea programului AutoCAD

În procesul instalării, programul AutoCAD crează pe desktop o pictogramă de lansare rapidă în
spaţiul de lucru Windows. Dublu click pe această pictogramă va conduce la lansarea programului.
Se alege Interfaţa „AutoCAD Classic”

2
 Interfaţa „AutoCAD Classic”

- Bara de titlu – afişează numele desenului curent.

- Menu -urile Pull-down - bara cu meniuri derulante – conţine comenzile programului, grupate după
anumite criterii. Sunt meniu-uri standard din care putem accesa aproape toate comenzile şi
subcomenzile sau opţiunile acestora;
- Bara Principală cu Instrumente (Main toolbar)- bara comenzilor standard – este alcătuită din
pictograme pentru cele mai folosite comenzi comune programelor ce rulează sub Windows.
- Bara cu Proprietăţi (Property toolbar)– linia de afişare şi modificare rapidă a proprietăţilor obiectelor
desenate - calea cea mai rapidă de a modifica proprietăţile unui object, cum ar fi (culoare, tip de linie,
grosime linie);
- Bara cu Instrumente deplasabilă (Floating toolbar) – aceste tipuri de bare se pot muta pe ecran;
comenzi de editare şi modificare a obiectelor desenate;
- Spaţiul de Desenare (Drawing space) – zona de desenare – reprezintă suprafaţa efectiv afişată pentru
execuţia desenului. Ea este caracterizată de cursor ce indică poziţia curentă in spaţiul de desenate afişat
şi icon-ul sistemului de coordonate;
- Sistemul de coordonate – WCS(World Coordinate System) – indică direcţiile pozitive ale axelor X şi
Y. (El poate fi schimbat în UCS - User Coordinate System.); UCSICON – reprezintă pictograma
sistemului de coordonate;
- Bara de Stare (Status Bar) – afişază informaţii cu privire la starea sistemului respectiv.
Aceasta poate fi:
cu butoane scrise

sau cu pictograme.
Linia de stare afişază informaţii legate de coordonatele curente ale cursorului, activarea/dezactivarea
diferitelor moduri de lucru cum ar fi Ortho, Osnaps, Grid, etc; (reprezentând shortcut-uri - scurtături);
- Linia de Comandă (Command line) – este caracterizată prin prompterul Command: - spaţiul în care
se tastează şi se vizualizează comanda introdusă de la tastatură; deasupra liniei de comanda se poate
observa fereastra liniei de comandă, care se poate micşora sau mării în funcţie de necesitaţi.

3
Pentru început se recomandă ca butonul DYN (din bara de stare ) să nu fie activat (”off”).
Acesta îngreunează înţelegerea modului de lucru prin afişarea pe ecran a unor informaţii referitoare la
poziţie precum şi opţiunile implicite ale unor comenzi.

[Interfata „2D Drafting &Annotation”-utilizată opţional la laborator

Ribbon-ul este afişat în mod implicit atunci când se deschide un fişier,
oferind o paletă compact de instrumente necesare pentru a crea sau a
modifica entităţi. Acesta este alcătuit din moduluri Tab şi Panel.
Ribbon-ul este compus dintr-o serie de panouri (Panel), care sunt
organizate în funcţie de comenzi. Unele panouri din Ribbon afişează o
casetă de dialog referitoare la acel panou.

Deschiderea casetei de dialog se face prin

accesarea simbolul “săgeată” aflat în colţul
din dreapta jos al panoului.
Meniurile Pull-down si Meniul Bar – nu
sunt vizibile pe această interfaţă, dar ele se
pot adăuga accesând butonul din bara
„Quick Access”.
Panourile pot fi derulante sau nu prin accesarea butoanelor: - derulant,
- fix.
Panourile din Ribbon pot fi mutate în spaţiul de lucru. Panoul rămâne deschis până când va fi
reintrodus în Ribbon, chiar dacă schimbăm Tab-ul în Ribbon.]

2. Modurile de lansare a comenzilor în AutoCAD

Introducerea unei comenzi se realizează numai pe prompterul Command: (excepţie pentru
comenzile transparente). Introducerea de date de multe ori trebuie urmată de confirmare prin apăsarea
tastei <ENTER> (  ) sau tasta <SPACE>.
Apăsarea tastei <ENTER> pe prompterul Command are ca efect reluarea comenzii încheiate
anterior. După activarea unei comenzi este afişată o listă de opţiuni între paranteze drepte şi o opţiune
implicită intre paranteze unghiulare. Dacă se acceptă opţiunea implicită, se apasă tasta  .
Comenzile pot fi introduse prin următoarele procedee:
 De la tastatură pe promterul Command:, scriind comanda cu denumirea completă, sau
prescurtat (LINE – l, CIRCLE – c, COPY – co etc.), apoi se apasă <ENTER>. La introducerea
unei comenzi în fereastra liniei de comandă, AutoCAD fie afişează o casetă de dialog, fie cere
informaţii suplimentare referitoare la coordonatele unor puncte, opţiunile comenzilor, sau orice
alte date necesare pentru execuţia comenzii.
 Tastarea comenzii direct în zona de desenare în eticheta ataşată cursorului (dacă butonul DYN
al liniei de stare este activat- On).
 Selectarea comenzii din Bara cu meniuri derulante se realizează doar cu ajutorul mouse-ului.
 Utilizarea meniurilor rapid accesibile (Shorcut Menus). Shorcut Menus - cuprinde acţiunile cele
mai frecvent folosite. Pentru accesarea lui se plasează colimatorul în zona de desenare şi apoi
se apasă butonul dreapta mouse. Se va afişa un meniu cu următoarele opţiuni: Repeat – repetare
comanda anterioară; Recent Input - comenzi recente; Cut – tăiere; Copy – copiere; Paste –
lipire; Undo/Redo – anulare/refacere; Pan; Zoom; Quick select – selectare rapidă; Quick calc;
Find – găsire şi Options – opţiuni AutoCAD. Afişarea meniurilor shortcut poate fi controlată
pe calea Tools/Options/ User Preferances.
 Selectarea comenzilor din meniurile grafice (Toolbars) – se realizează prin acţionarea mouse-
ului asupra butonului comenzii din meniu. Afişarea meniurilor grafice se realizează cu ajutorul
comenzii CUI (Customise User Interface).
4
  Folosirea fişierelor script – fişiere text realizate prin intermediul unui editor de text extern.
 Folosirea macrocomenzilor – set de comenzi frecvent utilizate şi grupate într-o singură
comandă.
 Utilizarea aplicaţiilor AutoLISP – fişiere în format ASCII ce conţin programe care definesc
acţiuni recunoscute de AutoCAD.
Observaţii de reţinut:
Anularea unei comenzi în curs de desfăşurare se realizează cu tasta <Esc>.
Anularea unei comenzi încheiate se realizează prin tasta U sau bifarea icon-ului comenzii UNDO din
linia de comenzi standard.
Anularea efectului comenzii UNDO se realizează prin comanda REDO (de la tastatură sau prin
butonul din linia de comenzi standard).
Anularea unui grup de comenzi anterioare se realizează prin tastare UNDO,  , apoi se introduce
numărul de comenzi anterioare pe care dorim să le anulăm.
Ştergerea entităţilor se realizează prin comanda de editare ERASE (meniul Modify).
Comanda OOPS anulează ultima comandă ERASE şi reface obiectele şterse, dar tastată imediat după
comanda ERASE. Comanda OOPS se lansează doar de la linia de comandă.

3. Comenzi de afişare a imaginii

Comenzile de afişare ZOOM şi PAN permit vizualizarea unor porţiuni ale desenelor în timp ce
sunt create sau după terminarea lor. Opţiunile comenzilor includ mărirea sau micşorarea distanţei de la
care pot fi vizualizate desenele precum şi deplasarea în interiorul acestora, fără a le modifica
dimensiunile reale.
Command: zoom - Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or:
[All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale/Window/Object] < real time >:

Denumire
Icon Efectul aplicări opţiunilor
comandă
All – determină vizualizarea întregului desen în fereastra de vizualizare
curentă. Ecranul afişază toate obiectele, chiar dacă ele depăşesc limitele
Zoom alocate desenului.
Center – permite vizualizarea focalizată a unui obiect prin amplasarea
lui în centrul unei ferestre.
Permite mărirea Dynamic – determină o alegere interactivă a spaţiului afişat. Opţiunea
sau micşorarea utilizează o casetă flotantă de mărime variabilă ce reprezintă fereastra de
aparentă a vizualizare.
entităţilor Extents –afişează spaţiul ocupat efectiv de desen (spaţiul desenat
desenate. coincide cu cel afişat).
Previous – se afişează ultima vedere a desenului. Opţiunea permite
Pentru a ieşi din restaurarea ultimilor zece vederi anterioare, dacă ele există.
comanda Zoom, Scale – dacă se atribuie factorului de scară o valoare, atunci desenul se
se apasă tasta va mări sau micşora în raport cu afişarea curentă
Enter sau Esc.
Window – defineşte o fereastră de detaliere ce va seta noi frontiere ale
vederii. Fereastra este definită prin două colţuri opuse.
Object – obiectul selectat va fi afişat pe tot ecranul.
Realtime – prin selectarea pictogramei (sau Zoom,  ) urmată de
deplasarea liberă a mouse-ului şi menţinând apăsat butonul stânga
mouse, se măreşte sau se micşorează desenul în timp real (sau prin
rotirea butonului Scroll ).
Pan Pan - realizează deplasarea desenului fără a se modifica factorul de
scalare (menţinând apăsat butonul stânga mouse).
Regen Regenerează fereastra afişată şi se recalculează toate coordonatele de pe
ecran (reface entităţile distruse virtual).
5
 Viewres Stabileşte rezoluţia vederii obiectelor curbe. Cercurile, arcele şi elipsele
vor fi mai netede, cu cât valoarea procentului de netezire este mai mare.
Redraw Elimină marcatorii rămaşi accidental în urma editării entităţilor.

4. Stabilirea mediului de lucru

La începerea unui nou desen este necesară stabilirea unor parametri generali (sistemul unităţilor
de măsură, stabilirea limitelor desenului, sistemul de coordonate etc.).
 Sistemul unităţilor de măsură – Comanda UNITS
Comanda UNITS stabileşte modul în care programul afişează unităţile de măsură (liniară,
unghiulară) şi precizia lor. Precizia de afişare a unităţilor de măsură, atât liniare cât şi unghiulare, este
de 8 zecimale, dar sistemul efectuează calculele cu precizia de 16 zecimale. Prin accesarea comenzii
UNITS din meniul Format, sau de la tastatură se deschide caseta de dialog Drawing Units.
Opţiunile disponibile pentru tipul de afişare a unităţilor de măsură liniare sunt: Decimal,
Architectural, Engineering, Fractional, Scientific.
Opţiunile disponibile pentru tipul de afişare a unităţilor de măsură unghiulare sunt: Decimal
Degrees, Dec/Min/Sec, Grads, Radians, Surveyor’s Units.
Buton clockwise nemarcat deoarece sensul de măsurare pozitiv pentru unghiuri este cel
trigonometric (invers acelor de ceasornic).
Prin accesarea butonului Direction se verifică poziţia unghiului 00 (East) din caseta de dialog.

 Stabilirea suprafeţei alocate desenului – Comanda LIMITS

Limitele suprafeţei de desenare por fi stabilite prin mai multe metode, şi anume: din meniul
desfăşurabil Format  Drawing Limits, de la tastatură, sau din caseta Startup.
După tastarea comenzii LIMITS urmată de confirmare prin apăsarea tastei <ENTER> sunt cerute
coordonatele punctelor limită ale formatului: stânga-jos şi dreapta-sus. Valorile punctelor limită alese
de program şi aflate între paranteze sunt cele implicite. În cazul primului punct se va adopta valoarea
implicită (0.00, 0.00), rezultatul fiind plasarea respectivului punct în sistemul universal de coordonate
World Coordinate System – WCS. Pentru colţul dreapta-sus se vor introduce valorile necesare faţă de
originea sistemului de coordonate (prima valoare este distanţa pe axa orizontală OX , iar a doua
valoare este distanţa pe axa verticală OY ). Se vor obţine, astfel, limitele formatului de desen dorit.
Pentru suprapunerea suprafeţei alocate desenului peste cea afişată este obligatoriu lansarea
comenzii ZOOM si tastarea opţiunii All . Comanda ZOOM poate fi apelată fie prin introducerea ei de
la tastatură fie din meniul View.

 Sisteme de coordonate în AutoCAD (WCS, UCS)

a. Sistemul de coordonate universal (WCS)
Sistemul principal de coordonate, universal se numeşte World Coordinate System – WCS.
Sistemul de coordonate ortogonal WCS are originea de coordonate (0,0,0) în stânga – jos, axa
orizontală OX orientată spre dreapta (sensul pozitiv de la stânga la dreapta), axa verticală OY (sensul
pozitiv de sus în jos), iar axa OZ perpendiculară pe suprafaţa ecranului, fiind orientată spre utilizator.
Cu ajutorul axei OZ alături de celelalte două axe, se realizeaza desenele tridimensionale (3D).
În timpul lucrului cu AutoCAD se desenează într-un spaţiu unic, fiecare entitate va fi plasată la o
locaţie absolută. Fiecare obiect este desenat, folosind coordonatele relativ la originea sa (0,0,0), ce este
fixă în spaţiu. Sistemul de coordonate WCS este pus în evidenţă de un icon plasat pe ecran în partea
din stânga jos a suprafeţei de desenare.

b. Sistemul de coordonate al utilizatorului (UCS)

6
 Sistemul de coordonate al utilizatorului, se numeşte User Coordinate System (UCS). Sistemul de
coordonate ortogonal UCS poate fi orientat in funcţie de necesităţile utilizatorului. Pentru a defini un
sistem de coordonate propriu (2D), trebuie specificata poziţia originii.
Pentru obiecte complexe se poate defini în orice moment un sistem de coordonate propriu, prin
comanda UCS, altul decât cel implicit (WCS). Programul AutoCAD poate defini un număr nelimitat de
USC-uri. Originea UCS-ului va defini punctul de coordonate (0, 0, 0) şi poate fi schimbată de fiecare
dată când este nevoie prin definirea unui nou UCS.
Odată lansată comanda UCS, în zona de dialog apare următorul prompter:
Command: UCS 
Current ucs name: *WORLD*
Specify origin of UCS or [Face/NAmed/OBject/Previous/View/World/X/Y/Z/ZAxis] <World>:
Opţiunile comenzii UCS:
 Specify origin of UCS - Defineşte un nou UCS introducand coordonatele originii.
 Face- Defineşte un nou UCS asociat unei feţe a unui obiect tridimensional.
 NAmed- Salvează (Save), reface (Restore), şterge (Delete) şi afişează lista cu UCS-urile salvate
(prin tastarea caracterului ?), specificând pentru fiecare, coordonatele originii şi ale axelor X, Y, Z
relativ la UCS-ul curent.
 OBject- Defineşte un nou UCS prin alinierea lui la un obiect existent în desen (arc, cerc, linie,
punct, polilinie 2D, poligon).
 Previous- Determină revenirea la UCS-ul anterior, în care s-a lucrat.
 View- Defineşte un nou UCS cu axa OZ perpendiculară pe imaginea curentă. Opţiunea View
este utilă atunci când se scriu texte sau se adaugă cote pentru desenele 3D.
 World- Permite revenirea la WCS. Realizează comutarea intre sistemul de coordonate curent
(UCS) şi sistemul de coordonate universal (WCS).
 X/Y/Z- Defineşte un nou UCS rotit în jurul uneia dintre axele X, Y, Z cu un unghi ales.
 ZAxis- Defineşte un nou UCS prin indicarea unei origini şi a unui punct pe noua axă OZ, în
sensul pozitiv al acesteia. Automat, programul determină direcţiile şi sensurile pozitive ale
celorlalte două axe.

5. Coordonatele punctelor in AutoCAD

Majoritatea comenzilor solicită introducerea poziţiei unui punct (aleatoriu, prin indicarea în zona
de desenare a unui punct cu ajutorul mouse-ului). AutoCAD-ul utilizează mai multe tipuri de
coordonate şi metode de selectare a punctelor într-un desen
Punctele pot fi introduse prin coordonate absolute (carteziene / polare), sau relative (carteziene /
polare). Coordonatele relative vor fi precedate de simbolul @.
Introducere coordonate Reprezentare grafică Exemplu
a) Coordonate absolute Command : LINE 
carteziene sunt date de Specify first point: xA,yA(coordonatele
punctului A în valoare absolută)
valorile absolute ale lui x şi y
Specify next point or [Undo]: xB,yB
faţă de originea desenului (coordonatele punctului B în valoare
(coordonate 0,0) separate prin absolută)
virgulă. Acest sistem de Specify next point or [Undo]: 
coordonare se numeşte sistem
de coordonare cartezian.
b) Coordonatele relative Command : LINE 
carteziene: distanţele dx şi dy Specify first point: x,y (coordonatele
pe cele două direcţii se punctului A în valoare absolută)
măsoară de la punctul anterior Specify next point or [Undo]: @dx,dy
definit. @dx,dy (simbolul @ indică faptul că se
folosesc coordonate relative, dx şi dy
reprezintă deplasarea pe direcţia x şi pe
direcţia y faţă de coordonatele

7
 punctului A)
Specify next point or [Undo]: 
c) Indicarea poziţiei unui Command : POINT
punct în plan prin coordonate Specify a point: R<  (se indică
absolute polare este dată de valoarea lui R şi unghiul  pe care
indicarea distanţei (R) a îl face raza polară cu axa OX).
punctului faţă de origine şi a
unghiului (   0) dintre raza
polară şi axa OX .
Command : LINE 
Specify first point: x,y (coordonatele
punctului A în valoare absolută)
d) Coordonatele relative Specify next point or [Undo]: @L< -u1
( punctul B aflat la distanţa L faţă de A
polare se introduc sub forma:
şi raza polară făcând un unghi -u10 cu
@R<  , unde R reprezintă
orizontala).
distanţa dintre punctul ce se Specify next point or [Undo]: @R< u2
doreşte a se preciza şi ultimul (punctul C aflat faţă de B la distanţa R
punct definit. şj raza polară făcând un unghi u20 cu
orizontala)
Specify next point or [Undo]: 

Coordonate in spaţiul 2D
Absolute (faţă de originea desenului) Relative (faţă de punctul anterior definit)
carteziene:  x,  y carteziene: @  dx,  dy
polare: R<   polare: @R<  
Atentie la unghiul dintre raza polară şi axa OX . Sensul de măsurare pozitiv pentru unghiuri este cel
trigonometric (invers acelor de ceasornic).

6. Instrumente de precizie pentru desenare

Instrumentele ajutătoare de desenare propuse de program sunt: modurile Snap, Grid , Ortho,
Osnap. Ajutoarele grafice, utile preciziei desenării, pot fi accesate din linia de stare, situată în partea
de jos a ecranului, sau prin introducerea de la tastatură. Setarea modurilor se realizează fie accesând
calea Tools  Drafting Settings, fie buton dreapta mouse pe linia de stare Settings. În cadrul ferestrei
afişate, se pot executa următoarele setări: stabilirea pasului de deplasare a cursorului atât pentru modul
SNAP cât şi pentru GRID, selectarea tipului SNAP, Polar Traking şi recunoaşterea punctelor de tip
Object Snap.
Comanda GRID – plasează o reţea de puncte (cu rol ajutător) care acoperă întreaga suprafaţă de
desenare. Activarea sau dezactivarea modului GRID poate fi realizată prin apăsarea tastei <F7>, sau a
butonului GRID din linia de stare. Reţeaua poate avea punctele repartizate echidistant atât pe verticală
cât şi pe orizontală, la distanţe stabilite de către utilizator.
Comanda SNAP
Prin intermediul acestei comenzi se stabilesc dimensiunile pasului de deplasare ale cursorului pe
ecran şi de asemenea se stabileşte rezoluţia de desenare. În cazul în care punctele sunt indicate prin
coordonate, nu se iau în considerare setările modului SNAP. Activarea sau dezactivarea modului SNAP
poate fi realizată prin apăsarea tastei <F9>, sau a butonului SNAP (ON/OFF) din linia de stare.
Command: SNAP
Specify snap spacing or [ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/Type]<…>:
Prin opţiunea implicită se indică mărimea pasului de deplasare a cursorului;
ON/OFF – activarea / dezactivarea modului SNAP (dacă modul SNAP este dezactivat deplasarea
cursorului are loc la nivel de pixel);
Aspect – permite stabilirea de paşi diferiţi pe cele 2 direcţii ale axelor de coordonate;
Rotate – permite rotirea reţelei de puncte cu un unghi dat faţă de orizontală;
Style – permite alegerea unuia dintre cele două formate ale reţelei – Standard cu direcţii perpendiculare
8
sau Izometric. Alegerea planului axonometric se face prin comanda Isoplane;
Type – permite definirea a două tipuri de SNAP (Polar sau Grid).
Modul de desenare ORTHO – permite desenarea entităţilor de tip Line (linie) sau Polyline
(polilinie) doar pe direcţii paralele cu axele sistemului de coordonate curent. Activarea sau
dezactivarea modului ortogonal de desenare (On/Off) poate fi realizată şi prin apăsarea tastei <F8>,
sau a butonului ORTHO din linia de stare, sau de la tastatură prin comanda ORTHO.
Modurile OSNAP (Object Snap – salt orientat pe obiecte) permit selectarea precisă a punctelor,
în raport cu elementele caracteristice ale unor entităţi deja existente, fără a cunoaşte coordonatele ce le
definesc (curs nr. 2).

7. Comenzi de desenare
Comenzile de desenare în AutoCAD se pot lansa prin mai multe metode şi anume: din meniul
desfăşurabil Draw, cu ajutorul butoanelor dedicate din bara comenzilor de desenare, sau de la
tastatură.
Comanda LINE ( abreviere L)
Cu ajutorul comenzii LINE se pot desena segmente de dreaptă. Aceste linii (segmente) sunt
entităţi primitive ce pot intra în componenţa obiectelor complexe (polilinii, linii de cotă, haşuri,
poligoane etc.) desenate. Punctele ce vor defini aceste linii pot fi introduse printr-una din metodele
prezentate anterior (coordonate absolute, coordonate relative, moduri OSNAP, puncte filtrate
geometric etc.).
Odată lansată comanda LINE, în zona de dialog vor fi solicitate în permanenţă introducerea unor
noi puncte, lucru care va duce la trasarea unor segmente de dreaptă succesive. Comanda va putea fi
întreruptă dacă se va acţiona tasta <ENTER>. Fiecare segment de dreaptă va fi considerat o entitate
separată.
Dacă la prompter-ul Specify first point se apasă tasta  , atunci se poate trasa o linie în
continuarea ultimei entităţi trasată de tip linie sau arc. Dacă ultima entitate desenată este de tip ARC,
punctul de început al liniei va fi punctul final al arcului specificându-se lungimea liniei tangente la arc.
Introducerea directă a unei distanţe se poate realiza cu multă uşurinţă indicând poziţia relativă a
punctului prin mutarea cursorului spre direcţia dorită şi introducerea de la tastatură a distanţei faţă de
primul punct.
Opţiunile comenzii LINE:
U – Undo – permite anularea ultimului segment trasat şi reîntoarcerea la penultimul;
C – Close – permite închiderea unui contur poligonal format din minim trei entităţi de tip Line.
Sintaxa comenzii LINE pentru desenarea piesei din figura 4.2 este următoarea:
Command : LINE
Specify first point : 5,15 
Specify next point [Undo]: @0,6 
Specify next point [Undo]: @12,0 
Specify next point [Close/Undo]: @0,7 
Specify next point [Close/Undo]: @10,0 
Specify next point [Close/Undo]: @0,-13 
Specify next point [Close/Undo]: close
Fig. 4.2
Obs. ptr. Lab. 1: Comanda MOVE realizează mutarea obiectelor selectate, prin translaţie după un
vector definit prin două puncte (base point, second point) sau prin coordonatele vectorului de
deplasare (displacement – raportat la UCS-ul curent).

9
Pe tot parcursul sesiunilor de lucru sunt necesare selecţii ale entităţilor desenate. Select objects:
selecţie cu ajutorul unei ferestre indicata prin 2 pct. ce trebuie să cuprindă complet entităţile necesare
selecţiei. Selectarea se poate realiza direct prin indicarea primului punct al ferestrei şi mişcarea
mouse-ului spre dreapta pentru cel de-al doilea punct (se va reveni cu explicatii la c.3- metode de
selectare a obiectelor).
OBSERVATII:
LA LABOREATOR NU SE SALVEAZA LUCRARILE, NU SE UTILIZEAZA CD, STICK;
DUPA NOTAREA LOR, SE INCHIDE PROGRAMUL FARA SALVARE;
ABSENTA LA LAB. = NOTA 0;
NU SE RECUPEREAZA LUCR. – DISC. ESTE CU VERIF. PE PARCURS;
FIECARE STUD. VA STA LA AC. CALC. TOT SEM.

APLICAŢII GRAFICE
Să se reprezinte conturul din figura următoare utilizând numai coordonatele absolute. Desenul se
va executa pe un format A3(420,297), fără cotare. Desenul se începe din punctul A.

 Command: LIMITS 
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.00,0.00>: 
Specify upper right corner <420.00,297.00>: 210,297 
 Command: ZOOM 
Specify corner of window, enter a scale factor (nX or nXP), or
[All/Center/Dynamic/Extents /Previous/Scale/Window/ Object]<real time>: all 
Regenerating model.
 Command: UCS 
Current ucs name: *WORLD*
Enter an option [New/Move/orthoGraphic/Prev/ Restore/Save/Del/Apply/?/World]<World>:n 
Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>: se alege un punct în
mijlocul formatului cu ajutorul mouse-ului, pentru originea noului sistem de coordinate.
 Command: LINE
Specify first point: 25,50 
10
Specify next point or [Undo]: 85,25 
Specify next point or [Undo]: 85,-20 
………………….
 Command: MOVE

Să se reprezinte conturul din figura următoare utilizând coordonatele absolute şi relative

carteziene şi / sau polare.

Command: LINE 
Specify first point: 150,130 
Specify next point or [Undo]: @-100,0 
Specify next point or [Undo]: @0,50 
Specify next point or [Close/Undo]: @38<30 
Specify next point or [Close/Undo]: @20.5<-40 
……

Command: MOVE
……

11