Securitate ecologică - stare a mediului înconjurător, în care totalitatea cauzelor şi

consecinţelor naturale ale activităţilor antropogene (de producţie, militare, comunicaţii,

construcţii, ştiinţifice, informaţionale, de recreere, medico-biologice şi de altă natură, inclusiv
acţiunile de prevenire a consecinţelor calamităţilor naturale şi situaţiilor excepţionale) exclud
sau reduc la minimum modificările ce conduc la degradarea imediată sau ulterioară a
ecosistemelor din mediul înconjurător şi la impactul negativ asupra sănătăţii populaţiei.
Inundaţie – fenomenul de acoperire cu apă a teritoriului aferent albiei râului,
mai sus de cotele revărsării obişnuite a apei în albia majoră.
Dezastru – o perturbare serioasă a funcţionării unei comunități sau a unei societăţi ce
cauzează pe scară largă pierderi umane, materiale, economice sau ale mediului înconjurător,
care depășesc capacităţile comunităţii sau societăţii afectate de a face faţă situaţiei folosind
propriile lor resurse.
Pericol – orice fenomen care are potenţialul de a cauza distrugeri sau daune
oamenilor și mediului lor înconjurător.
Vulnerabilitate – condiţie determinată de factori sau procese fizice, sociale, economice și de
mediu, care majorează susceptibilitatea (sensibilitatea) unei comunităţi la impactul
pericolelor. 
Hazardurile naturale constituie nişte manifestări extreme ale unor fenomene naturale, cum
ar fi cutremurele, furtunile, inundaţiile, alunecările de teren, secetele, care au o influenţă
directă asupra vieţii fiecărei persoane, asupra societăţii şi a mediului înconjurător în
ansamblu.

În Republica Moldova pot constitui risc ecologic:

● avariile şi catastrofele industriale;
● dezvoltarea sectorului energetic tradiţional şi altor forme de
obţinere a energiei;
● ramurile de bază ale industriei, agriculturii, transporturilor;
● formarea, transportarea şi înhumarea deşeurilor;
● poluarea surselor de apă de suprafaţă şi subterane;
● realizarea proiectelor mari de utilizare a resurselor naturale;
● acţiunea concentraţiilor mari de poluanţi;
● procesul privatizării şi formele acesteia;
● reducerea şi utilizarea neadecvată a resurselor de floră şi faună;
● reducerea fertilităţii solului;
● reducerea capacităţii de recreare a teritoriului;
● poluarea transfrontalieră;
● problemele ecologice globale (schimbarea climei, reducerea
stratului de ozon, a biodiversităţii, deşertificarea etc.).

Situaţii excepţionale cu caracter biologico-social

  
Boli contagioase ale oamenilor:
Intoxicaţia oamenilor:
Boli contagioase ale animalelor agricole:
Intoxicarea în masă a animalelor agricole:
Pieirea în masă a animalelor sălbatice:
Atacarea plantelor agricole de boli şi dăunători:

După durata şi gradul de afectare a mediului, hazardele se ierarhizează în:

-episodice (emisii de poluanţi, care poţi fi remediaţi relativ uşor);
-accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfăşurarea unui proces
natural sau antropic şi care se pot remedia într-un interval de timp scurt);
-ruptură (produc întreruperea activităţilor prin distrugerea mecanismului de
funcţionare şi care necesită timp şi resurse financiare mari);
-catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem, sau care pot
conduce la dispariţia unei structuri, şi deci, care presupune reconstrucţia pe
principii diferite faţă de cele iniţiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale,
cu cheltuieli imense).

Categoria Scara răspândirii inundaţiei

Inundaţii Afectează teritorii mici aferente malurilor, inundă cca. 10% din
mici terenurile agricole, situate în locurile joase. Provoacă daune
relativ mici şi practic nu dereglează ritmul activităţii populaţiei.

Inundaţii Cuprind suprafeţe largi din văile râurilor, inundă cca. 10-50%
mari din terenurile agricole. Provoacă substanţiale daune materiale,
dereglează activitatea economică şi cotidiană a populaţiei. Este
necesară o evacuare parţială a populaţiei şi animalelor

Sarcinile prioritare ale autorităţilor administraţiei publice în asigurarea

securităţii ecologice.
  Autorităţile administraţiei publice au următoarele sarcini în asigurarea
securităţii ecologice:
           - realizarea obligaţiunilor internaţionale în domeniul protecţiei mediului,
precum şi implementarea treptată a prevederilor programului şi altor strategii şi
planuri de acţiuni naţionale, care direct sau indirect asigură securitatea ecologică
a statului;
            -efectuarea controlului de stat şi departamental privind respectarea
prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a
resurselor naturale;
         -efectuarea monitoringului  privind starea mediului înconjurător;
            -elaborarea şi realizarea planurilor de acţiuni departamentale şi locale
privind asigurarea securităţii ecologice de către toate sectoarele economiei
naţionale;
         -informarea şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor ce ţin de
asigurarea securităţii ecologice;
           - dezvoltarea cooperării transfrontaliere la toate nivelurile în scopul
realizării măsurilor de asigurare a monitoringului calităţii componentelor de
mediu, adoptarea măsurilor comune privind prevenirea şi diminuarea impactului
în cazul accidentelor tehnogene şi situaţiilor excepţionale. 
după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave se vor lua următoarele
măsuri operative urgente de intervenţie:
- detectarea posibilităţii formării viiturilor şi a inundaţiilor probabile;
- prognozarea evoluţiei şi propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă;
- avertizarea autorităţilor şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi a timpului de apariţie al
inundaţiilor;
- organizarea şi acţiuni de răspuns ale autorităţilor şi ale populaţiei pentru situaţii de urgenţă;
 Construcţia de noi instalaţii de scurgere a apei şi podurilor pe cursurile de apă şi
reconstrucţia celor existente, curăţarea şi reparaţia podurilor, lichidarea pourilor
existente cu stare tehnică neconformă, construcţia podurilor noi din tuburi în locul
celor deteriorate, construcţia pasajelor-deversoare de apă, edificarea
construcţiilor de racordare pe cursul de apă, construcţia ecluzei de reglare,
construcţia podeţelor pentru pietoni, lichidarea podeţelor pentru pietoni existente
cu stare tehnică neconformă.
 Organizarea scurgerilor de pe versanţi şi consolidarea rîpilor prin construcţia
şanţurilor rutiere, canalelor de coastă, zăgazurilor de pămînt şi nuiele, de piatră, de
beton armat, de beton cu piatră spartă, cascadelor
 Organizarea protecţiei surselor de apă potabilă şi prizelor sondelor arteziene,
fîntînilor, rezervoarelor de apă potabilă
 Scoterea din zona inundabilă a caselor de locuit, clădirilor publice
 Rezervarea terenurilor pentru edificarea ansamblului de construcţii de perspectivă;

La general consecinţele inundaţiilor se exprimă prin indicii

pierderilor materiale şi financiare. Pierderile umane se apreciază
 prin numărul de victime, persoanelor care au suferit, persoanelor
dispărute. Pierderile materiale se apreciază prin numărul de unităţi
a obiectelor distruse, avariate, ieşite din uz, la fel şi în echivalent
bănesc.
La daunele directe se atribuie:
-         avarierea sau distrugerea edificiilor, căilor feroviare
şi auto, liniilor de tensiune electrică şi de telefon,
sistemelor meliorative;
-         pierirea animalelor şi a culturilor agricole;
-         distrugerea şi vătămarea materiei prime,
combustibilului, produselor alimentare, îngrăşămintelor;
-         cheltuielile pentru evacuarea provizorie a populaţiei
şi transportarea bunurilor materiale în spaţiile sigure,
spălarea stratului fertil de sol şi colmatarea solului cu
nisip, argilă, pietre ş.a.
La daunele indirecte se atribuie:
-          încetinirea generală a dezvoltării economiei;
-          cheltuieli pentru  procurarea     şi
transportul    produselor  alimentare, îmbrăcămintei,   
medicamentelor,    materialelor    de   construcţie,  
tehnicii,  furajului  în zonele afectate de inundaţii;
-          micşorarea producţiei mărfurilor industriale şi
produselor agricole, la fel şi
-          înrăutăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei
băştinaşe;
-          imposibilitatea utilizării raţională a teritoriului
supus inundaţiei;
-          creşterea cheltuielilor de amortizare pentru
întreţinerea construcţiilor şi spaţiilor industriale;
-          uzura sporită a construcţiilor capitale şi edificiilor,
care periodic nimeresc în zona de inundare.
Ca regulă daunele directe şi indirecte se află în proporţii de
70 la 30%.

Inundaţii Cuprind bazine fluviale întregi, inundă cca. 50-70% terenuri agricole,
excepţionale unele localităţi rurale şi urbane. Provoacă daune considerabile, paralizează
activitatea economică şi încalcă modul de viaţă a populaţiei. Conduc la
evacuarea în masă a populaţiei şi bunurilor materiale din zona afectată.

Inundaţii Afectează teritorii imense în limitele mai multor sisteme fluviale. Inundă
catastrofale peste 70% din terenurile agricole, multe localităţi. Provoacă pagube
materiale colosale, paralizează totalmente activitatea economică, conduc la
pierderi de vieţi umane.
1. După declanșarea “alarmei ”, prin mass-media se transmit populației și
tinerilor informații suplimentare privind regulile de comportare,modul de
realizare a măsurilor de protecție, durata de acțiune a norului toxic și alte
măsuri ce trebuie aplicate după trecerea pericolului. 
2. Asigurarea protecției populației cu mijloace individuale de protecție se
realizează pentru a împiedica pătrunderea substanțelor toxice în
organism , prin aparatul respirator sau prin piele.Se pot folosi la nevoie și
mijloace simple de protecție, care se confecționează conform modelelor
de protecție civilă. 
3. Asigurarea protecției populației prin adăpostire se realizează numai în
adăposturile de protecție civilă care au prevăzute un sistem corespunzător
de filtroventilație.
4. Asigurarea protecției prin evacuare (autoevacuare) temporară se execută
pentru a realiza protecția populației și tinerilor în situațiile când celelalte
mijloace lipsesc sau sunt insuficiente.
5. Introducerea restricțiilor de consum a apei, produselor agroalimentare și
furajelor pentru a preveni intoxicarea oamenilor și animalelor în zona
contaminată,restricțiile se transmit cetățenilor prin toate mijloacele de
înștiințare la dispoziție. 
6. Introducerea restricțiilor de circulație și a unor măsuri de pază și ordine în
zona de acțiune a norului toxic pentru a preveni intoxicațiile oamenilor și
animalelor și pentru a asigura desfășurarea acțiunilor de protecție și
intervenție. 
7. Organizarea cercetării chimice, a controlului și supravegherii contaminării
se realizează în zona accidentului chimic și în zona de acțiune a norului
toxic, pentru a stabili prezența substanțelor toxice industriale, cantitatea
de substanță răspândită, concentrația substanței în zona de răspândire,
direcția deplasării norului toxic, limitele zonei de acțiune a norului toxic
cu concentrația letală și de intoxicare. 
8. Acordarea primului ajutor și a asistenței medicale de urgență persoanelor
intoxicate în zona accidentului chimic și în zona de acțiune a norului
toxic,se continuă scoaterea victimelor de sub acțiunea substanțelor toxice
industriale și transportarea la spitale in vederea tratamentului.
9. Aplicarea măsurilor de neutralizare și de împiedicare a răspîndirii
substantelor toxice industriale, colectarea, transportul și depozitarea
materialelor contaminate în vederea micșorării sau anulării acțiunii
substanțelor toxice industriale, localizării și înlăturării accidentului
chimic. 
10.Instruirea elevilor, tineretului și întregii populații din zona afectată, are ca
scop conștientizarea acesteia privind necesitatea aplicării măsurilor de
protecție și respectarea regulilor de comportare în zona contaminată.
Ce trebuie sa faceţi in timpul unui cutremur puternic?

1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi in panica, liniştiţi-i si pe ceilalţi, protejaţi copii,

bătrânii si femeile.

2. Preveniţi tendinţele de a părăsi locuinţa deoarece durata redusa a fazei

seismice iniţiale va face ca faza

puternica a mişcării sa va surprindă pe scări, accidentîndu-vă.

3. Daca va aflaţi in afara unei clădiri - rămîneţi departe de aceasta, feriţi-vă de

tencuieli, cărămizi, coşuri,

parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi pe strada.

4. Protejaţi-va sub o grinda, toc de uşa solid, birou, masa sau banca din clasa
suficient de rezistente spre a va

feri de căderea unor lămpi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale.

Sprijiniţi-vă cu palmele de

podea sau ţineţi-vă cu mîinile de piciorul mesei sau tocul uşii spre a va asigura
stabilitatea.

5. Închideţi sursele de foc cînd si cit puteţi de repede, iar daca a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a

trecut socul puternic.

6. Daca sunteţi la serviciu aplicaţi imediat după caz masurile de protecţie

specifice locului dv. de munca.

7. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastra, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul,

dar daca puteţi să deschideţi

uşa spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuări după

terminarea mişcării seismice si

verificarea stării scărilor şi a zonei de la ieşire. Evitaţi aglomeraţia.

8. Nu alergaţi in strada sau pe strada, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis si

sigur, feriţi-vă de versanţi de
unde pot cădea roci sau unde pot avea loc alunecări de teren.

9. Daca seismul va surprinde in autoturism, opriţi-vă cît puteţi de repede într-un

loc deschis, evitînd clădirile

prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si staţi
înăuntru. Feriţi-vă de firele

de curent electric căzute.

10. Daca sunteţi intr-un mijloc de transport comun sau in tren, staţi pe locul dv.
pînă se termina mişcarea

seismica. Conducătorul trebuie sa oprească si sa deschidă uşile, dar nu este

indicat sa va îmbulziţi la

coborîre sau sa spargeţi ferestrele.

11. Daca vă aflaţi intr-un loc public cu aglomerări de persoane, nu alergaţi către
ieşire, îmbulzeala produce

mai multe victime decît cutremurul. Staţi calm si liniştiţi-vă vecinii de pe rînd.

Ce trebuie sa faceţi după un cutremur puternic?

1. Nu plecaţi imediat din apartament. Acordaţi mai întîi primul ajutor celor
afectaţi de seism. Calmaţi

persoanele speriate si copii.

2. Ajutaţi-i pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de
construcţii căzute, sa se

degajeze. Atenţie! Nu mişcaţi răniţi grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi

răniţi suplimentar din alte

cauze), pînă la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. Ajutaţi-i pe loc.

Curăţaţi traseele de circulaţie

de cioburi sau substanţe toxice, chimicale vărsate, alimente etc.

3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrînilor, liniştiţi-i, asigurîndu-le

îmbrăcăminte şi
încălţăminte corespunzătoare sezonului in vederea unei eventuale evacuări din
locuinţa pentru o anume perioada, de la cîteva ore la cîteva zile.

4. Nu utilizaţi telefonul decît pentru apeluri la salvare, pompieri sau organisme

cu însărcinări oficiale in privinţa intervenţiei post-seismice, in cazuri justificate,
spre a n bloca circuitele necesare altor acţiuni.

5. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio - televiziune si recomandările

de acţiune imediata.

6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor de electricitate, gaz, apa, canal din

locuinţa, verificaţi vizual si starea construcţiei in interior. In caz de avarii
constatate, închideţi pe măsura posibilităţilor alimentarea locala sau generala si
anunţaţi imediat după aceea instituţia de specialitate pentru intervenţie. Nu
utilizaţi foc deschis pînă nu aţi verificat daca nu sînt scăpări de gaze. Nu folosiţi
in acest scop chibrituri si brichete.

7. Părăsiţi calm locuinţa după seism, fără a lua cu dvs., lucruri inutile. Verificaţi
mai întîi scara si drumul spre ieşire.

8. Pentru orice eventualitate preveniţi rănirea provocata de căderea unor

tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din

clădire, utilizînd o casca de protecţie sau in lipsa acesteia un scaun de bucătărie

ori alt obiect protector.

9. Daca la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panica pentru deblocare.
Daca nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului si
curăţirea ramei si zonei de cioburi, utilizînd un scaun, o vaza etc.

10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor acţiuni de ajutor sau salvare,
ce trebuie întreprinse cu un minim de masuri de securitate si fără riscuri inutile.
Evitaţi sa fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi in astfel de clădiri, nu
aglomeraţi zonele calamitate fără rost. Deplasaţi-vă intr-un loc deschis si sigur
(parc, stadion etc.).

11. Fiţi pregătiţi psihic si fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei
mişcări seismice (replici),dar fiţi conştienţi ca aceasta se va petrece in mod
natural, cu intensitatea variabile, fie in cîteva ore, fie peste zile, fie peste
săptămîni sau luni. Numai într-un număr redus de cazuri şocul ulterior este mai
puternic decît primul.

12. Pentru cutremurele de Vrancea, specialiştii vor putea aprecia relativ rapid pe
baza înregistrării mişcării respective daca energia consumata indica un
eveniment puternic de o anumita magnitudine şi veţi fi informaşi: este dificil
totuşi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se
va degaza ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.

13. După părăsirea locuinţei obţineţi informaţii corecte despre intensitatea

mişcării si efectele sale si verificaţi mai întîi pe afara si apoi, cu precauţii, si in
interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar
putea provoca răniri prin căderea lor. Nu ascultaţi sfaturile unor aşa-zişi
specialişti necunoscuţi care apar ad-hoc.

14. Informaţi-vă cum trebuie sa procedaţi pentru înregistrarea in termen legal a

daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur in vederea
despăgubirii prin sistemul de asigurări, inclusiv pentru evaluarea de către
specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii dvs. si operaţiunile de
proiectare si execuţie a reparaţiei sau consolidării.

15. Nu trebuie sa daţi crezare zvonurilor privind eventualele replici seismice si

urmările lor, ascultaţi doar posturile de radio si televiziune, utilizaţi doar
informaţiile si recomandările transmise oficial, recepţionate direct de dv. si nu
din auzite. Daţi concursul dv. organizaţiilor de intervenţie post-seismice la
analiza stării construcţiilor si la celelalte activităţi întreprinse de organele in
drept.