PRINCIPII ȘI LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ

MISCARE: schimbarea pozitiei unui corp față de alte corpuri.

REPAUS: caz particular al mișcării: un corp este in repaus daca poziția sa față de alte corpuri nu se
shimbă.

Pentru stabilirea stării de mișcare sau repaus a unui corp este nevoie de un SISTEM DE REFERINȚĂ.

SISTEM DE REFERINȚĂ: sistem format din -sistem de coordonate (cartezian, cilindric, sferic)

-instrument pentru măsurarea distanței

-instrument pentru măsurarea timpului

VECTOR DE POZIȚIE: vectorul ce unește centrul sistemului de coordonate cu poziția (locul) mobilului
în spațiu

EXEMPLE:

Mișcare unidimensională (liniară)

Mișcare bidimensională (in plan)

Mișcare tridimensională (în spațiu)


LEGEA DE MIȘCARE: expresia r  f (t ) evoluția vectorului de poziție in timp.
MĂRIMI VECTORIALE UTILIZATE IN CINEMATICA
DEPLASARE: Variația vectorului de poziție:
   
r  r2  r1

VITEZA: varația vectorului de poziție în timp


 r
vm 
viteza medie: t
 
 r dr 
v  lim   r
t  0 t dt
viteza momentană (instantanee):

ACCELERAȚIA

accelerație medie:

 v
am 
t

Accelerație momentană:
 
 v dv  
a  lim   v  r
t  0 t dt

Accelerația momentană se poate descompune și după un sistem cartezian având axele tangentă,
respectiv perpendiculară pe traiectorie. În acest caz, componentele accelerației poartă numele de
 
at ) si accelerație normală ( an ):
accelerație tangențială (
  
a  an  at

at  0 mișcarea este circulară

an  0 mișcarea este rectilinie

MIȘCAREA CIRCULARĂ: traiectoria este în formă de cerc

MIȘCAREA CIRCULARĂ UNIFORMĂ: viteza este constantă în timp in valoare absolută (modul)

Mărimi specifice pentru mișcarea circulară uniformă:

 
r R
 Raza:
 Perioada mișcării (T): intervalul de timp în care
se efectuează o rotație completă
 Unghiul de rotație (): unghiul făcut de raza
vectoare cu axa Ox

 r 
v
 Viteza t , v  v este constantă în modul

dar vectorul v variază în timp (își modifică
direcția)
 Viteza unghiulară este viteza de rotație sau
viteza de variație a unghiului :


t

 v 
a
 Accelerația: t , a  a este constantă în
modul și poate fi calculată în funcție de alte
mărimi unghiulare: a   R    v
2

MIȘCAREA RECTILINIE: traiectoria este liniară. În locul sistemului cartezian Oxyz se poate folosi doar
una dintre axele Ox, Oy sau Oz.

Mișcarea rectilinie uniformă: viteza este constantă în mărime direcție și timp

  
x  x0  vt
legea mișcării:

Mișcarea rectilinie uniform variată: accelerația este constantă în mărime direcție și sens

   a
x  x0  v0t  t 2
legea mișcării: 2 ¨
  
legea vitezei:
v  v0  at

   
formula lui Galilei:
v 2  v 02  2a x

PRINCIPIILE MECANICII CLASICE

Principiul inerției: Un corp tinde să își păstreze starea de repaus sau de mișcare rectilinie și uniformă
atât timp cât asupra lui nu acționează nicio forță sau suma forțelor este nulă.

Principiul fundamental: Forța ce acționează asupra unui corp îi imprimă acestuia o accelerație egală

 F
a  
cu raportul dintre forță și masa corpului: m sau F  ma .

Principiul suprapunerii forțelor: Suma forțelor ce acționează asupra unui corp îi imprimă acestuia o
accelerație egală cu suma accelerațiilor determinate de aceste forțe.

Principiul acțiunii reciproce: Fiecărei acțiuni a unui corp asupra altui corp îi corespunde o reacțiune
egală în modul și de sens contrar forței inițiale.

EXEMPLE- se fac la seminar

FORȚELE DE FRECARE

Forțele de frecare apar în planul alunecării (planul dintre corp si suprafața pe care alunecă). Ele sunt
proporționale cu aria suprafeței de contact și cu forța normală de apăsare pe această suprafață (N).

CAZUL PLANULUI ORIZONTAL

F   N  F  G

 este coeficientul de frecare la alunecare. El depinde de

aria suprafeței de contact și de natura celor două corpuri
aflate în contact.

CAZUL PLANULUI ÎNCLINAT

  
G  Gn  Gt

Gn  G cos  

Gt  G sin    N  G cos 
  
Gn   N 

Ff   N  G cos 

FORȚELE ELASTICE

Forțele elastice sunt forțe de reacțiune ce apar la deformarea unui corp.

  k  ES
Fe   k l , l0

Legea lui Hooke:

ES
Fe  l
l0 , E este modulul lui Young

TEOREME DE VARIAȚIE ȘI LEGI DE CONSERVARE

LUCRUL MECANIC
 
prin definiție: L  F  r  F r cos 

[ L]SI  1J ( joule)

Interpretarea geometrica a lucrului mecanic

expresiile matematice ale lucrului mecanic efectuat de: forţa de greutate în câmp gravitaţional

uniform, forţa de frecare la alunecare şi de forţa elastică.

-lucrul mecanic efectuat de forta gravitațională

 
L  G  y  Gy cos   mgh
 0
G  mg

In cazul alunecării fără frecare pe un plan înclinat, putem calcula

lucrul mecanic al forței de greutate astfel:
  
L  G  r  mg r cos  
  L  mgh
r cos   y  h 
Aceeași metodă poate fi aplicată pentru orice traiectorie de cădere liberă a unui corp de masa m in
camp gravitațional.

Concluzie:

Lucrul mecanic al forței de greutate nu depinde de traictorie.

Forțele care au această proprietate se numesc forțe conservative.

PUTEREA MECANICĂ

Puterea mecanică este reprezintă energia consumată de forță în unitatea de timp.

L
P=
∆t

[ P]SI  1W ( watt )

IMPULSUL MECANIC

Impulsul unei particule este definit ca produsul dintre masa particulei și viteza sa:
 
p  mv

[ p]SI  1N  s
ENERGIA CINETICĂ

Energia cinetică descrie starea de mișcare a unui corp

mv 2
Ec 
2

[ E ]SI  1J ( joule)
ENERGIA POTENȚIALĂ

Un corp aflat într-un câmp de forțe (forțe ce acționează într-o regiune din spațiu- ex.: câmpul
gravitațional) posedă energie potențială. Energia potețială nu poate fi măsurată în valoare absolută.
Se poate determina variația energiei potențiale între două puncte din spațiu iar prin convenție se
alege un punct pentru care energia potențială se consideră nulă.