Sunteți pe pagina 1din 677

:NEUFE

/~ ~l; -:/
" [&J~ ,y
~~ ~ D:J
1l!j t ~l
H' . ...•

..::. mf!; c:.e nl~~ ~~In ~


Il ,;,.nF~, o ~ n .=--, r=-n ~ ~

Il MANUALUL ARHITECTULUI
Il ELEMENTE DE PROIECTARE ŞI DE CONSTRUCŢIE

I ~ ,Io k'O' ~
aJLa 90~

I 5,'5

Editia a 37-a, adăugită si prelucrată


I! ' , ----.-.

'1 ~tt.'l~",,:" (=E


I
- .. -'~ ~.l,
, l"-
-,51 t=
"<-' ':-' -9~:-"-j!
_o, 1 :1 ~ ~
'I"-"'{'
~-~ ~~--)
"'-il li
'; "_·····'r.,· ";,) ,_,
..- . '",',':; _...
..... '

NEUFERT

MANUALUL ARHITECTULUI
ELEMENTE DE PROIECTARE ŞI ',DE CONSTRUCŢIE,

Baze, norme, prescripţii pentru amplasament, construqţie" con-


formare, necesarul de suprafeţe, relaţiile dintre spaţii, dimensi-
uni pentru clădiri, Încăperi, amenajări, echipamente
avînd omul drept unitate de măsura şi scop

Un manual pentru profesionişti, comanditari,


tnviţimtnt 'şi studii

Fondat de Ernst Neufert


Continuat de Peter şi Cornelius Neufert • Ludwig Neff • Corinna Franken şi '

DD D~ NEUFERT PLANUNGS AG
la comanda fundaţiei 'Neufert.
www.neufert.delbel

AŞ7 -a ediţie adăugită şi prelucrată


cu' peste 6.900 ilustraţii şi tabele

EdUiUra AhJtu~
IVliercUTsa Ciuc, 2004
Publicat În original În limba germană de Friedr. Vieweg & Sahn Verlagsgesellschaft mbH, .
D-65189 Wiesbaden, Germania, CLI titlul original uErnst Neufert. Bauentwurfslehre. 37. Auflage (a 37-a ediţie)),.

Ediţia in limba română


.Coordonator:
.;; Hanna Derer
Referent:
Radu Nioo}ae

Traducere: Layout ,1 Producţie


Julianna Both
George. Boariu
Hanna. Derer ~de p:sei
Alexandru Găvozdea Alexandru Bac\u
Alexandru Groblacher
. Domnlca PellH,escu Andrei Covac/u
. Dan Racoveanu AJecPop
Corecturi Corina Rădulescu
Claudiu Constantinescu RAzvan Rădulescu

Descrierea OP • Bibliotecii NaţiOJlale a lloDdaid ,.


Manualul arhitectului: elemente de proiectare ti de construcţie I Peter şi Cornelius Neufert, Lugwig Neff', Corinna Franken••
Miercurea Cuc: Alutus, 2 0 0 4 · .
:Bibliogr.
Index.
IS:BN 973-8642-8-7
1, Neufert, Peter n. Neufert, Comellus m. Neff. Ludwig IV. Franken, Corinna
72.

Datele cuprinse 1n această carte nu sint supuse nlc! unei forme de responsabil/tate sau de garanţie. Tn consecinţă, au-
torii şi editura nu lşi:.asuml rAspunderea şi deci nu tşl asumă Tn nici un mod responsabilităţile care derivă ln vre\.lD fel
din utilizarea acestor date sau a unor părţi din acestea.
EdiţII ale acestei lucrărI, tipărite sub licenţă, exIstă fn limbile cehă, chineză, croatA, engleză, franceză, greacă, Indonez!-·
ani, italiană, iugoslavă, Japoneză, maghiară, poloneză, portughe~~, rusă, slovenă, spaniol~ şi turcă.

Editura Alutus mUlţumeşte domnului arhitect Geo~ge 80uarJu şi doamnei Jullanna Both pentru a ti avut ideea traducerii
prezentei lucrari 1n limba rpmână şi pentru a fi n:ijlocit, in discuţiile preliminare cu Vleweg Verlag, preluarea licenţeI,

Toate drepturile rezervate.


~ Frledr. Vleweg & Sohn Verlagsgesellachaft mbH, BraunachweiglWlesbaden, 2002
@ Alutu$ S.A. Ml;rcurea Cluc, pentru ediţia românească "

Lucrarea şi toate părţile acesteia sTnt protejate prin legea dreptului de autor. Orice utilizare Tn afara limitelor restrictive ale legii dreptului
de autor este Interzisă şi pasibilă de pedeapsă daca nu beneficiază de acordul editurii. Acest fapt este valabil 7n special pentru multi-
plicM, traduceri, copierefJ8. microfilm şi stocarea şi p(elucrares 7n sisteme electronice. .
Editura Alutus deţine toate drepturile asupra prezentei traduceri. Reproducerea, integral sau ·parţial, a prezentei lucrări, prin orice mijloa-
ce, este Interzisă. Pot fi folosite fragmente Tn scoppromoţionaJ sau ştiinţific, cu acordul explicit al editurii.

Tipărit la Alutus S.A. Miercurea Ciuc


str. Harghita nr. 108! A; tel. (0266) 372 407; fax (0266) 371 837; wV\fw.ajut!.lspl'intj\i~; o1i'ics@alutuspr!1'Iltr:"O.

N'eufert I~;
~':.

MANUALUL ARHITECTULUI.J 'fi.' • •,!

Elemente de:-
, PROIECTARE şi de :,'
, CONSTRUCŢIE'

.;~:~:I ... ' ',.'


• 1. _

.. ",1'" ••
•· ..,i:
Explicarea simbolurilor ,. I I I I •• I I • 1 Grădiniţe' locuri de Joac~ . ,
hoteluri pe'ntru tineret I I I ••• I ••• I I 331
Norme de bază ". I I ••••••••••• I •• 2
Biblioteci' construcţII administrative'
Bazele dlmensionărlJ . bănci ,,~.:, - .... I 341
. . . . . . . . . . . . . . '1 • • • I • ,.

Proporţii ................. ...1.... 28


Pasaje acoperite . tip~logie I •• , ••• I ,313
Proiectarea •. 45
Magazine · magazine universale
I •••••••••• I •• I • • • •

Conducerea lucrărilor de construcţie 52 magazine cu autoservire , ••• '. I • " 318


Tehnl,cl de depozitare I , '. I I I • I I • I • I 386
Părţile clAdirII ..... II ..... II • OI • I 65
Atellere . construcţII Industriale • I • I 390
incAlzire' ventllare • . • • . • • • . • • • • •• 109
Modificări de funcţiune I " •• I ••• ,'1 ' 413
Fizica construcţiilor' protecţia clăd. 127
Ferme . creşterea animalelor • • • . ;, .• 415
Iluminat· sticlă' lumina naturală' • •• 145
CăI ferate ......... I • • • .. • • • • • • • • •• 432
Ferestre . uşi •...••••.•...••. I • •• 180 Parcări . garaje . construcţII destinate
parcărllor . benzlnărll ' pompieri • , '438
Scări
I I
. ascensoare • I •••••••••• , •• 196
Aeroporturi " •• I I •• I I I I •• I I • " I • •• 462
Străzi . spaţII de circulaţie •• , •. '••• , 210
Restaurante • I •• I I I I I •• I I I • I I • • • I 468
Grădini . sere •• I • I I ••• I I I I •• I I • I 223
Hoteluri - moteluri'
incAperi anexe -Intrări ••. I •••• I I • I 242, clădiri pent~u congrese •• I ••••• I •• 478
IncAperi gospodAre,tl .•••••••. I •• 246 Grădini zoologice .• I ••• I .... ~ I •• I I 487
. :,.

incăperl ale locuinţei • I ........ I • •• 258 Teatre' cinematografe . clrcurl' centre


multifuncţionale 1 • • • • • • .:- • • • • I ••• I 490
Plsclne acoperite ~ ••• II I II I .. I • " 269 ConstrucţII sportive' •• , ••• , • • • • • •• 506
SpAIAtorii . In~talaţil de spălat ••• I •• 273 Spitale . cabinete medicale .
construcţii pt. persoane cu handicap 558
Balcoane •• I I I I ••• I • • • • • • • • • • • •• 275
Azlluri de bătrinl,' centre de bAtrini . 600
Drumuri - străzi ....... II •••• I I • •• 276
Biserici' muzee' sinagogi'
Locuinţe de vacanţă, tipuri de locuinţe' moschei . orgl . clopote . . . . . . . . . .. 603
construcţii ecologlce . clădiri cu multe
niveluri' constr. clădirilor din lemn • 277 Cimitire .................... I •• II 614

Protecţia la incendiu ' . '." .. _. " ~ , •. 616


, Asanarea clădirilor vechi .. " . . . . . .• 309
Măsuri, greutăţi' norme ••. , •. ".. 632
Şco~a . C II ~ ::1 S :1 • It 11' ••• 11' • ., • II .. II 0:1 • • • • •• 317
!el'~ n' a' ,
(Qi~:Oa30gra,Hle •• " . , . " ••• "".',,,,,,
faClmă~i . uaborato.are .
căm!S19 stUJder.Jţeş'~l ••• _•••. , • • • •• 3216
PREFETE
Prefaţa la prima ediţie

Prelucrarea exemplelor a fost elaborată cu colaborarea devotamentul cu care au colaborat.


arhitectului Gustav Hassenpflug t. Au mal colaborat la Bibliografia a fost dispusă la finalul părţii de text, astfel
prelucrarea desenelor arhitecţii Richard Machnow, Willy incTt să permită vederea de ansamblu. Din acelaşi motiv
Voigt, Frltz Rutz şi Konrad Sage. Prelucrarea tehnicI Tn textul a fost formulat cît mal concis posibil şi intotdeauna
vederea tipăririi a fost asigurată de arhitect Adalbert in relaţie cu desenele aflate pe aceeaşi paginI.
Dunalski. Tn cazul Tn care cititorul consideră că lipsesc Indicaţii '.
Normativele au fost puse la dfspozl~e de citre importante pentru proiectare, 11 rog si mă anunţe, astfel
Comitetul German pentru Norme. Extrase din acestea au ineTt acestea să poată fi cuprinse eventual Tntr-o nouă
fost inserate 1n forml prescurtatl sau concentrată. in ediţie.· , .
ceea ce priveşte exactitatea reglementărilor, este valabilă
ultima ediţie a normatlvului in cauză.
Prelucrarea domeniilor speciale a fost sprijiniti de cen-
trele deconslliere şi birourile de informaţII menţionate la Berlin W 9, 15 martie 1936 Ernst Neufert
inceputul capitolelor respective. Lor le mulţumesc pentru

Prefaţa la a 30-, ediţie

De la apariţia primei edlţfl in anul 1936, tehnicile de con- Kappler; Instalaţii de inci/zlre - de Ing. H. Nachtweh;
strucţle şi de proiectare s-au modificat vijelios. Desigur, pe Materiale sintetice - de consilierul 1n construc~1 Ing. A.
parcursul decenfllor, cu ocazia fiecărei edlţli, noutăţile au fost Schwabe; ConstrucţII ş/ amenajărI pentru sport - de praf.
integrate şi intreaga carte a fost verificată. Dar o revizuire şi ing. J. Portmann, Ing.-arh. S. Lukowski.
o completare temeinice şi complete, care să aibA in vedere Redactarea şi modificările grafice au fost asigurate de
toate conceptele şi normatlvele noi, au putut fi încheiate abia· arhitectul Ludwlg Neff.
acum, dupA ani intregi de munci. Cu aceasti ocazie, prac- Aşa cum a fost menţionat şi iri prima prefaţă, unele flr-
tic nici o pagină nu a fost uitată, măcar datorită noII nume- me şi asociaţii au sprijinit din nou actualizarea conţinutu­
rotări şi trimiterllor noi rezultate din aceasta. lui. Acestea, Inclusiv adresele, s1nt men~onate la incepu-
. 1n acest sens, un sprijin Important '-a constituit acordul ' tul paglnlfor respective şi sInt sigur dispuse să ofere Infor-
redactorului-şef al revistei "Deutsche Bauzeltschrlft", cole- ma~1 actuale. .
gul S. Unke, pentru utilizarea supllmentelor speCiale DBZ, A 30-a ed~le cuprinde acum 1n total peste 6.000 de de-
insoţită de menţionarea surselor respective. sene, tabele şi diagrame, Iar extinderea Indicelui de ter-
Tn fine, datoritA specializArii 1nalte a tehnicilor de con- meni la 8.000 de cuvinte-cheie va uşura suplimentar utl-
strucţle contemporane, a fost necesar să solicitAm cola- fizarea. Chiar daci nu au fost folosite, articolele rezumati-
borarea specialiştilor. ve speciale din revistele de specialitate ale DBZ la care
fn consecinţA au fost prelucrate: face trimitere bIbliografia vor fmbogăţf substanţial cartea
Ufturl/Scări rulante - de Ing. E. SlIIack; Iluminat - de fi- privitA ca tezaur.
zlclanul W. Tubbeslng; Protecţia faţă de IncendII - de dr.
ing. P. Bornemann; Sta~J de pompieri - de prof. Ing. J.
Portmann; Terase/lzolaţle termlcâlPlscine - de dr. Ing. P. Darmstadt, În august 1978 Emst Neufert

Prefaţa ta a 33-a edlţte

in că din timpul vieţII, autorul - multrespectatul meu tată, sar să fie conservată forma genialI a cărţii, dar şi structu-
Ernst Neufert - m-a pregătit ca să preiau spre continuare rarea tn sens contemporan a conţinutuluI. .
moştenirea lui literară. De aceea ne-am decis Imediat sa reprelucrăm, restruc-
Colaboratorii noştri au fost Peter Mlttmann şi Peter turam, redesenăm complet lucrarea şi să o extlndem pen-
Graf, specialistul nostru 1n cărţi de construcţii ing.-arh. tru a putea cuprinde 1n ea tot ceea ce trebuie să ştie astăzi .'."
Ludwig Neff, preluat de timpuriu din biroul părintesc, Iar arhitectul şi inginerul pentru a proiecta. Tot ceea ce trebuie
eu am fost pregltit să încep lucrul la noul Manual al arhi- ştiut, dar fidel după Emst Neufert şi nimic mai mult.
tectului cînd, în februarie 1986, prin moartea lui Ernst Aceastl lucrare a costat editura şi i-a costat pe cei nu-
Neufert, Însărcinarea a devenit complet valabilă. meroşi care au contribuit cu cunoştinţe de speCialitate 4
Lumea contemporană a construcţiilor, dezvoltată ani şi jumătate de muncă intensă. De aceea, încrezători,
într-un grad înalt, impune creatorilor de construcţii alte ce- sperăm cu toţii că lucrarea va constitui un cîştig pentru cei
rinţe tehnice şi stiinţifice decft cele care, acum 55 de ani, care o aChiziţionează, căutînd o carte contemporană de
pe timpul În care a apărut prima ediţie din pAanualul arhi· construcţii.
tectului, reprezentau "măsura lucrul'ilor", In consecinţă,
petltru un i~1al7Ua! a/arhitectului realme(,~a "nou" era nece- f<6!n, ÎI1 septembrie 1991 Peter i\leufert
PREFETE
Prefaţa editurII la a 33-8 ediţie

Acum mai bine de jumAtate de secol, UnArul arhitect Ernst opere. în special cu aJutorul lui Ludwig Neff care a partlr-'-
Neufert a avut nu doar Ideea, el şi energia să dea viaţă pat În mod determinant Încă din timpul in care trăia a
lucrării Manualul arhitectuluI, care a devenit un sprijin in- torul, a fost posibil ca o nouă prelucrare completă să 1I~
dispensabil pentru munca arhitectului şi a proiectantului. incepută şlinchelată după o muncă de mai mulţi ani.
EI a menţinut permanent tinereţea lucrării şi a adaptat-o Ediţia este mindră că Manualul arhitectului care, int ~
mereu la cerinţele vremii. Ultima prelucrare Importantă a timp, a fost tradus in 13 limbi, a putut fi co~lnuat intr
avut loc in 1979 (ediţia a 30-a), inainte de moartea lui În nouă redactare şi structură, dar conform' conceptului lui
anul 19Se. Ernst Neufert. ' ' "
A devenit sarcina fiului său, Peter Neufert; şi a echipei
sale de proiectare să preia lucrul continuu dedicat acestei Wlesbaden, septembrle 1991

Prefaţa la a 35-a ediţie

Dacă, timp de, 12 ani de la moartea cunoscutului autor ani şi care a fost dificilă din toate punctele de vedeTE~
Ernst Neufert, al conştientizat drepturile şi obligaţiile de retăcind desenele şJ textul pentru fiecare pagină •
autor moştenite, atunci se furişează nevoia de adăugind multe subiecte actuale.
nesatlafăcut de a-I da socoteală tatălui pentru ceea ce au Actuala ediţie, a 3S-a, din anul 1998, a fost din nou e~
făcut urmaşII Ludwlg Neff, Peter' Neufert şi biroul de pro- tlnsă cu capitole Importante precum Clădiri din lemn, CI~
iectare SA Neufert Mittmann Graf Partner. dlrl cu consum redus de energie, Energia solară, Cor,
Stimaţi cititori, f1~ buni şi fI1l martorii acestei "confesiuni"' stru~1 ecologlce, Sere şi Extinderi din' sticlă.'
Cind a murit tatăl meu, in februarie 1986, pe piaţă era a
32-a ediţie germană. Noi am refăcut lucrarea pentru a
33-a ediţie, printr-o prelucrare care a durat mal bine de 4 KOln, iunie 1998 Peter Neufer L

Prefaţa ,Ia 8 37-8 ediţie

Această ed~le coincide din nou cu un schimb de gene- arhitectului. există posibilitatea de a contacta redacţia r'-
raţII şi confirmă atemporalitatea acestei cArţl. Dar ca toate de a primi Informa~1 suplimentare pentru subiectele din MI
schimbările, şi aceasta aduce numeroase modificări. (www.neufertdelbel). '
Alături de vechiul colaborator, domnul Ludwlg Neff, acum Tn aceastA ediţie au fost din nou prelucrate numeroaSEL
doamna Corlnna Franken face parte din echipă şl1mparte capitole, dar au fost adăugate şi unele noi: Amenajărl pen
responsabilltă~le acesteia. Prelucrarea a fost complet tru sporturi nautlce/marlne, Sperturi de plajă; Terenuri df
transpusă 1n sistemul de prelucrare automată a datelor. joc, Amenajarea podurflor, Hoteluri, Evacuarea deşeurUor
Este un sentiment inAltător să lucrezi la opera bunicului menajere, Exemple de prOiectare grupuri sanitare, OetaliJ.---
şi a tatălui şi să Ti vezi pe numeroşII colaboratori, coautorl pentru piscine, Mobiller de buc.rie şi 'veselă, Pereţi Cl
şi desenator! care 1,ac ca aceastl carte: să fie ceea ce este. rezistenţă la foc, l.ucarne, Norme de bază 'pentru allmenta·
A enumera toate numele ar fnsemna să depăşeso limitele rea cu apă, Crame, Faţade'dln lemn, Forme de şarpante,
prefeţei. Ca reprezentanţi i-aş numi pe Nlcole Celmes, Alimentaţie publică - fast-food-url, Echipamente şi mobille-
născută Neufert, Julla Ehi şi echipa biroului de proiectare pentru grădinA, Normative referitoare la economlsirea en
Neufert SA KOln. Ce data aceasta autorii de specialitate ergiei - exemple de calcul, Lifturi, Simulări ale luminii natu-
sTnt, prIntre a~ii, R. Ecksteln, A. Weinzler\şi M. BaueT. rale prin mijloace electronice. Tn plus, numeroaSe pagini au~
Mulţumiri deosebite trebuie adresate şi numeroş/lor cititori fost actualizate şi adăugite.
şi utilizatori care, prin propuneri, intrebări şi critici, au con-
tribuit la rmbunătă~rea cărţii.
A fost creat un nou forum pe Internet pentru Manualul KOln, Iulie 2002 Cornellus Neuferr-
PROLEGOMENE
Această carte s·a născut din documentaţia cursurilor Formele timpului nostru rezultă din acelaşi drum pe ca-
mele de la Facultatea de Construcţii de stat din Weimar. re l-au parcurs şi predecesorii pentru a ajunge la templele,
Documentaţia este bazată pe măsurători, experienţă şi cu· catedralele sau palatele splendide pentru care nu au avut
noştlnţe acumulate 1n practica şi cercetarea legata de om modele, dar care corespundeau propriilor lor imagini şi
care sTnt necesare 1n proiectarea construcţiilor, dar fără a dorinţe, propriilor lor idei şi Idealuri care erau apropiate
pierde din vedere noile posibilităţi şi cerinţe. nostalgillor lor. Fie şi numai comanda formulatA corespun-
Pentru că, pe de o parte, stăm pe umerii strămoşilor şi, zător trezeşte imagini care, prin posibilităţile tehnice ale
pe de altă parte, totul este curgător, sintem copiii timpului vremii şi prin condiţiile locale. pot căpăta forme care se . '
nostru şi, 1n plus, adeseori, punctul de vedere al fiecăruia aseamănă prea puţin cu tot ceea ce' există deja. Aceste
este diferit. Motivele rezidă in diferenţele dintre educaţia clădiri pot ff mult mai bune din punct de ved.ere tehnic, pot
pregătitoare şi formarea profesională; 1n influenţele pe ea- avea capaCităţi. superioare celor anterioare dacă sfnt con-
re le exercită mediul; in aptitudini şi 1n gradul aferent de forme cu gradul actual de dezvoltare al tehnicii. Dar pot să
autoeducare. se şi compare din punct de vedere artistic cu edlficiile de
aceiaşi fel din trecut.
Ramine insă o problemă deschisă dacă "verdictul cert"
pe eare îl dăm azi este corect in mod definitiv, Clei şi acest Dacă se compară o clădire industrială contemporană,
lucru depinde de timp. Conform experienţei, o epocă ulte- luminoasă, spaţioaSă, avTnd dimensiuni potrivite şi o
rioară judecă mai drept decit a noastr~, care Tncă nu dispu- structură zvelta ,i uşoară, cu o manufactură din secolul al
ne de distanţa necesară unei imagini de ansamblu. De aici 1a-lea sau un atelier din veacul al 15-lea, atunci şi ce~ mal
rezultă ce rezerve trebuie să 1şl asume o Tnvăţătură ca să obtuz conservator va vedea superioritatea noilor noastre
nu devină una falsă. Căci, in ciuda tendinţei spre adevăr şi construcţiI. Aceasta inseamnă că. de fiecare dată efnd te-
obiectivitate, in eluda tuturor eforturilor de a privi critic ideile mele de proiectare corespund unei necesltă~ reale' a vre-
preferate şi de a nu 1ndepărta cu uşurinţă indoiala, orice mII noastre, se aşteaptă ca arhitecţii pIIni de viaţă şi de-
invătătură rămine subiectivă şi dependentă de timp şi de schişi timpului lor să aibă reailzărl care rezistA unei com-
context. Pericolul unei invătăturl false poate fi evitat dacă paraţII cu cele mai reuşite clădiri ale predecesorilor, sau
invăţătura Tnsăşi ne asigură că nu este incheiată, ci că slu- care chiar le s1nt superioare acestora.
jeşte şi este supusă vieţii, devenirii şi dezvoltării. De aceea, într-o facultate vie trebuie oferite in primul
Acest lucru conferă elevului acea atitudine spirituală la rind o imagine a tlmpului şi o privire spre viitor, iar privirea
care se referea Nietzsche cind spunea: "Nur wer slch spre trecut numai atit cit este inevitabilă sau de dorit.
wandelt, bleibt mit mi,. verwancJt. " ("Doar cine se schlmM Acest lucru este recomandat şi de unul dintre "marii"
rămine Tnrudit cu mine. '? noştri, Fritz SChumacher, atunci cind, in studiile sale de-
Esenţialul unei astfel de invăţături a veşnicei devenlrl,
spre profesia arhitectului, avertizează că, prin privirea
scrutătoare spre trecut, tfnărul student se pierde prea mult
slujitoare a dezvoltărII, rezidă in faptul că nu oferă reţete,
nu oferă "inţelepclune la conservă" - "canned wlsdom", el fn raţionamente de istoria artei ,i se IasI. Tndemnat de tit-
numai piesele de construcţie, elementele, pietrele unghlu- lul de doctor fnspre cII ştIInţifice secundare, ceea ce se
TntTmplă cu preţul scelor forţe IndIspensabile pentru extin-
Iare şi, alături de acestea, metoda·de combinare, de con-
strucţie, de compoziţie şi a armoniei.
derea necesităţilor ramlffcate ale creaţiei.
Acum peste 2.500 de ani, Confucius a formulat această in opoziţie, este mal corect să I se ofere stUdentului doar
idee fn cuvintele: "li dau elevului meu un colţ, pe celelalte elementele, aşa cum se intimplA şi in "Manualul arhitectu-
lui~ in care m-am străduit să reduc piesele proiectărII, să le
trei trebuie s~ le g~sească singuri" Un arhitect innascut
sau unul cu dorul de a construi in Inimă 1şi va acoperi ure- schematlzez, chiar să le abstrag, pentru impiedica utiliza-
chile şi ochii dacă i se va da soluţia unei probleme, pentru torul să Imite şi pentru a-I obliga să confere de la sine fonmA
şi configuratie lucrurilor. Diferitele conflgura~1 sint oricum
că are atita imaginaţie şi atTtea Idealuri incit TI trebuie nu-
mai elementere pentru a pomi să 1acă din ele un Tntregl aduse la un anumit numitor comun de cursul timpuluI, la
acest acord specific care caracterizează aspiraţiile spre
Cine şi-a ctştigat o dată increderea Tn sine, cine a pătruns aceeaşi direcţie a oamenilor unei epoci şi care capătă in sti-
interdependenţele, cine a inteles jocul forţelor, al materiale- lul vremii o expresie vizibilă şi remanentă. .
lor, al culorilor, al măsurilor, cine poate să absoarbă realita-
tea, imaginea clădirilor, cine a ,studiat şi cercetat critic efectul
lor, cine le-a reconstruit mental, acela se află pe singurul Ernst Neufert
drum adevărat spre cea mai mare bucurie a vie~l, pe care
numai cel ce creează muncind o poate simţi. La aducerea lui
pe un asemenea drum trebuie să contribuie această viziune
de viaţă. Ea trebuie să TI elibereze de toate Învl!ţăturlle şi, in
final, chiar de acaasta, şi trebuie să il conducă spre propria
activitate creatoare: trebuie să fie un ajutor de inceput; paşii
următori - construitul- trebuie să ii facă fiecare singur.
fNORUMARE PENTRU UTILIZAREA ACESTEI CARTI
Structura CărţII· prin organizarea conţinutului - urmează modul dlcaţiilorpentru Restaurante paginile 468 - 471 sau pentru
in care se desfâşoarA normal procesul de construire. insă Hoteluri, paginile 478 - 481, sala eventual existentă se dotează
multe domenii inrudlte slnt grupate laolaltă, dacă relaţii mal im· cu o scenA conform indlcaţlilor pentru Te~tre paginile 490 - 499,
portante nu au determinat separarea lor. conform indlca~ilor referitoare la AcustIcA paginile 138 -140, se
la in considerare integrarea unul proiector de cl.,.matograf con"
S1nt tratate separat toate componentele unei construc~1 valabile, form paginilor 500 - 501,
dacă nu pentru toate, cel pu~n pentru multe tipuri de clădiri.
Acest lucru rezulta. şi din prescripţlile referitoare la preparative şi dimensiunile sălilor de conferinţe conform indlca~ilor referitoare
la proiectare, precum şi din celelalte baze ale proiectărII. De alei la Facultăţi paginile 326 - 330, ale bibliotecII conform -
au rezultat 46 de grupe. ,, indlcaţlllor referitoare la Biblioteci paginile 341 - 346, dispune·
Cuprln.ul ,. , , , • , , , , , , , , • , , , , ~ ; , , , , , , , • , • , , • , •• paglna IX rea birourilor conform paginilor 347 - 358, a- spaţiilor de desen
oferA o subTmpArţlre mal detaliată a grupelor menţionate anterior şi a laboratoarelor conform paginIlor 321 - 336, realizarea unui
precum şi descrierea conţinutului flecărei pagini. Itlf conform paginii 371, a garaJelor şi parcaJulul conform pagl- -
Indexul •..•• , " .• , , .• , .•.• , •. , •'•••••••••••.•• pagina 652 nilor 446 - 458.
Indică, dupA fiecare poziţie, paginile rn care aTnt cuprinse aspecte
Pentru eventualele Loculnţ. pentru director, administrator, bucătar
esenţiale despre termenul respectiv.
Ş.a.se cautA la paginile 282 - 308, Iar pentru forma. dimensiunile -
,1
Explicarea pr..curtArlior a simbolurilor ." •.•••. pagina 1
Prescurta.rile au fost Inevitabile deoarece, prin Intermediul acesto·
,i amenajarea ,diferitelor Tncăperl - la paginile 242 - 267,
ra, se economiseşte spaţiu ~ se simplificA Imaginea de ansamblu. pentru clrculaţll si imprej'mUlre la paginile 211 - 214, pentru
plantarea grAdinII ,1 altele asemenea la paginile 223 - 238 şi, Tn
ln mAsura fn care nu au putut' fi utilizate prescurtări uzuale, cele
tine, pentru partea de constructII, pentru locul şi tIpUl constn,/ctlv'
nou concepute au fost astfel alese, Tnclt un cititor atent să poată
al sclrllor, IIfturlior la paginile 202 - 209. Dimensiunile şi modul '
recunoaşte semnlflca~a lor şi fArA a 10los1 pagina 1.
de exec~e ale ferestrelor şi ale u,lIor la paginile 187 - 192.
Pentru utilizator, avantajul deO$eblt al acestei lucrAri constă rn re· Fundaţiile, IzolaţJlle Tmpotrlva umldlţA~1 din sol la paginile 68 - _
zumarea concisă a cunoştinţelor fundamentale de proiectare şi 72, pereţII, grolllnile acestora la paginile 73 - 76, despre aco-
construcţll rntr-o singuri carte. perl,url la paginile 83 - 91, Ifetem de fncalzlre şi de ventllare
Planurile, secţiunile, formele şi tipurile sTnt exemple şi exclusiv, la paginile 109 -112, iluminare ,1 fnsorlrela paginile 145 -154,
suport pentru cifre. Ele con~n dlmenslunlle-Umlt! uzuale care au despre dimensiunI ordonatoare şi dimensiuni de normare la
omul drept mAsura a obleotelor din jurul sAu. paginile 61 - 62. --

Tabelele comparative necesare pentru transformarea cifrelor indica·


te tn această carte in metri, in special pentru transformarea in m~u·
riie engleze, se află la finalul parţll de text, la paginile 632 - 634.

CUM SE UTILIZEAZA ACEASTA-CARTE? Pe aceste baze variate, proiectantul poate concape clAdirea
sigur ,1 rapid ,1 fn conformitate cu cerinţele specIale ale co-
LuAm exemplu elaborarea unul proiect sau a unui ante-proiect menziI, cu condiţiile dIctate cie pefiaJ ,1 cu sentImentul VieţII -
pentru o clAdire admlnletratlvl. dIn vremea sa " de felul sAu.
Se clteşte eu aten~e formularul de pe pagina 51 şi se rAspunde
detaliat la toate 1ntreb4t1le 1n cauz!,precum şi la cele care re·
zulta. din sltua~1 speciale, se deflnesc prin pagina 362 relaţiile un-
ei clAdiri administrative, se calculeazA conform DIN 277 volumul,
brut de sp,ţlu Tn rrr,
se modlflcă, Tn raport cu suma destinata. rn carte sfnt marcate cu sageata vector desene/~ care s7nt
t-r cu·
construcţiei, dimensiunile spaţiilor, se prolecteazl clădirea con· prinse pe CD-ROM·ul - /lieufart, Bauentwurfslehre -Aligemeiner _
form procesuluI cit lucru de le pagina 49, se dlmensloneazA, Bauentwurf - şi care pot fi exportate Tn programele OAD existente
conformeazlll $1 moblleazl de exemplu sala de mese, comorm In- pe piaţă şi pot fi prelucrate In continuare.

Nota coo~donatorulul ediţiei tn limba români


1n canformitate cu licenţa rn baza ,căreia a fost elaborată, această ca atare. De asemeni, diferitele erori Inerente din original au fost
edl~e ln limba română reprezintă traducerea - neadaptată, neac· corectate, in măsura in care corectura s-a dovedit certi!. şi nu a
tuallzată şi neadăuglta. - a editiei a 37-a rn Ifmba germană. În denaturat sensul general al conţinutului. Erata edi~el germane a
consecinţă, Indicativele, prescurtârile şi simbolurile standardizate fost integrată in textul 1n limba română, care, In ciuda eforturilor -
prin diferitele normative şi reglementări germane au fost menţinute depuse, nu este probabil scutit de propriile sale erorI.
CUPRINS

Explicarea simbolurilor Ţeseri de cărămizi ... o o • • o • o, •• , o ••• o o o • o , o •• o ·78
Şeminee o o • • • o • • o o . , . o 79
Explicarea simbolurilor şi a prescurtărilor 1 ••• o o. o o •• o • • • • • o. o ••

Coşuri de fum . o o • • o • o o • o ••• o •• o •• o o • • o • • • .' • • 80


Norme de bază Sisteme de ventil are . o •••••••• o o o o , • o •• o o • o • •• 82
Şarpante o . o o • • • o • • • • • • o o • • o • o o • • • • o o o o , • o • '. 8S
Unităţi SI ..... 2 Construcţii portante. ale acoperişulul- detalii 85
o o o , o o o o o , o , o , , , , • o, , o o , , o , , • ,
o •••• o.

DIN 198.476.829.4999 •. "".................. 4 1n ve Iitorl o o • o • o o ••• o • 86


, o o o • • • • • • • • o •• o •• , o , • o.
Desene .•. o , ••••• , ••• , ••••• " • , • o ••••••••• ' 5 Forme de acoperiş o ••••••• , 88 ••••••••••• o o • o o • o.
Paginarea desenelor ...•.. o o o o •• : • o ••• o o •• o , , o 6 Lucarne ş! ferestre de mansardA . . . . 89 o • o • • o • • • o •• o
Simboluri pentru desene ÎCI construcţh .• o •• o • , , • • • 7 Podurllocu!bile, amenajarea podurilor 90 o •• o o •••• o o o
Drenarea clădirilor şi a terenurilor . o ••• , ••• o • , • • •• 12. Acoperiri Tn terasă . 92
Conducte de apa şi de canalizare . • • • . • • • . • . • . • .. 1e
o ••• , ••••••••• o o • o o •• o ••• o o

Acoperiri in terasă - detalii acoperişuri calde . 93 o • o • ••


Instalaţii de gaze in construcţii supraterane .•.•.••. 20 Acoperişuri in terasă - alternative acoperişuri reci •.. 94
Instalaţii electrice .......•.• , , .... , .......•. , .. 22 Plantarea acop~rlşurllor . 95 o o o • • • • • • • • • o •• o •• o • • ••
InstalaţII de securfzare .... , . , ...•.•..••.•..•.• : 25 Plantarea acoperişuri lor - alcătuirea acoperişului . . .. 97
Desenul .......•..•.......•. , o •••••••• o,., •• 26
Plantarea acOperişuriior - extras: '
Bazele dlmenslonărll . ProporţII Direct. Asoc. acoperlş,-grădlnă 98 o •• o • • • • • o • • • • • o.

Construc~j din materiale textile .•• 99 o ••••• o o • • • • • ••


Omul ca unitate de mAsură şi scop . , .••..... , . , .• 28 Structuri pe reţea de cabluri .••..••• 100 o • o • o •• o • o ••
Măsura tuturor lucrurilor ., •.......•.•...••...•• 29 Structuri suspendate şi tensionate .•. 101 o • • • • • o •• o o o
Dimensiuni şi necesarul de spaţiu , ..•. , .. , , ..... , 30 Structuri spaţiale - principii .• 102 o •••• o ••• o •••••••••

Omul şi vehiculele ,. , •. o ••• , ••••••••••••• , •••• 32 Structuri spaţiale - utilizări . 103 o • o ••••••• o ••• o •••• o •
Omul şi locuinţa .......•...•.........•........ 33 Structuri multietajate ..•.• 106 o ••• o o • o •••• o • o o o •• o •
Clima spaţiilor Interioare .... ; ....... o o ..... o o o o 34 Planşee • 106
o • • • • • • • • • o •• o • • • • • • • • o ••• o ••••• o ••
Biologia construcţiilor ..•.•... o • • • • • • • • • • • • • • • • • 35. Pardoseli o •• o o • 107
o •••••••• o o •• o •• o o •• o ••• o •• o o o
Ochiul .... , ... o ••••• , •••••••••••• o ••••••••• 38
Omul şi culoarea ........•.........•.......... 40 IncAlzire ventllare
o

Baze., ........... 1" '" t . , . , • . . • • • . " " " " 41


43 incAlzirea . o • o • • • • • • o o •• o ••• o •••• o o ••• o • o •••• o 109
AplicaţII •.....•..•. , •......•.•••.•.•....•. o'
Aplicaţii: modulor .••...••.•• o ••••••••••••••• o • 44 Parcuri de rezervoare o ••••••• o , • • • • • • • • • • o • • o • 113
Centrale energetice • • . ••• o ••••• o ••••••• o • o •• • • 114
Proiectarea Centrale hldroelectrlce ..... o o . . . . . . . . . o o o o. 0'0 o • 115
Arhitectura solarA o" o o •• o o o o o o • o o o •• o • o o •• o •• 116
Elemente de construcţie ca rezultat al EnergIa solară .• ; o •• o • o •• o ••• o ; • o o • o o o o •• o • o o 119
prelucrărII materialelor .•...•...•..••.•.........
45 Răcirea 1ncăperilor 'o o o ••• o ••• o •••• o o o o o • , ••• o 120
Forme arhitectonice ca rezultat al Camere frfgorlflce .. o ••• o • • • • • • • • • • • o ••• o o •• o • 121
sistemelor constructive ...•..................•. 46 Tehnici de ventllare a incAperilor o o • , •• o , •• o ••••• o 123
Noi sisteme constructive şi noi forme , .. , •........ 47
LOCUinţe şi forme ca expresie a Fizica construcţiilor' Protecţl, clAdirilor
epocII şi a modulul de viaţA .••••••••••.
Procesul de desfăşurare a lucrArilor . ~ . Protecţia termică - termenl- mecanisme ..
o ••••••••••••
o • , ••• o o •
127 o o o •••• o

Protecţia termică - dlfuzla vaporllor 128


Lucrări preliminare - colaborarea beneficiarului •
~~ Protecţia termică - tipurI constructive , ..
o o ••• o • • • o ••••
o o o •

Chestionar •.••...•• o o o ••• , • • • • • • • • • , o •• o o •


129 o •
o • , • • o • • o,'

Detalii de protecţie termică: peretele exterior .... 130 o • o

Conducerea lucrArilor de construcţie Protecţia fonlcă •. , 133 o •• o o o • ',o • • • • • • • • , o • • • • • • • o

Protecţia fonlc! la sunete aeriene .• 134 o o o o o o • o o o o •••

52 Protecţia fonlcă la sunete aeriene şi structurale . o o • • 135


Execu~a ••..••. o o. o • • • • • • • • • • • o • • • • • • • o o o. o.

Conducerea lucrArilor de construcţie -


60 Protecţia la vlbra~1 - sunete structurale 137 o •• o ••••• o ••
dimensiuni de bază •. o o • o •••••• o • o , ••••••••• o •
61 Acustica spa~ulul . 138 o • o o o o o. o •••• o •• o •• o , o • , ••• o
Dimensiuni de bază ...• o • • • • • • • o ••• o •• o •• o •• o o
62 Protecţia la trasnet 141 o, • o • o o o o •• o • • o o , o o • • • • • • • , •
Dimensiunile referitoare la aXe ••... o ••••• o o o • , o o

Normativul modulării . 63 Antene


o , • o o o o ••• o •
.•. , • o o •••• o •• ,
144 •
o •• o • o o • o o •• o •• o •• o o •••• o • , •• o • o • o

Sistem de coordonate, dimensiunile coordonatelor ..• 64 iluminat· stlcli . luminA naturali


Părţile clădirII iluminat ,., o • , o o o , • o • o , , o o o • o o o ••••• , o o •• o o • 145
iluminat - tuburi cu materiale fluorescente pentru
Terenul de fundaţie -
65 instalaţii de publicitate . 154
fundaţii,gropi de fundaţie, şanţuri , . o • , • o o • o o ••• , ••• , , ••• o ••
o o o •••••• o o o o •

Groapa de fundaţie - sprijine, şanţuri, fundaţii ... " o


66 Sticla. o •• o o • o o • o , o o· o o o o • • • • • • • • • • • • • • • • • • o • 155
Trasarea clădirii .. o •••••• o o • o o , o o o ••••• , •• o o o o
67 Mase plastice o •• o , , o , •• o • • • • • • • o o • • • • • • • • • • • , 168
Lucr~ri de terasament şi fundaţie .. o •• , , , ••• o ••••
68 Lumina naturală .. , o • o ••• o o ••••••• , , •••••••••• 164
Izolarea construcţiilor .. , .. o • o • o • , •• o •••• ' •••• , •
70 Lumina solară ......•.... ", ..... ,., .... , .... 177
Drenaj pentru protecţia amenajărilor constructive .... 71
Ferestre' uşi
Zidărie din pietre naturale .. ,. o o • • • • • , • , • • • • • • • , 73
Zidărie din pietre artificiale ....... , ... " ... , ... , . 74 Luminatoare - cupole de lumină ..... , ... , ...... , 180
Pereţii exteriori, felul de construcţie Cl.l Ferestre .. , .... , .. , . , ............ , . , , ..... , . 181
economisirea energiei o ••••• ,., ••••• 77 , o , • • • • • • •• Ferestre de mansardă .. , .................... , . 185
CUPRINS~

Curătarea clădirilor ."." .... , ................ 188 {ncAperl ale locuinţei .


Uşi ... ' ...................... ,............... , ,189 Dormitoare ...•........................... ; .. 258
Porţi ... , ......... , ........• '.' . , ..• , . , .... , . 192
Dormitoare - tipuri de paturi ., ................ ,. 25r
Sisteme de inchidere , .. , .......••..........•.. 193 . Dormitoare - poziţionarea patului ................ 260
Siguranta clădirilor şi a terenurilor ........... '..... 194 Dormitoare - nlşe de pat şi dulapuri-perete ...... ,.261
Garderobele .......' ......... ' .....•.......•.....262_
ScAri' ascensoare
Sai - dotari ............,.................. .. 263
Scări •• , ••.......•.. o o o o ••• 0-'
o , 196 Celule sanitare - prefabricate .................... 265
o • • o . : . ;• • • • • • • • o

Rampe - scări ellcoidale , . ......... , ........ ; ... 199 Bal- poziţia rn locuinţă .... : '.....•............. 266
Scări de evacuare - căi de salvare .•.........••.• 201 BăI - exemple de proiectare ........... : ......... 268--':'"
Scări rulante pentru clAdiri adăpostind
. magazine şi birouri ..••.•••..•..•..••... ,.....• 202 PiscIna acoperIte
Căi rulante .••..••••....••..•.......•.••..... 203
Ascensoare - ascensoare pentru persoane in .' Plsclne acoperite private .............•......... 269-'--
clădiri pentrIJ locuinţe· •••••..•.••••...•.•....... 204 Plscine acoperite, detalii ....... ,., ............. 271
Ascens'oare - ascensoare pentru persoane rn birouri,
bănci, hoteluri, ascensoare pentru p~turl •••.••.•.• 206 SpAIAtorll-lnstalaţll de spAlat
Ascensoare - pentru bunuri de dimensiuni mici •.... 207
Ascensoare hldraullce •.....•..•............... 208 SpăIătorll-lnstalaţjf de spălat •'..•......•......... 273
Ascensoare din sticlă pentru panoramă ••..•.....• 209
Balcoane
Străzi' SpaţII de circulaţie Balcoane .......•............. ~ ...... : .. , .•. 275
Străzi ., ..•.••....•....•............•....... 210
. Circulaţia biclcletelor ...••....•......•.. r.· . ...• 215 Drumuri, strAzi
·Autostrăzl ..•.•...••...•••.........•......••. 217
Drumuri şi străzi ...............•............... 276
Tramvaie '..• '...•.•.•..•...........•..•. , . ,. ,218'
SpaţII de circula~e ••• , . , . , .. , .....• , , , ... , .... 219
Ponderarea circulaţiei .•..•..•.....•.•...... , .. 221 Locuinţe d. vacanţA' tIpuri de locuinţe' construirea ,_
SpaţII de circula~e - protecţia tonică ; ..•......: ' ..' ' ... 222 clAdirilor d. lemn.' construct!' ecologlce • c'.dlr! cu
, .......; .... . multe nIveluri .
GrAdini . aere Locuinţe de vacanţă .•..•.....•.•. ; ........... 277
Grădini - Tmprejmuiri •. , .....••....•.•.•..... ,. 223 Căsuţe de vacanţă - căsuţe de grădină ........... 278 -
Pergole. alei, scări, ziduri de sprijin , ....•.• , ...... 225 Construirea clădirilor de lemn .....•..•• ,.; ...... 279
Terasamente ....•••......•••....• , .......... 226 POziţia clădirii .•.••.•...........•....•.•.••••. 281
Consol1darea versanţilor .............. , .......• 227 Construcţia de locuinţe ..••.....•.....•........ 282 -
Plante agăţătoare şi căţărătoare •.....••..•...... 230 Locuinţe 1nşlruite .•...•.••......•.•.....•..... 286
Straturi inaite şi pe movlle ...............•...... 231 Locuinţe cuplate ..•..•......•....•..•...•.... 287
GrAdini - modele •...•......••.....•...•..••.. 232 Locuinţe cu atrium •...•....•...••...••.•... , .. 288
Mobilă şi unelte •...•.•...• ; ••.....•.......•.. 233 Locuinţe ••.•..••.•.•••..••....••...•........ 289 -
Sera ..•..•..•••,:; '.,).11 . : • ;., • ~ • • • • • • • • •c;'>...... 234 Locuinţe cu sere ............................... 290
Copaci şi garduri vii .............•.......•..... 235 Locuinţe -1n formă de pătrat, cub sau cort .. '. . . . . . . 292
Iazul de gradină •..•...•......•.. , ...... , , .... 236 Locuinţe din lemn; construcţll ecologlce .•.•..•.... 293
Iazul de 1not ... , .•.•..•... , .•.•. , , .. , . , ...... 237 Locuinţe in' pantă ...••....••....••..•....•..•. 295 -
Utilitatea apel de ploaie ............... , ...... ,: .. 239 Locuinţe mari ...••••••.. '••....... , ....•..•... 298 .
Piscine de grădină .•••.•.....•..••....•...••.• 240 .Locuinţe - exemple Interna~onale ..•....... : ....• 299
LOCUinţe cu bazin de înot in grădină .... , ......•.. 241 Clădiri de locuinţe cu multe niveluri .•..... , ....... 301 --
ClleIlrl cu multe niveluri •.•.......•.......•..•... 302
inclperl anexe' Intrări Locuinţe sociale de inchiriat .................... 303
Vestlbuluri, windfang-url, Intrări ••...........•.... 242 Clădiri de locuinţe cu multe niveluri " .......•..... 304
intrări, garderobe ............ , ................ 243 Clădiri de locuinţe cu accesul printr-un coridor .....• 305 -
Holuri ...............................··....... 244 Ciădiri 1n terase ......... ; ; ......•............ 306
Spaţii de depozitare ......... , ............ , .... 245 Adăposturi antiaeriene ..••.. ; .•................ 307

ÎncAperl gospodAre,tl Asanarea clădirilor vechI


Încăperi gospodăreşti ......................... 246 Asanarea clădirilor vechi ....................... 309
Evacuarea resturilor menajere ........ , ......... 248 Conservare şi asanare .......... , ............. 314 ~
Debarale, cămări ............................. 249
Crama ..... , ........... , ................. , .. 250
Şcoli
Bucătării , ......... , ...................... , .. 251
Bucătării - mobilierul , ..... , .......... , . , ...... 253 Scoli .... , .... , .... ; .... , .. ,.:,., .... , ., ... , . 317 ~
Locurile de luat masa- veselă şi mobilier, ........ : 256 . Încăperi de dimensiuni mari În construcţia şcolilGl' '., 324

"........
• CUPRINS
FacuJtăţl ' cămine studenţe,tl . laboratoare Tehnologie de transport şi de depozitare o o o o o •• o • 0405
Facultăţi - amfiteatre .... o o o o • o • o o o • o o • o • o •• o • o 326 Hale o o' o. o. o o o. o o o. o o •• o o •• o o o o o o' o o o o o o o. 04'06
Incăperi pentru desen o o • o •• o o o ••• o •• o •••• o • o •• 331 Clădiri etajate o • o o •••• o o • o o o •• o • o o o o o o o o o •• o o • 407
Cămine studenţeşti . 'o ••••• o •••••• o •••• o ••••• o • 332 Grupuri sanitare o •• o o • o oi. o ••• o • o • o o o • o o o • o o •• 408
Laboratoare . o ••• o o •••••• o • o o • o ••••••••••• o •• 333 Instalaţii de spălat : o o o o o o •••• o • o o o o o o • o o o •• o o o410
Dotări sanitare . o o • ' ••• o o o • o o • o • o •• o o o • o o o o o o o •411
Vestlare, dulapuri haine ...... o • o • o • o o o o • o •• o •• 0412
GrAdlnlţe . locuri de JoacA' hoteluri pentru tineret
Cămine de zi pentru copil .............•...••.•. 337 ModificAri de fun~ţiune
Echipamente şi locuri de joacă ••..•.....•..•.•.• 338
Modificări de funcţiune ••.••.. 413
Hoteluri pentru tineret .....•••••.....•.•.....•. 339 o •••• o ••• o •••• o o ••

Blb"otecl . conatrucţll administrative' bănci Ferme' cre,terea animalelor .


Cotaţa pentru anImale mici -1n scop de hobby .. o o • 415
81bliotecl ........•..•.........•....•.•...... 341
ConstrucţII administrative - elemente de bază ., ..... 347
Ferme avloole . o ••••••••••••••••• o ••••• o •• o •• 418
Construcţii administrative - elemente de bază,
Ferme pentru fngrăşarea porcilor •. o •• o o • o • o o • o •• 419
tipologia ••.••...•..•.•.••••••.•.•.........•. 349 Ferme pentru creşterea porcilor ... o • o •••• o • o • o • 0421
Dimenslonarea, necesarul de suprafaţă •.••..••... 354 Grajduri de cal şi creşterea cailor .......... o ••••• 422
Creşterea vitelor . 424
Dimenslonarea, distribuţia spa~ulul ..•••.••...•..• 355 o • o • o ••• o •• o • o o o • o ••• o • o o o • o

Creşterea vitelor - Tngrăşarea taurilor 425


, Dlmenslonarea, necesarul de spaţiu pentru o o •• o o o • o • o ••

amenajare .•... , ........ , .•.•.... , 357 t •• , •• , •• ,


Ferme .....•...•.•.•.••.... o •• o •• o ••• o •••• 0426
Dlmenslonarea, construcţia ••.•.•..•...•........ 359 Ferme, climă grajd •........ o o o o o o o o o o o • o • o • o •• 431
Dimenslonarea, instalaţII tehnice 1n clădIre •••.•••.• 360
Dimensionarea, locuri de lucru dotate cu monitoare .• 361 CAI ferate
Dlmenslonarea, necesarul de spaţiu pentru mobilier. 362 InstalaţII de ca;e ferată ••. o ••••••• o o o • o •••••• o •• 432
Organizarea in plan ••.•...•••......•.....•.... 363 TriaJe de marfA .... o ••••••• o o • o o • o • o o ••• o • o o •• 435
ConstrucţII administrative, exemple .....•.•..••••. 364 Gări .......... ~ ..•... I ••••••••••••• I I I ••••• 436
Clădiri 1nalte • . . • • . . . • . • . . . . . • • . • • . . • . • . . . • •.• 365
Elemente verticale ...••••.•.•.....••......••.. 367 ParcAri • garaje . construcţII destinate parclrllor .
8Ancl- generalitAti ........................... 370 benzlnlrll • po~plert "
8Ancl- selfurl .•••...•...•..•.••.•...•...•••. 371
AutogărI • . . . o • • • o •• ' •• o •• o ••••• o • • o •••••••••• 438
Pompierii şi clAdirea pompierilor •.. 440 o o o o • o •• o •• o ••
Pasaje acoperite' tipologie Autovehlcule ••.•..•.•.•...•••• 443 o •••••• ; ••••••

Tipologie ' ..• o 373


••••••••••••••••••••••••••••••• Autovehlcule mari .......•. 445 o •••• o ••• o •• o ••• o • o

Exemple Istorice ......•...•...........•..•... 374 Parcări o •••••••• 446


o ............. : o •• o • o • o o •• o • o

Exemple ..................................... 376 Autovehlcule • vlraJe ..•.. 448 o o ••• o •••• o o •• o ••• o ••

Acoperiri cu sticlă, lumlnatoare .....•.•••..•..... 377 Autovehlcule • parcări şi intoarceri. 449 o • o o •••• o • o o o •

Rampa de !'ncărcare •.•.•.•. : •.•...••.•.•..••. 450


Magazine . magazine universale' magazin.. cu Rampe, poduri de incArcare, platforme rldlcAtoare ... 451
autoservire Intrări, garaje ••...•.•.•.••. 452 o o • o • o o • o ••••••• o ••

Magazine ..••••..•••....•.•.•••..•.••...••.• 378 Carport-url ..••••.•..• 453 o ••• o o • o •••• o • o ••••• o ••

Magazine alimentare ..•••.• : .... ; ......•.••..• 379 Garaje şI construcţII destlnate parcărllor . 454 o • o •••• o ••

Uvrarea produselor ••.•••••.•.•••..•••.•...... 380 ClAdiri destinate parcărifor .. 456 o ..... o o ..... o ......

'Zonele dinaintea caselor şi Parcări şi construcţll destinate parcărl/or '0 ..... 457 o o o o •

centre de prOduse proaspete (pieţe) •..•.•........ 383 CJădi~1 d~~nate parcărllor, exemple 458 o o o o ••• o ••• o'• •

Măcelării mari cu depozit •..••..••.•.........•.. 384 Benzmăru • • . • . o • • • 459


• • • • o o • o o ••• o o o • o • o o o • o o,, o

Centre de carne .•••.••.. : .•...•.......•..••.. 385 Popas uri . o o '• • • • • • • • • o 461 • o • o •••• o • o •••• o o •• o ••

Tehnici de depozitara Aeroporturi


DepOZite inalte .....•.•..•.•...... o • o • o •• o • o o • 386 Aeroporturi o o •• o • o • o • • • o •• o •• o •• o o o • o o o o •• o o o 462
Proiectare/logistică o o o o o o ••• o •• o • o o • o •••• o o • o o 387
Reglementări referitoare la siguranţă o o • o ••• o •• o o • 388 Restaurante
Sisteme de rafturi o o o o •••••• o •••••••••• o o ••• o • 389 Restaurante o o o •• o .' o o • o o o o o o o o • o o o o o o ••• o o o o o468
Restaurante, săli de mese, restaurante rapide o o • o •• 470
Atellere . construcţII Industriale Bucătărli pentru restaurante o o o • o o o o o o •• o o o o o o • o472
Bucătărllmarl 0475
Tîmplărle
o o ••• o o • o o o o o •••••• o o •••• o o • o o o
o ••• o o o • o o • o o • ,o o •• o o •• o o o o • o o o • o o o o 390
1ntreprinderi de dulgherit şi de prelucrare a lemnului . 392 Vagoane restaurant o o •• o o o ••• o • o o o o ••• o • o • o •• 0477
Ateliere de reparaţii auto 396
o o o • o o o • o o o o o o • o ••• o o • o
HQteiuri' motelura . clădiri pentru congi·tese
Ataliere autovehicule o o o •• o ••• o ••••••• o ••••••• 0399
Brutării .............. o •••••••• o •••••••• , • o ' • 400 Hoteluri ......... o •••••••••••••••• , • o ••• , o •• 478
Clădiri industriale o •••• o • o o •••••••••••••••••• , • 402 Bucatarii de hot91 . o ••••• , o •••• , • , •• o •••• , ••••• 4.33
CU PRIN"
Moteluri .................................... 484 ' Radioterapie ............................... , 56",
Centre de congrese .... , ... , .. , , . , ..•......... 485 Laborator, diagnosticare funcţion~Iă .......... '. _.. 585
Fizioterapie ............ , ..... ~ ... '........... SE,-
GrAdini zoologl~e "Clinici de zi", operaţii ambulatorii .......•........ SE
Grădini zoologice şi aevari! ........•.... '.......• 487 Zona de aprovizionare ...... , ............... : .. 588
Zona administrativă ........................... Sg.o..
Teatre' cinematografe' centre multifuncţIonale' lnvăţămint şi cercetare ........................ 59
clrcurl Urgenţa ............................... '.. : .. 594
Teatre •.•..... '............... , .••....... , .. 490 Spitale speciale ..•........................... 595..
Cinematografe •....... , ... , ............•... , . 500 Medicină nucleară, patologie ... : ................ 59
Centre multifuncţionale ................•..... ,. 502 lngrljirea lăuzelor şi a nou-născuţi/or ....•.... ~ .... 59 ...
Cinematografe drlve-In ..•.....•.•.....•......• 503 Zone de Tngrljlrl speciale ....................... 59~
Clreurl, staţionare •........••..•.•.........•.. 504
Azllurl eie bAtrini, centre de bAtrini
ConstrucţII sportive
Stadioane .•.••••••.•.•.•.••...•.•....•..•.. 505 Azllurl de bătrTni •••....•...................... 600
Zona destinată spectatorilor ..•..•............•. 50a Biserici' muzee' .Inagogl . moschel
Terenuri de joc •.•.•••.....••...••..•••.•..... 507
Amenajări pentru atletism ..•.................•. 510 Biserici .•.........•..•....... ; .............. 603
Săli pentru menţinerea condiţiei fizice şi pentru fltness 514 Orgl ....................................... 60-
Terenuri de tenis ••...•.•...•..•..... , .... , ..• 516 Clopote, clopotnite ............. , .... , ......... 60
Golf minlatural .•• " •.•.••. , •........••....... 518 Sinagogi ••..•.••........•...• , •. , ..........• 608
Terenuri de golf ••.••••.•...•..• , . , , , , , •. , .... 520
Sperturi nautice - porturi •••.••....•. , ...•..• , .. 522 Moschel •••••••..•. , .•... , ..•...... , , ....... 60Cl..-
Sporturi naut/ce - ambarcaţlunl cu pinze •.••.•... , 525 Muzee ...... , .......•.......•. , .••......... 61,
Amen'a]!rl pentru sporturl nautice, bărci cu motor •.. , 526 Exemple Internaţionale ..........•............. 61"
Ambarcaţiunl de sport - bărcl cu rama , .. , ..•. , ... 527 Exemple germane ........... ' .•....... , .•.... . 61Ş_
Oentre hlplce, manejurl ., ••. '•••.•••. " • , ••.• , •. : 528
Trambuline de sehi ........................... 530 Cimitire
Patlnoare r piste pentru patine cu rotile ••••....... , 531 . "
Ourss de viteZa . 'pe ro tii er skate boardlng , , . . . . . .•• 533 Crematorll ..••• , .•.•......•................. 61 ~
I I t BMX ..................... .. 534 ,Cimitire •· .. • •...•......... ,., .......•. , .... 61:
Oroseu blccee-
Poligoane de tir ..•...•..•• ; •......•••..•..... 535
Săli de sport pentru gimnastică şi jocuri •••..•..•.. 537 ProteCţia la Incendiu,
Badmlnton , .• , •..•••••.••........••...•....• 543 Prevenirea incendIIlor .•............. , ......... 611
Squash ...•...•.••...••••..... ', ....• .' •...•• 5544 45 Instalaţii de semnalizare a incendiului ..... , .... , .. 61 ~
Piste de popice ş) de bowllng ............ ,.,.... J taI +11 d
546 ns a, e sprInkf ere ,........ .. ;....,.,., ..... 618
PiscIne acoperite ........................... ,.. InstaJa~1 de stingere cu pulverlzare de apă ~
Bazine in aer liber .•......• , •••••. : ••.••.•.... 551 I f i i 00
BazIne acoperit9' Ş1Tn aer liber •••.••. , ••.••••• , . • 55'2 Instalaţ,I de stingere '.$, ocu u cu 2' ; ........... 6H
Saune •...•••..••.•..••..•••..••••..•..•... 554 Instala~1 de stingere cu pulbere,
Săli pentru Jocuri mecanice .•..••• , •....•... , .•. 557 InstalaţII de stingere cu spumă ., •..•...••• , ...• , 62(1-
Instaia~1 de asplra~e a tumulul şi căldurII , ......... 62'
Spitale' cabinete medicale' Conducte de apt de stingere,
construcţII pentru peraoane cu handicap inohlderile de protecţie la foc ..• , .. , . , , , , ..•.. , .. 624~
Cabinete medicale , , ..•••........••....... , ... SS8 1nchlderile in pereţii puţurllor de ascensor F 90 ...... 62f
Centre' medicale ............ , .. , .. , .•......... 559 Comportamentul la incendiu al materialelor şi
Construoţii pentru persoane cu handicap •...•.. , .. 560 elementelor de construcţie ....... , ..... "., .... 626~_
Constru~ii pentru persoane cu handicap, locuinţa .. ,561 Pereţi rezistenţi la incendiu ................ , .... 631
Spaţiul VItal fără obstacole, ................ , .... 563
Spitale - generalităţi .•••........• , ......... , .. 564 Mă i tAţl
Managementul proiectului ....... , .............. 565 , sur' greu . norme
Forme de construcţie ................ , : ........ 567 Unităţi de măsură şi greutate .................... 63~
Dimensionare ........... ,., ................. 569 Raportul unităţilor de măsură germane faţă de cele engle-
Coridoare, uşi, scări, ascensoare ................ 571 zeştl ............•........... , , .... , . , . , .... 633
Blocuri operatorii .................•.... , ...... 572 Transformarea unităţilor de măsură englezeşti În
Blocuri operatorii, Tncăperi prl~clpale ... : ........... 573 milimetri ... , ............ , .. , ...... , . , ..... , , 634
Supravegherea post-operatorie a paCienţilor , ...... 574 A ,

~
.. masuri ' , , . . . . . . 575 Incârcăn permanente ............... , .. , , , , .. , , 635,
, de securi'tat e ' .... , .. , ..
Operaţll,
Filtre .......... ' ... , ... , ...... , .... , .... , . , , 576
~ "1 e d e terapI6
,:,taţll "In tenslva '- , .. "., .... ' , . , . , , . , , 577
' 18H,~iogrElfie"."" .. "." .. " .. ,., ... "",., 642
Zona de tratament ...... ' , , ... , , . , ... , , , . , . , .. 578
Zona de tratament - obstetrică .,.""." .. "" .. 582 Index" .. " .... "., ... ,.".""""" .. , .. 652-<
EXPLICAREA SIMBOLURILOR ŞI A PRESCURTĂRILOR
P~,I.lmIIolurl pracUrtlrl de cuvfnte Unit. mAsuri, preecurtlrl Alfabetul
In planuri grecuc
OIN 135& DIN 1301

AnkI • Gdr Gardlrabl A.a.l. _, Unlt.ma dl Munci Ccnlll. Indulilfall


10 cm 12 mm (dlmans. A (a) Alfa
CI.
fw .Ole OfIcIu BauNVO • AIgIIm. "'.11 ulk. cIIcIrIIar { ~us
sTnt mm) a ~
(b) Beta
Ar .Oep O~re BEL - M.A. MlllUllUlIlhltealuJUi
Ifdm mi • matri IInlarl r y (g) Gama
B .b 8111 IlO!. MInUIIuI IIgIIIm. In canlfnlctll
ţoll englezeşti ~ 6 (d) Delta
Bch • BI BIIlIIotecI VOB AegItm. "'.11 canIrIct. ~I
pIcioare englezeşti E I (e) Epsllon
ici .1"0 PMIaIHIl MIO AIgIem. In _ . moâI
Hsau h H sau h • InAltIme sau cota Z ţ (z) Zeta
lIk .1Ie a.lcan ac AIgIIm. III ~
Bsau b 1- IA~m. sau lat de H " (e) Eta
ar .Sr BIrou bzw. - re. fWIPICIlv FI S • suprafaţA e 9 (th) Teta
O • Sv Incap. lIMtot1 OIN 0IutIcht InckIID1t-Narmm •
h ori I L (1) Iota
NormIIIIIndIIIIItIII QIII'IIIIIt
Mln sau mln minut sau la lIecare minut K re (k) Kapa
00 •M MII!IMlI ElI ... EIIaIrfII
S sau s secundl sau la fiecare sec. ti A (1) Lambda
ava • A9 AcaperIe fI/«trIIII LNA • T4df TWlIIIIIIV" _1Irt lnnidItI 12° 'toate Indicaţiile In grade - M ~I(m) Miu
OI • MI Hal
_. dldaI1I
In CelSiUS (K) N v (n) Nlu
OU .Ou Oul tn1Ipr. -eaNI!I. ~
J energie !~(x)XI
0% • ona Incap. dalmnll '.QIII. (gegI••...-. "urmI1aIrtIt
ggIL) _ _ _ cuuI WS cant cAld .• cantitate caldurA O o (o) Omlkron
I!g .P P_r
n 1C (p) PI
.1 .Pr PIItn1l, !IA _ICI DII!-''''''_(irlllru)c:lld.IncIuII.-UO
N
Pa
putere
presiune P P (r) Ro
ez • SI SufIaQIt11 S. • r-g. PIgIna
2°3'4" 2 grade. 3 minut•• I a (s) Sigma
1'1 • CrII Coridar SIUcI. .1IUd. hldlnt.1IUdInII { 4 sec. dlvlz. In 380 de grade T't (t) Tau
131 • OI 0upI1I UlA • IOA CleI. "*:t _ (JrIliru) dId.. ldII*I.• , .•
,,"sau vI-! procente. din suta. sutlma Y li (y) Ip8110n
, an • Spt $pliN 'liriii UI/V • PA ~ III. II prIVInftllGddln1l1ar
GII .GIf a..j o Imag. .... l
%.
121
la mi•• din mie. mIIme
diametru
c!J Ij) (1)
X. X (ch) Chl
FI

MI • OI 1• • damnuIuI ..,zI . . . r1uchla superioarA I'[/,~ (ps) Psi


OK
HlG .a Indzlrl [lJ lIbIIografe
g CI) (o) Omega
FO MlP • muchia sup. a pardoaeJll
1< • a Suc&tIrIl d lIIrW
SO MSS • muchia aup. a şlnel
1<1 .PY PI\InIIl 9 l'tmtI
M seara
Kg .S SUbiol HGI:hw. • NIm N\vIIIP& mn
I per (de ax, tim • tone pe metru)
KI • Ch c.p. hlfne I\hdtw. • NIl' N\vll1III radUI EJN • diametru namlnal
NW
1<0 • CItI c.p. clrbunl HHS. - NIM N\vII rpI mutm
I<r .pg ~ rN _!'rO ~daIIIot
SImboluri mlltwn8tJce Cifre romane
I<z
IA
.Cap
.w
r",*,o ocpII
I",*,. ben.
IOV
~ M.
• PAO
• Lm.
"""-" IIUIOmIIII dItIIar
III lIIIIIIIeIntru
> mal
mare decTt . 1. 1
i mal mare sau egal cu II. 2
IAz .1Az Incap. mU3lcll ea. •_ alra.1IPmIma1iv
< mal mic decrt III. 3
N .NI NIfa dai• • _ - ~ mal mic sau egal cu IV. 4
O; .1 ltIj IVII. _IYtL-*'II
1: iumAde V. 5
PC .p~ P~~ gem. - CIIni. canbm' < unghI VI. 6
PcI .~ P_ 1. AIg. _ 11141"- III gnIII
sin sinus VII. 7
S .CIp CuIIp III.
,.U.
.111.
-vJ.
lIIdv
__ lai
cos cosinus VIII. a
SchIz • Orm Oormltor tan tangent! IX • 9
II .1.1 I.oc . . . . vgI. - COfI'4I. campIII cu clg ootangentl X. 10
III<
So
• Ser
.l'Iu
5ecrt111(1)
l'Iu
vom.
UIW.
........ lIIIiIIIIII
.....m.cr. "111II1II CIIpII1t
* In'medle sau In centru XV. 15
C. 100
Sp
Spl
• Om
• CIIv
CImari
CI'IIuvIII
VOI
II. U. _1
UnIUn.1rI!IIMrfar ele lrIItII IIICtI1CI ;IM'IIIIII
cuuI
II
oii
egal
Iqantlccu
nu egal cu
CL. 150
CC. 200
Sz • CI CIIII.jG1C8 1IPft. - apea. lPIcfIIa .. aproape egal cu cce. 300
1'; • PCI p.IUbttrIn' 1,0. .v... 'l1li . . aproximativ. In Jur da eo. 400
To .FI l'IIcI lOG. ",runIluI
• cangruent D. 500
Tr
Tz
.Tr
• ici
T.....
InClp. =-I!
Ut. .*'..... similar (şi pentru DC. 600
U. A. " lImIiIr repetarea cuv1ntulul) DCC. 700
Vr -Vb VlllIbUI W • UV UiImIaIIte 00 Infinit occe. aoo
Vrr - CIIII Cintar' H.B.O. AIgIIm. III _.'~ HIII.
II paralel cu CM. 900
WI _ SIlI apllIorIl Ar _ perii tic. perii cii",..,.
... egal şi paralel qu M • 1000
wc .WC WC etc. _lte:" • mal dIpW tii nu Identic cu MCMLX. 1980
WI _ WI Wlndfang IQ. x ori, Tnmul~t cu
Wg .Sr Seri FI.z.d. 1 I 7mpArţlt prin
Wr • Spa Spetlu ISlIpI... A.vM. l, .J.. perpendicular
WI • ig I"cip. goopod. GRZ
V volum
Wz .C% camera de zi GFZ ~ CUT CoeIIc:IonlUVglldul d. utili,... I lorll1\llul
(I) unghi static
ZI • Cam Camera SMZ • V canstr, vor. con.lI'. lIP. II lUPII!, parell.i .,j' rădăcină dIn
Acoas principal
Acess secundar
SP
FH
• Plan utb. PlIn urban/Ilie
• Hcorni" InAII!m .. la camltA
creştere finită tp Imagini compatibile cu
congruel,t CAD pe CD·ROM·ul
SC3ra GE •.z. m~lnuf, Zona prod. marltJlact.
triunghi ~jeufert.
Asr.:an~or CI • Zonă ind. Zona induslrt.la
În ac&lasi sens. paralsl Manualul arhitectu/ui-
NORD in sens contrar. pa:sleJ proiectul general
I Marlmea de baza Oenumlrea

1 Lungime

2 Masa
unlll\ll de olZl
metru

klloqllm
Simbol Oaftnlde

kg
bazati pe
lungimea d. unda
IlIdlalfll de crlpton
prototip
Intlmadonal
Unltl« SI cuprinSI
In denn,"e
-
-
NORME DE BA~A

Systeme Internationale d'Unites -


UNITA1 :"
O
Prltnx.le şi simbolurile Ic.stora sfnt:
3 Timp llcundi

pariolda radla~"
daceslu
- T (tera) .• 10'1 unltlte (bilion) c (clnU) .1/100 unllate
ampar 13 (giga) .10' unltat. (miliard) m (mIII) '.10"" (a mlaplrie)
4 Intensitatea A lorţa .Iectredlnamlcl kg,m,s
curentului
.Itctrlc
Intre doi conductorl M (mega) • 10' unitate (milion)
k (kUo) • 10~ unllat. (dt."'.....,)
,,(micre) .10" (!mp, la 1 milion)
n (nano) • 10-' (lmp.la 1 mlll..q) I
5 T.mplliturl
(temp.ratura
termodlnamlcl)
kelvln 1< Punctul1rfplu
al apel
- h (h.cto) • 100 unitate
da(d.ea) .10 unitate
p (plco) • 10·'. (Imp. Ia 1 bmc
f (famto). 10·" (lmp. lal bU11 i
d (deci) .1/10 -unitate I (atla)· .10· tI (lmp.lal trlllal'd)
e Intentltatea candell cd radatllii IOlIdl1t" kg,s Pentru dllllTY1tl'lla unul muftIpIu ztcfmli nu II polii UllIIza dIc!t un IIngur prefix.
lumlnool eerati!itllinll
7 Cantltatel da moi moi mal mol.oul.... k; ~--------------------------------------,~
® -Muldp/l ,1.ubmultipU zeclmaiili unlta~lor
aubltanţl

. -

<D Unlllţl de bazl SI Mlrlme dl mlturat Unitatea In "'lImullntlma~onll


("stImul SI). prtvazut din 1978
Flotard.
tranaformal""'--
lungim. m metru
sugrafall mI metrul patrat
VOUm m3 metrul cub
Mal kg kIlcgramul
Fo". N Newton. 1 kg mlsi 9.8 .,,",
a) 1zo1ll\lllllrmlcl Pl'Hlun. Pa Pascal .1 N/ml 133,3
Simbol .Unltata s.mnlnCl\le &n paranteza: I.mnlftea~a antlrlo~,- Pa
bir Bar' • 100 000 Pa. 100 000 N/m 0.98
TemperalUtl ·C ~ CeiIIUI (doat ca I0Il& rit lIm/llralllr&l
~t (1<) diferenta de tIm~aturl l< Ivln' 1 ~

CI
:1.
(Wh)
(W/mK)
cantitati. de OIldura
conduclfbliltatu timei~ca.1IaItn1U1 d. cond~III'lItml~l
Lucrul mecanlo
(!Mer;ll. Ws,J.
- secunda Watt • Joule • metrul Newton
10
4.188
Cint. â, clJd.) Nm
;\.' (W/mK) conduclfbUitaltltlrmlcl echIvallIItI (COtI. d. aolllluGtlY, ttlm,) Wh ora Wltt. 3.8J<it 1,183
A tVf.fmlK) coeflcl.ntul d. perm.abiI1~ ţ~rmlcl (vII. rit ptmIab,~) kWh Idlowattul • 10 Wh. 3,8 MJ 1.183~
IX \ nlmIK) co.ficltntul dl tranIfIr "rmla \vaIoare d. trantfIr ttrmlo/ put.re. W Wltt 738
k JW/m'K) co.flclentul de tranemlIle ltrmlol (Vila.,. rit lIInImItIt tltmlalJ (curent III.,
curan! clld.) W Watt 1.183 .
l/A .(m'KIW) valolrtI Izoflrlltermlea
• prevlzlri din 1975
l/a . (m'KlWt rezlalln\l tarm/el
1/k (m'KIW) rtziaten\l lalrlnlmllillltmlcl @ Transformlrll un\tlţllor de bazA
O' (mlKIW'cm) COIlldtntui 1'IZI1IIn\llttrmtoe
o (Wh!kol<) ~a tllmlcl~1IcI
S (Whim'1<) COIflcItntu~1ICI1I\I1 de TnmIQazlnlrl I clJdurfi ·1 m . ITi .1 ma 1 m '1 1-1 .1 mr' (. '1 mII)
1 m'1 .-.... 1 m''''(.1 miII)
II• (11K)
(mK)
colftcfentul dl dIIaIIre IInIIll
coellolentul cit distantare
1 .... 1 m • 1 ..... 1 k" m II'" (. 1 ... mi a-I)
..... .... ~I
1 kg '1 mot. 1 kg m-4 (.1 kg/m 3)
P (PI) ~unt. 1 m'1 m".-t.l mls"' (_1 m'/s)
p. (P.) presiune.~Itţ/af~ • vaportlor
f-lg!!.o_--':(\!IL.g)_ _-.:cantI::.::::::tatn~..:;d.:..v:..:a~PO;;.rl~_-.:-_ _ _ _ _ _ _---1' ® Elc.mpl. de .unltl~ SI de/lvate" Intre unltt«l. de bul
gk (g) canlltatla dl apl condll'llltl
'Y (%) umiditate. rellllvi I.erulul
colftcftntul de rezllttnllii dJluzl. (IIatGn.tI rit miii. il dIIwIt)

J
II (-) Coulomb 1 C • 1 AlI OhIM 1 g .1 VIA
wd (am) ~Im.a echivaltntllltl'atulUi d. arJ!alal1ail dlfuJI.) Falld 1 F _ 1 AS/V Pucii 1 Pa .1 N/m l
AI (g/m'hPa) cotl!cfentul d~etbIIIate la vapori (VII. de~ la vapori) H.nry 1 H • 1 V./A Slem,nl 1S • l/Q
111.. (m1hPlIIg) rtzl.tenta la dilUa~Ior Hertz 1 Hz • 1 ."' • (III) T..I" 1 T • 1 Wblm l
~ .lWImK) tactoruI dellrat Joule 1J • f Nm .1 Ws Vo~

J
1 V .1 W/A
lactorulstraturitor d. ar Lumen flm.l adar Watt 1 W • 1 J/a
j;(tţU1 clJduril
i.ux 1 IX .flm/m l Weber 1 Wb • 1 VI
b) ProtwţIe fOnlal Newton
:1.
f
(m)
(Hz)
lungim.. d. undA
frecvenţa
1 N • 1 kg m/sl
Le IndlClre. putetll .,tcII1ce aparenla, Watt-ul poata fl denumit .1 voltampere (VA);
puterII ellctr1c1l'1acUVI Var (ver), Weber-ullecundl VOi! (Ve), .'
J
lm:. (Hz) rrscvt~ IImlll
1,_
e.w.
(Hz)
(N/eml )
rrecven11 de rezonantl
modUlUl d, elntlcUat. dinarnlcl
® Denumirile ,lllmbolurile unor unltl~ SI dertvats

S' (N/crna) rigiditate dlnarnlcl


FI (dB) vatoarsalzollrfllonleeJlunlt ttan.mlsprln aer) In Ilberator 1 N x 1 $ x 1 ml .l Nlml lAxh.1Aa.1C
FIm (dB) valoarea medie alzolltll 'onice (Iunat tranaml. prin Ieri 1 rad x f sl.1 rid &1(.1 rad/s) 1 AsI V • 1 etv • 1 F
FI' (dB) \l8loare. Izollrillonlce I conlttuC!lel (IUntl1rlnlmt1 plin ••r) 19'
\!...I
Elc.mpll de u"ltl~ SI derivate Intre unitatile de bazA si unlta~le derivate cu
denumiri proprii
LSM (dB) valoarea prolacV.llonlella sunetul tranamls..2rln a"
L" (de) nivelul normat pentru ~omotul de Impact
VlM (de) valoarea de Imbunltatlre a suportului de plan,eu Flezlstenta la plrmeabUitatea termlell/A. 1 mlh Klkcal .0,8598 mlKIW
~_ (de) _._~_ valoarea protectiei lonlce la zgomotul de Impact
Coeficientul de conductivltata termic! )0... 1 kcai/m h K .1.163 Wlm K
~.J::::l-___ măsura de absorbţie a sunetului
Valoarea de transmisie termica k • 1 kcal/mlh K .1.163 W/m 2 K
A (m~) supratela echivalentA de absorbtie a sunetului
-r_ ........ '(·;:;:;i .-' --"raza de reverbaratle Valoarea de transfer termic r.' • 1 kcal/m2 h K .1.163 W/m 2 K
~-----(;'Iă)"---;;du"c-::e:,·:e:':a':":n:':'i'l::el::':UI::;ui~d~e-zg-o-m-ot---------j Densitatea brută .1 kg/m 3 .. 1 kg/m 3
Greutatea de calcul ., kp/m' .. 0.01 kN/m 3
~_______________l
Rezistenta la presiune
.. 0,1 N/mm' .1 kp/cm 2

® Transformarea 'Ialorilor !abalars in noila unitaU de măsură

...,/
II
• Unltiţl de ml.uri in construcţII NORME DE BAZA
. Introducerea legală a unitătilor SI s-a desfăşurat continuu Tntre 1974 şi 1977. De la 1 ianuarie 1978 este
valabil sistemul de măsuri intemaţlonal cu unităţi SI (SI- Systeme Internationale d'Unites). UNITATI SI - III

Mlrtmea Slm- Unitatea SI Unitate legala Unitati anterioara Relatl. Prese. ml~
bal nouA
Denumire Sim- Dlnuml", Slm- Denumlr. Sim- atlon
bol bal bol ee
DIN 1045 (edflla 7.~001) el0
Unghi plin Cl,~,T Radlant rad 1 raei. 1 mim. 57,296' • 63.662 gon S 15 ."

dl36O" pll 1 pla .h:rad 825


unghi cIrIpt L 11. .1/4pJI. (l!I2) rad 835
GtId •, grad ..xIgHlmll l' • 1L!9O - 1 pl1l380 • nl180 rad e4!
MInut
Secundl
Gen ·
gon grad etntallmal 9
l' .1'/80
1" .1'/60.1"131500
l;on.l q - 1'1100.1 pla/400.
• I'l1200 rad
B.ton UfOr
(vezi ,Norml~vul pentru
beton ~, beton armat
855
LS 10
LSl!
LS25
minut eenltllmll I 1 C.10"'gon uşor cu &lcltulrl LS35
'IC. canIaIImlll ce 1 ce. (10"1) C.10'" gon Inchlle') LS45
Lungimi I Metru m MIctomItru l'm lOt Orm) In 1 In. 2!1,4mm (ldlUa 5.13) LS55
MlllmtIN
centlmltru
mm
om =or(loot)
(lathom)
It 1 It. 30,48am
flthom 1fathom • 1,8288m
Baton UfOr ou alcA\U1n pa·
roase In vrac pentru p.rt#
1.82
Les
DlClm.tru dm miii (mO.) mII 1 mii • 1809,344m ClN 4232 (acfJţJa 9.87) LSS
I<IIomttru km miII marinl am 11/11 • 1,8112km
CI",IMI Z2!I
Suprlfaţl,aupra- A,q Metru pAtrat mi OIN 1184 paItIl 1 Z35
11\1 HC!, lransv: (ldl\ll11.2000) . Z45
S~ AI a 1 a.10'm' Z55
terenurilor HICtIr ha lha.10"ml
Uant da anhfdrH ASS
VaI\Im V Metru cub m3 DIN 4208 (ldUIa 4.97) A812
Utru I 11.1 dm .l0"'m3 AUO
VcJumnormat V~ Metru cub norm. Nm ' 1 Nm3 • 1' mi In llar. normali
Metru cub cbm cbm.l mi °lll-baton set 2201340
DIN 488 partel 1 8St42Oll5OO
TImp, intIrvei
de ~mp, duratl
t Secunda
• MInutul mln 1 mln.60.
(tdlU.9.84) eSt500J550
Pl'IICUrtlrtle pentru materialal. d.
Ora
ZIua
h
d
1 h.60mln.3eooI
1 d.24h.88400.
® canatruO\l.ln raport cu dlflnlţfa
mlatan\ll

Frecventa f HItIZ Hz
Anul • 1 1. 818a,a ti. 31 ,5:;7' 10' I
1 Hz. lI,lllndlear la trlovtn\tlor In
Pru9.maL
indicei. ICUIIH de mlrlme noua
perlOIdIl,
PUllaţIa fi) SlCUnda 11S m.2xf CIrtmIdl Mz2
rtCIprool DIN 10! (acfJ#a 8.89) MZ4
VI_ RldllIIt prin l'IdII 111-2xrr DIN 105 partii. 2·1 Mz6
~ (edl~1 8.89) . ... . .Mza
unghIuIarI IlCUndi
Mz12
Tura\ll, n Secunda 111 1/1. tii - Ula Mz20
Vltlzadl rlClprool AotI1II pel RoIa\ll pa.
1'18 Ula Ml2S
IUtItIt RatatII pe mln r/mln Rolalft pe mln Ulmln
Clrlmldl rezJltlntl Mz38
VIteza v Mattlpa mii I<IIomllrl kmIh 1 mii. 3,8krn1h
" cIlnchl' MzlS2
ItCUI1dl pe ori nod· kn 1kn • llrn1h - 1,S!2hmlh DIN IOS paItIa a 3-. Mz88
AccaI8ra\f1 q Metr1pe mia' (ldI\IIU4)
gravfla\lanlll ueundl OII Oei 1 OII - ,. emil' • 10"'mlla Clrlmleli de grult calcar. KSVe
II patrat DIN 1OS (ldl~. 9.60) KSV12
Mata: m Kllogrlm kg KSV20
greutlllI (ca Gram g 19-10~kg KSV28
rezuJtat II clntl- Tonl t 11-1 Mg .10'kg Blocuri pentru zidirii şi Rz12
rlrfI) 1Ivr1 engleza pd 1 peI. 0,48359231 kg cIrImldl pentru RI12
HvrI germani pf 1 pt.O,5kg ca,urI ntancoralt Rz20
chJntlf ztr 1 ztr-SOkg DIN 10715 Ra20
chintal dublu dz 1dz.l00kg (editia 4.81) R2S
1 N • 1 kglmll' - 1 Welm. 1 Jlm R39
Forta F Newton N
farţagmf1a- Ci dlnl dyn 1 clyn. 1; emisa. 1(1'" N Blocuri pAna din HSVS
,onala gram-fol\l p 1)2.9,60888 '10"4 N zgura de lumII HSV12
kIIogram.fortl kp 1 lip _ 9,808815 N DIN 3i8(1dI\I1 6.78) HSV20
tonl-fortl Mp 1 Mp. i80ua N HSV28
kIIogram-torti kg 1 kg • 9,80885 N Blocuri din SCA 02
tonl.fClrtl t 1 t.geQ8,~N DIN 4165 (tdIţI.11.9S) G4
T,l1IIun'l mICI- a Newton N/mI N,wtonpI NI 08
niCi!, ",lIslenll pe mlQmetru· mm kp/cm 1 kp/cm l • 0,0960585 N/mml BeA (383,3
metru pltrlt patrat ' kplmm' 1 kp/mml _ 9,80e65 N/mm l DIN 4223 (ldlţla 7,SS) a84,4
L.uctuI mecanic, W,E Joul. J 1 J.l Nm.1 WS.'0'erg CaramidA cu goluri l.L.B4
energii Kllowlttorl kWh 1 kWh - 3,8 ·'10' J. 3,6 MJ din beton UfOr LLS 6
cal puterl-ora PSh 1 PSh - 2,84790 • IOf J LLB12
II; arg Il1g.10-l'J
Cant. de cAidurl Q JCluie J ceJClrie cal 1 cal- 4,1888 J .1,163 '10" Wh CarlmldA cu goluri Hbl2
MClm. d, rota", M Metri Newton Nm . kilogram tol1&- kpm 1 lip m • 9,80655 J din baton u,or DIN 18151 Hbl4
(edljla 9.S7) Hbl6
Mom. d.lncov. Mb alu Joule J matri
Putel8l, P Watt W 1 W- 1 Jla • 1 N mI$ • 1 kg mllr Blocuri piini din V2
flux d, energiI beton uşor DIN 18 152 V4
cal putere PS 1 PS. 0,73549615 kW (ediila 4.87) V6
V12
Temperatura. T Kelvin K grad K.lvfn 'K 1'K.l K
Blocuri cu goluri şi . 1-104
termodlnamlcă, graei Ranklne 'R.'RK 1'R.'/aK
e. T- 7010. 273,1SK blocuri cu goluri T din HD6
tempo Celsius., a Gradul Celslua 'C beton cu alcatuire Inchisă
Intervalul $1 A8 K 'c grad grd t.e • t. T, tiind valabil: DIN 18153 (editia 9.69)
dlterenţa da sau 1 K. 1 'C • 1 grd
temperatură. AT in ecuaţii se utilizează Carămidă pentru planşee ZWT12
temperatura
Fahrenheil,
tempo R.. aumur
9.
A. II
grad F'anrenl1eit 'F'
grad R9aumur :~R
6F = '/!R;. 32 .91s T- 45S,S7

8p' .". .!I~ (1. 1 "FI • 5i~'C


si linlsarea peretilar
DIN 4159
• !edilia 10.99)
iI
ZWT18
ZWT24
ZWT38
I
,I
Presc!..Jrtăriis p8r!~u matsrialele de
G) Unităţi SI şi unităţi legale (9:,tras pentru domeniul constructiilor} GOhstruCi,; cu modiiicarea definilla,
rezistenţeI in di"iziuni de 5% .

..
,,;
~ rJnrmp. NORME C- EI
Ilt de 1l,lla DIN 198.471.

..... xI2-
Sursa: DIN Deutsches Institut fOr Normung e.V: (Institutul ... ,
-----1------ pentru normare) 8erlln
I
I
f---T--
, I
Formatele normate constituie În prezent o baza pentru con' '1
I
,
,
I
mobilierului de birouri. La rindul lui, acesta determina Într-Ci Ui
re mAsură, modul 1n care este conceput planul. ~
1--- x - - - l In consecinţă, cunoaşterea exact! a formatelor DIN este
Importanti pentru proiectant.
G) - ® Formate primare . Formatele normate au fost stabilite de dr. Porstmann dl~up
de 1 m'. EI a divizat conform raportului Tntre laturi:
x : y • v'2 - ® Lungimea laturii x • 0,841 m
Format SeliaA SerlaS SerilC x . y ., . Lungimea laturii y • ',1 8S m
elua
Formatul primar (dreptunghiul cu suprafaţa de 1mI şi lunqlm
O 841 x 1189 1000 x 1414 S17 x 1297
laturi menţionate anterior) formeazA baza pentru seriile cfQr
1 594 le 941 707 x 1000 848 le ;17 Seria de formate A se ob~ne prin divizarea ("fnJumAtl, .
2 420 x Si4 500 x 707 485 X' 848 dublarea formatulul primar - <D + @
3 297 le 420 353 x SOO 324 X 458 Seriile suplimentare 8, C sint prevAzute pentru dlmenslu~e
4 210 )( 297 2SO x 353 229 x 324 dependente, de ex. plfcurl, foi de indosarlat şi mape - (
'5 148 )( 210 178 )( 250 162 )( 229 Formatele seriei. B sTnt formatele mediei geometrice ale
106 148 125 )( 178 114 x le2
formatelor dfn seria A.
8 le
"
Formatele seriei C sint mediile geometrice pentru seriile A -.1.,8 .
7 74 le 105 88x 128 81 x 114
.Formatele alungfte se ob~n prin divizarea longitudinală T~ ,.",
8 52x 74 e2x 88 57x 81 tru sau opt a formatelor principale (plicuri, etichete, deseh" I
"9 37 le . 82 '44x 82 @+@. .
10 28 x 37 31 x 44 Flşele de cartotecA fArA extensie corespund exa~form '~Jlu
11 18 )( 28 22x 31 , mat. Fişele cu extensie sTnt mal mari eu un .tab" aăleă aL -.,
12 13 le 18 15 x 22 nea superioară o extensie necesar! claslflcaril.
Foile de Tndosariat, mapele, blblorafturile s1nt mal late deci...
.@ Serlleupllmerttar. tele normate cu dimensiunea necesară indosarleri!.
Pentru IAţlme trebuie alese pe cit posibil dimensiuni din c' ,
de formate A, B, C - @ DIN 821. .
Format Simbol mm Blocnotesurlle şi coplerele au formate normateexacte, in CL..I
minII perforate, aceste foi sTnt mal mici decTt formatele ncna
Jum.lon"lt. A4 I/2A4 106x297 exact dimensiunea acestei margini - @.
Sf.r! Ionglt. A4 1/4A4 5h297 Cărţjle broşate tAlate şi revistele au exact formatul normaT.
Optfme lang. A7 l/BA7 9x 105 Dacă 'Ia legare este necesarA o tAiere suplimentară, atunci eli
Jum.longfL 0-4 1/204 114x324 . foi sint mal 'mlcl decit formatele normate dar in schimb ,-,e
depăşeşte corespunzAtor. fniltlmea copertel trebuie să co
etc..
exact formatulul normat - @.
® Formate alungite LA~mea copertef este determinatA de procedura de legare..,

)14

® Formate lIunglt. A4

.....- - - 2 1 0 -----1
® SlblloraII ~ 'ndotarl.r.
Ţ
........."~ 81 1-.5 In C/c.rc In [mrTIJ
c"rl~
~fm'ag m'
~I~m •• oglinzii zatu/ul 37 I 38 167 1

<Q' I
fnl./~mea cgllnzll za\Ulu/ (1ltIllt1u de cololll4)
Olstanţa dlnn $paltun
155
, I 551/2 247
5
-
® Blocnoteturl, copiere
cea mal miri II~me a Imlg., doua $palturl 37 167
-
cea mal mare la~me a Imag" un şpa~ la 81

i I--~ea mal mare; 7-


I Ilma a magln" 167
marg. int a hlrt. (jum. marg. indos), etalon 16 I
mar;. ext: a hlrt. (marg. later.), etalon 27-1
-
marg. sup. il. hlrt. (marg. lUp.), etalon I 20
-
Margine inferioara
marg. Inf. a hlrt. (marg. inf.), etalon
I 30 I

tfi'I Pentru oglinda zaţului şi laţlmils de imagine ale formatului normat A4 1


® Că(ti brosa1e, tăiate l.2..Y valabil~. coniorm DIN 826. normele de mai SUS:- @
:._,

NORME DE BAZA
DESENE

r;6d=~
O.lN 824, 479
pe eGIIl'lli
Normei. d. d...n uşurează munca arhitectului rn ceea ce priveşte
- DeMn orlglnallilat fi
copI. - ordonarea desenelor În atelier, pe şantier, la convorbiri, la transmi-
tere şi la arhivare. Desenul original sau copia tăiate trebuie să co-
respundă formatelor din seria A - <D @ - @
a
~fI Dlatanţa • dintre zona rezervati textuluI ,1 margine este --

,. Ia formatele AO - AS .................................................. ~ ..... 10 mm


la formatele A4 - A6 .... :................................................... 5 mm.
La desenele mal mici este .permisă o margine de indosartere de
CD C,..n normat 25 mm care reduce suprafaţa utJlă a formatuJui.

Clm-. d' lai conf. CINAO OlNA1 CINA2 CINA3 CINA4 CINAIS 1n mod excepţIonal, formatii. alungite pot 11 obţinute prin înşiruI­
OIN47U.r1aA rea mal multor bucă~ de aceeaşi formă sau de forme invecinate dIn
Fonnlt foaI. brutl seria de formate.
nllllati mm B80X1230 825xS80 4SOXI25 ~ 24C1lC330 18!lC24C1
FOImII: foaie IInItl Din Iă~mlle uzuale de suluri de hirtie pot fi utilizate pentru seria A:
tIIatI mm 841x118e 894x841 GOXll84 a81X42O 21Cx287 14811210 pentru hirtie de desen, oale .................................1 500, 1 560 mm
® Dlmensfunl d' 101 (din care derivă ....................................... 250,1250, 860, 900 mm)
pentru hirtie de coplatoare ......... :..................... 650, 900,1 200 mm.
in cazul rn care, dintr-un unic sul, trebuie sa poată fi obţinute toate
'-'-'-'-'-'::;-)
formatele cu excepţia fcrmatulul AO, lAţi mea sululul trebuie să fie de
900 mm.
Pentru Tndosarlerea rn blbilorafturl a formate lor A4 desenele trebu-
ie pliate in medul urmAtor- @. -
1. Zona rezervată textului trebuie să se afle mereu deasupra şi in
CICU08l DIN M. • DIN Al' poziţie corectA.
DIN AC - 2. La inceputul prooesulul de pllere trebuie menţinută Întotdeauna
Iă~mea de 21 om (primul pliu) şI anume prin aşezarea unul şab­
l..::._._._._._._._.:::.J lon de 21 x 29,7 om.
® ClmtnliUnl CIN A2 •CIN Al • DIN M 3. TncepTnd din c se repllază o po~une trturigh/ularl (pllul al
2-lea) astfel inc1t, la desenul complet pliat, si fie perforat sau Tn-
dosarlat numai cimpul dIn stfnga Jos, marcat cu o cruce.
4. Oesenul va 11 pliat rn contInuare spre strnga, la o tAţtme de
18,5 cm, cu un şablon de 18,5 x 29,8 cm, Tncepfnd cu latura L
Pentru compensare, partea care nu se desface la pl/ere va fi pil-
ită la jumatate şi astfel partea de desen cu zona de text va ajun-
DICUPIJ DIN A3 ge deasupra. Formatele alungite trebuie pUate in aceiaşi sens.
5. Ştralfurlle '!zultate se pliază incepind cu latUra b.
Pentru TntărIrea margInII de perforare şi indossrlere, pe spatele
@ DIm,nllun.. DIN Aa pArliI de desen perforate, se poate lipi un carton format A5 -
rr'-'-'=m 14,8 x 21 cm. Prin respectarea Indlcaţlllor de mal sus este posibilA

~i
Ib._._.~
plierea foilor de odee dimensiune. Tn cazul in care, după reducerea
cu pllutlat de 21 cm, lungImea rezultat! nu este multiplu par - 2, 4,
6 etc. - al dimensIunII de 18,5 cm, atunci IAţlmea rămasă se pliază
® Dlm,n,. DIN AS _DtGUpI/ DIN M la jumAtate.

OMz." Numtl cIm~ IOlIi la dlm,!"'un,a


ptr. AO Al A2 M AI,

•b 18
12
I lai
111
8 8
8
8 I!
OINAO

® Dlmln"un•• DIN M <V _Dlvlzar.. !n cimpuri (pltratl) CINA1


CJNA2

c c

W
(8-\ Dimensiu ni de pliuri şi
..;v scheme de pl;er~
.e: (J".
:'. ,. '. '
..
"',

:~ .
"
.'
..,:: .
.'.
..
JjJ"'"
·'·.·.1
., .

:'; ... :....


' ~ . ' .'.~
,"
Q:'"
,',.

. :.><
.','

.:;~
'1

~Yy:
-pag.11
NORME DE BA1~
PAGINAREA DESENEL(
(cont. DIN e. 15, 16,36.406,823,1352 und 1356)

. Vid'" Vid.,.. d•••t VId"1 VId.re d. v••t Pantru Indo.ariere, marglnaa din strnga trebuie Ilsatl IIt. ~
SIc1Iun. dltud
de te.~t ,1 desene pe o 111Ime de 5.cm. Zona de text din
tremriatea dreaptA <D contine:
1.lnQlca~1 referitoare la tipul de desen (schiţA. ante·prolE"'l,
proiect etc.)
iti
2.lndfca~1 rafaritoare la tipul cladirii reprezentata sau rafE. ..
.~ toare la plesale desenate (plan de sltua~e, plan. eec~un'
,.'anu' grlcllnll
. I I
vleler•• perspectlvA etc.) •
Zon,cI.t.xt 3.Sear;,
Scari t:
4. Evantuallndlcaţll referitoare la mue.

In cazul planurilor .Iaborate In vlelerea avlzlrli (supr~.


gheraa constru~lIor). desenul mal cuprinde:
1. Num.'. (Slmn4tura) comandllarulul
a. Num.le (semnltura) arhitectului
3. Ev~ntual num.'. (semnAtura) Şefului de proiect
F'aqlnarea adecvati a unul deaen 4. Eventual numele (semnAtura) antreprenorulul genera
S. No1a1f1 ale oftciulul de supraveghere In construcţII
10 ! .O 10 20 30 ~ . al ref. Ia verlflci\rl J eventual pe
II I I I II " I I I I I I bl ref. Ia avizare f dosul foII

® Olapunar•• 1d8CYIII .lndlcaţllier da .Clrl In cazul planUrilor de sltua~e, a planUrilor etc•• desenul
bul. SI con~nl şllndlcarea nordului.
scARI DI RIPRIZIIN1'ARI (conform OIN 825) - @
In zona dt text. lCIrI prlnc:fpaIAa d...nulullrlbulit Indicati cu caractere mari, celelalll cu caracteia mici: aC'IIIE
urmA.Ir.bul. ~ltIIln dnlptull'lprlzentlrllor In cauzA. ObllCtlle trebui. reprezentate la seara: dlm.nelunUa penll
plr1fla cara nu Ilnl I'Ipru,ntata lllIcerI trebui. sublinIat•• p, cI1 pOlitiii trebui. al.., numai urmltoarele scArI ci'..!!"
prezentare:
p.ntru d.s",el. clldlrll1 :1, 1:2.5,1:5, 1:10. 1:20, 1:25.1:50. 1:100.1:200.1 :280,
pentru plenurl dllltu••• 1:800, 1:1000, 1:2000, 1:2600,'I,i50oo, 1:10000,1:25000.

COTI" ALTlIN8CRIfITII

I (conform OIN 408. paginile 1 - 8) - ®


Toata ~e .. mir' I.oonetrucţlc t. rafU (grOllml de zidUri). I.a reprlZ,nt4rlle clldlrtlor IlIpratlrBn'. dlm.nslunlla
lub 1 m •• Indlci d, obfcalln om, dlmlnllunll. PI.tli mIn m, mal nou Inll- BOL ClJ,
"'ndici p.stetot ,1 In r-,
[AC •• ,,'1 Cofurlle de fum I In.!IIa~lI. d'e glZ' IUb pr.iluna " ;hen"e d. venUlllie SI coteazlla finit ,1 prin fra~1 (11~mel
± 0.0 IIlm.). In cazul In cere sint circulare prin limbolul
IZ • diametru.
1 D~ rtgItIor _ieftin II cotalZl tot ca fl'lClfl.ln ferma: 1llImlllnllllme.

.).. JIQOrtUIIIIIre ~ .. fIIImea inpraIor de ...... Indici Tn lungul axei d. clrcul.~. - dlm,nelun•• treptel
dllubt, ata a contratrlptll dlUupra (- pag. 8).
O/m.n.lunil. flll'sltalor" Iit uf/klr II con ••mntut ci In cazul anterior, In lungul axei medlBrle - 1IIImea cleasuma.
Inlltfm•• Ilbtrl dldalubt (- pag. 8).
NMllurlIl efi cllCll'llil JIII U1e1lor ela n1V11urt etc. l' rtltrlll muohla suparloarl a pardoll'" din parter ca la ,
ZlrO (:1: 0,00).
exemplu de cotIte normali a unul plin n_regulat. lndIoItIVtIt de tnaII*ISf scriu In Interiorul unul cerc.
Olmenslunll. Indloate sTnt la ro,u .. pag. 55 au,....... 1noIperIIor In mI "lCrIu Intr-un pltrat NlJ dreptunghl- @.
unUle da ItOţIunt In planUri .. d.l.neul oa linia punctatl ,1 sInt denumite cu majuscula, In ordin, alfabetică, ....
+2,89 +275 rale fflnd scrise In Slnsul In cara II face vedereI. Tn aflrll slgeţJlor normate pentru cota ... @sTnt uzuale IInluţel,lr

...•••..••.•........•'..,...•.•..',.....,........'... cllnata - ®
precum şlllniulal. vertical. care sint uUllzallln general şi In aceastl cart••
F'QzI~o"area cifrelor trebuie astfel fleutl IncIt privitorul ~azat In faţa desenului să la poata clU Ueor, firi ea lnto. '
+2.76 dasenul.

.,.,
SZ
+2.69
~
-8
Toate ootIl. din cvadrantul drept al ImaginII, Inclusiv latura perpendlculară, se scriu In direcţia liniei de cota de la dreaj:
ta, iar cele d1n cvadrantul stIng de la stinga. - + ® 0.
In planuri 1
.~
. . • ,:l .10.00 l' . -6250--. _ _

:':':':';0":':0:2.1.:.:.#%:.:.:.:.;.:.:.:.:
.A.
• 25 ' .3,12 ® f-- 6250 ----f +--
o Catar9a inallimilor.in sacli'Jnl .si vederi ®
6250
5250
• eam.... d. zi
Dormltorul NORME DE BAZA
"f)

D G)
Masa
BS xBS 11 7a. 4 Per•.
130 "ao 11 7a. 6 Pir,. [2:] @Pat95x195 SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTRUCTII

o cg] @ DUlap
Nopdarl OUllip"
sa x 70. 80 li 70
® 090.6
MIII rotundA
Perit.
D ~
intertor

@ Dulap suspendat
O@
EJ @ Masl de cllcat

O. ® 10-100 Pat dublu

EB
Masa de alti forme 95 11 195, 100 li 200

0 @ Aragu .Iectric
··, . 10 01
CJ) ·· .
@ Masl.X1.nllblll
120 li 180

DO ® Scaun/Tabur.t
ta 45 XSO O ~ Pat matrlmcnlaJ
145x 195 8 @ MqlnI d. spllit vase

G @ Frigider
101 ® Fotoliu 10 li 85
[ZJ @ Pat dl copII
10x14O-170
G @ LadI trlgaritlcl
<V 95Canapel
0 195
li
tiri spltar
Vi"J/T' @ DUlap dl hain.
8011120 Cuptoue. ,1 aragaze OU .U.... cI.lftll'SJl. dIn

IIII ® Canapea 8011.15 Bala EJ @ CombuIUbllsalld

® Plan 8011.40 - 1.80


le o II ®cadl
75 li 170, 86 li 185 [] @Ulel

I
m ~
il! li li II" "1\ @ Cadlmicl @GU
70 li laS. 7011126

17
@ 18h
Plan cu coadlseurtl
114
Pland,lIIan
200 II 150
Plan d. concert.
D @Cu' .
80 li 80. 90 li 90. 18 li 90 [I] @ Curent electric

® 8Ox90
R
21S" 180

@Ttllvtzor
D Ou,deccil
~ ~Fladlatar

~
® 5Ox80.80x10 ® Cuan ~tr.lnatal.

@ 80180-10
Masa d. cuaut
© !.avaar dl Inci zlr. cu grAtar

(]J [!] Mqlnl de CUlut


©)©) @Zlavo...

~
50190 @ !.avear dublu @ Inatal. d. fneliz. cu Ilu
(Q:QJ
0 @ MIII d. Inta.&! 80190

CJ
80 li 120, eo li 140

~ LaVCIr Incutrat
45 x 30 .
... " .... ..
~

~
LJ
@ Ladl de rufe 40180

@ Ladl4OI1.oo -1.50 ij @Clonl


38x10 c;J *:r.':.':'I~'"":"':';
® In'la1. d. Incll:. cu ulii

..( ..~...i. @ G/lenil mici de gunoi


0SJ @ OUlap 8011.20' O ~ Plecar
3SJ30
•••,.... ,':''" t~,'f

Garderoba
il i i i i ® 15-Z0omdintre cIrlig.
DIstanţa
.O.A
(Q) ®SlcIIU
3S1S0
Jit:lR. , ,
'o,;,;,:,~;,;,·",·.. ·;·,·,I"
@ GhenA mare de gunoi

m
@ Pisoar,

1"\ I \ll/\
" I
@ Garderoba
Bucltlrfa
® 50Dulapx 100-180 @ GhenA de ventil.de
EH"fB ~
m
de /lalne - rute @ Chiuveta
60 x 100

D ®O 7081roux 1.30 x 75
ao x 1.50 x 75 1.001 @ Chluvetâ dublâ
60x150 ·. :I[g1[it. . @ KA
LA
a Ufj ptr. bolnavi
• Llf! de marfă

~
PA • Llf! de persoane
@ Chiuvelâ In treple SA • U~ ptr. alimente
ICII @ Jardinieră
.:::\~~. J:~ HA • LI~ hidraulic
@ deljgrsare
Chiuvetă de
~ !) O
..,
.'
.:-:.:: ..... : . o.

NORME DE BAZA
FIf88tn cu ramA oarba SIMBOLURI PENTRU DESENE. DE CONSTUC'J'II DIN 1
§I~ 91~ . ~I~
mlll!1 ___W____ -...::::=...._..J.""'
Jiilit__ f i r i---.,.m,ililliil
...
~-- ===-
N"'- d. parapet
a\ Ferutrete simpli cu bIIaI. Firelllrl cu ClrclYl. dubii (K) t4' .Fereastra dubII (O) cu bltale
...:!I
Interioarl economllllC spI\IU, oferi 12'
~ "bltlll Intarloarl., foi dl Itlcll
dubii (O), fal'lultl cuplalA (V) . ® Ferallltl simplii cu bAtai,
IxterioarA \:1 exterioarA
IPI\IU pentru radiatoare .

1'ImI111 Fe"", gllnn. ~I~'


FnIIn CU II~ ~I~
--- ....------- .,."...-----
0- s- 80 -

® Ferustrlelmpll ® FII'IIIIrI dubII (O), CU 'cerclvea


dubii (K), larustra cuplaIA M <V Flrt.ltrAaJmpll (S) ® Fereastra dubii (SO)

~.I~I~~i!~
u.J /"\ .
Ulimlil!liii!l umm!ll!ilm
® Foaie balarttl @ Foi batanta - ~ cu doua 101

@ Foaie plvotlnll

@ U,I gillantl In amblla IInsurl

® U,llUmanti cu doul foi

@ Iltipreg , @ cu prag pe o parte l'I5tl\ cupragp.


'el amb,'. pArţi

La ferIItnI partea st1ngl este .desenată 1ntotdeauna CU nişă, c


dreaptA fArA nlşA. - CD - ®
Uşile tumante Tnlocuiesc wlndfang-urlle - @ - @ Tnchldere Tm-
EtIl. potriva curentului a unul gol1n clădire.' .. -.
"oei
Deoarece uşile turnante au o capacitate redusă de a prelua fiu:
de circulaţie, Tn perioadele de vfrf, folie de uşă se pliază şi se 1111"
@) Sc:IrI cu o rampl
plng lateral.
Sclrtle cu o rampă corespund execuţlelTn lemn, cele cu două ral-
pe execuţlelTn piatră sau beton - @ - @ ,
Tn fiecare plan de nivel se reprezintă secţfunea orizontală prin casa scMn,
la aproximativ 113 din 1n!l~mea de nivel, deasupra cotei pardoselil.
Treptele trebuie numerotate 1n ordine de la:!: 0,000 1n sus şi 1n je-
Inaintea numerelor aferente treptelor situate sub ± se trece simt
lui - (minus).
Numerele se trec pe prima treaptă şi pe pod est.
&tr.
187.Sl2!lO
Linia. mediană debutează printr-un cerc şi se încheie printr
săgeată (inclusiv În subsol).

Subsol Parter Etaj Pod

@ Scări cu două rampe

; ..
NORME DE BAZA
I
a) Supral, de cilCare}
bl Supra/.plan,.. lira scaderea
el Suprat: de peraţl galurtlar
d) Supra!. libera ferestre
e) Supra',II~ere uşi
} In mlC\l
2 zaclmale
SIMBOLURI PENTRU DESENE DE CONSTUCTII

Strat de etanşare
fl Tlpurl~. pardoSlU
g)
h)
Tipuri davapsltorlf Iau flnlsall pentru pereti
Tipuri diHopsltarli sau finlsal' pentru plenş.e ••••• Bartera de vapori

CD IndlcaUUe referitoare la dimensiuni ,1 alte Inacrlp~l. daci sInt solicitate ••••••• FOlie de seplrare/dln materl,1 plastic

Hirtie Im~ritg~atl cu ulei

-'-'-'-'-'-'-'-- FI,le de .tanş.rl cu' strat Interior d. teslturl

PI,nş.. (O) PITI\! (W)


'1\1\/\ nI UU\ l\1 V U' FI,I. d' 'Ia!l"'. cu strat Intertor din metal
Vopsea pe bul de var .................... Ok Wk Plici .................................. - Wf 11111 11111 Strat d. complnllre punctual fiplra
Vop..' cyj:iiil;.................................. CI WI l.Imn ................................ Ch Wh
VopSI. mlnerafl .............. ............... Om Wm Cllnohlr ........................... - WkI
Vop,,, de ulii ................................ ce Wo TIpfI................................. Dt Wt
111\\1111111 111111\\1\1\\111 \ \I Strat de adeziv pe tol1lsuprlfaţa
Vopala pe bul dl cear' .............. Cw Ww .Ie.
Material de 'FIleI uIt
Obloane rabatabill SI } In goluril. d. ferl,trt relp. de u,l.
Obloan. rullntl RI Iventual In lPatI Strat d. plltrl, compactat
Jaluzele .' ZI
Nisip
1'2' Prescurtlrtl. p.avu d.numlrlle tipurilor d. voptltcrll ,11In11lj1
'!!:.I dtI1Inate pll/1flllor (C) ,1 pere~lor (W) Pr..vopakcrte, "rund dl adlrentl

CI I j re I 1 Ti I 1:11 ŞIam pentru hlcfrolzel.!"


..
:a~ :>:',:~~;.::::::::::: ~:a
PIIcI.etramlee •....••.•••. Fbaz
----------------- Vopaltort. d. etanşare (de IX. deua Itraturl) •
1) Plici de 1/11111 ............ Fbt Suport tenculell/armlturl tencul.11
GhipI ................. Feg tIC.
XIIoUt ................. F.. 3) Plvaje Fp 1111111 rIII ! " III " 111111/111 Impregnare
TI/!'IZZO ••••.•..••••.. FIt Lemn ................... Fpn
Clm,"t ................. Flz Pava" de granlt laii II.nlt . .• Fpa o o Q o o o Strat ftltrant
1Ic.................. .. Pavett cit zgurl • .. .. .. .... Fpa
2) Straturi luperloare Fb Cirlmldi .. • .. .. .. .. • .... Fpz Pleel dl drenare
CllIOiuc ............... Fbg -.:.
Cllnch.r ................ Fbk 4) . t.l!nn FI'!
Apllraallcllde pe verean!lsWuti
Unoltum .;............ Fbl Lemn moale ... .. .. .. .. ... Fhw
Pllclllflltiot ........... Fba 8I;htte dlla; ........... Fhb
Plici d. granit. ..... .. ... Fbgr Baohtte cit llejar .. .. .. .... Fhe
Plici de pietri de var "'"
Plici da platit artlflalall •••
Fbkl
Fbku
Baohttt cit pin .. • .. .. .. ...
Baglleta de PltcllpIn. • • . • . ••
Fhp
Fllk
• ••••••••••••••
III
Umiditate Cllllellila IUprate!I, mucegai.
murdlrll ete.

:= =>.
Plici de marmura ........ .Fbm Parchet dI fag ............ Fhbp
P1acT da gnelle .......... FIlla Parchet duteJar ....... '" Fh.p
Plici SClnho! .. .. .. .. . ... Fblo tIC. Umldltat. oara pltrundl .
Plici dullolk .. .. .. .. ... FOI"

® PrtScurtlrl pentru tlpurll. d. pardesen ~ Saf, plmlnt vegetlf

ro,u AInIrt

- lIIIUtru pili Gaz d. generat


'5'
\::,1
Etan.an. Izolatll DIN 18 18t5lfmbolurl
pentru IIttnIlrl, apl firi presiuni

-
ro,u Ilb ro.u AIIurI tIIIII. gIIb '1Of\I adi Gaz urb~ Iamp. Strat Izolator impotriva cllduril .' a zgom01ulul
ra,u In glneral
wttdI IOfU Allurltltllllil galb veni. gIIb Gazdl_
vwd. Apa poIIIIIIII mea QIIb Gaz dllOIIdI ~~~:::'-f Matinal de etan,.,. din fibra de piatra
verei. III! verde AIIA~ gaIb IIb • gaIb lIb gllll
AaIIhn& MateriaJ de nn,.,. din fibra de sUcl1

-
Viflii gaIb v.rde ApI 00IICIenI lIOldd III GIIbon
V_ rosu v.reI. AIIA p!II/un. adi . nIgIU adi nlllfll gaJb Materiei de .tan..,. din fibre de Ilmn
..tii. port VItdt AplIINtI IlbUIIII QIiII Ilbuttu gaIb
0xfgIn
~~~§~§~~~~§=-~ etanşare din fibre d' turba
vtrOt ntVfII venit AplUIII.,lfu 1IIdrag-
Material de
..rd. nl\Jtu venit v.reI. gllb rofU gllb gIIb

xXX XXXX r
nllJN

AllAuzd g.lb v.rd. gIIlI


"*'
wttdI gllb
Matertalalntetlc spongios
AlaI
alblstr ,.
lIImIII. htcINUlta
gllb mllV gllb
AmonIIo
fM'I gafb IVV\/V\/\/\ PlutA
IIb1str Ilb lIbastr Mrtlllb. port AIId
llbastl' rOIU IIblstr AerPl'll pori ro.u iXllI AoIcI DOna WlmlIM1Q!lllV\1IMM1IlV Plac! tai., cu magn'!lt
albulr albu" Prlfcirb.
~IDH!$IWiWY(AW}(Â_
nIgIU
"'"" LIIfIe
galb OII fUmll, cot, ourl18l ITIOV rc,u mov Lttlloono PlaeA din tal8$ cu ciment
galb n.gru gllb OU furnal, co.,. bNl mira Petrol • • • • • • •• • •
••••••••••
Imaro I aalb I maro lou Imara lalb I maro I it_1 • • PlACi de ghips de constl'lJe<;ie

Imare I negru Imaro lUI. dtI gudron In,gru I OUdron : • : ~ : .. : =: li) : fi : .. : e PlAci da ghips-carton
Lci!!iIr••u1!ii!iiJ a_lni CLJVIcI
@ Culorile indicatiile pa~tru instalatii D!N 2403 ® Izolatii

9
.....
II Presc.- ~ trebuia .daugatla
,., ,1 la ~ daca este cazul
" ,i..·
NORME DE BAZA .
SIMBOLURI)I?NTRU DESENELE DE CONSTRUCŢlI_
IarbA
" .. ".,._--}~.. DJN 1356 - UJ
Turba şi ,ţ, .
constr.
p;lem. de Oaeupa/ '!"î.'. '. Dimensiuni ~o%ltiB Raportat la I
Sol O ~llln••u O Strlpung.~"; 1 Ll~m. x u lub OK Muchia superlosr
W ~.r.t. S Şliţ , ~nclm' x O peste UK Muchia Inferloari
...... .. ~

~...' ' ' ' '


B ~od.a K Canal .;.-.~ ~ DlJtv,ne•. .. i'".... """,.~ . F.Ş. P,I'.i1.'•.\.UMQ'II.",
. "'AIb-năgru'" d:plKttnt
~- .;"'l.
F 'Funda~e
'~~. \!. 1'1'9 Pardos. ftnna I
, ZIdiri. d. clrlmldl cu
®

-
Maro ro,cat
~ Rel30le IJ .; . mertar da \III' Simboluri pentnu decupaje 7:
Maro roşcat ZIdiri. d. oltlmldl au
Rai 3016 ZM mertar d. ciment

Maro rotel! KZM ZIdiri. da cArlmldl eu


FlIlSOI.S mortar d. var-c:im.nt

Mlro~! ZIdirii dl clramldl poroUI cu


RIl3018 if. mor1lrd.clmlnt

Maro I'OfClt il ZIdIr1. d. clrlmldl cu goluri


Flal30IS KZM au mortar da var-cJm.nt
Maro I'OfOIt KL ZIdiri. d. clinchet
RIl3018 cu mortar dl CIImant

:, ....J.,,& Maro I'OfCIt


Rai 3018 KI ZIdiri. din cIrlmldl de
gre.1e caJcarolli cu mortar dl var
Maro nltelt SCH ZIdIrI. din tuf
Ral30i~ cumortardtvar

Maro nlfClI !!I!!!!!' ZIdiri. din ...................


RlJ3018 cu mortar ........................

ZIdiri. d.
cu mortar
S!1Irl naturali
ciment
,.-
a ....

Zgurl

Nlllp
.Ui1!t?Z;
'
10)
'-;./
. .
A) Tubulln vlClere
- - - . - - - S I la 1.1 In plan
Al Gh.nl dl pod'. Iri .ecţlun.
B) la I.Un plen

pea ŞapI (ghips) ~g<C;" Oafllrilnplln

&i1lW~·l.:r'h#$. Alb Mortar.de tencuieli


W::I?@ Ca,url de glzlln plan

------~--~-----------------
Vlol.t , Ple.. p~fabrtoata din Daton
RAL4005

1 1
l'
Baton armat
1/1
II'
WI WD r".71 III

~WS ~WS ~'~j


OHv Selan nearm.'
RAL 6013

T~ ______ r-~r-Mm_I___________ WB WS
~ = Maro IAmn luptIfI\I Iectlonatl
~,.""...--""",FlAL 8001 l8C\. trll1lVtl'Hle ,1 longitudinal.
~--------+----4------------------- urmInd 1. III lnchlH urmInd al rlmln' duohla.
!li\!) Il 1lI IL! Il Material, plntru Izol.~)
® Clcupaj.llp fUt .trlpunglrl:

-
_
.,
Negru ,1
alb

Gri
FlAL 7001
Etanşlr1

El.m.nte conetrult. vechi


Monument 11 nllurll (1ImIilll 1lIItI1011l1 Rnla cu puitct.)
""IMt:
GLI • Componentl d. _ pratejlll
.
NSG • AlZllYliIt ntlUl'III; LSG • I'IutrvaUI da pelllj
123. conf. 123 HINI!G IPIIIU YIIII prall)11
GA • Ar.1i pentru tptCII cu Prallc/ll apecIaIl .IU pe caii dl dllp'~II'
<D Simbolurt In planuri" HCjIunl
ProtH1illlbarilo. Copac o. Irtbulllndipittlt, au
Copac cu dlnum, .ptCllI, dll1uml,.1 lpeflltl, c.ntrul trun- -
PlIn da IItua~" Amenlj. ClnWl ltUncI!luluI. 'UI ohlulul. 11%1 coroanll ti Clteu",.
SUprafetl de clrculaPI delmbun. CG!'alnli al cllCI/mlmnll IlrinjlltUnchlului
publici Ixllltnll lrunclllului (1~llIlnt: linii
_Unul. I"OPUI:
SUpra/tt8 de clraulaţll IInI..punfll)
stabilite dar
Inci n."IIIIzI" 1+++1 CImitir Grup d. Irtluld de IlIdepArtl1 pI~Ia1
IXIIl.nt: IInl. acnllnu.;
r:::-:::1 ~arclIlI RI+I propus: ,':' linIe-punal;
Amenajlrl existente W!..J Gradini
t:tf:jjj perm; micA de Ind'PI~I: linie centinuA cu cruci
".
rilF1 Zona de
~ camping si 1(:) I reren sport Oellmllarlă':~uPrll'"Io. dastln_te consiructlllo. a'e caror soiuri sini polual!
AmenaJlri proiectat.
weak-end
~ ~on.i.stent.

1-1 ~8~S~' [E
U
Locurlde
IOlcl~lr,
cop"
~ O.Umila'" lupralell'o, III elror loluri .1nl polUl.. consllllnL

® Simboluri pentru
amenajări de teren
® Simboluri amenajare spalii'libere

10

..
,
.... !

,
1

' .
2 3

l'
I 4
Glasa de linii
II
5

III"
Ie
IV"
NORME DE BAZA

Pentru desenele de construcţii,


IJniile se utiJizează conform _
DIN 1356-1
II
Domeniu de utlUzare Asoclerea eu seara
0· .
el: 100 al :50 In cazul desenelor executate Tn
tuş trebuie respectate grosimile
. ' . .GI'p~mea I.lnllli . indicate .
1 2 3 4
Uni, continui Delimitarea suprafelelor leeţlonate 0,5 0.5 1.0 1,0
Unlt.d. Dimensiuni pesta
mAsuri sub 1 m 1m.
Unle continuI. MuchII " contururi vlzfbR. at, 0,25 0,35 0,5 0,7 de IX. de••x.
comp. conatr., deRmlLeupraf. de .eoţ II , m 0,05 0.24 0.88 3,715
comp. conatr. fngUlt. AU mici
'.
".::"{'It.
2
3
cm
m.cm !
5 24 880S . 376
24 88' 3.78
Unle continui Unii de d, ajullton ptr. oote, d. In- 0,18 0,25 0,35 0,5 4 mm ea 24 ea' 37BO
dlc:alI1,UnR curenti, deftmitarla rtpI'IL par-
Vaii, reprlzlntlrillmpllftcate
Unitatea de masura utilizata tre-
Un1I Tntreruptl --- Muchll " contururilCOperltlall
componenllfor
0,25 0,38 0,5 0,7 buie cO'1semnata Tn zena de
text, Tn relaţie cu scara.,
Unfa-punot ..-._.. Marcaraa pozIţIll planurilor de ncţIunl O,! 0,$ 1,0 1,0
® UnllI!1 de mAluri .

Llnla-punct _.-._ .. Axl 0,18 0,25 0,35 0,5

Linl, punctall ..................., Col!1p' In laţa rup. palti planul dl aeeţlun. 0.25 0.3~.
,o,.
0.5 0,7

Cote OlmllllfUnla ~.,1Ior 2.! 3.8 5.0 7.0

- ClaIa de UnU I trebuie U1I1IzaII num~ l!UnCl cind un d..," a !olt Ilaborat cu ciUlI de "nil III, a foat mlcfOrat In raportul 2:1 " re
zultalUl trebuie pralucrat fn continuare. n ICIIt OII, fn dUirM elaborat cu elUl de UnII III trebull lucrll cu dlm.nllunea da carla.
re 5.0 mm. CIIII d. linII I nu T::\lnatta cond!\lllllmpuA de mIcrollmarl. ,
• elua de linii IV frtbule u6Uzi la dtltnlle de exlCUl/I ela lfIt~Izutl o m/cforal'll d. d.,. tcara 1~ 1. _ra 1:100 ,
rezultatul trebuie l ' fnd.plln.a.oI OIrtnţele Impual de mleroftlmare.
'K.
ltatul mlcfQrIrIl poall fl prelucrat cu elUl d. linII II.

eloi d.An.'. pentru conlIrUCIIl alnt extcUtlta de mfnlllU luIDmlllzat, fn ~ " cu lnalrum.nll de d..," normali. IlUnoi trebuit I Val. colii

:=lJ
. .. Unla da CotI
preferata groalmll. d. Un" din IIbIlul <D.
IndIoa\Ift. IClltula H refarlla utlllzar...1IeI.nII • IIhnlcllOr d. ",producara uz~.I ••
I 1......- Un. ajut. COli
Umili. IInl.1

~~
(1)
u
~!
O,numlrU, tipurilor d. cot.
1 le

I~~
i
!~ In
C

24 ~24
11.5 III
3E

4-----174
-+--<137.5

® Cotar. Tn afara repr.z.ntlrll de .x. 1:100 cm


..•
oi
----- ---- ---- -5--- ---r ti7,- -- I

,,
Q
,
I
I

'" I
I
:,
rU-'
.. SI.!
iii
11.15
CII
I.l
I
I
I
,
I
I
I
I
,
C2

124#=i __ - I_ _ ..l.Ii_:-_~____-+-
III
I

,,
I
t
,,
I

C 1
I
I
,
® Cotarea plleştrllcr " I golurllor de IX. SCII'I: 1:50 cm S I
I
I
I
I
(5

~ I~
I~
I

Il: ----- .~
,
I
I
I
I
I
I
I
I I I I 020B I
8 .
0,00 01 02 01 2 3 4
Cimp Oc Ob Oa c
~

~.
~

13 Ob2 Ob2

o Cotarea prin coordonate de ex. scara: 1:50 cm, m ® Caro/aj de cimp bazat pe axe

11'
OoIlduCle COndUCI.
NORME DE BAZA
eubl.ran. plUvlll.
.. .. DIN 1986"DRENAFlEA CLADIFIILOR ŞI A TEFiENUFIILOR
j .. i;'..'~·~:,
.. '~". ;~'.. ,

i '1 'i- f
d' ,...,', "'!'~:::~!':"; ;, .~ M • ,
.\.

j~ Pante minim. 'pontru

11d
.li
!'I"",,~"IN
"'atlrial Iau ....nul dl
calltata d.p.d.v.
:t
·i1 ON ConduCl.·ele.' .
1,0' uzaJe;·,
Conducta
~uvi'"
naflrl
ConduCII
aplml.rll
In Interiorul
ConduCl1
Ipt uzal.
Conduci. pluvill.
.si apa mixtl
In a1.11

~t .~
In Inllliorul .. In afl'"
IUptIV. oonllr. clldlr1loi I c1ld1t11or c1ld1ri1ar cladirilor cladirilor
. "


.. -1
.s
,;\i t I Ji
.s ,II
plnlllll00
125
1:50 :":;',1.
1:6.6.7
1:100
1:100
1:50
':86.7'
I:DN
"DN"
1:0N
"':ON'

T••vI din DIN 1230·1


maL CItIITIIc DIN EN 2S5·1·'
cu mufa
.:,r :_ . . .. - .. - • AI ..•
OOmbultlbll
150
Pilit ;00
,,'
t:S8,7
1:, 1:'
1:100 1:86,7 I:DN
I:DN
j:ON
I:DN
Gradul de ,,-
umpli,. Mi
T...I din
lMI.ottamlc DIN &N 2111-'-3
cu CIPI\e Hn
DfN 12110·8
- .. .. .. • - •
- .. AI (conl. DIN
18ATIU21
0,5 0,7 0,1 Do!' 0,7-

• PlnlIII =nductal••ubl~ d.11 dflClrlderu fIIItIIInaII ION) 150 ,1 0,7


.. PanIniQCInduct....ubttran. de II ON 150 racordala 111 un Cllmln cu lCutgl"lIbltl $11,0
T·... dln
IMI. CIIamfo
DIN &N ae.1-3
.. • . .. .. .. . - . AI
® Panl'" minime ale conducltlor.
cu captIe II.. " tprQiIat.
".reltlubUre
De la locul in care conducta.prlncipaU!. iese din clădire trebuie avută
T.... dln
fi"
01N4032 - - - -. - -- - AI
1n vedere posibilitatea de Tngheţ. tn funcţie de sltua~a topograflc!
beton cu

J:!':nu,. DIN 4032 - - • .. . - - - - AI 0,80 m, 1,00 m, 1,20 m. Denumirea de conducte exterioare clAdirII
se refer! la acele conducte care se dispun Tn plan in afara limitelor
TH.ldln PIN4Q35 -- .. .. . - - - - AI construite. Conductele situate sub talpa lubealului slnt considerate
bllllnllmtl conducte aflate Tn Interiorul clAdiri!.
~~~dIn
Aptobn • . .. - - • . - .. AI .... AI Schimbarea de direcţie la oonductele subterane sau colectoare este
admisA numai cu coturi prefabricate tn condiţiile 1n care fiecare cot
T.... CIIn ~.tr,,.(M., . .. .. . .. .. .. .. - aambuI1IbI1 nu are voie sa al. ~ctt maxim 45°. Tn cazul tD.IQa.re executarea
ftbraclmant
joncţiunfl dintre con .... ele subterane este-poslbifă cu piese tur- nu
Tnvtdln
ftbraalrnent
01N1I1IO-I-1 - - .. .. .. - - - - A2
nate trebuie realizat un cimln •
La conductele subterane şi eolectoare ramlflca~lfe nu pot fi exe-
TIVI din t _ 01NII481
(JJno,aupru.
.w"",*" --- - - - - .. - AI cutate dec1t cu maxim 45·, La eonductele culcate s1nt interzise ra-
miflcaţllle duble. O: conductA nu are voie si debuşeze - in sensul
ol"meat) scurgerII - lntr·aita cu deschidere nominalA mal m!c! (excepţie:
conducte pluviale situate fn afara clâdlrll).
THVldln
lonllllrll
OIN185U·l
. .. + .. . . -
.. + AI
mutlCSMl) Imag. Simbol Denumire
TllvI din ol.1 DIN 1190·1·2 .. .. .. .;. .. .. .. .. - AI tJ:::::I :>-- ®
Pl,sA ou mufA

TuVl"
din citii
ntOlCldlbl
Apra/IIII
. . .. • . • + .. .. AI
t::::::I

t:::t8
1---< @ Pl.... cu flanel
,1,.",>

-< ®'~~~~:~·fl.n...mufl.
' .. ',

~Y@ Plee. d. blfurcaţl.


cu flln,.

VY
TI.vlU din DIN V19A4-1-a --- . . - - - .. ., _nici ~ Y ® ,1Uţ~rI
Pl,d cu mufl cu @ cu
Pleel d. blfurcatle
"VC ~ mufl
'7' Plld cu mulA cu
--- - ~

~ V ~ F!1ITIl1ic1~'
T...a U din ZufallUn,
PVCau
.xler. ondulat
- - - .. .. + .,.;-- I.:.J 2 ,tulllri
,.L® paralili cu mufe
- . --- - .Pled cu flan" cu
T.avldln -- .\ + ~rld.fl.n
..
PVCprofl1ltl

UPVC
cu irit. lraL cu
ZUlallUno - ~
- . .. - - - .. -
,L ® Ple.1 cu muti cu
"Muri d' ftan..
~ ~ Ple•• cu mufl cu
®
ramlftCltl. cu mufl
+ ~
~
@ T rllp. cruc. cu
flanş.

IWIIII
TuvI"VCC DIN 11518 .. .. .. .. - .. .. .. .. a, 45',70',90' l3:::lJ >c:::: @ Ple,1 d,Crecere cu
mufl, 1..300 + 600
~ 1'«\ Plld cu mufl cu
T.avl PloHO DIN 1995·1·2 . .. . .. - .. . .. . B2normll
Ignlfua
r.r-
\Îj; 2 ramlfiCltlI cu mufe
45",70',90' t:::= :x:::-
@ FII"" dlCr.Ctre
cu muflla capatul
.

DIN 11.,·\-2 - - - . .. - -- - + ~ @ :::c;::'#:'i


45',70',90' ===-
.
J::::::-j
larg
@ PIHa d' trlcere
cutlan,A
T.avl PE·HD ApraOarI
cu ".,... - - - - .. - - - .. - .....
:r--
t..i;\ Pi,d cu muti cu
~ ramlflcatl. cu fIan,1 t:::::-<: @ PI.sl d. trecere
.. - . .,
pro/IIII ~ flanşt.mufl
4S', 70', 90'

T'ava "" DIN 19580 . • . .. - . ~@ Ccteu mufA


~ @ Plesl de trecere
D=I. mufl.flan,1
.. .. . . - . .. '-- @ Cot cu flan,1
T.... ",.
Intllltcu
mIII".I.
AptQOare
- .. BZ
IJC]::J .>ci- ® PI.d de curlltare
y- @ .~~S:t=JII) L.300-560
ABS/ASAl
"VC-Rchr
DIN 18581 .. .. .. . - . .. - • S2
~ ® ~fi.~:I~~~iUrl) c:::::= ~._. ® Cap
ASSlASM'IC Aprob...
.. .. . - . .. - .. S2 i...J @ Cot dubiu cu flan,a _.... ~---
cu aualaxl.
'ntAriteu
+ 11:---' @ Capac
mtn.rale ~9 30',
Cel cu mufI1S',

raavlUP-GF DIN 19565·1 - - - .. .--- . -


\;31 4S', 60', 70'

@ Cot cu flanşă-mufă
--
t-_··
... II- - - - '8 Flan$ir1 oarba
Ssrnnffl""U. simbolurilor: .. pOli. n ullllZllll, - nu ~buie uIIllzalt rIJP. nu OOflspundl
I tZP Cot de trecere cu
~mufă ~ ® Siten' (pIr. miros)
CI) DomenII de utilizare a tevilor de scurgere @ Piese turnate pentru tevi de scurgere

12
NORME DE BAZA
• Simbol
0.""",1.. Unllatl e,pllcall. (d.flnilla) DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
CÎlculul cantitAtii de apA uzata
Intlrllfilll•• ploii.
r"" IItl'hli Cantitatii do pl.lia In funcil. d. CI" "' dlm.nllonHza
d. calcul comp. in"al. d. Ivac .. cu durall dl plOIII 11."nll II m Cantitatea evaluată ca maximă in ceea ce priveşte apa uzată ~s es-
Irecv.nll PllC/pllIl".r (n). te determinanta pentru stabilirea deschideri/or nominale. Aceasta
Supralall pe CI" A In' Sup,,11iI dl inllU.ntf. mllUrlla In plan .~zontal(A}. cantitate trebuie sa ia in considerare simultaneitatea fluxurilor pro-
cad ptlClpllaUHI d. p, Cit, apal. piUvlll. II scurg In Inslll. dl 'VIe. venite din surse diferite şi, in consecinţa, se calculează prin Tnsuma-'
Coellcllnldl 1 In lI.,.uI .Clllui normallv. rap.rlUl dlnl" cantflll.. do rea valorilor de racord şi/sau prin fluxul efectiv.
'1'
ICU,,'" plOII. CI """'"Inltll. dl 1Vac. " ClnUllle. 10l1li d.
ploile elin lupra/til pa CItI cad ~111II1t. Vs· K' y' IAWa + V.
V.zI" DIN .045:1815·12.
Valorile orientative pentru coeficientul de scurgere s1nt cuprinse!n
AIIux do apl V, III Flu",,1 CI volum IfIctiv care nu lift privit d.p.d.v.
alllmultlntltlUL
- @. Calculul pentru l:AW. este reprezentat, pentru diferiţi coefici·
enţl de scurgere KTn tabelul 3.
SOUrg.... aplII li, III Scurge... Iflii dl ploile do pl o IUptllaIl TfICII\I& pa cart In cazul in care cantitatea maximA de apA uzată V. astfel calculată
de ploii. oad prICIp/latliJlll o Inleneltal. I plai de 0IIcuI dttI.
este mai micA decit valoarea de racorel maximA atunci determinantă
Scurg.,,, apti V, III ~ In 1nIIII. d. ovac., ttzultlta din numItUl d. va fi cea din urmA.
uZlll abltclt drtnlfl raccWate It ...l1li. cu fu".. In CIicIII
I lImuItan.hllll. tn cazul jnstala~lIor de drenare care nu prezintă caracteristicile tipu-
rilor de olAdlri cuprinse in tabeiul2 coeficientul de scurgere Ktrebu-
. 8curgnl aplll V. "1 ~ pInttf ICUrglteI apti uzate fi acur;orta lpII cit. pIOIIt
nUl. . V• • V,+ 11,. VIZi DIN 40.,: llU·t2. ie stabilit de la caz la caz, in funcţie de utilizarea specificI..
Flux dlltIntpott V, III FNxuI CI VIIIum flxal d.p.d.v. II 0IIcU1aIot CI flP/lZInlI
caplCliL unul mijloc d.ltanaporI. 0In: DIN 404!:1"·12. Tipul clldlrll, INtalatla cH ,vacuare K
lis
VaI_ do rlCtltd AW, 1 V-..lllfentl unul oIIIIcI drtMl_1I LoeuInlll, 1'I.lIurante, p'Nlunl, 0.5
dlmttlllonttH ""taltII" doOV1CU1II birouri, şcolI
(1 Aw,a 1 II.).
Spllal' (cu Inllmll').I'I.tauranll mari, hOllfurl 0.7
Indlaatot dolCUrglll /( 1/1 VaIolII ape_ta dollplll do cIIdlrt: ruulll din _ Spl/ltorll, dUfUrI publici ',0"
lIrtstIcIt de ICUIg.II.
LabIIratoal'l tn zon, Industrial, 1,2"
Ctpta!jIIH de ~ 1/. CIpeoIttIH d. ctIaut • untllntlll. de IVIC. In -In cazul In care ea"ltJlate. maxima ~ nu llte determinanta.
IGUIIIM thulua de .plin', Iltl .up"· llU aublonliunl 1taI/oI.

Soutg.,,,11 li, 1/. Capldlllu un.llnSlIl. de IVIC. In aIIuIIIl dt umplatl ® Valori orl.ntatlve pentru ooeflcllfltu) de scurglr.
umjHM. par\Ittl flI*IL VUI DIN 104/1: ,eu·'2.

QI'Id de umpl." hltlo , Raportul cInIrt InaIU .... de umpllrt h" dlemtllUl iI,ln
cazut UMllfllllltlfl outealt. VaLdttlOOlG
DIICIhICI.... nomlnllll
OIlIaatuI d. lICOI'd 'IU llpul dolnlltaJa•• cond.dt lICOI1:f tndIIIId.
AW, CN
"- I omIm DIIIttnilI delnlltlml I IIIpII d. CIGIICIuatIln om, napotllti II
It 1 m a. ,..... ".U CI VIIoart lIfetIvtI
da p.I:50~2cn"m. Val DIN .~:lU00Q7, CIIIuvIt&. lI_r. bldlU,
II/tt II. opIIIlon 0,5 50
PluflOlllalllln
ppIoaJIII "- mm
In /ni,....
Iilllutla rugozUItIl ClII la In caJQlllOIIIt ~ dallwc
d. _ I I . VIII DIN 4~: 1810.07.
ChIuvIII de buol1lrlt pir. CItv_ (0II1uvtta. apl/a1Dr
aImpIu ti duDlU) Ind. ",...". da_II VlH plnlla 12
llalmurf .tandItd, elion, tllQlnl da apIIII da uz ClInic
DtacIIIdn
lIOIIlInIII
DN - lndIaIIor earwllill U1IIl:II CI o ~IIIOI. plaMJar CIti
la PGtrIvtKlnltllll. dt p.lIVf. ~,p/aU tumaIt.
DIICIHdetn nomInllllttbult II II apropie da VIIonII
plnllt ekG ruft UICIIe cu llllan (mIroa) praptIu
MqJna apIilIl Pir. mal mult dt eIt; " pInIll 12 kG tU" UK
1
1,5'
lOAO

70'
dHc/1ICIIIIIl1lCIIIII, ~.II elN l.az. LI mllUlllartll hidra·
ulei, delCllld_ nomJnaII /lOI1I11IIiIIIIIl In laOUI CIfIj MItklI da opIltl vua 1nduIIttaII•..citat· Z' 100'
nea_ numai dlCllUpralata In HC\fuftl aaIcuIIIi dlII
dtIoIIIcfna minim, HI. mal mICI dIdII_ CIICuIIItI din Sau..... da paI\IoIIIIl CN50 , 50
CIHohIcIIt.. nomfnIIj ou _Im "" Raportat la dIamIttuI QN 70 1.5 70
unii acttunI mulati .CItIluctu CIOIIIpUIIdl ou apt'OlIIm. DN 100 2 100
U%- DIn: DIN 4041:l8ae·l 2
c:tOIlL aparat de cllUI 2,5 100
OIlGhldttH OS IMI Clrnenllunlllnttllolll t -....) alt ""r, pItHIGr euvl dt du.. cu"apllll pIaIolII, cw. 1 50
_ori turnate, capcolot d. cImInt tic. cu lIIaIItIIe lIdmIH
CllllIIIIuIt lIab11lt1·, d••x. ClIndIcIIar de praducIIt CIdl cu rlCOlU dI,. 1 50
fIIII\I'U rIIP_lIIPralltai da HClfIUll n~.
DIn: 4CM6:1aae·12 CIClI cu lICOtd III"ct.ttollllII un rlCQld dl plnll.lm
(UngI,", " dtapull pe'" pardatllll, _tii II o -auct'
O.ICIIIdItI. OS .. mm DtaohIdIrtl mlnlmI .amiII prin lIO/I'la1lV, care IlZUIII dlII DN70 1 4D
mInImI CItIchICIIrta nICIIItI dImfnuIIl cu lbIIIIH mlnlml
admitL DIn: DIN 4a.s:1W·12 CIClI AU cuvl da du'
cu _td lndIIICI (.curg8II)
racatd In apalel. oaurgeftI pInA ,. Z m lungime 1 50
DIamtItuI Inlerlor
minim
d,. mm
tIpOIII/IIlillIItII d. ,%
DIamtItuIlnlltIoI' II In"al. da ..... CIII multi din
It IUPI'IIIII nomlnlll
CadAIIU cu.. d. "1/4 cu l'ICOIIf 1ndI,. (1CU1gIII)
racotd In lpaltl. ICUtgIrtI pute 2 m lungim' 1 70
(CIIouIIIl din DN aI_1 d1l
AIccrd 1"'" ventlkll d,lCU1gIIIll CIZII " lcurg.1II bIII <ICI
Inundtll - SIIIIIn CIII apa unII fVllU apa de pIoIM 1.. din IMtaI.
de ...0. Iau nu pot plWndlln aea_1I fie ..mln II
OIIpozJ11v dt ICUrglll panIIU IIbatalOlI't 1 50
oupralllA /Ia plilund In ClAdItI. SCUrgl,.. unul cablnllllDtllllOlOgla
DIn: E DIN IN 752·' :1812·08 cenl. DIN 13937 rllp.lrIIIlI. dtlflmln. I amllOamuiUi O,S' 40'

Supl'8lOllcllatt - - S_ln CI" apa unl& . - apa dl ploII. III cu prlllu",


din ItIItII. dl IVIC. dar nu Ijung II .uprafllI ti. In con...
"'soar (IndlvldulI)' 0.5 50

cInfl nu pnIVOICIlnundt1ll. OHCl!ldl". nominalA I


Oln: E OIN eN 752·' : 1992·08 I'ICQIdului collclor
ON
OllillnlA patjlall T. m O portiuni da conduclA p, Citi nu II medlllCl fluxul ca NumItUl d. pllOl'a plnlll 2 0.$ 70
volum. dlamllNl d, ,VIIU pinii.
pln.lle 4 I 70
pIna 1. 6 1.5 70
Plll16 2 IOa
AII' dtflnlllJ da larmlnl veZi DIN' 986 - 1
'In cazul aceslor valori de execulle dlmensionarea Ir.bui. sa se fundlmen1.ZI pe valorile ,aal •.
• In p,.~.nt: dimensiuni limitA Inferloarii

Valori de racord ale obiectelor da dranat şi valori de baz~ pentru deschiderile


CI) Termeni pentru drenarea clâdirilor şi terenurilor ® nominale ale cond'Jctelor de racord individuale (conducte de racord col<=ctcare)
TIpul unitatII IAW. NORME DE BAZA
a) Looulllfl ou mII multa OI/TJere, : ' ,: , , 5
pentru obiectele de drenat din toeta spa~lIe sanltarli
DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRIL.OR ŞI TERENURILOR
b) Loculnţ. cu mII multi came.... ' , <1 Dlmenllonarea Instalaţlllor de drenar' dupA racordul unor conducte
pentru obiBClele de dr.nal din lOat, 'spalllle sanitare, .ub pruluntl
d.r fara buclttlrie ' "

Conductele cu oglindi!. libera din urma unei conducte de evacuare sub pre·
Q'l'IOnlarl <1
pentru tOII. oblect.l. ci. drenat
siune trebuie dimensionate In modul urmi!.tor:
C.mare de hotel ~ aItâI."",an.. <1
a) l.a conductele pluvlale flu~ul de transport al pom~e!~~Y'p se adaugă la
pentru 10111 obl8Otlla dl dranat scurgerea apei de ploaie Vr . ' ' ,
8) l.a conductele de apă uzată şi mixta determinanta este intotdeauna va-
If' Valori dl rlOOl'd aii unor un~11I anumiti (pentru conduct. eu olda,. liberi,
loarea cea mal mare - transportul prin pompe sau ,restul cantita~1 de
\!.J co/moare şJ IIJbllrane)
V.lorl de raool'd reduta ' . , apă, cu condiţia ca, la insumarea lui Vp,cu Vm resp. Vs sa nu se atingA
in cazul situa~lIor de solleltare ImportantA conform tabelului 2. pentru umplerea completA a conductel subterane sau colectoare. Verificarea
mAsurAtori trebuie luat 7n co~ld""Jlre afluxul de apA ~ resp. fluxul de prin calcul a umplerll complete trebuie fAcuti!. numai la conductele di-
tran~rt al pompei I?, sau scurgefea apei de ploaIe V;. Jn aCieste sJtua~1 mensionate pentru un grad de umplere h/dl- 0,7. In cazul In care mal
nu se efectueazA transformarea in valori de racord AW. . multe pompe de apă uzatA solicitA o singuri!. conductl. subterani!. sau
colectoara atunci fluxul de transport total al pompelor poate fi redus de
TIpul cazului dllOltcltara Importanta Fluxul dl oalcul ex. fiecare pompA suplimentar! este prevazuta cu 0.4 Vp.
SpIllfolMl " ~rl fn uri. Aftuxul de .pl ~ Dlmenllonarea Inata'atfllor MapA uzatI- conducte de racord
LatIoretoare Alluxul de 1111 "
-@ .
Inltalafll d. evacuJre conform DIN 1899 - 1 pina J. - 3, Aftuxul d, apa "
Pentru racordurlle Individuale ale chluvetelor, lavoarelor şi bldeurllor care
DIN 4040 -1 ,,- 2 " DIN 4043 nu prezintA mal mult de trei modlflcarl de direcţie (InClusiv cetui de eva-

mtll d. splJll rufe " v_


Pompe ele dranaj, InltaJ.~1 d.lVlCUlre llaclltlor, auto-
miri CII'
1111. da IVIO. prin conclucta IIJb prttlun.
"ni
racordatala In-
FluxUl d. tranlport liP
alpomp.1
cuare la clapeta de reţinere a mirosului) poate 11 executat! deschIderea no-
minalA ON 40. Daci aTnt prezente mal mult de treI schimbari de directie.
recordul Individual trebuie executat cu deschiderea nominala ON 50. '
Cantltall. dallll plLI'MI11n IIIItIIaItIlt mixte Scurg. apel d. ploile V,
Conducte Ml'8OOrd coltotaare - @
® Cazurile dl lolloltare Importanti
:"\ "0
La conductele de racord colectesre cu deschiderea nominalA ON 60 şi
care nu aTn! ventlJate lungimea conductei.J. Incluelv racordul individual cel
mal departat nu are voIe s! depAşeascA max. 3 m, la acelea cu deschide-
DNlnr;:rtcu
RICD1duIIlt IndMduIll CtlIe de rea nominalA ON 70 max. 5 m şi la cele cu deschIderea nominalA DN 100
d1IPunt" (fArA recorduri de closet) max. 10 m; diferenţa de InAlţlme H trebuIe sI. fie
mal mJcA de 1 m.
Crlterl eli cillpUnItI "'tlJ&I
Vln- ilin-
lllat La conductele de racord colectoare cu deschiderea nominalA ON SO şf fun-
Obi.ctel. da drenlt DN
eIIbct ~m.L Inll!'ll- f NumIRII glme L de pina la 6 m reap. Ia conductele de racord colectoare cu deschi-
mI) mI da,
aoturJII
DN DN ,1
derea nomlnaJI ON 70 o lungime L de plnl. Ia 10 m şi diferenţe de
~lnlla3 4Q 4Q
tnAl1lme H de 1 pinl 3 m Tnceplr'ld cu porjlunee descendentA trebuie
4Q plnlla3 pfn&1a 1 aleasl deschiderea nominalA Imearat superioarA sau trebuIe prevlzutA
Lavoar, puti 3 eo 4Q
c:hIuvell, Il8IIU p.... , ventllarea.
bideu 4Q -:. ';, 111.1 ptltt3 70 se Conductele de racord colectoara cu lungimi de peste 5 m, deschiderea no-
plnala3 ,1
mInalA ON 100. racordurl de closete diferenţe de fni!.Jţlme H de 1 m sau
CIcli II'" mal mult trsbule ventllate:
- rac. II cond. cIdere 1Ib. 40 pina 111 p.ll0.2 lImJ. 4Q 4Q
prlnl'B lIIf
- DN cond. Ciad. liberi 70 Conducll d. racard collCloar. ON In raport cu
crlt.rille d. cllapune"
ptn." 3 p.IaD,21 ee 50 l:AI't; CrIItrlI de dlIpun.,.
flrl maxim 1dmI4.
Cadl 50 pult 3 p".l Imi- ON
ou racord dIreot au lIIf 70 se newn- vtn- L.un;Im' L lnllţJm. H nev.nUlat vanUlat
plnlla 3 tillt UlII miI m'I ON DN
Cada ou racol'd
1. KUrger. dl pardall'" 40 p~naJa3 p.llo,2I
Il,.
NmJ.
tIII
4Q 40
1
;
-
1,5
50
50
Plnlla 3
plnlla
Plnllal
e ,. Jr,.1It 1
so
70
-
50
nll13 d, la o&cI. Bberl
SCUrg." de pal'dOHail
(de 0IdI) , 10
, pfnll15 p!nl" 1
pulU palti 1
fIrt
fImf.
70 10 G -
4.5
70
70
iHla 5 pina la 1
p8IfIl
70
100
-
70
cu racord cadlHu d~ llU tl/l 100 70
3 pIn'la 10 plnlla3 ~.Ia c:ld.1btrI
plnll.,0 pin. la 3 pIna la 1 100 :.
palta1 firi
se
18 - 100
fIrlWC
p/nlJa10
FlaaordurllncJllliduall SO pellt3
plnl It 3
"m~
tI~
7Q
J::~ - 100

Racol'durl individual. 70
pe.It 5 pIIIIl
.IU 100 70 - 1,5 SO PII- e 'fU .13
p11113
fiii
- d 70 puWl0 'fU pta113 vantlllr..
ItrIcIl'IIC:l8II'l

Flacol'durllndlvlcfuall
pfnl" 10 plnlla 1
pe'" 10 p81\11
/Imi-
tii!
100 100
- 25 100
flriWC p"t.,0 •• u p.ltla
tJtl olCllt (WC) 100
IILI
p!nIla 3
121 100 16 - 100
cuWC pinII. 6 plnl" 1 100 -
ClCllllt(WC) 100 iplnlll5 plnlJa 1 100 100 - 2S 100
cuWC PlltlS pI.181 Venfllarea liriCI nlOlllrl
Clollt, (WC).
mlX. 1 m eII.tema
orizontalI. DTntl. clderea IIb.
100 - plnlla5
palti 1
plnl "4
firi
UmI-
tiri
100 100 - "'8 \!:laII Venlllarea lIrlct nIOftarl
WC cu un lavoar (W1') la perter
ventil.,. 3 ~
100 - H maxim 4 mpulll conducta culca"
Fllcordurilndlvldu.'. lOat. Piste 3 - dlat.nta WC.ulullall d' clderaa bit maxim 1 m
strict MOilarI

"~
~
II

f~ 3
H OIr.rt/lţI d. Intl~me d. 1. racordfJJ ,. o
conductA v.nUlati pIn. Ia Clapele de rl~ne·
re a mirosului I obiectului drenat Imaginea 1
l. l.unglm•• d, conducta dalfl,urall pinA la Imaginaa 2
1. L 1 clap'll da re"n.,. a mirosului

Lunglmile ,1 dllarentel, da inAltime maxime adml$8 penllU racorduri individual.


H Olle,enla de inălţime de la racordul'. o conductă venfflata [de cădere libera, colect. sau
sublerana) pIna clapet. de reţinare a mirosului situata cal mai sus
21 Numarul de coturt Inclusiv cotul de evacuare al clapetei d. IIIInare a mirosului L Lungimea de conducta desi!;",at! plnă la clapela de rellnere a mirosului

® Deschldertle nominale ale racordurilo, individuale in raport cu criteriile de dispunere ,@ Deschiderile nominale ale 'acordului de coleclare In raport cu criteriile da dispunere -

14

DN ')

d'mIn
mm
70'" 68,2
V.
Ils
admis.
1,5 9
K. 0,5 Ils
NumAr
max. !AW. maxim IAW. maxim IAW.
de closete
- 5
K.O,7/15
Numar
de cfoset.

e
- 2
K.1,0 Ils
Numir
maxim
de closete
-
InstalatII de evacuare a apelor uzate
NORME DE BAZA
DIN 1986, DRENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR

Deschiderea nominală a conductelor de apă uzată trebuie sa. fie min.


II
100 97,5 4,0 64 13 33 16 4 DN 70. Conductele de apll. uzată ventilate se dimensionează conform
125 115.0 5,3 112 22 57 14 28 7 - <D. Deschiderilor nominale aferente conductelor de apă uzatil cu-
121,9 6.2 154 31 78 20 38 10 prinse Tn - <Dle sTnt asociate. sumele valorilor de racord pinA la care
160 146,3 10,1 408 82 20e 52 102 25 pot fi solicitate conductele de cădere lncauza. In plus, pentru a evita
.) Vezi .xpllca~iI •.
") Nu pot fi racordate mal mult de 4 scurgeri de bucatarie - pag. 13 ® la CI conductl problemele In exploatarea conducte lor de cădere a fost limitat numărul
da cadere separata (conducta de bue!t4r1.). de closete ce pot fi racordate (obiect de drenat cu un flux parţial ridicat
G) Conducte cu cadere pentru api uzatl cu ventllire princlpa"
de materiale solide şi de apă). De asemeni, a fost Indicată şi suma A Ws
- pag. 13 care rezultă din scurgerea apei uzate Vs.
K.0,51/. K.0,71/. K-l.0 III
Conductele de apa. uzata cu ventllare secundara. pot fi solicitate cu o
scurgere de apă uzat! mal mare cu 70% in comparaţie cu 'cele cu ven-
CN ., V.
Iia NumIM Numarul Numlrul tllare directA.
cii,,*, max. IAW. maxim XAWa maxim l:AW. mlldm
mm admit. decto.... decloHl8 de ciose. Conductele eubterane şi coJectoare (conducte .de apll. uzată culcate)
70'"
100
88,2
97,5
2,1
5,6
18
125
-
25
9
S4
-16 4
31
-6 trebuie dimensionate conform (hldl • 0,5). Conductele eubterane din
afara cladirilor cu deschiderea nominalA mal mare de DN 150 pot fi di-
125 115,0 7,4 219 44 112 2S 55 14 mensionate conform (hldi - 0,7).
121,9 B,7 303 61 154 39 76 20
Valorile scurgerii la umplere parţială la conductele cu pantă minlmil/ml n
150 145,3 14,1 795 159 4De 102 199 50
(vezi. şi DIN 19S6-1 :1986-6, tab. 4) sTnt marcate in raport cu locul de
<J V'ZI'Xf,:IHI" .
-<J Nu pot racordatl mal mult de 4 scurg.ri de buolllrie - pag. 13 ® la o conducta amplasare In conducte situate 7n Inferiorul clădirII respectfv conducte ex-
de ctdere laparall (conducea da buolllril). terioare. Valorile amenaJărli in trepte pot fi utilizate la dlmenslonarea
conductelor numai 7n cazuri individuale justfficate (vezi, DIN 1966-
® Conducte cu Cicli,. pentru sp4 uzata cu ventilUllaterall
dlrectl .au Indirecti
1 :1988-06).
K.O,/I 1/1 K. 0,7 II. K.1,OIl. Dlmenslonarea Instalaţlllor de evacuare a apelor pluvlale '
~ Dlmenslonar.. scurgerII apel de ploaie' Dimensionare.
CN .) Ila NumllrUl NumllrUl Numlrul IntenaltlţJl de calcul. ploII
din. max. IAW. maxim IAW. maxim IAW, mlldm Scurgerea de pe r suprafaţă pe care cad preclpitaţllle trebuie calculată
mm admis. dleIoHlI de clolIItI dl CIosete
70"' 6U
100 97,5
2,e
6,e
27
185 37
- 14
IM 24
- 7
48 12
- rn baza ecuatlell.§) .
II!\
~
• ..!!.{& •
v,.-1/J·A·10000 mlls
125 115,0 9,0 324 65 185 41 81 20
121,9 10,5 441 ee 225 se 110 28
In care: lIr reprez. scurgerea apel de ploaie In I/s;
150 148,3 17,2 1163 237 1104 151 296 74 A reprez. supraf. aferentă pe care cad precip. In m2;
-) VezlexpUoajIIll. 'T(n) reprez. Intensitatea de calcul a ploII in lI(s . ha);
") Nu pot 1\ racorclatt mal mult da 4 scurgeri de buoltlrft - pa;. 13 ® la o conductl 1J1 reprez. coeficientul de scurgere, conform - ®.
dl ctdtrl.HPlrata (conductt de bucAllrit).
Conductele de apa pluvlalA In şi din exteriorul clAdirii trebuie dimensio-
® .Conducte cu cade,. pentru apa uzata cu ventilara secundara nate de reguli in raport cu o intensitate de calcul a ploII de minim
SOO lI(s . ha). In acest sens pot fi utilizate ecuatiile (9) sau - (g)
TIpul de luprafete Cotf. d, scurgl,. pag. 16. Tn cazul unor Instalatii de drenare a acoperişurllor de dimensi-
1/' uni importante sau sltliate Tn interior, in compietare la DIN 1986-1:
Suprafeţe Irnplnmellblle de IX. 196a·06 trebuie prevăzute scurgeri de urgenţă suficiente. Ca abatere de
- acoperişuri> 3" panta
- aupraf. dl beton, rlmpa la această regulA sTnt valabile urmatoarele:
-
-
-
-
supllf. conaoUd. cu rosturi etlnf811
Imbraclmlnţllafaltiee
Plvaj cu IOIturi umplut.
acoperi""rI c3- pantl
} 1,0

0,8
- pentru conductele colectoare şi subterane din Interiorul clAdirllor, de
comun acord cu autorltlţfle locele, poate fi stabll~a o Intensitate de cal-
cul a ploWmaJ mic! dar nu sub .,ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5)' 1n
- aeoperl,url cu pietri, 0,5 acest caz, pentru scurgerile de acoperiş mal mari (IncepTnd cu aprox.
- ICope"'Url plantatal! 5.000 m2) este necesari realizarea unul calcul de suprasolicitare pen-
- pentru plantaţ" intenalve 0,3
- pentru plantat" IxI,n.lvl Tne. cu 10 om gros. 0,3 tru evenimentul hldrologic care trebuie evaluat În forma unei .ploi de 5
- pentru plantaţii axllnslvl ""b 1Oom 1iIIOI. 0,5 minute" care se produce la flecare 20 de ani '5(0 05)' in măsura in care
Supraf. pa",aI permeablle ,1 capaclt. de .Vle. redu•• a,utorfta.~le locale nu dau indlca~1 Tn ceea ce prIveşte cantitatea de pre-
- pavaj din pavlle de blton pe pat de nlllp nu zgurl. clpita~1 calculeJe pot fi bazate pe valorile - pag. 16 @, Tn limitele do-
suprafete ou dall 0,7
- pavaje cu roaturlla > 15%, meniului de suprasolicitare forţele de reacţie care apar trebuie avute Tn
dllx. 10 x1 Ocm şi mal miel 0,6 vedere la dispunerea conductelor conform DIN 1986-1: 1968-0e.
- suprafete legate cu apl 0,5 - Conductele de apll pluvlalA subterane, situate sub suprafeţe care nu
- locuri dt Joaol ptr. COpii p./1fai consolidata 0,3
- terenuri de aport cu drenurl trebuie protejate faţă de inundare pot fi dimensionate in raport cu o in-
- supraf. mat. sintetice, gazon .Intetlc 0,11 tensitate de calcul a ploII mal mică, deex. 200 I/(s' ha), darnu mal puţin
- supral. fise 0,4
-gazon 0,3
de "ploaia de 5 minute la 2 ani" '5(0,5) şi de comun acord cu autorltătlle
locale. . .
Supra!. plrm.ablll cu capacil. da evac. nl'lmn/tlcatlvl sau
nuia de IX. - Diferenţele de intensitate de calcul a ploii rezultate Tntre ipotezele de di-
- parclrl şi terenuri plantste mensionare dlfer~e pentru drenarea imobilelor respectiv pentru drenarea
- pardosell din pletrl$ SIU zgura, pietriş rotund Inci. cu aşezării trebuie eventual compensate prin reţinerea apelor pluviale pe
consolldarl parţiale ea
- alei cu supraf. legata eu apa sau 0,0 parcelă la o ploaie de minim 15 minute (eventual prin infiltrare, inundarea
- acclIse earosab. şi parcari individ. cu daiaJ suprafeţelor care nu suferă pagube, bazine de reţinere ş.a.m.d.).
Inlerbat :.. Acoperişurile speciale, de. ax. acelea proiectate pentru a fi inundabi-
11 Conform dlrectivelor ptr. proiectarea, execuţia şi intretinerea plantllliilor ele acoperiş le, trebuie etanşate pînă la cota de inundare şi trebuie execulatecon-
- directlvele pentru plantatille de acoperis -
form calculelor statice aferente.
@ Coaiieienti de seure"re ,p pentru calculul scurgerii apei de ploaie V,

15
V,
,.3001/(5' hal ,.400 I/(s . ha) NORME DE BAZA
Ils ID-l.0 v,.O,S ,,,.0.5 ,,-1,0 ".O,S m.0,5
DN ma. A A A A A A
DIN..19S8, DR,ENAREA CLĂDIRILOR ŞI A TERENURILOR
'admis. mi mZ m2 mi mi mi
50
60')
75
0,7
1,2
1,8
24
40
60
30
' 49
75
48
79
120
18
30
45
23
37
5S
36
59
90
Localitatea '''(II
-, Intensltlll ale ploii
'Il...) I '''0.115)

I/(a , ha)
80') 2,6 86 107 171 64 80 129
Alzey " .. 114 '" ' 254 540
100 4,7 156 195 312 117 146 234
Baden·Baden 120 267 569
116'" 7,3 242 303 485 182 227 3S4
317 507 190, BltI,rfeldO) . S5 212 450
120'" 7,6 253 238 360
125 6,5 , 263 353 565 212 265 424 Bonn 108 240 S12
150 13,8 459 574 918 344 431 889 Sraunll;1 9S 214 455
200 29,6 988 1233 1972 740 924 1479 Srem.n ,', 10S 240 512
., Dlmen.lunl conf. DIN 18480: Pentru conducte pluvllii din tabll valorii. din tabel eremlrhlVln "
.. ~:~; 117 260 554
"
SI bue.zl pa ,curgeri Tn forml d' pnnle (flUtUri).
") Oorespunda DN 125 dU):l! DIN 19535-1, DIN 19538, DIN V1SSS0 şi DIN V19881 Sremerv6rde 102 227 3Si
'1' Supraf.,. pa car, cad precipitaUlIe care pot flltrtbulte conduelelor }:IIuvllll cu Cllburg 132 294 825
\.!..I cldere libera ,1 conducteler pluvlale de racord eu ):lInte minim. (/.... 1,0 cm/m, Dortmund 120 267 SSS
hldl -0,7) .
Indiferent de calculele - <D deschiderile nominale ale conductelor dispu- Orudln' 102 227 454
se subteran trebuie sA lie minim DN 100. EI"" 98 214 485
DrII...... ICoperl,urllor cu flux 8ub prulune Fllnsburg 100 223 474 ,
Pentru acest sistem sTnt necesare argumente hidrologice referitoare la FrankfurtlMaln 120 ' 267 589
obiectul1n cauzA, Pentru dlmenslonarea instaJa~el de drenare sub presiu- Garmllch-Partenklrch.n 200 445 948
ne Intensitatea de calcul a ploII trebuie sA fie de minim 300 I/(s • ha). Gtiunldrchln 120 267 589
Tn mAsura in care stabilirea scurgerller conform DIN 19599 nu este GleSen 120 267 569
depA$ltA, cumularea din zona scurgerii care este necesari pentru aceastA G&tllngln
.. ';.,
9S 454
218 ,.'
funcţiune 'nu este considerata o Inundare a suprafeţei de acoperiş. -
Grambek/Holst. 117 260 554 '
Aooperişurlle speciale, de ex. cele cu Inundare proiectatA, trebuie etanşate
şi dimensionate din punct de vedere statle pInA la cota de Inundare.
Halll" 84 167 398
La dlmensionarea instalaţiilor pluviale sub presiune fnAl~maa ele cane se Hlmburg 99 220 489
poate dispune este considerata ca fiind maxim distanţa dintre scurgerea de HlnMClllr 100 223 474
-
acoperiş şi planul de reten~e.l..a reducerea deschlderllor nominale ale con- HenMClltr-Langlnhlgan es 21S 484
ductelTn sensul de scurgere sTnt admise abaterile de la normele din DIN HOmburg (SlIrf.' 131 292 821
1956-1 :1988-06, secţiunea 6.1.2, atft timp clt exIstA argumente hldroJogl- Idar-oberatlln 125 278 592
ce. I..a scurgere, adicA la trecerea 7n conducta subteran! sau colectoare
care funcţloneazA prin cAdere 1,lberA, trE!bule asiguratA transformarea'
Ingofetldt
Jever
105
74
234
lee
498
351
-
energiei clnetlce Importante prin reducerea vlt8zel de scurgene la C 2,5 m/s. K/lln 97 215 458
Intenaltatu "plallor ele 8 minute" eeloul8t6 conform aletlmUlul ba- .. "~,,
Konstenz 150 334 711
ut pe coeficientul ele timp ..
Ca exemple de .plol de 5 minute" care, la scar! regionala, .Tnt depAşlte Krefeld 112 249 531
- Tn sens statistic - o datA la doi ani respectiv o datA la 20 de ani, sInt Lamparthllm (H....n) 129 267 611
prezentate evaluAriie .urmAtoare extrase din foile de lucru ATV (Condiţii Ung," (Ema) 130 269 B1S
tehnice de contractare a lucrArilor) Aii 8, tabelul 15. Se atrage atenţia Lel}:lZlg" 97 218 480
1n mod deosebit asupra faptului el 1n prezent aceste valori sTnt pre- LOlhtlm (SlIn.) 139
..
309 a59
lucrate in raport cu valorile de precipitaţii modl1lcate. Tn cazuri justl1lcate LObtck 108 23S /l02
in mod special, Tn care conductele de drenare a terenurilor se dlmen- Malnz 117 2BO 554
sloneul!. in funcţie de aceste Intensltlţl ale ploii trebuie utilizate valorile M!!nch.nglldbach 105 234 498
prezentate in ultima ed~ie a foiior de I.ucru ,ATV A118. ..
MOhlhaualn" 87 194 412
Intensitil.~ de ploaie care sint depA$lte anual "5(1,0) pentru T .15 minute
MUnchen 135 301 640
conform Flelnhold şi al evaluArilor noi din folie de lucru ATV A118 şi in-
tensltAţile de 5 minute rezultate in consecinţA prin calculul bazat pe co- Munltar-Lagar 100 223 474
eficientul de timp. NlumOnltar '111 247 52e -
'15(1) Ploaie de 15 minute care, statistic vorbind, este depA$ftA o datA Oldenburg 108 240 1512
pe an. Constant! de asezare conform loii de lucru ATV A118. O.nabrOck 150 334 711
AceastA intensitate a ploii poate fi utilizata la dlmensionarea con- P....u 123 274 583
ductelor de drenare' a terenurilor numai Tn cazuri cu justificAri spe- RO...lshalm 130 289 /l16 -
claie. S••rtand (allglm.' 135 301 640
'5(0,5) Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depăşitA o datI!. Ia
Slarioula 138 303 S44
2 ani. Sprendllng.n 133 296 630
'5(0,05) Ploaie de 5 minute care, statistic vorbind, este depăşită o data la
Stuttsart 128 280 596 -
20 de ani.
Dlmen_lonara. conductelar da ape mixte TorfhaualSoliing 119 265 564
Scurgerea apei mixte Vm care este determinanta pentru dimenslonarea Trler 131 292 621
conductelor de ape mixte se compune din scurgerea de apă uzată V. şi TOblng,n 200 445 948
scurgerea de ape pluviale V. aferente. Ulm (Donau) 140 312 S63
-
Vm .. li. + V, In Ils Wetzlar 122 272 578
Wllhelmshaven 85 189 403
Deschiderile nominale pentru toate conductele dispuse subteran trebu- Wolfsburg 112 249
ie să fie de minim DN 100. Deschiderile nominale pentru conducte sub-
531 -
-1 Acestevalori au fest extrase direct din Reinhold "Regenspenden in Deutschland
terane pentru ape mixte În afara clădirilor, racordate la un cămin cu scur- IG,undwsrte fOr die Entw~sserungstechnikl' - ,Intensitati ale ploii in Germania (Valori
gere liberă şi peste DN 150 pot fi calculate conform (h/dl - 1, umplere de baza pentru instala~lIe de drenare)" GE 1940, -
completă fără presiune interioară sau exterioară), zg} Intensllatl ale ploii
-

16

1 Racardla gue
2 Instal. princlp, de
inchlder. gaze
3 PiesA de Izolara
4 Robinet delnchldare
5 Contorgan
S Compensator pot.ntl., .
DIN 1988,18012, DRENAREA CLADIRILOR $1 ATERENURILOR
NORME DE BAZA
La locuinţele unifamillale şi cele pentru douA familII nu sint necesare spaţii pentru
racordul clAdirii. Spaţlila de racordare a clAdirilor trebuie prelectate cu acordul In-
treprinderilor de alimentare " evacuare, Spaţlll. trebuIe sa fie accesIbile din spa~1
II
7 Tevi incllzlre . general accesibile (de'ex. casa sCArii, coridorul pivnitei) sau direct din exterior. Nu
B TeavA da canallzare este admis sA fie utilizate ca spatII de trecere. Trebuie dIspuse pe peretele exteri-
9 Priza ,. plmlnt d. or al clAdIriI prin care trec conductele de racord - (il - @ . PeretII trebul,e sA
rundaU' corespundA clasei de rezistenţa la foc de mInim F30,
1O C.s.tI dl record .
Uşile trebule .A fie d. mInim 65/195 cm, Jn cazul In care exIstă un racord la ter-
electric
11 Cablu tallfon m01icare uşile trebuie pravazute cu foi de uşA pIIne. Caca existA racord de apA sau
12 Paratrilnlt
13 pollbml. de ventil.,.
14 Fllcord d. Ipt
s,
la t.rmoflcare Isle necasarl o scurgere de pardoaealA. Spaţiile de racordare a
clAdirilor trebule dlspunA d. ventllare directi din .xterlor. Temperatura IncApe-
rii nu trebuIe al d.pl.eascl 30·0, Temperatura apel petablle nu trebuIe si.
-(j) depA,eascl2S"0. incaperea trebuie feriti de Inghet, DimensIunI de IncAperi: pInA
la cea 30 unitati de locultltermoftcare pentru cea 10 unftlţl da locuit: Il~m.a liberA
I!ff§ a1,aO m, lungime. 2,00 m, !nl.l~mea 2,00 m - (il. PInA la ocaSO de unlllţl de
S"_I11_ locultllermeflcare pentru cea 30 unllitl de locuit: li~me 1 ,SO m, lungime 3,SO m,
A Inliall~1 d. anten.. . InAl~m. 2,00 m. NI,. de racord eate preVlzU1J. pentru locuInţe unlfamlIIale firi
Be Inlial~' d. pitatrilnet eubael, perete" de racord pentru clAdiri cU plnlla 4 unitatI de lecuit, IncAperea de
/ Legare. pamint resp,
Incapere pentru racordarei ctldlrllor cont, DIN 18012 'e;, lipim, d. funda~1 racord pentru elAdirl cu mal mull d. 4 unltA~ de locuIt - (i),
pe F Ineta\a1l' d. tll.fon
G rllvldegu.
H T.avl de fncAlZlr. 10uIti
pe Cablu d. p~ contoar
V Cablu d. record ,.
o rIfII cu prollotf. prin
Implmlntlrt
W Conter de apA
I Pl... delzollrl •
condUCIII dlgu. ClTo'r'n'I-JI'IICatl~
L FlIIt lun;
P $Inl de compenaare 1" : olÎrent II. 200
e petenUliulul 20uatad,
® FI Tllvl de canallzere
S CUlta dI racord ptr, ~mw~moo~1m 3 GUI
fIU ~rd
curent delnalll tina. 4 $Inl de

~f:.:~

«! II 7II--H «!
Vedere
(2) NI,1 pentru racordarei clidlrltor

Cond. sub prea,


1 Cimln d. vtzItart cu ctap.tI de
01,0 rlten~.
2 Canlllpl uzatA
3 Canllape mixt.
4 Canll ape plUYIal.
6 Rlcord d. apt
8 Racord ele gue
7 Racord de termoflc.
8 Racord eI.ctrfc
9 RacordP.

® Racerdurl de cladiri

SIa\. trlMV DtIchId.,.1Ib«t !LWl


GIIIIIn • eIm/rMIor, In m
pir. o1dI_ • oImIMIor de -ten-"I.
Pian de IV r'lll
.~,;,l,~.: : Vlndlltl pettl acoperi,
. , . , ••• I 1 •• • ••••••••••••••

l- • 0iIm plnIla c o.a _.,.,.....,.,.._-..,....(==~:::...,..~':$: .,:1: Buci. d. ret.n~ •


I-
... .... 0,1
....
Muchia luperlall'll capaculUi de II ,: : : : ' ~ ,

7el d. curltare
8
c::::::I
0,1
-
0,1.0,1
1~
0,8 x 0,8
0,1. ,
clmlnul canallzAril publIce
Ccnd. lub pr._
~
.-: I
,~,;~
'1,~
te
fltl~1IIIIINI cu liliiii" urc. TI/pi cond. d.record '\. '
I
ex.mplu racerd articulat
-'1oImInulul,
"eIt8 2 mclmllllfe
Intllfmt dl fuGrU . . talpii
dlamelN de 0,8 m.
pot ft IIIfUH la un
..... sz
TII,; Cllnallzlrll publ.
.....
~l§ _, _..
....,O;; ~ 1l!l. J. ,,~
Clmln dl vlzftare cu ® DImensiuni de cAmin. ~ @ Racord la canalizatea publici :::~ .. ~" m. ".
racord .rtIculat '",''' .~"i"-1:l!1 .. ;:1NZ
-800
l:~~~ ~ :'~ ~ ~j'
1 Ventilltl m.canlel
balaIWC 1000
300 x300 ~~t::.·
Bazin de pompi ...,~':f
~AXB
r
..··· .. ·.......... ·.. ·...·:·:,:·.

.i:
2 Api uZlti 1000
3 Tur Incllzlre DN 25 .
4 Retur Incllzlre ON 25 Capac. 1nll\. transp. In m Dimensiuni In mm DNz
5 Apa clldl ON 20 transp. În
6 Clrcula~e ON 15 3 7 14 A B Zlntre mm
7 Apa rece ON 25 LocuInta unlfam. m3/h 47 12 - 1000 1000 450-500 100
... @ Locuinţă colect m3/h 64 22 - 1800 1300 700-850 125
Ansamblu mare. m3/h 144 100 18 2600 1950 800-900 . 150

® Ghena de instalaţii ® Instalaţie de ridicare DIN lS8e·T31,4045

17
Simboluri ,1 eemne pentru conducte ,1 obiecte de drenar. NORME DE BAZA
. DIN 1451, 1986, 18460, 14462
DIN 1988 CONDUCTE DE APA ŞI DE CANALIZA RE

.Plan Vedere Denumire Plan Vedere Denumire

('.j\ Conducla de apt uzata ® PompA d. dranar. de subsol


-DS- \!..I Conductel. lub presiune
se march.azl cu OS
I
a;.. Conductl plwI,'1 @ Inslatad. de ridIcare afeealelor
~I ."g; Conductel. lub prellun.
I
II march.ulou OR
K ., @CadA
® Conducta dt ap. mixte
D
-
.... -
11
t4' Concluctl dU,nUlar., Indicaţii d•
\:1 .en. CI" (!} de IX, Inolplnd "
d.s~urfndu... ueendlnl
@ ~avoar, ehluveta de bale

@Bldeu

o In raport cu ~pul d. conductl ® Conductt de cldll'l @ Pisoat


Indicaj/l de lin.:
1) IrIclnd Incolo
II) Inctp." delt. dIIcInd.rrt
(8 Plloar ou olltlra automati
~
c) VIIIlncI d. lUI ,Ilncntlndu·..
ci) InoIp." dett...oenclent '.

t ® Schimb d. material da conS1NC\la ~

O
a v.. d. clollt, dlapua pe
"8 lIardOllalA

1 <!) Inchldare d, CIoP~ de ,..vi


re,vI dI ourl.ţar. ou dllchlde", ~ @ V.. de c:fOHt, Ilqat de parata
® rotundlaau dreptun;hlul,rl
.CJ D ® Chiuveta de d.verlllre
.® Clpte d. ourlţart
@ ScI'IlmbIrI de delchlde", nominalA rn @ Chluvlllllmpii

® FIII_ de mlroa
t.p;\ RIGola dlsoura'''' sau CI. drenll.
rn @.Ş OIIluvell dUbla

\!5' llrlreten1le d. miros -@J @ Mqlnl d, SlIllat vas.


f13\ FIIgoll de acuroere Iau dl dren.,..
~ ou reIIntIt d. mll'OI
14' Sourg.", ou Inchide", d. rll.nţI. -@) @ Mqlnl de spllat
'O penIIU apl firi. fllClll
® Seplratar d' grblml -rn @ UlcAlClr d. rufe
@ Separator de amidon @ Clspozltlv cit cI1maUllrt
-<ID- -m- ~ SIjIIIt8IDr d. benzlnl
IJ..!I (ilparator de Hchld, u,oa",'
tnI Sta~. de epurare !E::t. ConductI apa IncendO, L - -
-@- -m- @ 0Itp0zIdv d. ~n.re I nlmolulul 1;:)' mici. alst. cu 2 etaje

r:i'i!I SIsIIe de epurare


~ud6 .

!SI Conduotl apllncandll, FNT


~ -W @ 8eperator dl acfzl ~ miel, 1IIt. multletalat ~ udl-ulcatil -

~ Conductl apa Inclndll, FT


-®- -m- ~ Separator dlllchld de IncAlzire
'el (.llIlIlIor d.Ucnlde \JŞOII')
~
~
Stati' de epurare
mIci, aflt. multletajat
~U".II ------
F SPFI
hr" !rir @ Barilrl. dl lichid d. IncAlzire $ Stalle d. epurare
@ Conducta sprlnkJer
~ mici, ,lat. mult/etalat
~ Bariera da lichid de IncAlzlr. cu
'>el fnahld.re d. ratenti. l.i'i:II PUjabsorbant,
IŞ groapa de sourgere
@ Inltala~8 aprinkler
~ Inchidere de retenţle p.ntru apA
~ fllrt fecale
~ Inchlder. de ratanţle pentru apa cu
@ f.Hdrant subteran UH
lE:" fecale @ Instalaţie pulverizare Jrt
1J.l
M2I Camin ou scurgere libera (reprezentat @ Hld'r. suprateran OH
'el cu conducta de apa uzata)
Flscord stingere
fs1\ incendii - WH @ Instalaţe slroplre
® Camin cu scurgere inchisa I.:::Y Record furtun

18
H
Ci) Conducta
®
d••pl -
MIt....a pc,lIiei pan1rU o
armatura delnchicl.....u
2 de muc", ...
- 3
Sltlpung,,' d. pll.te
@ .au pl.n,.u cu I.avi d.
"",I.elle li ..a",.r.

® Inchicll" d. conducta
~!

Zl
@
ca.. I@ •cu Indl·
.."a prtllunll dl
5 Intra", ,1 d. 1.,lre In
bar

~ V.nUt dl lcurg"'.
NORME DE BAZA
ALIMENTAREA cu APĂ
DIN 1988
@
1
v.nUI d. gcI1rt
0' .,mlturt ) ~t;ltu/I dlta,.blll. Inilollll' d.
MIrc.;'i pozltlal plnl,u o
d. IxtrtC\l.
in g.n"l1 -CiEJ- @ dlduriz ..., Inslalalil

ţ7 ® lat.rt. d. perete d. dll.llnlurl

) o ~gaturi dll.1IbIIt
TIpul tit It;Iillrl poli' n
Indicat llmpllllcat prtn
pralCUlllrf
'.
-fliD- @i:JH~ .,
I ®~g.illrtll" V legltl".l_baia
O ®
Q.II~ ItgIIurl cu tIIa, pa

A ® Pompa

®
dreapta.lllnx,a B&I.rl. VlnI.1I1
~ ®. ~,gtturt prin !unun F IqliIIrt cu .n,a
KU c:upiIj • r---'--'
(1) Apartt firi parti
M ItgllUtl cu mUlI
I I®
~ ®
~ Imbfnltt prfn prind,,. Intlll&iIt tit rldIcarl
~ Rltltlv' Amll'lcltor L.___._J •p"lillnH
-#-
.-~

-O ® Aplrlt cu pIrtI rotltlvl ® ~glturl au lianal


® dllnraglaltlrt ~rI ou ,urub. [!]- @J I l _ d. tpIIIrI --@] @ Malni d. Ipllal
~ @ lt;llurl prin S
9 .
IndlctlorllU Iplrl!
II\fUNIIItI
p.nuu aIo..t

® ~Iillrtcumufl --&J ~ . M.,lnl da .pillt

-G- ® *-r} @ou, v...


@ CIJPCZl1fv d. mltUrlrl.
lntlgrat In ccnductl
.6
TWao @CupItj ~ @ Oul ou furtun -rn ® UacilCr

,
ApI potabil. rtcI.
d.tx.CN80 dl ruf.

@ Apa pot.blll _1 (W). ® rllCll*lm cu auIO-


~
TWWeo·WO Armlturl

TWZ40

TW15
d.... DN ea

@ ApI poitbIlI, alrMlfI (ZI ,


d. IX. DN.O
+ @ LAslltun fIxt.
In glntrll
TIpul dt ItgIfIItI poli. ft
IncIlcttlknjllfllcalplfn
. prncurllrt
@ SpilIIOr tub prttiIIn.
--rn @. ~II d. cllmlllzlrI
Aplllltplf.
~ ® Api pcItbIIt rICI t 1unUn.
d1P.DH11
S
~
ftsIIutt audlll
tao. PrIn 1:
cu efo.
@ Vanlllatl.d'lav1
§ @ mhUrl1"llluxulu~
VCIum,~pU.

M _ I pazI\181 panlru " 1(


c:IIIUfda
tao. prin liIIIrt cu tdtzlv ~ mltu_ ttecttll

® mCldtllcara ~ @ DontOrdlYOillm,
lqIturI cu,,"lUb

n
d, dIIehldara G
.1nomlnlll, M lt;IturA cu mUlt ~ V,ntll... OlllVl cu contor da apa
50 , 40 P fl;ltIIrI prtn F'IIr' conducta da ,.,,.,.
d••x. da 1. DN 10 1. DN .a

m
;
t><l @ AtmlIuII d. @ Contor pir. _Ut....

~
@l
16 ti CI plttI OI rId_
ct- @.
1nohIdtrt, In O.",raI dt cItdUrI
U
@ dlltyf
DIIIpczttlv da .n.u.
® FIacatd
'ST
;I
cu @ M _ pazltltI ptIIIN
modHlollf d. m.tllllI. a. I>I<J ® ~ dt 1/IahIdar, l' Y d.mlultort
pU. apara"

... da II II1II11 cuplU


@) ~ dt lnallldtll 8 OItpoIItIv d. llIIII/e
E!3 @)Aplrl!PIr.

@ (1It1legllUrI)
Cruct dl COIIduCIII
iSI-
@ 1IInItIdt_,.
+ dt 1tvI. nu. da tItCIII

@ DllpoaAIv da tvlOUJII
=!fI
(@ prulllnl\
t><3 VtnUI dt lilchldarl,

TIiM da It;IfIItI poata n


t I ItrukI din l'vI
B AptrIt pir. mI.U,.,.1

@ Fllmif!Cllt. PI o pIUIt lncIIcttalmjjllflaatplfn III 8 DItpozltlvde


lnt~. 11IYIIor

Mma" tupllmlll1lll:
AII ap. l1li'. mii. dlfer. de plU
Pl glntralo. da tmpul.u~
prtIQII1IrI
I
-+-
O
@ JIlarnfRoatit
Imlltlt pIJ1l
@ eonduoll
PI G
I
C
mii:'
__ 1 t
__ da rwdUC\lI
u," mr lUb _'111 +1- ~~Vdar.,...
cIcIIIaltuxulUf invirt
[1J ~
a. ten..
Inregistrata.
~. lIYInI. It indici Upuf dl
/SJ @ Ventil de colţ ® Ven1fI de dt apatI\ prin prlacunirt:
pp IndfoIIti
1) cu lrICtrt prin
b) TnCap"d fi dU/IfU.
+<1- dIIpoZIIIv
lracttl cu
Tmpltdicatla ftuxuluf
v fiUll
v vOlUm
T III'IIpIII/uIl
ci rfndu... uctnd.nt
a.)oI
~ @VtnIIIC!'trtlCII !nVlrl Ap d~n1& de tantlunt

X
Q ytnfnd VMlltatlCUllf"tCU
P d) IncepInd fi dHllJu· ® diapozitiv dl larIaIrt " --------- ~ Conductldlghldlrt
,p @ .)
tlndlHt ....nd.nt
Yllllnd dI ..,. ti ® @ Vtnaf cu patru cii ţ
flltdtrurtun
@ PtOpul"l prin fluide
d'
-III- @
InohtIncI.....

txr::I @ FIotIIntlde_
9
hpartrt tltcfrlcl, V.ntII da .curger,
'6 ® Prapultj,

,
pletldtlzalart au dlap. d.lmp, I Hux. prIr1 IIolar
TIiM dt _ltllrlpoM' ft @ Inv, dIapozitiv de uritl"

l' @4 DomptnAlOr
poltn~lI.
da
leg." la ptmrnt
IndIoI1I1mp1111cat prin
prttCUrlirt
K CIP

*
" IIIttdllurlun
r @l lnclRllrl
".epultlt prin
au ;rautata

n e-
~11111 SI;urantI d.IPI'l!'" I ~ PrepUl1ie prin 1"'11
@ IIY11or,lIguran\A d.
@ Cot de dltItart ~ @ FIabintI cu tril cii lroulul

y
. !IIpIIW I MtunelDr

T @ P,opullit manuar.
i.llJ1.r- @ Companaltord.lunglmt. @ @ Flabintt cu ""IU eli @ SCUllltrl Ilblr"
ccmplnlllClr ItlVi d.
unde
. ..partrt dt .iI1lm
~ ~. PRlpulJ1t prin molar
eI.ctrtc
~ @ CcmptnHtor ~ @ Dltpczltlv dt ..p.,.,.
pre.g.rnlturl
)<J- @ CGiler pir. lnc.partt
'I""'or '? ® Prcpulllt prin
membrlnl
@ Purn:t fix condUcta
~ ~
a 100000tui (d • • x. IlIerll)
@ Ventil d. slgur.nll. @ Prepul5l. prin plsten
Ş
@ Prind'" conducta cu Incarcat prin Ierta unul
arc
DoIItr cu v,nUI ptr,
ghida)
~ ®
~
Incap".. forajulul
@ P,opu"le prin
~ ® daPantaax. conduct.i,
@)
50/.
StrApunge'. da perst.
,au plan ••u cu I••va d.
t:r<J @l
(do ... sus)

Ftoducto, d. p,.slun •.
VinUl d. prosiun. d.
el @ colt.
V.ntll d. slgurenll d.
Incarca! p,ln Iona
unul alt

@ In'ISI.~. do dozar. lliff


aleel,omagn.1 .

@ Re-zervar. fAra
proloc~. trecere -@TI- 104 preslvn •. doschls, eu
preaplin

19
' .:.
&.
'"
Simboluri pentru InstalaţII de gaze NORME DE BAZA
INSTALATII DE GAZE IN CONSTRUCTII SUPRATERANE -
TncAlzltor de rBzervA da apa cu
25
<D Conduet' cule,tlla vedere (cu
Indlcue. deschiderii nominale) gaz Aparate Putere
calorlcl
Volum
de gaze
Condueti culeatlscoperltl (cu
® Indlcarea deschiderii nominale) Q Incllzltor d. IncAperi cu gaz
"if!::iI. ptr. record II per.t. axterlor Incltzltor 8,8-28,1
kW m3/h
1,14-3,62
Schimbare d. S'C!lun.
)( ® trlMVer.all (cu Indlcarl.
dllClildlrll nominale)
(CU Indlcarll valorii de racord) de aplcu gaz
9,5-28,4 1,23-3,67
Cazln delnCllzlre cu IncAlzilOr de
Intrarea Imr-o cladire lunei gaz aplln circuit
conduote de gaz Rezervor 5,1-13,9 0,70-1,91
Conductl mobila de apa fierbinti
Piila delzollrl Soblgaztl 2.8-80,3 0,34-7,79
Culori pentru conduct. caz," gaze
ConductA _nd.ntl
@ Valori de racord Inatalaţll d. gaz
Conductl _ndlntl oontlnuu

Conductl dllOIndanta
Inl8rsactarl. I douA conducte
IItIlegllurl
L.glturl In crue.

Punct de ramlllcar.

----iRT Pl... d. curiţare T

-+RI< Pl... da curI/Il'I K

III Leglturl cu lII,t lung

Leglturl cu şurub Record d. cllellre In unghi t:i:lII Praduit d, trdtre Tn cazul Slguran!l dellu)( ,1 clapetl de
drept Tn raport cu 1a1ada I:::JI gazului evacuare. gazelor

II legaturi cu II&nfl
5 15
L.eglturlludati
RobInet dllnchldlre

Inchizitor

V.nlll da Tnohld.re
Diapozitiv de Inchld.rl cu
dtclanşare IIrmlcl

Flcblnll dl colt

Clepozltlv de reglari. prlllunH


Conter In lublel @ COn/Qr la nivelurile. suprltlrant
Conter d. gaza
1 Canduall d' Idmtnla,..
rejnu. arlfwnll. _.'. . 2--,"-~_'
~
2 CIIIICIUaII de rIOOfd •
Cuplar cu gazt (4 clldlltllIn aii!
ochiuri) ITHVI~
4 lIIgInntl de trlglII 1 Cond. clip. lIbIr: cond. dl DIZI pol ft dIIp. ,1 In -
• 1I11III. plfncfp. de tnahld. .1C1. aIIdIttI. dl ... ptr. un _m delnotlzlr. p'
(HAE) cu pItII dl 1CCPtrit. O conduoll d. gaz nu 1mu1. 'IrtIIi dl
CuptOr de TncIIzlre cu iZGIaI1ll1\1Gf11l Inghl~ _
gUl (4 ochiuri) •alin". dintre GVU •
IIlI1IIIlDr
2 CancIuctI da gaz lUb !lnculall.
3 Ccnd. de ga In aIm"'- IIU oanalt trlbul, ....
1 0\Ip02ItIv dl ,.gllll I Ulall. Dlechld,,.. aca 10 cmI. 1.1. pil/1fH IU"
Allmenllre cu gaz prQunl penda1l _ati goluri treGulI dlllrlblJllt ". dll- .
Frigider cu gaz gonall.

@ Dispunerea conducttlor de gaz


PompA dI cIIdurl cu
gaz

".
[gJCM
~
e
Tlavl d, avaculre I gazului
(cu Indlca"a ~ .

lna1Illţl de lVaCUITI a
.

gazelor (cu Indlcaraa dlmens.);


:~~~ r~<=:""·:Wj-
leo ...... 2 am' per kW. CI,. .. .·.·;",w,..:·:.,:·:.:·:.:.:.:·;·:';... ;·;·:;.,.;·:.·" ....:.".,.;.:.;.,.".;.:.: •.,
,1 ptr. coturi d. evaculTl


. dep"", 50 kW.
IXII!1p1U auan ee kW:
Filtru 80 kW.15 kW

lncAlzlter d. incAperi cu
180 cml .(1eXa.30) oml
.180 cm' . : " ':"':':<''''':':<''':':':''''''';':'''';';';':Ţ'':':''';''':'J~.j;--
1111111111111111 gaze
~ Ilhi:
~
IncAlzlter de apA curent! cu ,8m
gaze
.~-==-=~;.::

~
Racord de cladire pentru apa şi gaz
Incălzitor de apa Intr· o caseta lati!. de 1 m şi adinca @ lncâpara de dispunere;;. 35 I<W
combinată cu gaze de.O.30 m

20

~"'$,
I eaie i eucAtlrle cu fereastrA
:1----------
NORME DE BAZA

-l'~~ ·~ f~.:,.;.;i.:!~: =::=.~~


INSTALAŢII DE GAZE IN CONSTRUCTIILE SUPRATERANE
DIN 18017 - llJ
Instalaţiile destinate consumului de gaze pot fi dispuse In Incaperi n!,lmel
daca nu se generează pericole determinate de poziţie. marime, structura
IncAperi. adi_nil nu pOlla fi constructiv! şi tip de exploatare şi trebuie sa fie omologate de DVGW
• 1,ac :.;. obtul'll
(Deutsche Vereinigung des GilS, und Wasserfaches e.V. - Uniunea
4::::::::21ii11 La fal ghena de ventllalle din Germana in Domeniile Gaz şi Apa) •
• 1110 emz... I:i:; • _apropl'raa pardoulll
I _ _ _ _ _ _ _ __
Distanţa dintre componentele realizate din materiale Inflamabile şi partile ex-

.<D
-1- V
V
I
lnctJzitcr de apA cu gaza In bale Interloarl cu v.ntllar. tip K~ln
terloarelncllzlt. ala unei aStfel de InstaJa~i sau distanţa pIna la o eventuala
protecţie la radiaţII trebuie si excludl pericolul de IncendII. Distanţa dintre
aceste componente ,1 partile exterioare lnC!lzJte trebuie si ne ilO 5 cm.
Interspa~lIa dintre componentele realizate din materiale Inflamablle $1 com-
Bucltlrf. cu flraultl
ponentele exterioare Incalzlte precum ,i 1ntre protecţiile la radiaţii $i In-
stalaţiile destinate consumului de gaze nu trebulelnchlse astfel TneTt si se

m
1ncllzltot dl Iplln flux continuu In
bucltlrf. cu Itrtull'l
produci acumulare de cAldurA. Nu trebuie obturatl ieşirea sistemului de
evacuare a gaza lor. .
La vetrele pe pereţi exterlori cu camerl de ardere Inchisi şi In cazul unei
1mbrlc!mlnţllnchise de tip dui~ lreb1Jie asiguratA o iegaturl ou Incaperea de
Golul de IYICUltlaprt gh.na de dispunere prin goluri de ventllare superioare ,1 Inferioare de cite ;z, 600 om2
v"'IfJa~. tub t.IVI d. IVlCUlr,
..ta lIgurante d. flux I
r,ncllZltoruIut secţiune liberi. Golurile de ventilaţie trebuie dispuse conform Indlca~flor şi de-
de apa senelor elaborate de proclucitoruJ aparaturli. rn raport cu cAptu,eaJa vetrel,
,1
fmbrlclmlntea trebuie distanţatl lateral Tn faţl cu ilO 10 cm.
Vetrele. cu elCclptia celor dispuse pe pereţi exterlorl. trebuie dispusE. cl'l mal
aproape de COŞUl de fum.
cu Vlnillare tip KIlIn DaterminantA pentru dimensiunile şi ventllarea IncAperii este SOlicitarea no-
Sucltlrl. ou flr,1ItrI mlnai! la diferenţele de temperatura resp. suma 80llcltlrilor nominale la dl·
ferenţele de temperatura. •
La spaţiile Interioare cu ventUare conform DIN 18017 volumul IncAperii tre-
InIMI buie calculat Tn funcţie de dimensiunile de construcţie. Dimensiunile de
,1
construcţie sInt dimensiunile flnlte ale spa~lIor deschlderllor.

Tncllzltoare d. apa mici (pentru flux continuu)


Golul da 8VlCUltlaprt gt!1III. de
.,.ntlla~.
IUb ,"VI d. IVlCUara Tn 1nclptrl de pinA la 5 m' volum nu se dispun Incllzltoare de apA mici, la
Golul de Vlntllare .uparlor nu volum de peste 5 rrJJ şi plnlla 12 rrJJ pazale emanate de Tncllzltoartle d.
IIIIIIIC8UI'
apa mici trebuie evacuate prin Inatalaţ\l de evacuare. incAperile trebuie
prevlzut. cu sistem. d. venllln. Paste 12 m'- 20 mi trebuie ai. existe un
sistem de ventllare 118U Tnc!lzltorul de ap! mic trebuie prevAzut cu 'Istem
de evacuare a gazelor. Tn tncipfrile peste 20 ma .. pot Instala 11r1 sisteme
'3" lnct1z1tor d, apA cu ;azl fn bale 1"11"011'1 cu Vinilin tip Kllln: Idml. numll de evacuare şilJlrl sisteme de ventllare.
VV deci "II dllponlbll 1 mi volum de !ncIpere pentN fleoara kW InataIa!

~"
BUcitIrI. CU ftt.utrl

~. !
Sila

flW
m ... -}Is.~
.
~::: .:::m
I

Golul d. ventIJltIlPlllilhtnl

1'4'
tub ~ava d. IVUUIII dar puii
lIgurante de flux

TncllzIlor d. apA cu ;aze Tn bal. InttrfOlrt cu ventUI" prin ®


U Il
Ex.mpl. pentru lIstem. de arder••
lIIuetl. d••IT fi .VICIII,.. •
Oapluaraalntrlril
\::J Tnolptr.. IIIlacln!1 gazelor peate acoperi,
Supra· Conţinut la kWCItIIt
fali 2.5 m fnlll. Instaleaza 140W/m 110W/m ea W/mI 40W/mI
Bma filma 3.7!kW 27W/ml 34W/mZ 47W/ml 94W/ma
126 Material. de constr.
8 20 5 36 45 B3 ,. dlst. de blocuri de
10 2S 6.26 45 57 78 156 constr. Inflamabil.
14 3S 8.75 83 SO 109 218 TRei.
Cl1 126 250
DIN 181eO
16 40 10 71
18 45 11.25 80 102 141 282
20 50 12.5 89 114 156 312 Coşurlle de evacuare a"
22 55 13,75 98 125 172 344 gazelor pot deblJla la fiecare
din nivelurile Tn eau~a
24 60 15 107 136 18S 376
î1S0/100mm
26 65 16.25 116 148 203 406
26 75 17.5 125 160 219 438 m~ II
® Marimea şi capacitatea aparatelor de lncălzit o
0.75/1.00
Cos de evacuare a gazelor ® Ra~orduri la coşul de
evacuare a gazelor

21
NOime
Aparate consumatoare de curent electric NORME DE BAZA
tie baza
~ SursA de iluminat,'
INSTALATII ELECTRICE _.
@ In general' ..,
DIN 40711, 40717
~ Sursa de ITum. multiplu
,® cuPlltl.lectrlcl. ~ 5 x ee @

.Jill ®
3 ochiuri ~

®
cu Indic. nr. de Ilmpl $1
puterII, de IX. 5 lampi
aclUlSOW C9 @ Ceasomic secundar

l!.!.LJ PUti electrica


3 cu parte de cArbiJne \:;.Y
t.9iI
Sursa de iluminat
mobil
Sursl d. Iluminat cu
(9 @ Ceasornic primar -@] @ Olctafon
~ oomutator

1~1
@ cu
.
PIUal.elrlca
cuptor
t.9iI
~
Sural d. Iluminat cu
punte electrlca ptr.
I.rtl d. Ilmpl
(9 @ Cluornlc primar de
semnalizare
~ ® AI'. delnraglstrare
~ Surai dl numlnat cu
@) Amplificator, vtrful
-Q ® Cuptor 10
Q
'eli
raducjl.
SUI'II d.llumlnat d.
.Iguranjl
[G conduelllllndJc!
IIMul dl ampllfleare -QJ @ Magnetofon
@ SUI'll de iluminat de
1~1 ® Aparat cu mlcround. avartl
® Flefieelar
,
fi @ AI'. dl comun. II mere
dlat, In ".neral, cont.
[[]] @ Tablou efe apel ,1
Inulare
DIN 40 00, p. 10

-EJ <V Grill cu Intraro,U ~ Sursl de iluminat cu


'eiY lupllment dllvlri. e @ Ap. de comun. Ia
mare dlst., multiplu D- ® Contor

-@] ® Pilti cii IncIIzIt ~ Sursl dllluminat cu


'el 2 cabluri Hparal8 [8J @ Ap, dl comun. Ia
mara dtlt, atestat
.
--ErA ® Tablou de contor, da -
~ SUI'II dl lIumlnlt ptr.
~ Ilmpl cit ducIrcere g ® Ap. dl comim. Ia
parţial
IX. cu sigurantA

~ ® va.
M..lnI de apllat ,llcoaeoril
t,;.I\ SUI'II dl llumlnat ptr,
~ Ilmpl d. dtIc, cu f§ @
mari dllt.,
omologat
Ap. de comun. Ia
mira dlat., omologat
U ®
(9 \ ,
Claomlc da aontael, de
modll. tarif curan.!'....
IX. ptr.
electric
,1';:l\ W~~I Uumlnat Pir.
{ID @ Aparat dt bucltlrll ~ lampi truoralClntl,
In general c:(] ® Difuzor [jJ tS Semnel, de
Frigider, rup. ~ w.i\ Bai1dl de lIum. de IX. IImparaturl
® congll&tar,
-EJ lWI.vtzl
pir. nr. d.
DIN_OTIlf2 ~
as w
58 W
~ acClrpurla afla S8 W
1i4.' Bandl de Uum. d••x.
'0/ 2 oorp. ufll 2x 58 W
@TI @> RldtoraceptOt cb ~ Releu de limp, de ax.
ptr.llumln. cua sclrtl

r,.,a.a:=:=.
~
@ Congelator, nr. d. ® oomutator
~·:·I ateli vizi .U. @] @Telavlzor
Raleu Intermitent,
Interm.
® electrica
~
Comutator ,ocurl -',
@ Aperat dl oPmllizlrl
11] ~ Simnal. da control,
'C!9I d. IX, cu comut. dl
.lgUI'lll1I rn. ® ex,
Ap, tllet. IImplex, d.
Pir. clAdire
poarta
HU
~
.
@ Reiau ptr. frecventa
lOuatl04
..

,""
.-<IID @ Aparat dl Incalzit
. 111&, In gennl _m
l..!.J
~ Semnal, da vlbra.1
~ (plndul de ~If) ~
® Ap. Pir.\elef.clldlra
IX.
duplex, da
Iau -§ 8 Blrllr:rr.1rICVlnta
poll1l ICUati .
@ Rezervor de apa
0+ ® OIida
{,---I @ Semnal. IumlnCls.
bariera optici
[] @ Clntrall dl
IlleaomunJCI\II, In
;enlriJ 9 ~ Alarma, In g,n"al
@ fncllzltor d. ftwc
~ @ Ol.~. dt deachld, a @ Allmnl cu Indic. dp
continuu
-§] @ SamnaUzator
ur @
u,1 r
Semnal. lumina•• !f? curant
Q ® Frltlu.e llcundar buton
ptr. Incend! ® lampleamnlilz.,
eemnal lumlnol q? @ Gong
-DJ @ Semnal. d. Inc:andll p. @ Buton dl lonerll
O .@ Ventilator automat
@ Tablou de lpel cu 'W @ Alarml pir. comulat.
-0 ® Gen.rator,
In ;e",/'II -0 @> Simnel. polljll [I!] butoane fi pllcu\l
de algurantl

-0 @@ Motor, In g.nerat
P-
ptr. numi

@ Mlorofon
9 @ Alamnl
roU,.
cu dlep. de

~ ® cuSemnal.
-0 2
Motor cU Indlcaraa
~pulul de ptoIecjl.
conf. DIN 40050
..g
dl Inc.ndll
dlap, d. rotira

@ Semnal. Pl.
-q
~
@ Mlorol'lOlPtcr
electronic
@ Olltrlbultor Fcrlnclpel
-0- @ AlarmA de motor
@ automati,
~ @ UaeltDr de mnnl, Indicatorul dl topire Alarml firi anulare
UlGltor de pir
m
(teI.comun CI\II)
-9- .Iemnl
condnul
-@J @ Simnellz. de @ 0111'. dt remlflcare
4 @ Alemni cu slmnallz..
~ @ MI~nl de apAlat tamperaturlaulomat
G!J eub lanculall

9
opdc

-rn
,&
@ Uecator de ruf.
® Radiator cu InfraroşII
-iliJ ~ Semnailz. secundar
pir, IncendII automlt ~ @) P'&18
m
Olap, dl ramlflcare
tenoullil ..

@ Claxon,
'il?
@ Buzzar
@ Summar

-{lli] ® Licit de tr.c.r.


sistem. de sigur,"!!
O::J Tn general ~ @ Slranl. 'n general
a:r:IlJ @ InIncllzltor pI, Incaperi
B:J @ Claxon cu Indic.
~ @ Sirena cu indic, tipului
general tipului de curant

I [[[I]JI ® Tncalzltor cu oăldură


Inmagazlnata
~
@ Baza unei InstalaţII de
semnalizare a
incendiilor'
-g @ Interfon cladire ~o
4'270@
de cur.ent
@ Sirena cu Indicarea
frecvenţei. de ax.

-©J
140 Hz
@ Geam transparent @ Sistem de semnalizare
E::sJ incAlzit electric
luminoasă, automată,
de ax. fotocelul! -dJ @ Interfon poarta 1
·Sirena cu sunet
fluctuant, de ax,
150 - 270 HZ

22
, ,Curent electric DIN 40710 '39' Instala~8 Izolata In NORME DE BAZA
. O
_-=~_ 'e tuburi @ Translator,ln general
CD Curent oo~Hnuu /,i?I\ Instalatle I%olatl pir. INSTALATII ELECTRICE
(1) I@ Incaperi uscate, --.f"9I ~ Ap. de redresare,
'2' Curent altam.tiv,
\:lIn general
-.....:..::~- da ex. 81rma tubularl ~ I!.::JI de ax. record curent
alternativ
DIN 40717,40711.40710

,-....., 2 kH: ® Irsevantal


Cu Indlcarea -.....:..::"---
(1) ® lH~k,:r'leui~~~~~~'ax'd ~
Instala~ de lnc..,... uma e ~ ~ Ondulator, de IX.
\f.3 schimbare poli, trens- Q Efactde
,-....., T '4' Curent altlmativ (k) @ Cablu pir. dlspun.re formator de pUlsa~e ~ aproplertlml,care, In
\:ZI tehnic ---......:;.;:......- In exterior .au In sot m gen.ral
Curant continuu sau
®5 eurent alternativ Inltal.ţll, IndlcatlVI, 4J ® Siguranţa, In g,neral Q Efect de Itlngere, In
~ general
(curent electric) 'ecopurl de utlllzar.
® Curent mlxt .. _._._'. ~ In~. ~ f:tlm\~\ ~:::i.
~ ~n'lIufa.~. 'efe
, ~ Slgurantl eu lIIet
\f.3 daex.10A ,1 tip OII.
~ SemnalIzator d. ml,care
~ pulv cu InfraroşII
t'7' Curent IH.rnativ lIguranll v,Clilj trIpolart
\!.) Ireevenlllcu.UcI
-_.__.-. ln\
~ ~::=~:
InStIla~, J.
rh SigurantA ptr. putere
~ maximAla IInlluOl
~ Ael,u tampo~zat. da ex.
~ pt. CUI scArii

® Inalti
Curent altemltlv d'
frecvlnţl
._ .......-..
_....__ .NO_
IŞ teI.oomunlcaţll ~ V.!JI )olla (NH),
d' .x, SO A mlrlm.. Q Comutator ,ocurf
~ Infta/ille de 00 ~elICIrICI
Curent altamatlv de
® frecvenlA
Elemente ele IprlJln pentru
InataIIţIlle
maxlml

libere· DIN 40722


,T
,3
@==
~

~
~
radlodlfuzlun.

FI,prez.ntare
Ifmpllfteatl
~ Inftl/a~. d. pratlC\ll
tp.
~
,

'â1'
Comutator d,
IIparar••
liguranţ.'or,
6310., IJ'tpollr
Comutltor,
'eli Tntrlrupltar
d••x.
@ Oazlgoll.
@ P~l dl contact multipli
Ati' P~I da contact cu
---- ® ~~.ral 'GI (Up lIguranti fuz/tlllI)
~ Inlllll~' cu
~ Comutator de
'e;I prcttetil II curent \I.!.V prot,~. simpli
~
---.---- \!jI eablu luI:itIran " 'ei! tmplmlntar.
InatIIl~ cu
gre"t. cvadrlpolar
t.Y.lI Comutator d.
. .(.jlII Ca mal lUI ptr, curent
\!,!SI trtfazll
li t.pII Punct duprijln. , tE.I\ 'el' prot.ClI. I put,rll. de
~ atTIp, In g.nerII I ~ conductor neutru .x.1e A, trlpollr
~ PrIzi de aantlct CU
--E03--@Sttlpancorat CU aii @ Şlnl d. CUtint
II 4 AnI Comutator de
~ protecUl I motorulul, \!.!:lI protectii dubii
trlpalar
- - 4......-@StIIPd.,mn ,ssssssssssw @ /netalatllltrl/ni Ael.u de ~ Prlzi d. oontact cu
~ Intrerupltar

--4...... -@ :tWC: =~'~.


~
++++++ 'C noapte, 1nItaI. lumini
A111 rtpraantlll. de
III• • lnItaI. de
.x. t2. IUpruarclnl,
v::iI de li)(. comu1atar
~-*,x-x-~ prel,re~al ~ prtza de contact cu
--4I.t--@smp anaara! :.c;.::~.:~ Intarm., InatII. Humlnat
de avarl.
® Intr,rupltor.ef. avart. ~ Incuietoare

__ 4'__ ~ Stilp cu zll:ltll.,


~ Fleptlzentara o~onaJl
\i.!.I In lI.n.raI
- ••~ @smpanoorat
.,. a InatallIIetranepud,
'iB de .x. daUllrtI"
'eJ It,.
~ Intr.rupltor
triunghi ~ pt. v.rtIcaI

19' Stilp d. blton armat, G @ mtelat" oolldlll Q C.maror, tlzletenll ~ Pllzi de contact ptr.
\1.3' In lIenerai ~ d' pozl~•• d••X. cu 5 ~ !rInlfarmltor d.
Ghid d. unei. treple d. d,marllTt leparara
@ Stilp ancorat
@ St1Ip cu picfor o
__....!
@ frecvenţa
rectanguIat Pir.
maxima
@ ln.tall~e uc.nden!l
o @ Comutator-buton ~ FlICOfd tItctric, In
~ g.n.raI

e @SttlPdUbJU
- - - ; @ Inllall~e dllClndtntl
e , i!ift. Comutator-I:iUton
~ llumlnlt ~ Racord ptr. curant
\13 trifazat
~ St1Ip H dllP\I' ţranav. Comutator cu IlIIIpl
e J!Q\

'd"
nu atTIp-portaI ~ de control
~ Inllalallt ascendenti ,1 rIT!
-
-Ho"_
iiI
Q St1Ip-portll din IttIpf cu
~ zlbr.'.
I ~ d..c,nd.ntI
® Legllurl t ~
~
Comutator 1/1
(Tntrerupltor.
l.I!.J'
Q Buton de ventilar.
~ In.lalaţlt de deefumlre

@ St1lp AdI,pUl In lung monopalar) f[j1 ~ SemMIIIz. bUIOn


~ Cazi dl ramlftoatll Q Comutator 1/2 ~ IMllaIIll. d. delfumare

@ Punct dt'pri)1n au tirant --r 'e;I tlpreuntlJ'l daci.


n,c..ar 'eli (Tnttlrupltar. blpolat)
~ Comutator 1/3 f[!jl Q Semnalizator Inc.ndlu
~ Punct dt sprijin cu
~ contrafi..
O @Oozl d 'O (Tnlrerupltor, t1tpolar) l.!:::!.J ~ (..mnlllz. buton)
lILlI Inchld.tI d. capii, ....1-. GJi
DazI d. record ptr.
@ Stilp cu corp d. /luminat ~ dlapaz. ramlfleare
capii V Q. Comutator 411
~ (comutator d. grup,
monopolar)
IEOVI ~ lleteme de preluotl"
IUtamatl.'. dat,lor
~ Castll de racordl cladirii
1nalaţ11,1 ~ pir. curenti tiri, In lI.n".
V Q Oomutltor 5/1
~ (comutator de 'IrI,. []K] .@ ~~:: I~oomunlcatll
lIgIturIelelnltalaţll monopolar)
.o CI mllaue au IndlcIrtl Oomutatar.811
@ executat
® In conItrU~.
~ tipUlUi de proteoII.

(@ CI.t1tbullOr
f IA (comutator pIr.lCllon.
"e.!I din locurf diferiti,
mon~'ar) lCIIo
[2iJ ® Clatrlbultor da tllefon
~rroB~81rlle n. rl, @ Oozl dl telecomunIcaţII
@) Proiectat I
r o

~._._
-'-,
•.JI
InchIdere pir. &pirati,
~ d' ex. carcUI, du/tc;
~ de comutatol", tablou
f. Q
~ CI,lIn comutator
IC\lOnlt p~ntrag.re
~ @ Cozi d. antenA

":'---..-:'"
@ Installţl, moblll
~ Instalaţie subterana,
~ d. 8X. d.,01
de comutataa"
~ Legare II plmtnt. In
IŞ lI,n"ll
Iffl. Flacord pir. Inatal. de
X ~ Comutator 711
'{!!JI (comutator-crucI,
monopolar) Q
~
ClIp. d. rlmlfloare ptr.
antene
delx.dublu
e ~ Instalatii lupratlranl,
IC dl ax. IItlerl
_-Ic:..~_' ~ Instalatle J)elzolatori de
\t.:::f prollctl. contorm
VOE 0100 It @ Comutator temporizat ~ DistribuItor Pir. antene
~ de ex. dublu
..,.. \iQ!I J)ortelan (Izolatoare-clopot) @ Masă,corp ,f
mm @ Instalaile peste tenculall ~ Element. acumulator sau
@Dimmer
® @ AmJ)lilicator pt, antene
® Instalaţie In tencuiali
\!.SI baterie
~ ~
\!::5'
Comutator c.u S9nzor de
apropiere/mIşcare th
't'
tf31\ Doză de antena (doza
li!JI de Irec.re)

mm @ Instalaţie sub tencuialA r-pn Transformator, de ex. de


1!.:31 sonene rrrf .fo3' Comutator acţ, prin
~ atingere
1
c.p e- Doza d& antena cu
'i.:::5J reZlstentă de capat

23
semnallzatoare optice lnatal.ţll de' Piratrl8l1et NORME DE BAZĂ
,® CD,,-, general DIN 40708
Semnaliz. optice, In
DIN 48820
® Conturul cladirilor
JHr!b i ape
INgTAL4T11 J;L
N,. TIp<I/"' ........,.>".
DIN 18 0111. 41 . '708 40 900. 4B 82Cl
'1!""ltvln
""'" IIfIrl
..
! VI'''''' ft l'IWtI (leII')

~
® Semnaliz. luminos ---0--- @ , ~~.=40~'io'''' ,. ,, P
JI.
2 intermitent a/Indicat de @;n"ugt da ,
dlreclle eg,er.
on armat cu 2 PI""tna "'2,.
9- record 3 .....:li;~I· .. 20,;,', 1 ~

~ ® SemnaUz.
..r:.-
"~, I~....
tumina. cu
I L T @ Constructii de olal, ,"~'
comutator dl reduClie
.,_._._._.. $Ina metalice I ~;
""
""
I
'," "",: :"
(±) Semnanz. luminos cu ~ . ',.' '"

$
I "0-14$.0-
lampi cu lumlnlscentl @ Acoperiri mltalice ,a ....'
::::.":~~.~,_ '.
0.2
H ~1o'o

ee ® automati'
Indicator cu rtvenlra

® Indicator lumina. cu
revlnlr. automatA
~
-&-
@ Co,de1um
@ j:Itr.
Stilp deacof..rt,

@ reztrvor
Instal. e letr.
Va. d. prea-plin,
lf =~
fA
l~
11
l:t':::.....
,!,:,Iu_
,'t
"'. . . . . . . . .
t'
I

1'"
'~I.II

'.....
,'"
• ..
:u T.!
o.1IJ

(î) c::::D 10 __,111_

~
11
Indicator cu \'Ivenir.
7 automati IUmll'ioa aau -1-1-1-1- @ Grltar de zApadl
3
1- ,'.
aecUant !!
l' ~..:cIt"""
-,!!,.,. ,'. 1,3
1,3.0___
7J


t
@ Anltnl
Indicator llrl revenire
automltl
t
• ----. Co~U~dln
@ ţelV !: '1~:
i!'oIrIaIlU"
, .
,,,,,

e® O mltal ,
Indicator luminos rara
rlvlnlrt automati CO~=J"
@ e=re

-O @) S.mnal1%.
umpl.re
cu dltp. ~ -----
_._._-
@ auc:mduClt
lran.
@=iJ~Bb .
.o @ Semnaffz. au
. Inreglllrlra
• • 8 BatI de recep\lt,
catarg d. alteguri
f. ;:'~~p/lllIaIO'"
.31 -..
1'" ~
,

~ @contor
1 O- @~iVcll~la
flav
~ @ Contor cu ..mnlllz. ' - 1 - ....
@ Zonl d. Hparart
lumlnoUl ---co--
@ din
l.egart la pllnlnt
..i.- ţeavA ,1 din

$ @ S.mnallz, mu~lplu

bare
@ l.8gart 1. plmlnt

®
"'BaterII
. @ Stmnallz. de abandon
-H-

li3I
@ Eclator
-e:e-- @ Editor aeoptl1l
'4-l' OIlC.rellar de
~ .upraltntlUn.
_._._)- ~ Str~rlr. prin
C!lIIJ]] @ B.tlrit cu etemln1l ~ ICOpt ,

f•i I 'II .II i- I K ~ Satlri. cu lCumulatorl ~ @1.1tl


• \l.!I (4 Cllull)
,+ -tl- @ Elemlm, acumulator mm @ Dotare extl",1
18A 1
® iti
1SAi
1. imi
t: 1:;;1

t
t::J

18U
t-Jf"""':'::;~,,..-I:I: -@
,....:20=-:A...
4___ 131 Iyclllll.
18Ae

24
InltalatlUe de .emnaUzar. a
spargerUor
~I/;I

J.lJ ® Semnatlz. optic ~ @ Fleleu de declanşare


NORME DE BAZA
INSTALATII DE SECURIZARE - III

-,.......,
'---' @ eeluza ~i;:~erleane
-- II
<D Contact de 1nchldere ~~ @ Releu de ac~onare L:iI ® 01.1" de cu-pla) digital
1

• ® deschidere
Contact da • i~ @
l! !J
T.llcomandi ~
1-+1
® Tranaductor digital
analog cu dllp. de
cuplaj direoţl.
*"
e-...:.. 8
. @) Turnlchet
UşI turnanta

•~ ® Contact magnetic t>s ~ R.flectoare d•


ro., @
transmisie
@ U,I. cu deazaverTr.

+
@ Semnallz. de vfbralfl
® Contact de pendulere
1=1 alarml

de semnalizare •
Incendllor L ..J
Tablou da anunturi

---~@ "eneu de comendA


<lOC>

.. ... electrica
@ uşa cu deschidere
electrici

[Q @semnaUz.
IImperatura maximA
,-~.
-'iL ® Ob.rllM
+- ® Comutatorfro;'
tensiunea rulul
g ® deSemnaUz.
temperaturl
diferenţe O,
r-
~ CarcasA
!.!..l.! @ Grilaj dl protactl.
.JL/1.r" Q)FOQI @c.rOlll
luprlV.gheatt
~ @ Semna/Iz. da fum L. .J

~ ® Itrlpunger.
Semnallz.de optic
r-V' @ Olstrlbultor G @§l RaId d••Igurantl
~ @ Semnallz. d.lum prin L. .J .upravegh.at
:.: ® S.mnallz. de prlSiuntl
pr" d. prllluni
Ionlzare
~. @ Pllcuţllungl de
protecţl.

A ® .perger <~ instalaţii de aupfllYeghere prin ® cuSlgurantl fv:' fereltre


Semnallz. pir.
.. geamuriler 'Y
@ Semnallz.llloIrI cu
Inf~1 televiziune I~ fof roI8 ve"
buculantl

~ ® zgomote
Semnallz. pir.
de Impact ~~ @ almnallz. niClri cu
ultraviolete t;..] ® vad.rI
Camerl de luet
.
c:{> ~ Bl'Ouolln cruc.
;ţ> @ Semnallz. dl mI,carl 'Y
&~J
@ Camerl diluat
il @ l!Irouol cu zavor
~
pulvcu'~11 @ Samnall%. presiuni vederi cu oplicl
variablll !Umani
(dlolln..rl aprlnkler)
<}-"C> ® Serierloptlcl
[3] @ SemMIIIz. manual 'C:J @ carnere
Caroul dl proteO~1 ~ 8 Brailei cu zlvor
<~
d. luat v.dlri
@ Semnallz. dllumlnl t~ ® Cirlig poIlI~er
i6' @ a.mnlllz. tablouri ~ @ Releu d. d.clan,are
c::R) @ ouCarcui d. pratectll
~ ® Sl;uranţl ptr. rulourl
cap de rotire
@ TablolJ/·dI InoIInere
~~
L. -' chel ptr.
pompieri
c(J= @ microundl
S.mnallz. ml,carl cu
Ooppler
.~ }~
m
@ Cam.rI diluat
VldlrI ou cap dI
raUre Incllnare
~l ® Sl;uranţl Pir. jaluZlI.
<J-- -1> @ Serler. cu microunde ClntraltiACCIIOrO
[Q§M] c!2"J
@ Ctmlr. dl luat
vederi au I.mnlllz. ~f @ Incuf.re obligatorii
prin douA perealnl
1;::::1'" ® cimp UEM @ Cintrali ptr.
III
roi
enu.... ltecurller d' mltcar. .
- ....
Semnallz. modificare
InaJtltenllUnl "lpeIVltflor ~ Mlner d' flrelltrt cu

S" @) I BM I@ C.ntrlla de anunţare


aincandlllor @ Monitor
poalb. dllnoulere
@ Inchlzltaer. de
....
Simnallz. modificare
cImp joaIltenllun.
~ @ C.ntrIIa
L-' I.J tr< siguranţA
de control I @ Panou d. comandA @) trenlv.,
Brallol cu zllvor
aeallulul
-==--- "c:::::I"
~=
@ Semnallz. modificare L--:.,.o~ alegerII camera' de braucl cu
cimp caplCldv
[fQJ
FU @ OIMlrllt de
luatved.rI·. dublu ZIvor tranlv.
@ Siguranţt ptr. grllajul .
'(~r @ plT.
IUprtveghlre prin
telaYIZIuna Monitor IIm nil vldlo TT plYn~11
(11---1] @ l!Iarierllnaltl [bQJ
LD @ a ap=erIIor
tranllatt Imagini

1=1.
tensiune dl anuntare
Centrii.
In L" '!J
t? @ Braucl clllndrici
IT= @ S.mnallz. m'tcarl
ultralunltl' oppler IWS I®:::
mI; n.
telefonlcl
lCCIIUul
lupraveghere a
'. II @ rIs~uranţll1otrlva
citii u,1I In
R---D @ SarI.rO. ultruunete I Ta I® ~n\tll. deschide,.
cg.. @ elcedor I.gltlmalll •• - . _ . @.Gard
bllamal.

~ ~ Contact bancnotl
[2] @ Translatar
~- @ elaodor autenom cu ~~ @ Gard de sirml
ghlmpatl
cod suplimentar
~ @ S.mnallz. spargere
2J @ lTen,
r,'
lnata~ld'
,II
~- @ O,coder On Un. +++ @. Gard mulv, gril'J
@
~
I"stai. de comanda ~ Treneductar digital
~
r-?,
.J II.otrc-mecanlcl analog
® @ Rulour! cu dispozitiv
delnoulerl
@ Inllll. dl comandl ® Ap. de redresare - ~- @ Oecodar legltlmatll cu
L.'.J umana
~ rlţll
cod suplimentar

@ Oecodor autonom cu
@ @ Flulourl d. eţel
~, @ I?. 1{i5·
-
~ acumulatori
Instal. de comandă @BaterieCU
L .J temporlzatl cod suplimentar
@ @ Grilaj rulant sau pliant
rX'
L: :.J
@ Ap. de aeţ. a luminII
autamat pIr.
[J] ® lermarea
anunt
Ap.
numereler
şi
Oi @·Terminal data cu
~ @Self
l!'~
@ Butonullnstalatlai de panou de comanda
rd"
L.: :.J
@ Semnaliz. a.custic ~ inregistrare <:. - -)1 m @ Sticlă securizala

25
Ghida' cu degetul mic DESENUL
Limba proiectantului este desenul
prin care acesta formulează univoc
şi Inteligibil internaţional· indicaţiile
sale In forma unor desene geometri-
ce obiectjve imbogătite cu desene
de prezentare.
Dexteritatea In deSen li uşurează
munca In ceea ce priveşte formula-
rea a ceea ce lşi imaginează şi Tn
ceea ce priveşte convingerea co-
manditarilor.
Desenul de arhitectura este un miJ-
loc $1 nu un scop In sine ca in cazul
<D HTrtI, \)Intru schl'l ® Sch~ar.a (carolaj d, ccl1ltUO\II) ® DIvizarea hlrtlll
pictorllor. Din acest punct de vedere
desenul de execu~e şi desenul de
prezentare se diferenţiază unu! de
celăialt.
Pentru desenul cu mIna libera şi ia
scară sint potrivite blocurile de desen
(DIN A 4) cu hirtie caroiata (dlmenelu-
nea pltratelor 112 cm), pentru schiţe
mal exacte se potriVeşte hIrtia mlllme-
trfc! cu dlvfzare mai groasA pentru
centimetri, mal subţire pentru jumă­
tl~le de centimetri şi foarte subţire
pentru milimetri - <D
\
~~~i:.·
,1
Pentru desenul normat ech~e se
,r-, '1/ potrfvesc: carolajele de construCliI
(conform normatlvulul de dlmenelona-
@ Prelucrarii marginilor ® Plan,etl ® .IMltalaţle d' d•••n' re DIN 4172) - ® Pentru schiţele cu
creioane mal se potriveşte hirtia
subjlre, tnansparentA.
Din sulul de hirtie se tale formatele
potrivite, folle Individuale se rup de pe
şinA - ® sau se tale in Interiorul -
®acestelL
Desenele executate cu creioane tari
se elaboreazA pe hIrtie de desen
complet transparentA şi rezistenti Tn
formatele DIN - pag. 4, se..irevld
' .•.. '., , cu protecţie de muchii - ® şi se
păstreazA In bibllorafturl.
Pentru desenele !n tu, se potriveşte
calcul, pentru picturi şi desene de re-
prezentare hirtia rezistentA la apA.
(j) TIu special ® InllTUmlntl de da..n Prinderea foilor de desen pe o
pianşetl simplI, din lemn de tel sau
plop, pentru formatele OIN - pag. 4
se face cu pioneze cu aceiaşi tip de
virf ... (S). Mal intii se pliazA o margi-
ne IatA de 2 cm care, ulterior, va fi mar-
ginea de Indosarlere - pag. 5, Iar fn
Umpul desenului teul trebuie ridicat
pu~n de pe hTrtie astfel incit să fie im-
piedicati ştergerea desenului. (de
aceea se deseneazA de sus In Josl)
Prinderea hirtiei poate fi fAcuti şi cu
scotch - @ (caz 1n care suportul
poate fi şi din material sintetic şi
Cellon sau materiale la fel de netede).
Aşa-numitele .lnstaJa~1 de desen"
@ Mijloace aJutAtoare ® Şablon de curb. @ Olprind.~ uUle sTnt uzuale 1n domeniul Inglnerlel
- @. In afară de teurlle simple
existi şi unsle speciale care permit
construirea diferitelor unghiuri (pro-
cedurA patentată). Acestea sint
prevăzute cu diviziuni in oetametri şi
centimetri - Q). "Sclrarul" in e-
van!ai, "sclrarul" paralel pentru ha-
şuri, divizarea segmentelor - ®.
Echere la 45' cu diviziuni In mili-
metri şi grade - ® Instrumente
pentru curbe - @. Şabloane
pentru curbe -- iU).

@ Mijloace ajutatoare @ Ajutor la hasurat @ Pozitia corecta a degetelor

26

DESENUL

Imaginile de prezentare desluş~sc


intenţiile proiectantului, conving
III
adeseori mai mult decît explicaţiile
prin cuvinte. Imaginea de prezen•.
tare ar trebui să fie construită ast-
fel incit ea sl corespundă realităţii'
viitoare. Izometriile pot inlocui o
perspectiva aeriana daca sTnt de-
senate la o scarA c 1:500 - @.
Guml de şt.rl, roatl, ,abloane,
cuţlle (le ru etc.
® Şabloanl pentru Scrii ® Tocurl r'%llVor pentru tu, Carolajele de perspectivA care,
construite cu unghiurile uzuale,
s1nt potrlvlte'şi pentru imaginile de
interior - @. Deprinderi utile de
desen: desenarea rapida şi
exactă a formelor cu unghiuri
drepte numai cu teul, fară echere
- pag. 26. Determinante pentru
succes sTnt pozi~a corect! ateu-
,1
lui exerclţllle numeroase. Divi-
zarea unei linII anumite 1n seg-
mente anumite este facilitat! de
pozl~a corectă a unei rlgle norma-
le - pag. 26. Diferite mijloace
® Aaculltori
ajutătoare. Pix pentru mine 2 mm

@ Mina II m."~ne ucutl!l prin rotire (ZJ toate gradele de duritate de la


6 S pin! la 9 H.
Pentru ştergerea tu,ulul gumA de
tuş, cuţit de ras sau lame de ras,
pentru ştergerea creionulul şi a
mlnelor gume care nu intind. La
elaborarea desenelor cu multe linii

~L
sTnt recomandate şabloanele de
şters :- <D. Componentele scrise
se executi cel mai bine fAr! ml)- .
ABel- loace aJutAtoare; Tn desenele teh-
nice se executA cu şabloane Tn
ABCDlL.-·
........., peniţl tubular!, pen~e Graphoe,

o Utere autocolante ,1 (le Inllrlere ® Dimensiunile nl.r.lor II mlloArl


Tn puneti
Mltlnl d. ieria pentru .XIClltlrI.
textelor
penite lzografe etc. sau cu pensu-
la rotundă - ~. STnt tehnici bune
pentru cel care nu scriu bine.
~ 1\ Normativul intenaţlonal referitor la
\\~ ~ scris ISO 309811 ~ DIN 6776. Se
utilizează şabloane de scris cursiv
\\'\'ţ !'ti ,1 vertical - ~ - <ID.
\ \ \ ' =3
i-
i"""
i-
t-
i-
t-
....
Insttument cu trei braţ. pentru
dlnnarea perspectivelor
tf1' Planflll clrouJarl Plntru
\WI de"ne"a perspectIVelor
f-

~ - ~
1'I1"1~
Suport plntru d..enar..
~ per8llldlvelor .

I
~

i" :./
4··"'-
[j
'fi --- -
~inla orlzontulul

@ Izometrie @ Metoda perspectivă @ Aparat pentru perspective ReHa @ Carciaj pentru perspective

27
INTRODUCERE
OMUL CA UNITATE DE MASURA ŞI CA SCOP

Omul creeaza obiecte pentru ca acestea sA ii fie utile. rn consecinţă, a


Pe baza acestora a fost dezvoltată această Învăţ!t~ră proiectarii
dimensiunile lor sînt pe măsura corpului. Astfel, in trecut, membre- care porneşte de ia om şi care ofera bazele pentru dimensionarea
le omului erau baza firească pentru toate unltAţlle de mAsuri. clădirilor şi a componentelor acestora.
Pină astăzi ne formăm o imagine mai bunA asupra dimensiunilor Cu această, C1Q~le au fost cercetate, dezvoltate şi evaluate relativ
unui obiect dacă aflăm că este 1nalt de atTtea staturi, lung de atTţia pentru prima om multe aspecte fundamentale. ..
co~, mai lat cu atitea picioare sau mal mare cu atitea capete. Poslbllitaţlle tehnice contemporane 5Tnt integrate 1ntr-o măsură
Sfnt termeni in născuţi ale căror dimensiuni le avem practic 1n s1nge. mare, normele germane sTnt respectate. Descrierea este redusa la ~
Unitatea de mAsuri metrici 1nsă a eliminat utilizarea lor. strictul necesar şi completati, respectiv Tnlocuita, pe cit posibil prin
De aceea este necesar să ne formăm o Imagine cTt mai exacta şi cfi desene sugestive.
mai vie $i despre aceastA scarA. Comandltarli fac acelaşlluoru atunci Astfel, prolectantului practlcian Ti sTnt oferite, 1ntr-o formă conois! şi _
ofnd măsoară incAperile propriilor locuinţe pentru a căpăta un reper coerenta, bazele necesare proiectării pe care altfel ar trebui si le
pentru dimensiunile indicate in planurile de constru~e. Cine fnvlţl extraga singur şi cu dificultate din multe cărţi sau din dimensiunile
să construiască ar trebui să TnceapA prin a-şi Imagina crt mal suges- unor cladiri deja executate.
tiv dimensiunile spa~l\or şi ale obiectelor din acestea şi ar trebui sA Tn acest scop s-a pus aocent pe prezentarea esenţei, a datelor şi a--
exerseze permanent aceastl abilitate astfel incrt, la reprezentarea experienţelor de bază, rn timp ce clădirile existente au fost Introdu-
fiec1!rellinii şi dimensiuni, să Tşilmagineze c1t mal realist dimensiuni- se numai Tn mAsura Tn care s-a considerat ~ ele constituie exem-
le mobilierului, ale spaţiului sau ale clădirii pe care le proiecteazA. plificări generale.
CăpAtAni Însă instantaneu o Imagine corect! asupra dimensiunilor Clcl totuşi, Tn linii generale şi in afara anumitor normative, fiecare -
unul obiect dacă, alături de acesta, vedem şi un om, tie 1n realitate, temi este diferită ,1 ar trebui studiată, abordat! şi modelatl din 'nou
fie rn reprezentarea grafică. Este semnificativ faptul că Tn prezent, de cltre fiecare arhitect.
1n Imaginile din revistele noastre de specialitate, olădIMle şi spa~ne Un progres reSl, fn spiritul bun al vremii, este posibil numai în acest fei. __
sint arătate prea ades făra oameni. DimpotrivA, obiectele deja executate conduc mult prea uşor la imita-
Imaginea pe care ne-a formăm despre dimensiunile acestor con- re: in orice caz, produc Imagini stabile de care, adeseori, arhItectul .
strucţII este adeseori greşit! şi sintem ulml~ de oit de diferite, de ee lucreazlla o temă similari se poate desprinde doar ou greu.
cele mal multe ori, de cit de miel sînt ele rn realitate. in aceasta sta- DacI ins! arhitectul creator primeşte - aşa cum este Il'Itentia de faţ! - ~
re de fapt consider ca rezidA şi motivul pentru frecventa lipsA de doar pIrţIle, atunci este silit sa ţeasă singur firul spiritual care leagA toa-
relaţie dintre clAdiri, tocmai pentru că proiectantii utilizeaza scări di-
te necesftlţile unei teme intr-o unitate oare este şi de natura spirituala.
ferite, aleatorii, şi nu pomesc de ia singura corectă - omul.
1n fine, aceste pl~ nu sint preluate in mod intlmplător din varii re- ~
Dacă aceasta stare· de fapt trebuie si se schimbe, atunci este ne-
vlste, ci sint extrase sistematic. din bibliografie, focalizate pe datele
cesar si I se arate prolectantulul din oe au evoluat dlmensionările necesare flecArel teme, verlflcate 'prin intermediul unor cladiri de
pe care adeseori le preia fără sa se gindeasca. aceiaşi tip, cunosoute şi de calitate şi, dacă a fost necesar, obţinu-
Proiectantul trebuie sA ştie ce proptl~1 exista Tntremembrele unul te prin machete şi experimente, mereu cu SCOpul cie a-I scuti pe pro-__
om bine conformat şi oe spaţiu necesita un om aflat Tn diferite pozitii leclantul practiclan de aceste cercetlrl fundamentale, astfel Tncit
sau in mişcare: acesta să poatA dedica sufiolent timp şi răgaz laturii oreatlve care
Proiectantul trebuie sa ştie ce dimensiuni au uneltele, halnele etc. cu este atTt de importântă.
care se inconjoara omul astfel inert, plecind de la aoestea, sa poata
si stabilească dimensiunile optime pentru reciplente.şl mobilier.
Proiectantul trebuie sA ~e 011 spaţiu ti este necesar omului 1ntre
obiectele de mobilier, în bucătArle, in sufragerie, in biblioteci etc.,
astfel 1nc1t sA utilizeze fn condl~i confortablle aceste obiecte de mo-
bilier, si lucreze confortabil, tarA oa spa~ul sA fie Irosit.
Proiectantul trebuie sA ştie care este pozitia funcţională a obIec-
telor de mobilier, astfel incn omul sA poata sA Tşl Tndepllneascl Tn
mod confortabil obligatiile sau si se odlhneascl rn condl~1 confor-
tabile, acasA, la birou, rn atelier.
rn fine, proiectantul trebuie sA ştie care sTnt dimensiunile minime ale
se
spaţiilor cu care omul deplaseazA zilnic, ca trenul, tramvaiul, au·
toturlsmele etc.
Despre aceste spa~i minime tipice el are o Imagine precisă. Pomlnd
de la aceasta, adeseori subconştient, el 1şl formează imaginea des-
pre dimensiunile celorlalte spaţii.
Omul Tnsă nu este doar o fiintA În carne şi oase care necesită spaţiu.
Latura afectivA este la fel de importantă. impresia pe care o Iasă
un spaţiu depinde in mare măsură de dimensiunile, confol'marea, fi-
nlsarea, luminarea, amenajarea sa ca şi de modul in oare este ac-
cesat.
Pornind de la aceste g1nduri şi raţionamente, am Tnceput in anul
1926 să adun In mod organizat cunoştinţele rezultate dintr-o prac-
tică profesională şi o activitate didactică diverse.

(3) Leonardo da Vinei: canonul propOrţiilor

28
. IN'rRODUCERE
MASURA TUTUROR LUCRURIL'OR

II
e e

E
e
I
I

lL-____~______~~~~~~------~----------~e~~

Proporţiile omului, Va h • Tntreaga parte superioară a corpului, incepind de la debutul


picioarelor,
dezvoltate in raport cu cercetarile lui A. Zeislng - m 1/4 h • lungimea piciorului, de la gleznA ia genunchi şi distanţa
dintre bArbie şi buric,
Cel mal vechi canon despre proporţiile omului care este cunoscut
in prezent a fost descoperit Tntr-o Tncapere funerarA a ansamblului Vs h • lungimea labei piciorului,
de plramide din Memfls (aprox. '3.000 ani t.e.). . Va h • lungimea capului din creştet pinA la partea Infertoară a
Aceasta TnseamnA ci, cel pUţln dntuncl, oamenII de ştiinţA şi artiştII bArblel, distanţa dintre mame Ioane,
au fAcut eforturi pentru a descifra proportiile corpului omenesc. 1110 h • TnAlţlmea feţei şlll~mea feţei (Inclusiv urechile), lungimea
Cunoaştem canonul Imperiului condus de faraonl, pe cel al epocii miinII plnA la incheieturA,
ptolemelce, pe cel al grecilor şi al romanilor, cunoaştem canonul lui 1112 h - lăţimea feţei la TnAlţimea pArtii Inferioare a nasului, lăţimea
Pollclet care a fost considerat timp indelungat ca norml, cunoaştem piciorului (peste gleznA) etc.
Indlca~lle .lul Alberto, ale lui Leonardo da Vinei, pe cele ale lui
SubdMzluniie merg pina fa 1/4.0 h.
Miehelangelo şi pe cele ale omului medieval, În special opera cu-
noscuti pe plan mondial a;lulAlbrecht DOrer. rn secolul trecut A. Zelslng a fost cel care in mod special a clarificat
problema Tntr-o măsurA mai mare prin cercetările efectuate pe baza
rn lucrările menţionate cal~ulele referitoare la corpul uman se bazau sec~unil de aur, prin mAsurAtori exacte şi prin comparaţii. Din
pe lungimea capului, a feţei sau a labei de la picior, dimensiuni care, păcate, lucrarea nu s-a bucurat ~e .a.t~nţia cuvenită pină de curlnd,
ulterior, au fost subimpărţite şi relaţionate Tntre ele astfellnclt au de; cind un cercetAtor important din acest domeniu, E. Moessel - CIJ
venit determinante chiar şi pentru viaţa de zi cu zi. Pină 1n zilele a confirmat lucrarea lui Zeising prin cercetări detaliate desfăşurate
noastre unita~le de măsură cele mai uzitate au fost piciorul şi cotul. după propria sa metodă. incepind cu anul 1945 Le Corbusier a uti-
Mai ales indicaţiile lui DOrer au devenit bun comun. EI a pornit de la lizat aceste proporţii bazate pe secţiunea de aur, numite "Le
inâltimea omului şi a stabilit divizarea in fractii după cum urmează: Modulor" - m, Tn toate proieotele sale. Dimensiunile sTnt:
Tnăltimea = 1,829 m; cota buricului =1,130 m etc. - pag. 44.

29
OMUL
MASA CORPORALA DIMENSIUNI ŞI NECESARUL DE SPAŢlU-~
conform dimensiunilor normate şi consumultJi de fortă

~··r

~~.....Il1lolllO.l.. ~~U- 1---87S----i r-- 825 --1


___............. ~.
@ ® II---'~'-I
,,
,
I

1---875----1 1----1126----/

® ® @)

.... I
, I
1
§
:' 1.,..

i~
:1
1---815---1 r---IOC-l000-:-! t-----121C----j

DlmenalunUe pentru t.i4' Dlmllnllunl pentru scaunul utilizat tf?


Dlmenllunl plntru fotcllul cel mal
Olm.ntlunl pentru fetellul capltonat _
scaunul d, lucru \!.:I In 1oculnll" pentru I lua ma.. ~ mic utilizat la' loouf d. CUIUl Iau
mlauţa da IUlt ceaiul

t--aeC---1
I I

---+---- ! I
~110---1

.,I, I
: 11

I I I

1 I
I
I
Ţ
~ !
I
I
I
I

@ Lucrul 1" picioare @ In genunchi @ sllnd pe aoaun ® slInd turClftl

l-I---1250----/ !-1---1!00-----f f-I- - - - 1 5 2 5 - - - - - ! 1-1- - - - - 2000;------1

® ® @ @

30
OMUL
NECESARUL DE SPATIU iNTRE PERETI DIMENSIUNI ŞI NECESARUL DE SPATIU
pentru oameni Yn mişcare la Iă~mi ;;. 10% adaos conform dimensiunilor normate - [II şi consum!Jlui de loMă . '

, : I I

~375-1 1- 815 --4 1-- 1009 --1 ~ 1150 ---l 1--- 1700 ---1 2250

CD ® @ (ID. ®
NECESARUL DE SPATIU PINTRU GRUPURI
r--------,

1-- lUO ---l ~ 1815 ----1 . 1--- zooo ---1 ~ 212.1 --1 , 2250
® Grup'complt:t ® N_nrul normll ® Cor ®, La • •onlr! mii lungi @ Cu bag.,. dt umar

LUNGIMI DE PAS

d-750 -+- 750 -+- 750 - j 1- 175 ~ 815 -1- 175 -:-1 , 2000
~ Pu constlnt @ Pu cii m.... . ifs' Mllura mlldml par mi. 8
\,!,;lI peraoan. (de IX. leIIClbI"I)
NECESARUL DE SPATIU PENTRU DlFlRrrE POZITII ALE CORPULUI

I - ~
_l"""

1-

l'
.
1-- 1125 ---t 1-- 1000 --l 1-- 11U 1- .,5 . . . 1-- 1000 --1 1--- 1150 ----1
@ @ @) @ @ @
NECESARUL DE SPATIU CU BAGAJE DE MlHl NECESARUL DE SPAŢIU CU BASTON ŞI UMBRELĂ

1- 600 -l ~ 1000 -1 1--- 2125 ---l 1- 87' ~ ~ 750 .....; 1-- 1125 ---4 1-1-- 2375 -.j
@) @ @ @ @@. ®

\ ' '"
DIMENSIUNILE TRENURILOR SCARA. 1:100 OMUL ŞI VEHICULELE

"
"j
......

..
~
S
SO S4 72

"
TT' .V,lrlcule vechi şi nal
ca exemplu pentru
. T

..
$ "·_.-1
I Si! :~.:
.;"
necesarul minim de
spaUu pentru
~l
!; I Pi '\';'.
transportul'de
T I persoane
92
~
...
'"... :: lr lf
1
1-1.5' -1 ,.. 1.62 oi 2.80
Vagon da persoan" plan. 88 locuri d. "zut, 0,415 m pen1rU fltcare loc. Lungimea totaI119,66 m,
lungim.. oomplrtlmtnttlor 12,75 m, lungimea vagonului de bagaj' 12,e2 m, lnll.mealreptelor a8-30 cm Secţiune traniverlllll. pentru <D
~ 1.20 -t
T
,
"
~
~ S
~
~
,,
:' .1. .L
~------~~--~~~
V.gen de IrIn rapid, plin. 4S lacuri ci, ,ezut.
~;.......
Clan 1
1- 1,97 1- 2,10 ~

ClUB a a,. """"


lung. 10111120.42 m, vagonUl de blgajt ~8,38 m. tIIfIIl--.....--:... S.cţ.longll. pt. ® Claia 1

1-- 1300 ~ , . -+-- 1901


t4'. Parterul unul vagen ttajat cu patru oiil (100
\:zi locuri de ,ezut, 18 SlI'IpOntlne)

~105O­
Etil

Spa~u pir. bagaj.

Ii--l--+-- 3960

1---1200 --1-- 1414 -1--1901 1901 1'101 1908


® Parterul unui vagon ataJat cu patru osii cu co~partiment menaj, spa\Jti pentru'luat masa şi spaţiu pentru bagaje. 28 locuri de şezut clasa a 2·a

32
/., '~"i;;;!;i;if~?;!W~W~i[f:tf;liiJif~r~~[~~ir~!f;;::::::" ._·j$t1~j;':l$,~iJ~$ii;i~t)~w',,~. > OMUL ŞI LOCUINTA
··;;:.hi:~~ ~;~.:~:;~~~I,:~1~; lI~j ~.<ft~: : : : : : : .:.......:::;:::;: .:":' ~~~=2~:~:~;;~::::::~::;::~:ţ1il;i~~~!~ţ;\\~;.~!!!:iil!~ţ1i~!t;i,~:;t~i~f::::~:~I:~~:;~::~::f!;;f1lf~~~>;,
I •


il:::;:::' . .~,.x. 0.02 "'/0'1 oxigen ••;.;::::::.,. IP'O" 0.015 ~iorl oxl;ln ····:;::r:·:·~B ;lort aprox. 0.03 m'/or& Oldgan •• ::::~!;~ •••

IV.~I d. apa • I
x==-::.-
rului radud • =.=.=.:
II o u,.k:Illall a ••:.--------
!
Hnalbll mal mult • o'.~

(1) Dormit ® Odihni


70 k,
@ ~ueru 15 000 mkg rllldaJl'lenl
mediu d' lucru p. ori
la argostat
(D-@ EmilUl, de bioxid d' cerbon ,1 vapori de apA ale omului (In conformitate cu clrcetlrllliui H. Wolp'rI) -QJ
Temp.. ponţmax.
1.oculnţele trebuie să protejeze omul Tmpotrlva intemperiilor La Tncllzlre trebuie avut In vedere ea aerul din părţile cele mai ratura deaplln·
in Ir-un mi
$1 sA ofere un mediu care promovează starea confortabila şi reci ale Tncaperll sa lIe IncAlzit cu o căldură blInda. La tem- ~CIIs/UI de urTn,
deci, Tn mare măsură, randamentul de lucru. Aceasta peratur! de peste 7o-ao o se produc descompunerl ale clror 50 82,83
48 78,aS
inseamnA aer bogat in oxigen, fn mişcare uşoară, fAri cu- resturi Irit! mucoasele, gura ,1 farlngele şi eere genereazA 48 75,22
rent, o temperaturA şi o 'umidltate a aerului placute, precum senza~a de aer uscat. De aceea sistemele de 1ncAizire cu a- 47 71,73
48 88,38
şi lumină adecvatA. buri şi sobele de lIer, caracterizate prin temperaturl superfi- 45 85,14
Pentru acestea siot determinante pozl~a locuinţei Tn peisaj, ciale ridicate, nu sInt potrivite pentru locuinţe: 44 82,08
43 59,09
precum şi dispunerea incAperilor Tn cadrul cIAdlri!.,1 siste-
mul de construcţie - pag. 281. Un sistem constructiv care
oferi Izolare termică, prevăzut cu suflclen~ ferestre mari
SI/m' --.,.....-......-....,...-...,..-......

25
UmIdItatIa
Aerul din IncAperi cu o
"lor 42
41
40
39
56,25
53,52
50,91
48,40
pozl1lonate in locurile potrivite ale Incaperilor adecvate ,1 umiditate relativa de 50
-60 % este plAcut şi ar
38
37
48,00
43,71
mobilierului, cu suficientA Tncalzire ,i ventilare adecvatA 20 36 .41,81
trebui să se situeze la 3/5 38,41
(farl curent) constituie prima premizA a unei stiri de con- 34 37,40
ia 40% şi c 70%. 33 35,48
fort de lungA duratA. 15 32 33,64
Aerul prea umed favo·
Neceurul de ar 31 31.S8
rlzeazA agenţii pato- 30 30,21
o dati cu aerul, omul InspirA oxigen şi expirA bloxld de car- genl, ciupercile de mu- 28 28,S2
bon şi vapori de apA. Cantltă~le variaza fn funcţie de greuta- 28 27,09
cegai, transmiterea fri- 27 215.64
te, allmenta~e. activitate şi mediu - (j) - ~. 1n medie se 28 24.24
gului, putregAlrea şi
iau In calcul pentru fiecare persoanA cite 0,020 m3/orl bie- 25
24'
22,93
21,88
formarea de condens
xld de carbon $140 glorA vapori de apl- (j) - ~. aa 20,48
Deşi conţinutul debloxld de carbon de 1- 3 %. pare slln- -~. 22
21
19,33
18.28
cite numai la o respiraţie profundA, totuşi aerul din locu- ProcI&IceM v.porIlor de epI de c!tre om diferA Tn funcţie 20 17.22
19 18.25
Inţă ar trebui să nu conţlna mal mult de 1%•• Aceasta de- de premize - Q) -~. Ea constituie un proces de răcire Im o 18 15,31
terminA· Ia o schimbare simplA a aerului la fiecare orA - 17 14,43
portant şi creşte o data cu temperatura IncAperII, mai ales 16 13,59
un volum de aer de 32 m3 pentru fiecare adult " 15 m3 dacă aceasta depll.şeşte 37' (temperatura corpului). 15 12,a2
pentru fiecare copII. Deoareoe InsA chiar şi cu ferestrele 14 12,03
13 11,32
!nchlse schimbul natural de aer la clAdirile Izolate este de 12 10,84
II 10,01
11/2- pTnl la de 2 ori mai ridicat, ITnt suflclenti ca volum de 10 9,39
aer normal pentru adulţl1 6-24 m3 funcţie de .,.temul gn Suportabil
mii mult. O"
Suportabil
V.·l ore
P.rlculq....
Inltantaneu
9
8
U2
constructiv), şi pentru copii 8-12 m ,sau, la o tnllţ/me a
spaţiilor de locuit de 2.5 m ~ cTte 6,4-9,8 m2 pentru fie- VaPOrt d. Iod
~
0,0005
~
0.003
".- 7
8
8.28
7.76
7,28

li
8.82
care adult şi - pentru fiecare copII cTte 3,2-4,8 m2 de su-
o Vacart d. clor 0,001 0.004 0.05 6,39
prafaţă locuibilA. 1n cazul schimbului de aar mai mare Vacarl d. brom 0,001 0.004 0.05 5,9a
5,eO
(dormit cu ferestrele deschise, schimb de aer prin canale Acid c10rhldrJc 0.01 0,05 1.5 .. 1 5,aa
de ventil are), volumul spa~lIor din zona de zi aferent Acid lulfuric - 0.05 0.5 O 4,S9
fiecArei persoane poate fi redus la 7,5 m3, Iar fn cazul· Hldrog.n lullurat -0,1 0.2 0.6 - 1 4,1515
4,22
dormltoarelor la 10 m3 pentru fiecare pat. Tn cazul Tn care
calitatea aerului scade prin lAmpi cu ardere deschisA,
emanaţii rău mirositoare Tn spitale sau fabrici, la spaW In-
AmonJec
Monoxld de Cllbon
Sulfurl d. carbon
Bloxld de carbon
-
10
0,2
0.3
0.5
1,15"
80
3.5
2.0
10,0'
300
ti 8
7
3,92
3,64
3,37
3,13
2,90
ehlse (ca sălile de teatru) - pp. 123-126 Introducerea 8 2,8S
9 2.49
oxlganului şi eliminarea elementelor nocive trebuie Cumularla dAunatoare leilor mal Importante gazl de fabrici 10 2,31
susţinute prin mijloace artificiale.
@ dupA ~.hmann 11 2.14
-[Il °Mg. In litri, In reat em'ln litri 12 Ul8
Temperatura spaţiilor 13 1,83
14 1,70
Temperaturlle cele mai plăcute pentru om slnt de 16-20· la Cllidura (WEIh) SI distribui. !n 15 1.5a
Sugar cea 15 rd. 1,9"10 pe lucru (mers) 18 1,46
odihnă, de 15-1 S' la lucru, 1n funcţie de mişcări. Omul poa- 17
Co,,11 d. 2'1, ani eea 40 rei. 1.5 % pe !ncilzlrea 1.35
te fi comparat cu o sobă care se alimentează cu alimente şi Adult In ""lUI cea 9S h"nll la 1.25
Adult munci medie cea l1a rd.20.7% pe .vaporarea apel 19 1,15
produce pentru fiecare kg din greutatea proprie aprox. 1,5 20 1.05
WElh. Un adult de 70 kg greutate - CD -(]l deci Tn fiecare Adult muncA gree oea 140 rei. 1.3 % pa respira~e 21 0,95
Adult in vlratA cea 90 rd. 30,8 % pe conductivitate 22 0.86
oră 105 WE/h. pe zi 2520 WE/h. care ar fi suficientl pentru reI.43,7"1o pe Iradiere 23 0.76
fierberea a 25 de litri de apă. Producerea de căldură variază 24 0,71
rd. 75,8 % contribuie deci la incalzirea 25 0,64
În raport cu conjunctura - (] - OI. Ea creşte dacă tempe- aerului din Incapere.
ratura Tncăperii scade. asa cum creşte In cazul activită~i fizice. Continutul maxim
de apa intr-un m3
® Cedarea de caldura de catre om In WElh dupa Aube~e, -1] de aer in 9

33
CLIMA SPATIILOR INTERIOARE
• Expllcafll r.t.rlloare la clima spaţiilor Interfoara -co
Ce In cazul ellm.i aferenta spa~ului extertor, se poate vorbi despre clima spatiilor Inte.
rioare caracterizată prin valori comensurabile pentru presiunea aerului, temperatura ae.
rulul, viteza aerului si "Tnsorlrea spaţiilor Intenoare', temperatura de radiaţie. Combinaţia
optimi a acestor factori determina o climA confortabilA a spatiului interior şi contribuie la
mentinerea slnAtătli ,1 la creşterea randamentului.
Con/ortul termic .x/sta atunci cind economia t.rmlel. a organismului .e aflA Intr·o star.
da echilibru, adica atunci CInd se produce cu un efort minim din punclul de vedere al ac.
tlvltll~1 dlllrmoraglare pe care o depun. organismul. Confortul este reslm~t ca atare cInd
pierderea de caldurA a corpului coincide cu pierderea termica reala In favoarea mediului
Inconjurltor. I"luxul de clldur. se dasfaşoer. dinspre suprafata rece Inlpre cea caldA.
§ Inllulnl' primllt ,1 domlnlnll
FICIO~ 1UIIIIm,"1a~
I'GIatI.Gundltl J/ prtl\llXlfl
Mllurl de tIIl'I'I\Oregll'" proprII orglnllmuJul
Producer,. cl/duril: Irigare. ungvfnl a pielii, creştar.a vlt,zel sangvine, dll.ta". v••
<D Con1ortultermlc depend.nt ® P.r.U CI" cad.azl CIIdurl IIlor sangvine, tr.murul mu,chllor; rlcorlrea: S8C,.~a sudor\I.
SchImbul ele oIIdurl fntl'l corp .. lIIIdIu
30 'O 100
_tatllllllumld Fluxul d. cAldurllntem: flux d. caldurl dinspre Intarior In.pre piallln funcţia dalrlg."a
28
, 80 I-r r..... sangvlnl • organismului. Fluxul de cAldur. ext.rn: condueţls termicA prin plcloara, con.
H
D,
ac veeţll (vitlzlllrului, aerul din Inclpe,. ,i dif.rtn\l. da temperaturA Intr••uprataţa aco-

RO'dI'~ ~~
,.!- t- t- I" PIriti d. hain. şi cea neacop.rItI); radia«' (cI1f.ranta cit temperaturl !ntre JUpra'ata cor.
t
iza
24 ~ ciupi
~,.. ~ t ~O
te
oi I O
,'- pului" supraf.ţel. InconJurAtoare); .vapor"" "splraţi, (Iupraf_ţ; corpulUi, diferenta
"- Al 1\ \ \ dintre preslun.a vaporllor Intre pili' ti mediul InconjurAtar).
Iazo , . ~i
. lac CCll\Olptl .....rItHrI .. 1GIIImb1ll de Dlldurl

r , "- ~
~"l;I
-40
110
\
\ $-~ ~ ConductMtate termicA: transmiterea cAldurii prin contact direct.
Capacitatii da condu~vItat. termicA d~ ex•• cupru lui est. ridicata, cea a llrulul este re.

1:: , ;: ",..,. Ia Aflll


1.
du... (mat.rlall da 'lanfa" porollll): COnvecjll • a duce cu lina cIIdUra. Aerul.

·1 ~
'\ Incllzlflll. contactul cu obleotecalde (cit IX. radiator), II ridica. rlee".11 contactul
.,2 O cu pfn.ul ti coboara. Aerul circuli'" pOd cu lin. praful " particulel. plutltoare. Ou cit
ag.ntulllrmic (de ex. Ipa din radiator) circuli mal rapid, cu allt clrcula«a II daa1,,01rl
O
1012 14 1. 11 20 22 14 21'0 H 12 mii repede. Aldla1la: luprafaţela obl8CIIior cald. amlt o radl&1le care daplnde de ttmp..
Timp. ur. dIIIlncIp 0L .. ratura lupraf"alor rllj)ectlv•• Este proporjlon.1I cu ptJ!eral a 4·a _ tempereturll eblolu-
® Zona de confo/'l It adiel, cit IX., d. 18011 mai mtrt daci valoarei IImparatuiil llte dublati. O dall cu
temperatura II modfflcI fi lungimea da undA a radlaţltl, Aoeeeta at. cu atit malaeurtl
I cu clt tempereture supraflţll aste mal ridicati. IncepInd cu 500'0 clJdura devin. vtzIblll
sub forml de lumini. Fledla~1 situati sub limita d. vlzlbRHats se numeşte Infraroele/ra-
II dil~e de clfdura. EI radlul In toate directiile, Itrlpung•••rul firi al nInclJzeuel, este
t
J atIIcrbkl (p,.luatI) dl corpurlla.oIld. sau raflectltl. La atIIcrb1fa radlaţlel corpUrll. soli·

..
I
neconfortabil
j J
1/ I
da (InclUllv organllmul uman) II TncIIzeac (cAldura dl radla~'). Oln motive fiziologica
acautl praluare d. CIIdurlllta CI. mal pllcutl fi caa mal lanltoasa pentru om (Iobe
din cahl.), Ollma pllcull: februart.Im~', 2.000 da metri 1nll~ma, IIr llpelt dl praf ,1 u..
)
cat. car .,blltrU !ncI1l1, soa,. lucitor pe o supraflll da zlPadl..Tlmp.naturl d'l'IdIl\I8
V ridicati. CRma nepflCUtl: mllZ d. viri (1rOpIee), cer acoperit, temperatura ..ruJul de piuI
J /
=nIarI1bI
30·0, matropoIl plina de praf, umldltat. ,1 zlpu..allaccentuall.
TtmpIl'llUri cii rIdIatIe lCi:IutL IIItcomlndlrUitftrltol... Ia oIIma IPlllllIor 1_

12 14 18 1. 20 12 14 H H
i"1:? lfaII'I. TI/npIrIIurI MNlUI " llUJIf'IIeII/OI' fnConjuiIta....
Var••It. pllcut II 20-24'C; Iarna la cea 21'C (plus/minui 1'C). Temperatura supra.
fe,.1or InconJurilOarl nu ar trlbul II dlf." cu mal mull dl 2 - S·C laţi de CII a a.rulul.
Timp••It. din InaIp. tu In 'O .. ModificArile de temperatura a ..rulul pot fi compeneate Intr·o mlaur. onoare prin ma·
® Zona de confort .@ Centrul cIldurll umane dlfioarea t,mp'l'II\Irll al,,,nl. lupralelelor Inconjuratoar. (temperaturA a aerului In
30 lolder•• cre,te,.a temparalUril lupr.telelor InconJurltolre). Olagrarnelln cazul dIf..
40
'1. I I 18
renţ.'or prea marllntr. aceste temp,returlll prodUca o ml,CIrI a..rulul prea pUtemlol.
t 3' f'--..lntaanlortlbll ClIcI Supral"ele critica tim conatltulll 1n primul rind d. ferHtrl. Trebuie evitati o conducUv!.
'" S8 1\ aonforlabflla UmIli ~21 ... ,, , tate termicA ridicati IP" pod.a prin ploIoare, (TernparalUre podelei mal mare d. 11'C).
"1. 34 \ .1 24 , PlcIoar"e cald ••AU reci rlPrezJntlllnza~1 al, omului şi nu o caracterieticA a podelei •
o . '\ 1 12
"

Piciorul dascoperlt Ilmte cIlduralrlceala numal prtn slrlltUl.upetlor fl prin groalmel ac..

1: \
1: ""- ,1
stula; piciorul acoparlt prin ItrllUl luperlor tlmper.ture podel,l. Tamp,rituna superfl.
cIaIi. pIan..ulul depinde de InAlllmel IncAperii. Temparature re./mtila cit om "zu/ti

1: 1\
\
conIort.

1::
"'1-... '"
-;-....
aproxfmll/V din mtdll dintre tlmperatura a.rulul din Inclpe,. ,1 temperalUra.upraf.ţelor
Inconjurltoa".
AIruI" "",CII'II..,IIII. M/fCar.a aerului elll perceputi drept curent de aer. Curentul
genereUi In acest cu o rlcor!re locali. organismUlui,
~, 12
.
22 TtlllplrlltUra MrUlul ,1 umtcIltItIIl'llltlvlllIII'UIUI. Umldltatea relatlvl d. 40-50%
rea.
ilie confortlblll. LI o umldltall "dud (,ub 30%j p.rtlculal. de praf capltl capacitatea
20 11 14 ·1& 18 20
T.mp. ,.r. din Inal/!.22 14''C-ati
~L In
H la 12 '4 1& 18 10 12 14 arc H
Tamp. nr. din 1ncIp. eL"
deazburL
AM proatpIt " HhImllUl de ur. Optimi .sta vlntilarea controlata ,1 mal puţin caa
(2) Zona de confo/'l f ® Zona dl confort IFltlmplltoara şi continuA. Conţinutul de C02 din " ' trlbule Inlocuit cu oxigen. Nu trabu·
Conţin. dl al'I In aer Adecvare IIr r~splrejle
Senzaţie II r83p1ra~.
le deplşft un con~nut d' C02 de 0,10 vo!.·% d. ee... In IncAperile de locuit ,1 dorm~
gIkg trebuit prevlzutl 2·3 echlmbun d• ..r/orl. Necasarul de ler proasplt al unul om este
Oplnlla 5 tolrtl bun "",r. prollplt d. aprcx. 32,0 m3/orl.
Schimbul de aer In sp.~1 de locuit: cle 0,4-0,8 ori volumullnclperll perS.lorl.
! plnlla 8 bun normal
8 plnlla 10 mUl\Umltor IncA suportabil
10 plnll120 din ee In ca mal prost -greu,lnlbu,Itor Con~n.apA Umidil. rei. Temperatur Descriere
20 pInA la 25 deja periculos umed şi flerblnte Labsolut a aerului
peste 25 neldeovat Insuportabil
2 gll<g 50% O'C zi de iarnă frumoas~
41 Contin. ,pl aer destin. resplra«eI37·C (100%) climă lnsănAt. plAmIni (Davos)
ceste 41 Apa condenseaza bule In plamini 5 gll<g 100% 4'C toamnă tirzie frumoasă
Conform formulei recomandate de Com~. International des POids et Mesures pentru 5 gll<g 40% 18'0 climă Interior foarte bună
densitatea aerului umed rezult! urmatoarea ecuaţie p. [3,48S3+0.0144(Xeo2-0,04)] . 8 g/kg 50% 21'0 clima Interior bună
10-3 tr
(1-0,378 X,). 10 g/kg
28 g/kg
70%
100%
20·C
30'C
climă interior prea umeda
pădure tropicală
Aceasta ecuaţie poate fi scrisă şi In forma p=(ptr+'I'A)ş1 +0,041 (Xco2-0,041ţ.
® Valori ale umiditătli aerului ptr. aerul destinat respiratiei @ Citeva valori pentru umiditatea relativa a aerului ptr. comparaţie

34
Nord
BIOLOGIA CONSTRUCTIILOR

·
... 1lJ
Oe aproximativ 10 ani In special medici precum dr. Palm. dr. Hartmann (şeful
Cercului de Cercetări pentru Geobiologie Eberbach-Waldbrunn-Waldkatzen-

v151
-2050-
1
2 00
i
Est
bach), dar şi altii depun eforturi pentru cercetarea Influenţelor pe care m.dlulle
exercltl asupra omului - indeosebi In ceea ce priveşte subsolul, construcţiile,
spatiile, materialele de construc~e şi instala~lIe.
Influenţe geoloalae
Conform ace'storcircetlrl, peste intreg globu! pAmIntesc se de~aşoarl·aşa nu-
<D
mitul grilaj global - format din unde statice, generat aparent de catre soa-
fi • I
. ,
,

re, dar uniformitatea acestora duce cu gindul- Inclusiv conform .Hartmann" la o


S~d Patul din stinga .. afli In nod. cel radla~e ler.atrl care provine din interiorul pămlntului şi este ordonata In forma
GnllJ global structurat magnetic cu ® din draapta IIt. traVlrsat dl zona unul grnaj de Către Crlstalele aflate In scoarţa terestri.
d. margln., aparant zonele de mar-
noduri pmogene
gine lI"urate nu au lfICII noclvI Grllajele sTnt orientate magnetic, 1n benzi d. cea 20 cm lA~me, de la polul magnetic
nordle spre cel sudle. In zona Europei centrale la un Interax de cea 2,50 m şi trani- _
versalla acestea pe directia Est - Vest la un Interax de cea 2 m :.. <D.
- Exp.rienţa a demonatrat Că aceete benzi sInt noelve din punct de vedere !ltlotoglc,
In special nodurile In cazul unII ,&dari Indelungate şi repetat. (oazul paturilor).
In cazullnctp.rllor rectangulare, la acestea se adaugI grtlajele de Inclper. afa-
rente cara, apar.nt, nu .xeroltllnfluenţe patog.ne - (l).
Nodurile acestui grilaj global devin cu adevărat patogene daci se suprapun cu
disfuncţii geologic. precum artere de apl, falll eau rupturi geologlce dintre care
dominante se dovedesc arterele de apl - ®.
In astfel de-zone sa produce un efect de cumulare. Tn consecintA. favorabiilaste
o zonl sau o suprafaţA de 1,ao x 2.30 ni situatA Intre benzII. grUalulul global _
@. Conform Hartmann solutia radicala este mutarea patului din zona afectata,
mal ales din nod - ®. Conform Palm - CD grllajul global existent de cea
EI1 2 x2,50 m constituie o linie de dlstanţl medie. In consecinţa, grUajul real ar fi
Patut din stingi .Sle If.clat In mod '4' Zonl Rpsltl dl perturbaţii Intre benzI- un grilaj global cu un Interax de 4-5 m p. direcţia Nord - Sud ,1 de 5-6 m pe di-
® etrI pentru ci II i"te/llCltal gri-
lajui global cu o artarl. de apl. eela
'.::!I le grfllJulu1 global 1.80 x 2.S0 m recţie Est - Vast, rdllnlu In jurul Pămlntulul.

ee polenllazl efectele noc::lve a12S4117"~"~~~~~ Se pr.supune el fiecare a 7-a bandlasta de aşa numitul ordin al 2-188 avInd
~ - un ef.ct da clteva o I mal putemlc; adicA la dlstln1B de 28 resp. 35 m şi da 15
Nord Est 2

.. .
...
,.

..
,.
..
.. reep. 42 m - (1) . .=lecara a 7-a bandl dintre benzII. da ordin al 2·lea, adicA la
... - ''o( distanţe de 7 x35 resp. 7 x 42, adiel de cca 250 resp. 300 m are un efect nociv
,1 mal putemlc şi late numita de ordinul al 3-Iea. Şi In acest caz nodulila sTnl
definite In ce. mal mare masuri.
Conform aceloraşlaurse, In Europe existi abateri de 1. regulile men~onate an-
terior, abateri de pIn! la 15· In raport cu dlre~lIe Nord - Sud ,1 Est - Vest. Se
para 01 aceste benzi au tost'fotografiate de cAtre americani cu filme extrem de
aanalblle, din avion, de la o Inll~ma d.1000 de metri. .
Tn piuI III! praaupu.ne ci şi dlagonal.le formeaza un grilaj propriU de la Nord-Est
le Sud-Vest şi dela Nord-Veat la Sud-Est - ®. 8tructurat tol Tn parloade de cfta
şapte şi cu un afaCl cara reprezinti cea 1'4 din cel al primului grilaj mentionat.

® Patul din drllpta a provocat afiC-


~unl; prfn mutare In poz"la .UngA
® Pe de alta parte se afirmi ci localizarea b.nzllor globale daplnde da acuratetea
GrDlj global dupI .Palrrf' la dlslIn\I acului magnetic pentru ci acesta Poatl fi Influentat ,1 de cIţre tehnicii. de con-
de cea 4x6 mcu IInlllt dl dIaIanţe m..
... procIUI Insinlto,lral In BOUl! dU punctIIe 2xUom dIstanţI- <D strucţiI modeme şi abaterl'd. 1-2" conduc la locallzlrleronat. d.oarece mer-
Ump firi medicament.
glnlle .Int patogene.
Grll!lt Tn orice caz, .Identificarea mentl a tuturor relaţiilor nec,sltl experlenţl ,1 timp
Alt (cercetare rapetatl, p.ntru ver/flcare), caci zonele nocive ee lceallzeazl cu ba-
Grri gheta maglclalu aparaturI radio. Se pare el determinantA este capacitatea de
Aer a recunoaşte resp. de a dlfel1lntfa dlf.rltele cImpuri sau zona.
+ Oar Isa cum radlaţllle de II graniţa pAmInt - aer, deci da II suprafata pamIntului
t alnt retractala la vertical!, tot a,a s. produc alte re1raClIi prin plan,e. masive afla-
i
! ta In cladiri muiilatajate - dupA cum a d.monstrat .EndrOs· - CD intr-o machetll
CanducIDr - (i). O imagine sugestiv! ce TI aparţine aratA Iceste r8fra~1 dintr-un !lux de

!~ll!lrr t ti
<& ;lPNNatcI
apl fraatiol _ ~ şi valorile mlsurate ale puterii perturbaţOlor produse paste o
tt t t t , i tt
CImpul magnttlc ,11>lmlnlulul II Plmln1UliM -
r Irterl de apA - ®; Prlncipal.le perturba~1 produse d, astfal de zone patoge-
ne aTnl devltalizarel, adiel reducerea vltalJtlţlI, afecţiuni ale InimII, rlnichl/or, lis-
experlm.nta ala lui FI. EndrOa,car. .®
lrati cum IInlll. da fortl cuanltci
Unllle de oImp aii cimpurilor IllCIri- temulul circulator, al. resplraţlal, stomacului. ale metabolismului şi pInA la
sint rtfractate II vlrtlclll,111ţltt d. ee ala unul flux cara, lnmlnunchl.-
t., gan.ralZl %onlll glopa1Ogln. afectiuni cronlce griva, precum canoerul.
c!tre supraf"e Tn cele mal multe caurl niU1area locului de dormit In zona lipsita de perturbaţii
\5.0 _____~----__~__- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
MV inseamnA ameliorAri rapide - @. Efectul aşa numltelor aparats de eliminare a
parturbatlllor este disputat. Unele dintre acestea se dovedesc a fi ale insele sur-
10.0 ---'--+--rh~-4~---------------------
MV se de perturbaţII. Se presupune cA IncAperile bazate pe sectiunea de aur nu sint
afectate de perturbaţii: _proporţii: InAlţlme :3 m, IAţlme 4 m, lungime 5 m. Sint
lăudate clAdirile circulare şi celi! cu plan hexagonal (fagure).
Fizicienii cunosc 3 tipuri de materie: al solida, b) IIchldl şi cl gazoasa. Exemplul
tipic este apa; sub O' • a • gheaţA, normal. b • apă şi peste 100· • c • vapori.
30 3S Pentru alte materiale sint valabile alte temperaturl pentru transformări. Motivul
1 \ ,tllhil!l!ll!!I!'i"~llll I IIFI~'cU.bagh'l'i sInt atomii resp. moleculele ce formeazl materia, care nu sInt inerte. oi se află
Supra/ala ler.nului Intr-o mişcare permanentă. In metale, de ex., se mişcă uşor in jurul punctului de
echilibru - 0: C!nd sint incălzite, mişcarea se accelerează pIna la tichellerea
metalului _ @. La o incălzire superioară. atomii se desprind unii de altii.

35
BIOLOGIA CONSTRUCTIILor
• -Ill
in starea gazoasă - @. Pe de altă parte, la zero absolut (OK. -273,15°C) ori-
ce mişcare a atomilor sau a molecule lor inceteaza, ceea ce se Intimplă şi in vie
Bazele exemplele anterioare referitoare la metal nu sint insă tipice pentru alte mate
fi, Ullnf!/lSlOflam
ProportII rlale. In cazul sticlei, de ex., căldura nu modifică cu nimic poiiţia deja dezordo-
natl a atomllor. Astfel fiecare material posedă propriul lui univers atomic car'-
se pereepe in mediulinconjurator mai mult sau mai pu~n - @. Prin urmare
masa mOleculelor gazoase depinde şi ea de că/dura şi, In consecinţă. aceste..
dlfuzează spre partea mal rece (cu presiune mai redusa). In compensa~e, spre

<D Stirea atom/ci. matalulullOlld ® Stltla atomlcl I mltalulul lichid interior migrează aerul, impiedicat similar de rezistenta la dlfuzle aelementulL-
constructiv - @ .
Experimente desflşurate timp de ani arata, dupa Schr/lder-Speck - (tJ, ca ra-
Moleaut. cii vapori d. IPI Moftaull d. 1'" dla~lIe de origine vegetal II. absorb sau retractl radlatille de origine mineralA.

O • 0.0.0 ob.o.o Slraturllnterloare dIn asfalt da 10 cm. complet acoperite şi dIspuse pe plan,e-
o.oeoe oeooo. masive au refractat re.!il' fldlrecJlonlt radlaţlJJe care anterior lraversau ele
O 00 eoeo.o Oooeo O mentul conltructiv - C§) • este Tnsl adevArat ca Incaperea alAturati era afec.
o.oeo 0.0000
eo.o.o .ooooe tati rn oanaeclnţl de radlaţlile refractate fnmănuncheate ... <i).
O O oeo.o ooeooo Un contra-experiment cu şrotde pluti a demonstrat comparativ efectul de ....
O eo.oeo oooeoe IOrbţIe. SInt Indicate şi placile de pluti (nu obligatoriu presate etanşate) ; ,1
oeoeo ooeoeo <il.
O O eoeoeo 000.0. 25-30 mm grosime, Imblnate In falt dublu -
o.oeo oeoooO ArgUa eate considerata pAmInt euratJv şi clrlmlde .au ţlg" din argllA arsi la
O O eo.oeO ooeoeo cea 950' sInt l&udate pentr,IJ ca/ltatea vleţfl.
O oeoeoe oooeoo
O eoeoeo eoooeo Pentru zfdlre se recomanda VII' gras Iirl suit (var aerian), obţinut prin stingere
O O varului de stuc ar. In greap! unde prin maturar. devine var gr.., cu excapţf
'"IItfeI, cUI JIIIeIe ,xtMar artor_ z1dArfUor pentru mediu umed, pentru care trebuie utilizat varul de apl resp. hi~

® Starea atomtCl::a m,taluiui


ret
"",po- I::i'\ Malaaulala vaporllor da apa mi- draulle. Oupl cum este cunoscut, varul are proprietati dezlntoxlcante Importante.......
~ greul din Intlrlorul cald al .unll motiv pentru care este 10loslt In mod uzual ca vlrulall cu lapta de var In grajdur
fnclplr1. frfnate de paret'" exterl-
or.I'Idu., ln.p" urui mal rect din Ghlpeul este apreciat ca ŞI ghips natural şi cu cit ~ste mal pu~n ars c 200'
wnor.1n companeatll, mofeaula- constanti de umiditate excelenta rn ceea ce priveste teXtilele de origine animalA
'p"
II cit ur migraazl Interior.
- pl.l., mătase .tc.
GNIIa Tn eslltate de gresie ca/caroasl naturali esta tolerati, dar nu trebuie s --.
fie prezenti sub lorma unor pareţl intragl.
l.emnul. ca lumini ,1 cAlduri condensate, este considerat materialul da con-
strucţie cel mai vital. Substanţela pantru pretecţia lemnului ar trebui ob~nute din
, " / t/ 1/ / 1/ / / IMlI" dlatJlarea lemnului - otat de lamn. ulei de lemn. gudron de lemn. l.emnr'""
1////' ~..J.'dlnAiSU
/
I I , I
//
reacţloneazJ puternic la mirosuri; le pistreazl pe cel' bun"rla."lhlleazl p
/ "rr
//1/·/·/'/· /
•• CI/IIan
cele nepllcuta. Oe ec"a lemnul natureleat8 recomandat şi la flnlaerea Interlt
/ .: .... / " .',' lIII\nI •• CiIak/ ari. In caz de necesltat. In forma plACilor prasale cu lIanţl naturali es substanlele
0·0IIg.. menţlonate ant.rier. Tn rest trebuie respectata vechHe reguli: copac" trebul,,--
111111 numai lama, c1nd luna descreşte şi, Inainta de a fi prelucrat. lemnul trebL
® Starea .tomlcl a calcltulul le tinut un an in apA In groapa de argliA (axtrem de costl sltor).
Pentru mntrIalele de 4ItaItfft se recomandA materiale naturale ca pluta In
formi de ,ro! 'de pluti, pilei de pluti (şi bltumate). ţesături din fibre de nuci dlL.
4N a", cocos, toate flbrele vegetale ca iarba de mere etc. ,1 argill expandata. dletem1
J.
, 1" . c- uIIIIIa a_ti IMI
11 " I <fi SInt refuzate materialele sintetice. lTna de zgurA, vata mlnerali, vata de aticlE
, I / I betonul spongios. betonul celular. lolla de aluminiu pUsta etc.
1I-_~."g!P.i!!i~~!!!~~~-~;z:;~~~'~~. Idol•• Sticla normalI In calitate de sticlA pentru ferestre sau de cristal eate con-
I,r--;:----;.-:::.:-.-- o: P","" b.~.•rmll slderatl la fel de neutră ca ,1 cea stratllicata. Sint preferate cele topite In lcot ~
/ ; / ,"'--;.::::: " /,' celor cu margine dIn metal sau niaterlaleslntallce. Stlcfacolorata eate prlvitac
/ / / / / /-- / / I I I
I '/ " , ,1 / / / " / scepticism. Se recomanda stlcll din cuarţ resp. eticii "blo' care permita patrurf-
/ / / " I / I I / ; " ,';' darea luminII ultraviolete Tn proporţie de cea 70-80 %.
au / / /
.A1IIIa\II din 101 f / / / I M8tIlul este respins de .Palm" .. III pentru pe~1 exterlorl; şi In general per---
suprafaţe şi locuinţelor
/ I
/
//1111
/ / / / / ' / " / /,1 '1 'Ii
Iru mari, chiar pentru Tnvelltorlle de cupru ale (dar nu I
/ " / " / / / I / 801 tII/urli In cuul bisericilor). In rest, In general. existI atenţlonlri In eesa priveşte uit-
Il"R.r,-...t.:-.i-'"'1~,Q.R~iJGrt-"""--7Al~ liurea intensivl a metalelor. Cel mal mult este tolerat DllprUJ. JllJlruJ este re-
Covoarele ufllllct dispute pa plan,,1 mufve dtrec1fon,ul radlal/ne lolulul ari· aplns (aparent radiatoarele produc perturbaţii pe o razi de 4m). Eete mal dt"
entat. apra lUd In .,.fa1
allturat, pe cara nalactau In mod corespunzator
tncn Inltlal IQflte. plln.tndaiU InmJnuncheata fn tp.Uul grabi apreciat cositorul, ca si plumbUl. Bronzul este laudat ~ 75% cU!lru
Aluminiu' este considerat ca avind potenţiaL AzbeetuI artrebul utlllzatln ma..
precaut In cazul vopaltoriilor se recomandA studiul atent al compozi1lei ,1 a
procedeului de producţie pentru a se evita radiatiile nocive.
~~ ~lIl,"~ Materialele "ntellce (plastice) nu sInt respinse complet. Se apreciaza că ce
" ,/. IOId.pfull / / I , / 1O% este material de culturi, deci adecvat vieţII si tlră efecte nocive.
:! ~~"~_+~~=;m:m~""~
, .' I.' , , , I , / I 'PI";'lIId' aatonul, şi mai ales betonularmat. este respins In unanimitate. Este totuşi ad·
--I. ..~I ", I I I "
~:~r; I , I / / / I "
I '" /
' -. . . . lIm.1 mis la fundatii şi In zona subsolulul. Este adevarat cI dr. Steiner. fondatorul so-

, J~ // // /' /' /1,1/


""VII

cietăţii antroposofice, este considerat ca partizanul construcţiilor din lemn, la~


'// // legat de primul Goetheanum din Oornach, dar totuşi noul Goetheanum !
;::~,' /Aadl.tfidl"~ISU/ / / / " dr. Steiner este inclusiv in formă o construcţie de beten armat caracterizata prin
. I
/
,1
/
J
I
J
/
I
,
I
/
"
J
/
I
I
masivitate. In acest sens şi cercetările efectuate de industria betonulul - ClJ,
,
/: I " I
/ I
/ ,
,1 I
I I ,/ ;01 nalural
ŞrctlJI de plut!. ca si placile de pluta imblnate In. falt dublu si neetanşate (inclusiv
® cele bitumate) de 25- 30 mm grosime absorb radlatiile nocive

36
BIOLOQIA CONSTRUCŢIILOR
. -CIJ
Ar trebui fAcutl dlferenţlarea Intre cimentul de zgurA şi ghipsul chimie cu valori de radiatli
extrem de rldlclle şi cimentul natural $i ghipsul natural. este tolerat betonul uşor cu ar·
gl\lll~pandatlln calltale de adaos.
Toata 1"1111111111 da apA (race sau caldA), da canallzara sau de gaze radiazA In medIul
fnconjurllor ,1 innuanţeu.llntr-o misurA mai mare sau mal mica organale flimalol (ani-
mal., om). dar $1 plantele. OI aceea spatiile destinate un_1 sad.rl Indelungate a oam.nl·
lOr şi a ani"ialltlor trebui. Ind.partate clt mai mull eu plIUnţl de .lnstaiIţH. Oe ex, dormi-
.1 toarele sau iOcurile de ,.dere din spa~lIe loculblle. Oe acell Instllallfle trebuie concen·
\I'Ile In inimi cladirii, buclllrta $1 bala urmind sa fie pe cit posi~t dispuse adlacenlla
:1. __
C~..f'~~ ____________ ..J I peralele dllnstelaţll- pa;, 286 (]). '
Acltt lucru Iste cu 1!lI mai valabil penlru Instllaţill, de curan! Ilttmallv aflata sub tanei- ,
I.ccul d' clormlt ara daranjat dl OI- Olblul Inlt In ",Itel' capului A' un. daci" Ilunci cind nu .Int strlblMe de flux • clei ,1 atunci sint gln"lll cimpuri 11'0-
blui dintr, .,olr " Ilmpl cIIn jurul Plt 1 ;,n,ret prObllme ca II UI; triei ou efect pltogen, Iar cInd II produce alimentar.. cu curent Ilectric sInt SI_rate
capului d. pat. Prin ICOllarll Mullrel In 0111l1li parti a
ştlCllUlul tensiunII a foat anulall Inclplrll a Intrerupt perturbaVlla cimpuri eIIotromlgllltlDe cart, ., afirmi. 11nt " mII nocive.
" IInltatea refloutl (dupa (ciupi Hlrtmlnn) Or, HlI'tmann a tratat Inctantane\l starla generali proutlatuncl cind plClentul, Inainta
Hartmann) d, I " ducali culcare, I scos ,t.Clrul din...e.rI%l. utlellnclt cablul aflat II capul lIu si
~
Nord
I't~•. t> I nu mii fie atrtbltut d. curentul electric - CJ). Intr·un IIt cu. probleme de 11nl.tet1 '1-
I mlllrliu dlspllUl cind cablul de sub capul patulUi mltrtmonlal 0lIl flc.a I.gltul'l din-
- "ud ~. .~=--o=~,~ 6i--...Iiii~ I tre Inc:ilzll'U ,11CtIIcI "termostat I feet mutat pe un alt p.rete - (il ,
I I Cabiurillilbere sint cu certitudine de naturi el IngriJorez, CleI gentreW un alndrom de
I cimp IIternativ ddO HL Oar ,Ieplratlle electrICI pracum labe, m..tnt dllpllat, bol-

- 1
I
I
I
I.re. In epICiI( cuptolre cu mlcround. cu elguranţa defectletc. lIIIat. sub IIU IIn;1 dor·
mltoara emit dl cete mII mutta an radlalll patogen" prin perell" ~". utlellnoTt lo-
catarul .. afli aele..orl In zona If,ctatl d. m.; multi Influ,n" -G),
1.& acestll .. adau;1 fluxurIle De Vlgallonclead. pracum fluxurll. laterall prin con-
'
- I I
I ducte defacte HU Inv.chlt. clre .. scurg In 1t,lIlat. de ordlnul metrftor 'prin p.rt~. pod-
eli " p~•• şi Cir, consumi permanent curent el.ctrlc. In cazul Imenljlrllor noi ra-
- IIul I,IU dJllf/ll pot nl'IItItI prin Imbrlc:ar•• lzolatoar. corespunzAtoare • conductelor.

- t
I
t t t t t
Aparate şi motoert Ilec:trIot au predu. pariurba~1 In clldlrt. EI,ct. chiar
t
1&11
I
t t t
In cazul Inatall1lllor ."Iatlnll, nu aJuti dlclt mutarei conductelor ..u dlCOnlcllrta rl-
dlcall de II ccntor. In lO..t ICOp ,xll1l CIOIIIUIItoIINIIIItamIIa pentn.l cuurlll In cara
nu esti naee.ar curentul el.ctrlc, In _It caz, p.nIru 11%111 fI1;orlflce.lr\glclarl, 'lObi cu
ulII Itc. care trebuie IA funcţlonezi perman.nt trebuit prevl%utl o Inllllllii "pereti,
®
e nl8te.de plan",le masive. Racllatll de plnlla 2.9 au nu glnlram problem••
nctp,nd cu 3 au tlncIIn\I II rIcIll. reumatllm. aflC\lUnl lIt vftlcll urinare.
nOlplnd cu eau problem. follte graVi. ou I,.cteln raport cu conltltujll.
A
In continuare, parturblUII. care .,.ctam zonl miri provin " dl la stallll, de tranlfor-
mare (Schrlld,,-Spaok I mIIurlll, o .18\11 de 10 -20 000 V fluxuri prezlntl pInA II o
clllIIntI de 30-50 m spr. Nord" d.120-150 m spre Sud), de IUlnurU•• llctrlae, OI-
blurlll de Inalti tenalun' şi alt.l....m.n ... Ifl.I.ln eprop/'I'U loculnţllor. RaellaUI p.-
,. .. j\ Media ItIlIIII • CC/1CIIntrI1fel dl lonl togenl pot fi gen.l'ItI" delmpimlntirlll mai multer oIlcIlri Invecinat.. '
! \. =~ penlN noI-tnzllecu

",
I 'nlglllv @ oomeiIuIbIII In cenlrul 1nfllMntl1onIIor. Cea 85% din organllmui uman HIt formlt dln'oxlgln, MttaboJl.mul
.. ~ ~IUI Phlladllp/ll., In raport ou .1Ie 'UI~nut In principal d, cltr, lonl, In IpiVUlllbtr. omul •• Ifliaub o t.n.lun. IIIC-
I ~ \, ; \ momentUl zIIel (ciupi R. EndrOlt) trlcI de cea 180 V, clar numallub Incld.n'l unul ourtn! !'Idus clei nu IXllti purtltorl dl

I
/ ~ \ I
dlCin" In 1 cm3 d. I.r pot .xllta cltevi suta plnlll citIva mA dllonl. eanlltatll depin-
zInd d, zonl gaograflcl ,1 d. condlflliilocala. Exlatlloni mici, madl " miri. In lina bio-
f .... 1· , logic acţIonalZl cel madll şl mici. Conlorm malurllorllor am.l1cane, In mldllli anual.,
V eantltlt.a dl Ionf pozitivI ,1 cea de lonl n.gaUvi sInt aproape Identice In timpul zilei -

.,
I
300-eoo lanllcm3; In cazul unor preclpltalU comensurabfll cantitatea de lonl negativi
~ cu 100 I'U mal muft p. cm3 - @,
Intre aelullnclrcat de ClIa mII multa ori negativ $1 llrullncarcat pozitiv .. n..te un cImp
eIIctrIc putImIc ce Influent'lZl In mare mburl organele. 1nc:a prtn ceroetariJ. lui
----®------~-+ .1 // TlChlahlWlldj din anii '20 • rezultat Influenta pozltlvlllonIIor negl1M asupra animalelor şi
laup,ra omului. TlOI1a II - .tItotie aohlmbulul de Inclrcare organIG" - erall ecldarea con-
'.' I.p / / stantll poIInvelulul IltctrIc II organismului uman pl mlSUrI CI It In.intlllZlln vTraII.
I ' Daci. cu cit .Irul con~nl mal mu~ll.roionl ntgIINI, cu allt omullmbllrln.,te mlll.nl.
Oerettlrile Iltctulllln ul/lmn !ia d' .ni cenflrml ,fectul favorabil IIlonOor n.gatlvl IIU-
pra hlpertenllun". llIImulul, uupra aletemulul clroulllor, I reumatlamulul. 1n Inclplrl.
II InchIIl, In apeelil In CII, pun. de praf. predomina 10nO pozitIVI; dar numll oxlglnul dln
..r 'nClrclt ou lonl nlgltM ••te vllorol din punct dt vadlre biologic. Altf.1 dl larolonl
(Ionl In ..r) .. produc In atmclf,ra Ilb.rI, dln.ltatll lor vlriullntre 100-10000
10nl/cm3 de .Ir, In functii d. zona flIlaT" viemu, Cln mlaurltoll mei noi I rezultat ci
In Inclperl II d.a'''oarllcIII.,1 actIvltlll de Impuls ea In Ixterlor - nici chiar bltonul
armat nu cenetltule o piedici Plntru clmpurll, de forţa mlgnetlca. Iir ac••t.. au foet
Identfflcltt chiar ,lIn VII monllneln;ust•.
Jl\adlll\1\e dl1nII\Im., probabil cele mii pulemletlldll1ll, patrund chiar ,1 cel 300 m In
101 ,1 pot II mllurlt. chiar ,II. 100 m sub apA. Omul II afli In 24 dl ore lub Incidenta
a 100 d. miUoan. d. astfel dl radlalli. Car In g.nerallatl valabili urmatoarei stare d.
flpl: cu cit materialul d. conalructle este mal dens cu atit radl.~1I1 din co.mol alnt redu·
II. Pollrizlr'" adtel piua la mlnu., adlcA prelUlrea sI pradlr •• aaroin\1 • ordtne.
OepollriZlrla, adiel poli de 10elaŞi tip (cart II rllpln;), g,nlrul. d,zordlne,
ClblurllllIIbteranI, dI;_ Si de apa III generat ctmpurl panurbltoare puternic•.
Astl.1 d. per1urb.~ladu•• In cllldirl au 10lt Iden~flcet. p, o razi d. plnlla 2 m. Oferta de
9-10 "'.,uri ma1rimonl.'t aparate care produc In mod artlficial necesarul da ionl negativi In lncăperila de lucru. adica
11 iPalul blJlllllul cel mirt genereazA cImpul artificial continuu ce este de dorit, esle variata. Astfel de cImpuri contl·
, 12 IPalul copll\Jlul mic 'I.ocUl",. nue (cimpuri de curent continuu) determini orientarea lonllor dlspu,1 nefavoraoilln raport
13 "alul copilului mic Inalnt. d,
Imbolnavire , cu condlţillG oe aer ce stnt de dorit In lncăpere . Aceste aparate aeţloneazAln forma elec-
16 Axa Nord·Sud prin ' !.!., I I I ,1 , • , ! , •• • I trozllor de planşeu, a surselor de Iluminat climatizate sau a aparalUrll de birou resp. de par-
.ona afeetaIA 10, 20
Schematlc doseală. Combinatiile de generator şi elactrod genereaza un cimp electric continuu pen-
tru 10Miza.ea negativa de pina ta 2QOO v şi actioneaza pe o raza de cea 2..., 3 matri.
fs\ Zona de perturbaţii a unei statII de transformare cu inlh·o,,(e nocive asupra persoa·
(SU • unitate de măsura; dupa Heimatort "Suhr"de $chrodar·Speck)
V:;) nelor In paturile aratate de la 9 la 12 (dup~ v.. c. Iootz II!)

37

•••••• ...... ••••
~i •••••• • ••
• . OCHIUL

Suprafe,ele ,1 obiect.l, negre p.r


mei mici decit un.'. Ilbl de tct-
••••••
mt ••••••
-- •• I

DacI.stI neCISII' un eleet II fii de


. ..... Concenlratl-vl asupra celor doua puncte
din miiloc: care este mal mare? Cel din
dreapta? Greşltl Sint la fel de mari.

~.A9
ltaşl dimensiuni, oamenII ImbrAcal1
In negru p.r miI ZVlftl. CII Imbrlclll
In alb mei gr.,i decit sInt In r.elltt-
te. Acest fapt ..t. valabil pentru
t."
Irnpo/'II/1t p.ntru tupraf"1 negre "
albi, Ibmcl tctltll din urml trlbu-
1. rtdun coralpunzltor. O culoare
dllChlsl lliturali uneia Inchid Vedl1l,1 dumn••voastrl c,rcurl gri In,.'arsa simturilor: Credem ca ve-
dem un pltrat alb. Oar In rsalltate
toate componentele constructIIlor. ® cratul Impresia ci .c.asta din
urml.1tt el mal I"chlst ® Intra pAlrate? Crel.rul nostru ..com-
pun," cercuri It In piua. @ lipsesc liniile exterioare.

)>-_-..;;.1_ _-«
b
( )

B F C

Vlmoe/.11 care In mod raal .1 O'" Idlndce.IIQInII'II.Ie." b par de lun-


gimi dltlritl c:latDrfII unor IIrIi:IUII_nI-
®" Splrall? Figura este compusa din
oercurt. ® Segmentul de )ca nu este mllseurt
deCIt CII eli IUI- doar o iluzie apUcI.
17'
dllflfolrt pI,.ltl In aceastA .,fi-
guri I lui ZOllnlr" par - dltcrltl ® 1IcaiIvI; dIIlldIntICI. HgII1lnteil /+oF " F-
O par de iIIngImI diferite dIIoIItIlapiulul ci
\..!.) I,.,urll oblice - .1 conv••r;1.
eTntlndu.. In suprafete clltr1ll.

OouA persoane' de le..." statura


CliI copaci? Nici unul! Nu .1CIatl par dlftrltl daca, dla,natl, nu raa-
®9 leglturl Intre rldlolnl şi coroane. @ nuzl, optici pectllegltljlle perpectlvel.

ttt
jb
t
i CUI":" modeluf
• modIIcI
lUI _nlor." ' '1IpIC-
Negru
genereul !mpreI1a
da zvlll- •. CleI n..
. grul .conIUII11' 1umi-
ŞI numai olterlll pozll\lI ochW o na. AbIl IIInlrllZl
conltruClI. vazuti d. lUI ~ mII Imprwll da "'"". - b,
InlU d.cft daci. ptlvItl d. lai. In a- eIei llbuI ClHuuazl
d • lumlnL Perlll OIra, II Piri.. luperioart, le
zul privirii In lai, la ICIUIt II Ideugl retrag corespunzator Ilar vllrticall.
lItIra. de nealguranll a g.nll'HZl Dungile verticale wngeao - c, cel, ori- trapll, coml,. ,1 proflr. ourbate In
Imprul. Ci toIUl .111 mlllnllll dIcIt In "P' zon\tle 111110 - d, CIrOurile IYkIen.1ZI
\CI In mod egll lnll~mll " IltIm.... ••
@ _ cor8llpunZIlor pIr ortzontale.
cazul pozltIIl"gura cu prIvIraIln lUI.

Indiferent de structurarea arhtlecturala (verticalA. orizontalA sau combinată) ... @, sca.


7Dimenslunilepevertical!parochiuluilnCOmparabli mai impresionante decit ace- r". tele modificata si numai pri" raportul dintre golul ferestrelor $1 suprafaţa de perete
@ leaşi dimensiuni pe orizontal!. @ plin, In cluQ" /~ctului cA edHlciile au Qceleasl dimensiuni şi aceea,llnâltlme de nivel.

38
OCHIUL
• CA SCARA PENTRU IMAGINEA OBIECTELOR - !li
Activltatea ochiului se diferenţiază În văz si observare. Văzul ser-
veste do"ar la siguranta noastră fizică, observarea incepe aoolo
unde văzul!ncetează; ea conduce la plăcerea generată de .imagi-
nile" identificate prin văz. .
Tn func~e de modul!n care ochiul se opreşte asupra obiectului, re-
spectiV trece pe ITnga acesta, se face diferenţierea intre Imaginea
La Incaperi joase Impresia asupra La TnclPerl Inille Impresii aupra statică şi cea de "palpare".
spaţiului
.Ja o linguri vlderl' (Ima·
gm, statiei)
®2 spatiuluI prin .palpare'" .,ectuatl
de oehlln lUI (lmagln. d. pllparl) Imaginea statică se reprezintA fntr·o porţiune de cerc aproximativă
al cArui diametru este constant 7n lungul distanţei dintre ochi şi
obiect, 1n interiorul acestui "cimp de vedere" obiectele Ti apar ochiu-
lui .Ia o singură vedere" -@, ImagInea statică ideală se reprezinta
1n echilibru.
Echilibrul este prima calitate a frumuse~i arhitecturale.
(Cercetătoril!n fizIologie lucreazA la o teorie a celui de-al S-Iea sImţ,
simţul echilibrului sau simţul static care, aparent, stă şi la baza per-
ceperll de către noi a trumosulul pe care TI resim~m in obIecte şi
ctmp.il vizual II ochiUlui ftl( nonnll rela~i simetrice, armonioase - pag. 41-44 sau Tn raport cu cele
® CImpul de veci." uman la pozI~.
1Ix1. capului ,1 ochi In m\4Care • In
'4'
\:J cuprind. o zona dl 1', adlclaprox.
IUprlfala unghie! d. 1. degetul aflate in echilibru.)
lI~ml 54", In lUI 270., In )of 100. miri priviti cu mIna IntlnlL
Oillan", totall. Ia o~.rvlrl' Inte- Dincolo de acest cadru, ochiul recepteaza. impresII prin imaginea de
grali a un.1 clldlrl • II~m.a clldlrll
HU dublullnllllmii sale pll1l nive- palpare.
lul ochiului.
Ochiul care palpează avansează In lungul obstacolelor pe care le
Tnt1lneşte in faţa noastră 1n lAtime sau 1n adtncime.
Astfel de obstacole pe care ochiul le intTlneşte la distanţe sau la in-
tervale egale stnt percepute ca taotl.il sau ritmul care exercit! excl-
ta~i similare cu cele pe care le recepteazA urechea prfn muzică
("Arhitectura, muzlcl11ngheţatl", - Neutert, BOL),
De altfel şi Impresia 1n spaţiul Tnchls se produoe tot prin Imaginea
staticA sau cea de palpare - <D -@.
O fnclpere a cărei acoperire (planşeu) poate fi recunoscută rn Ima-
ginea statică generează Impresia de sigurantă, dar, 1n cazul1ncăpe­
rflor lungi, şi o senza~e aplsltoare.
OChiul nu dl,lInge dlferent. IXICII decit Intr-c zonl dl 0"1' • cimpul dl 1IZfblllta· rn cazul planşeelor dispuse la lnllţlmi Importante pe care ochiul le
® te, dlBtJnţa nmltl • componentelor formal. CI treI:iIIle dlf.,en~1tI llte dttlnnl-
natlln aeell III. Olltanta E poate 1\
recunoaşte doar prin imaginea de palpare, incAperea pare liberă şi

c..QQ!!l2Jpr·-L- relp. mlrlm" compon.nt.1 fonn,1 E '1; O.,'


nobilA cu condiţia ca distanţa dintre pereti şi deci proporţiile gene-
IgO'1' 0.000291 rale si concorde 1n acest sens.
La aceste situaţII trebuie avut 1n vedere el ochiul este supus lIuzl-
lIor optice.
Ochiul evalueaza Iăţlmlle mai exact decTt evaluează adincimlle şi
Atptt In cazu/lumini
lUIIeI.n.., In ca CClftIrIl • Tnll~mlle, cele din urma părTndu-I-se intotdeauna mal marI. Astfel, .
!It 1 'l2p1nlla!ltZO~ •
l11li mar. ._-.-....... dupA cum este cunoscut, un tl.im vazut de sus pare mal inalt decit
atunci cind este văzut de Jos -pag.38@şl@.
Muchiile verticale par sA conveargA la partea superioara, cele ori-
~I zontale par curbate in miJloe- pag. 3S @,şi-pag.3S-(i)-@.
Cind sint luate 1n considerare aceste stări de fapt nu trebuie atinsă
MIrImea componentelor construc- extrema opusă (baroc) şi deci, de ex., nu trebuie accentuat efeotui
tiv, ClrI trebui, II poatA II dll.·
® Oacl un taXI trIbuJa al mII ne lizibil
de II dlltInţI d. de IX. 700 matunci
,.n~all poate fi ItIbIIItl cu UfUrlnţl
dupl CI dlatInta tn raport ou ochiul
perspeCtlv prin ferestre şi comlşe dispuse oblic (catedrala SfTntl.il
gtOII~ literelor d lrlbule II fie a fo,1 atabIlltl trlgonomttrlc Petru, Roma) sau chiar prin cornlşe, bolţi ş.a. pictate in perspectivă.
(conf.I.§J):. 7000 '0.000291 •
0.204 m, fnll"mel normlll"h' eatl Determinantă pentru dimensionare este mărimea cimpului de ve-
da II ori cltd .5' 0,204.1,020m dere -<il, eventual a cîmpului vlzual-@ şi pentru diferenţierea
exacta a detaliilor este determinantă mărimea cimpului de IIzlbiUta·
te- @)şl@.
Distanta pentru cel din urmă determină nîărim~a detaliilor ce. trebu-
Ie diferenţiate.
Grecii au respectat intocmai aceste principii şi, la fiepare templu cu
~h-l
DltaW
o Tnâlţime diferitI in raport cu celelalte, mărimea celei mal mici mu-
~ 2h ---t lurl rotunde de sub intradosul acoperirii este astfel dimensionată Tn·
Imagln, d, anaamblu
....~:':: cit să fie umplut cimpul de lizibilitate 0°1' CZl de la distanţa de 27°
I 3h I
Imagin. de ary.amblU cu modlullnccnjurllor -::":' c - CZl a (aşa cum a demonstrat Maertens - CD ; Tn acest sens şi
Pentru lajimile de străzi oare trebu· Componentele ccnstructivs aflate desenele _@-@(elaborate 1n conformitate cu lucrarea sa)..
® le sa permiti o imagine de ansam-
blu şi observarea detaliilor trebuie
® peste console şi care trebuie sa
poata fi vAzute trebuIa dispuse la De aici rezultă şi it' distanţele cărţilor faţă de cititor (diferite TA raport
respectate dlstantele de mai sus Tnăltimi corespun:z:ătoare (a): com- cu dimensiunea cărţii), a spectatorilor .faţă aa 'actor etc. .
ponentele individuale pot oferi ochi·
ului o supralaţa mal mare si numai
prin deformări redus~ (b $1 c).

39
Roşu
OMUL ŞI CULOAREA
-[Il
Culorile sInt fol1. t:art act'on.azA asupra omului şI care genereazA starI d' bine .au de
neplacere, activitate sau pasMtate. in Intreprinderi, birouri sau şcoli compozitia de FUlaa.
ra poata aA mAreascA sau sA scadA randamentul, In timp ce In clinici poate si contrlbU.
111& Indnltoalrea pBCi8n1ilor. Influenta pe care culorile o exarclta asupra omulUI ae produc,
mlJIOCIIt prin efectele fiziologice proprll;refeii!aars la IArQirea aau la lngustalla spalfllar ,1 se
Verde Pulv
manllnlllndlr8ct prin efectul gen,ratdl sPl1iI, ca senzalie dl apbara sau de eliberare_ ®
Carcul culorilor naturale (dupl· @ Influlnlllaxlrciteti dl cAtre culari II produce IIImlJloclt prin forţell de efect Qm. -
Gome): triunghI: rotU-alblltru-gal·
ben • culorile PrImara, din care. te- pul.urlle) g,nlrate d, fllCll'l culClre In parte - ® .<!). Forţa de Impuls cea mal pu.
oretic, pot fi abIInute 10111 culo~le. temica ast, atributul culorii portocaliu; urmeaza galben, roşu, verde " purpuriu. Forţa da
Contra·trlunghl: 'Ndt-porIOca1Ju.vf•
.o/.t. culorlll detfvata da prfm rang
<D cari le nasc din Imeetaoul culottlor
primlll FlofU
® Culoli InchlI. al doohl.. " efectul
lor ••upra omului
Impula CII mai radUla liste atributul culo~lor albastru. bleu·vart si violet (culorf reci ~I pa·
Slvl).!n Ipa~U, cu\Orll, caracterizate prin forţl da impuls ridicati slntadeevlta numai su.
Carmln
pref'lllor redu... In lImp CI culorile cu feri! d. Impuls redusl"'n! adeov.tt suprafeţelor
mIri. Culorii. alld. gtnereullmprella d8 activ, Incltl~, In funcţie de caz. nlUnlfltec.
Culorile reci lin! pulve. llnlfjltoare hU lnterJortzante, Culoarei VIrdt rellltlBZl din punct _
de vederi nervol. In piUI, ".clUl glneret d, catre culori depinde ,1 d. lumlnoZltat,. pre-
VIolet ~----IG.lben Alb.·
VIolet cum şi de locul In CII" ac"oneaza. Culorile calde ~ clucllllt dJapu$lln pl1lla luper.
IOllllncltl din pUneI dl Vid,,. eplrltual; dispuse lal8tli!ncllzesc, apropii; diapusi In
Ultra-
marin partel In,.liolll \/fureul, Inalti. Culorile oaJde tllIIohl.. dilpu."1 pllrtal auparloll'l -
gen.reazalmpresla dt Inohlda,.; PII' pUn. d. d.mnltllll; dl.pu.elllerii g.nerlazA ian.
Verde Bleu-vllt zalla delnconJu1l1l; dlspu.,In partas Inf.rlolrllnaplra Ilgurentlli Itlnger. ,1 plşlre. _
Culori u,oare ,1 grei. (lftctvl dtcIt Culol'llt NOI fi dtIoh_ dlepuoln Plrt.1 IUptrlOaft gen,reezllmpreall d,lIumrn.
inchISI fi d.schllt - <il, penlN re, rellxam: dlspUII IlIIrai Indepartlaza; dlapuse la partea Inflrlolrl p., n,Iede, In. -
CI, Illlull ci. graclul ele IUmlnozJta.. dtlla d.pll...... CUlorile recltl1'nchIIt dlspu.e la panea superioarA par emenlnţlto­
te, .enza~1 de greutate oII det.r·
mInati ,1 de cantitatii cii rafu) @ Circul culorflor In 12 parţi are; dl.pull lateral par reci "trllIII; dltpu.eln part.a InferioarA Ingreun.azll, atrag In
Jo" Albul mi CU1a1l'1Il purftllff ablalull, I curll,nlei ,1 ordinII. In comPO~1 d. culoare
a spatiului, albul joIOI rolul dl fundal, n.CI.1t pentrU .eptnSrel altor gnupe de ,culoart,
pentnu neutrallzartl 'CI.tera ,1 cltelmlml prin IumlnozJtag " .!nuc/ureul. Ca şt culo.
, It•• ordinii, IIbul este udllut II marartl lupra!ejtlor din depozlll " zone de depoZi-
tara. PIIIIrU dungi dlrec1oar. ,1 marcaJe de Clrculelle.

Lumlnozltatiia .upndefI/Gr
Valori Intre albul teoretic (100%) ~I negrul absolut (0%)
HTrtle albi .......... ............... .. 84 Turcoaz pur .... ...... ................ 15
Alb • var .................................... eo Verde - larbl ................. aprox. 20
Galben cltron ............................. 70 Verde· tel, pa.t.I.......... apro)(.50
F1ldejJ ............ ............ aprox. 70 Argint/u .......................... aprox. 35
Pereţ" polterlor " Illtrlll coIorajl Crem .......................... :. aprox. 70 gri - tencuialA de var ........prox. 42
® IIrglec .pa~ulln partlllUp.rfoarl
,1 ClllnI,rfotrI Auriu pur .............................. ao gri - beton uscat ........... aprox. 32
Galben pal .....................................60 Placaj de I.mn ................ aprox. 38
Ocru deschis .................. aprox. 60 CArAmidA galbenA......... aprox. 32
Galben cram pur .......................... 50 CArlmldl ro,l. .............. aprox. 1B
Portccalfu pur ...................... 25-30 Cllncher .................. ap.rox. 10
Mare deschis ................... aprox. 25 PlacA Solnho! ............ aprox. So
Bej pur .......................... aprox. 25 Cui. pietrei m.dle .............:...... 35
Maro mediu ............. "...... aprox. 15 Astalt uscat ................ aprox. 20
Somon ........................... aprox. 40 Asfalt ud ....... ............. .prox. Ei
Stacojiu laturat ....... ............ ...... 1a Stejar Inchl. .................. aprox. 18
Roşu clnabru ...... :...................... 20 Stejar deschis ............... aprox. 33
·Carmln ..................................... 10 Nuc ......................... aprox.18
Vlollt Inchll ...................... apro". 5 Lemn molid deschis' ...... aprox. 50
BI.u .......... ............. .......... 40-60 FoRe de aluminiu ......................... 83
Bleu Inchll .......................... 30 Tabl~ de fier zlncatA ................ 16
Inclperfll lungi par IT1IlICUIII daci PIJ'doeIlfI" tlVllluf colorat. crnazI
® r:rtlfl tranavll'llif care " eIIRml·
al II. putemlc In evld.nta ® Impreela unullDl1lu mII JOI ,1 mii larg
II a un.1 1U0ratll; mii mari
i'f1"
\UI
Lurni=itatel .u"rafetelor
..

~'
...
:
..
;: "W'
:0:-
. :

..
~.
". ,:

Elementele individuale deschise pe


Elementele Individuale Inchlse pe londul lnchls par mal uşoare, mai
® Dungile longirudinaJe alungesc perejli @ Dungile tran.sversale latase pereţ" şi
cream Impresia unui spaţiu maijos
@ 'fo(1dul unul perete deschis sint ac·
.cenruate puternic
ales 1n cazul unei supradimen•.
sionari aparente

40 ..
.. PROPORTII
BAZE - llJ
Conventiile dimensionale rn constructii există din vechime. Indida~i
concrete esenţiale srn! cunoscute din perioada pltagoreică.
Pitagora a pornit de la ideea că proporţiile acustica trebuie s4 fie ar-
monice şi din punct de vedere optic. De alei a fost dezvoltat drep-
tunghiul pltagoreic - CD care cuprinde toate intervalele proporţl.o­
nale armonie!, dar care exclude cele două intervale lipsite de. ar-
I
monie - secunda şi septlma.
TIrit mici 511 PrI",1 1/1 Din aceste rapoarte trebuiau derivate dimensiunile spaţiilor. Oln
ecuaţiile pitagoreice resp. diofantice rezultA grupele de numere @
'1' Oreptungh!ul pltagorek: includ. toa-
\!I te Intervalele de proportii II'ITIOI1Ice
® Triunghiul pItagoreic @@,care trebuie utilizate pentru Iă~mea, inAltlmea şi lungimea
,1 1. exelude p, c.l. npalte de
monl., llcunda ,1.lpIIm,
.r- spa~ilor. Aceste grupe de numere pot fi calculate cu formula.
a2 + b2 • c2;
a ,
b C fi m x y alZ + b2 _ e2
se087 3 4 5 53"13' 1 1 2 a • m (y2_X2) ,-
22"52' 5 12 13 87"38' 1 2 3
b -m'2'x·y
15"28' 124 ZI! 73°74' 1 3 4
28"01' 8 15 17 81"93' 0,5 3 5
c • m (y2+X 2)
_Z

(:$
12"58' ; 40 41 11"32' 1 4 5 fn care: xi y: sTnt toate numerele intregI
18"92' 12 35
43°80' 20 21
al °89' 28 45
37 11"OS' 0,5
ZEI 48"40' 0,5
53 sa"11' 0,5
5
3 7
li
7

a
.~ x este mal mIc deoTt y.
m: este factorul de mArire resp. de reducere
. la
De o Importanţă fundamentalA sTnt şi formele geometrice numite de
Flef.~1 num.rlcl din 1CU11I' plta;o-
® reici (1II1Cţ1.)
14'
\::1
Exlmplu
Platon şi Vftruvlu: cercul, triunghiul - ® şi pltratul - @, din carE!,
pot fi construite pollgoane. Fiecare TnJumltlţlre genereazA alte po~
IIgoane. Alte pollgoane (de ex. heptagonul- ® eneagonul _ ®)
pot fi formate doar aproximativ sau prin suprapuneri. Astfel, de ex ..
un poligon cu 15 'laturI - @ poate fi construit prin suprapunerea tri-
unghiului eohllateral cu pentagonul.
Pentagonul - (i) sau pentagrama (pentagrama maglcl) are, ca şi
decagonul derivat, relaţii naturale cu secţIunea de aur - pag. 44 <D
-@. Proporţiile sale aparte au fost insA rareori utilizate Tn trecut.
Pentru proiectarea ,i execu~a aşa-numltelor clădiri "rotunde" 81nt
necesare pol/goanele, Aflarea celor mal Importante dimensiuni:
raza r, coarda s ,1 tnll~mea de triunghi h sTnt prezentate Tn - .@'r
G -pag.43.
® Triunghi echllateral, hexa;on ® patrat

1r4umtIalt,.. ruei al.


Bcu AB AC,
Ite d. ClII: 1" jurul luJ
A- C A!aIUra PlnllGG"utul
® pentagen . ® Poilgen ou 15 lat. ACoof-t-1i ® eoSegmentul
H.plagon aproximativ
se Tnlumtt. AM Tn O,
Entagon aproxlmit
Arc d. carc In Jurul lui Acu AS dA
• aproximat '1, din perimetrul punctul Ope AO - ~
Circului arc de Circ In Jurul lui O ou CM da
punctul e pe arcul de carc eo • a
segmentul OE COIl8p. aprox. cu li,
t--M---+-m--l din ptrtmllrul cercului Ad
~m~M~M~m~
Jj II II II Ţ

I
:
I
I
!
I

,,
r h.r·cos~

s'.r· all1\l
2
.

I
S.2· r' slna

"
il
,
I
I
h• ~ , cotangi!

f.--M-t-m--'; ~m--.-l
}----M-----1
I--M-+-m-l
@ Oecagon şi secţiunea de aur
Calculul dimensiunilor In poligon
@ Pentagon şi secţiunea de aur @ - pag. 64 @ -@Formula

41
PROPOR
BAZE-
Triunghiul isoscel dreptunghic eli raportul dintre
şi inălţime de 1:2 este triunghiul cvadraturii.
Triunghiul isoscel in oare baza şi Înălţimea cores~

~
laturii unui patrat a fost utilizat cu succes de arhi
'. .Knauth le!. stabilirea proporţiilor pentru domL'
Strasbourg. '.
Triunghiul 'lti4 -<D de A. v. Drach -Ill este cev!..L
,', asouţlt decit cel descris anterior deoarece inăltim
CD Triunghiul 7114 dupa A. v. Oraeh ® ~a!t
W-@
d.zvoltall din ootogon -
este determinată de vIrful rotit al pătratului. A şi fost utilizat cu Sl
de inventator la detalii şi aparate. AlAturi de toate aoeste figuri, contl
. cercetărilor, efeetuate de L. R. SpltzenpfelJ la o serie de clădiri y..Q(
poate fi demonstrata şi utilizarea proporţiilor proprii octogonulu
bază serveşte aşa-numitul triunghi dlagonal. IniUţ/mea trlunghlulu .•
alei diagonala pătratuluI construit peste jumatatea bazei - @ ®
Dreptunghiul obţinut in acest fel - @ are raportul dintre laturi de 1--
In consecinţă toate rnJumătăţirlle şi dublările dreptunghlului menţlr
laşi raport 1nn latUri 1: V\ De aceea, acest raport a fost utili,,,,
către dr. Porstmann ca bază pentru formatele germane DIN ~ ®-
4. Seriile geometrice cu acest raport oferA scara gradatA din Inte-'--
unul oetogon -@-@ scara gradatA a rAdAcinilor 1 -7 -@.
Relaţia dintre rIdAclna pAtrată a numerelor Tntregi este prezentatA II
® -(il <i). Procedura de descompunere a factorilor face posibilA utlllze

-... ~,
"rldAclnllor patrate la Intsgrarea unor componente constructive CE-
sTnt rectangulare. Pomind de la valorile aproximate ale rAdAcinilor 1· '
te, Mengeringhausen a elaborat Sistemul Spa~al Fachwerk • Mei
"" Principiul este aş'a-numltul.melc"- @@@).
Inexactltaţlle unghiului drept sTnt compensate prin leglturlle cu şu-,
1
vi
rl dintre bare şi noduri. O modalitate de calcul diferenţiat! şi aprox
pentru rAdaclnUe pAtrate ale numerelor intregi v'i'I' pentru compone
constructive fărl unghiuri drepte oferi fraeţllle continue (- pag, 46
forma G •
• 1 +f:i3 ~'@.
1 I , I--'~

® Or.ptUnghl • 1 : '\1'2 ® Scart gradatia rldAclnllor


'0

o A.latll dintre rldaclnll.· patrat. ® Rapoarte num.rlOi OI vllori da


aproximare 'V'2 (..mIle')

, I )~1 ,
0,5 ;Wa 1.5

0,6 51]7 1,4

0,58333 ••. 12 17 1,41867, ..

0.eae21 •• , 211 41 1,41319 •.•

O,5B1l7143 .•• 70 99 1,4'42857. " .


0,5857988 .•• 169 239 M142011 ...

0,5857865 ..• Y2 1,4142135 ...


Exemple pentru coardonarl fArA
® unghi drept - pag. 83
Sistsm spal!!IFachwerk· MERO:
@ Fracţie continua \12
bazat pe '/2 ,1 V3 - pag.
102-104

42
PROPORTII
APUCA'" - UJ

I.:.
Aplicarea relaţiilor geometrice si dimenslonale pe baza Indicaţiilor
anterioare este descrisA de catre Vitruviu. De ex., conform cer- ~
cetArilor sale, teatrul roman este construit pe triunghiul rotit de pa-
tru ori -0 si teatrul grec pe pătratul rotit de trei ori_@). Din
ambele construcţII rezulta un dodecagon. Acest fapt este reco-
gnoscibilla scAri. MoesselTncearca sa demonstreze proporţii baza-
tEi pe secţiunea de aur -@ deşi acest fapt este improbabil -(ID.
<D Teatru rom.n dupa V1truvlu ® Teatru grec dupA VHruvfu Singurul teatru grec al cArui plan se bazează pe un pentagon se afla
la epldaur - @.
Printr-o aşezare din Antica Ostia, vechiul port al oraşului Roma,
aşezare dezvelnă de curind, a devenit cunoscut principiul de pro-
Iectare numit sec~unea sacră. Acest principiu se bazează pe in-
lumAtă~rea diagonalei unul pătrat. Daca s1nt unite punctele 1n care
areele de cerc de -qse IntersecteazA cu laturile pAtratului, se obţine
1I--II--~« 3 4 ,1 cav•• un carola! format din nouA părţi. PAtratul din mijloc se f'lumeşte
noul
2Cavelvtehl
patratul secţiunII sacre. Arcul AS are - cu o abatere de pTn'la o,a
IOrchlltr. procente - aceeaşi lungime ca diagonala CO a pătratului de baza 1n-
:-'.L....L.....I. 4011dlr ..
pt. lken. JumâtAţlt. De aceea secţiunea sacrA reprezinti o metodA aproxi·
,....,.
SClrcula\11
aZIel dl IPrlJln
mativA pentru cvadratura cercului. - ® ® Ci) @ lntregul com-
plex· de la planul de situaţie şi pinA la detalii de amenajare - a fost
construit cu aceste. proporţII.
® Proporţlll. collUlul de fronton ai unul
templu dorle bazati pe HCIlun••
@ Teatrul din EpId.ur
rn ale sale 4 cărţi de arhitecturi Palladlo oferA o cheie geometriei.
d. aur. cupa Me....1- [lJ , ce se bazeaza pe Indicaţiile lui Pltagora. el utilizeazA pentru clAdi·
rUe sale aceleaşi proporţii spa~ale (cerc, triunghi. pAtrat etc.) şi ar-
monla-@@.
Formulate in reguli extrem de clare, astfel de leglta~ pot fi gAsite la
vechile culturi ale Orlentulul-G}. Astfel, Indlenll fn .Manasara", ehi·
nezll1n modularea lor dupA.Toukou·, dar mal ales Japonezii prin me-
toda .Klwarlho" - SOL. au creat sisteme de construc~e care permit
o dezvoltare de tip tradiţional şi ofer! enorme avantaje economl,ce.

Secţiunea sacra. clldlrt In AntIca


® 0StI. ® Principiul Glaemttrle

Ch.la geometriei p.ntru


Plinul d, .Itu.~. al
Intregului ansamblu ® Pan:!elfail ceramlcl
In AntIca OstIa ® VlI,I. lui !'ellacllo Pallacllo. vila Pllanl din Bagnole

Sistem de coordonate octogonaJ


pentru elemente porlante punc-
Clădirea administrativa a BMW din
Tezaur japonez @ Casa de bresle ROgen nnga ZOrich MUnchen
tuale din patrulater subimparţit in
cite 6 alemente de faţada. Poligon
cu 48 de laturi, dezvoltat din
triunghl- @

43
. B
PROPORTII
APLICAT": MODULOR - m
i În secolul al i8-lea şi ulterior lui, a fost preferat nu atit sistemul di-
mensional armonic, cTt unul adltiv. Din acesta s-a dezvoltat şi siste-
mul octametric .... pp. 60. Abia o dată cu Introducerea sistemului mo-
dular. rapoartele armonice şi proporţionale au fost din nou accepta-
I te - pag. 41 @ - @. Sisteme de coordonate şi dimensiuni de
coordonate - pag. 63-64.
Arhitectul Le Corbusier a elaborat un sistem de proporţii care se ba-
Major zează pe secţiunea de aur şi pe dimensiunile corpUlui uman.
.Secţlunea de aur· a unul segment poate fi stabilit! fie geometric fie
prin formule .•Sec~unea de aur"inseamnl ca un segment este ast-
Constructia g.omatrlcl a '2' A.la~lI. dintre patrat, cerc şi
fel Împărţit incTt segmentul intreg se afla In acelaşi raport cu diviziu-
.'C!lunllde lur v;) triunghi
nea mal mare Tn oare aoeasta se afla rn raport cu cea miel - <D.
f-- m· 0_ _1----1\1. O,I"~ Din segmentul de divizat AS ca vertical! şi AC • AS /2 ca baza se
formeaz! un triunghi dreptunghic. Pe ipotenuza SC se trece, Tn-
cepind cu punctul C, lungimea liniei de baz! AC. Partea rămas! -
mai mare - din Ipotenuză ( SC - AS /2) reprezintă partea majoră M
a segmentuluI ce trebuie lmp4rţjt1 AS. A trece aoest segment Mpe
verticala AS Tnseamnă, deci, a Tmpartl AS Tn partea majoră (M) şi
oea minoră (m).
Aceasta •IMseamni:l.....MaJor.·
f ~ialor
nor
!I~a. dintre rapoartele proporţionale dintre pătrat, cerc şi triunghi
R.prullllnl.1MI Lame lin Nlufert,8auarclnungtl1lVe'
Secţiunea de aur a unul segment poate fi aflata şi printr-o fracţie
® Fracţie continui: secţlunel d. aur continuă:

a-1+ _1_, cea mal simplă fracţie continuă infinit! _@


0-1 +t G
1 Le Corbusler marcheazA 3 Intervale ale corpului uman care
a-1+m formeazA o serie a secţiunII de aur denumită după Flbonacci.
m Piciorul, plexul solar, capul, degetul miinII ridicate (- şi figura de
m bază a acestui manual). Pentru inceput, Le Corbusler a pornit de
m la Tnalţlmea medie cunoscută a european Ului -1,75 m-
m pag. S0-31 , pe care a Tmparţ~-o conform sectiunii de aur in
T•. dimensiunile 108,2 - a6,8 - 41,45 - 25,4 cm -@.
Deoarece ultima dimensiune corespunde practic exact ou 1Otoli el
gAseşte aici racordulla ţoiul englez, lucru oare nu se mai intimplă
la dimensiunile superioare.
De aceea. in 1947 Le' Corbusler porneşte In sens invers', de la 6 pi-
o Figuri proporţlon." cioare engleze .. 1828,8 mm, care reprezintă statura..
Prin impărţirea conform secţiunii de aur elaborează o serie roşie in
Valori 'lCprlmale In alatemul metrlc susşl in Jos -@. . '.
Seria roşit: Ao Seria albutrl: AI . Deoarece treptele acestei serii s1nt prea mari pentru aplicarea prao-
tlcI, el elaborează şi o serie albastrA, pornind de la 2,26 m (virful
Centlmatri Metit CtnUmltrf Metri degetului de la mfna ridicati), care conduce la valorile duble ale se-
95280,7 952,80 rtei roşII -@ .
88886,7 eBa.se 117773,5 1177,73 Valorile seriilQr roşii ,1 albastre sTnt transformate de Le Corbusier in
36394.0 363,84 72786,0 727.86 dimensiuni apJfcablle in praotfcl-@.

Ki
22492.7 224.92 441185,5 449.85
13901,3
8S1I1,4
5309,8
3281,8
2028,2
1253,5
774,7
478.8
139,01
85.91
53,10
32.81
20,28
12,53
7,74
4,79
27802-'
17152.9
10819,8
eseu
4058,3
2508,9
1549,4
1167,8
278.02
171,83
108,19
65,63
40,58
25.07
15.49
9,57 ®
.A
tm
unltat..
dublar..
prelungirea lui A.
f
&.
A.i0a
B.216
C.175
~..,i"""""."'' ' .w"
M;,:.W.i.'.'.i...
® Modulor
2115,9 2,96 591.8 5,92
182,9 1,83 365,8 scurtarea lui e • O- 83
3.6e
113,0 1,13 228,0 2.26
69.8 0.70 139.7 1,40
43.2 0.43 86,3 0.86
28.7 0,26 53.4 0.53
16.6 0.18 33.0 0.33
10.2 0.10 20.4 0.20
6.B o.oe 7.8 0.08
2,4 0,02 4.8 0.04
1.6 0.01 3.0 0,03
0.9 1.a 0.01
0.6 1,'
~c .tc

® Reprezentaraa valorilor şi a jocurilor din modular dupa Le Corbusler ® Va.lorlie numeţice nelimitate

44 '.
·01.
ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
CA REZULTAT AL PRELUCRĂRII MATERIALELOR
La inceputurile culturii umane impletitura şi tesătura au fost prime-
le forme care au putut lua naştere prin tehnici ca legarea, Înnoda-
rea, şnuruirea.
MaLtîrziu au urmat construcţiile din lemn care au constituit În aproa-
pe toate culturile fundamentul formelor arhitecturale, nu Tn ultimul
rind În cazul templelor greceşti -(j) şi (ID.' ", .
Acestă cucerire a cunoaşterii este relativ nouă, dar numărul, mereu
. crescînd de exemple este o dovadă a corectitudinii afirmaţie!.
Uhde a dedicat acestor chestiuni o muncă de cercetare remarca·
bilă ... QJ , 1n care demonstrează deo,sebit de convingător că orlgi·
Forml d. piatrA ..a cum a fOit ee nea arhitecturii maure, mal ales a Alhambrei din Granada se afli in
C011Jtrucţi. d. Jemn Inltlall cara •
atat la baza formelor t.mplulul gr.
c.se
®cul!lVall dl greci mal deJllrla.
pom Ind de la forma de bazl IJ) construCţiile din lemn. Modul de tratare a suprafeţelor Interioare a
cladirilor maure provine insă din tehnicile de ţesut (ca benzile şi şnuru·
riie cu perle din edlficlIIe greceşti), chiar dacă sint realizate cu mulaje
din ghips sau ca "azuleJos· (benZi din ceramică glazuratl). rn unele
incAperi din Alcazar in SevlIIa se observă clar in colţurile camerelor
1mblnătile din ghips a pereţilor realizate exact ca imbinărlle la colţuri
ale covoarelor de perete ale corturilor. rn acest caz, forma rezultată din
tehnica corturilor este transpusa direct in ghips.
Formele rezultate din materiai, tehnică şi necesitate sint dacă nu
Identice macar asemAnatoare, in aceleaşi condiţII, 1n toate ţArlle şi
epocile. Aceste forme .eterne" au fost identificate prin exemple con·
vingAtoare de către V. Wersln ... III· in-aceste cazuri obiectele uti·
litare din estul Asiel 411 Europa, din 3.000 T.Chr ş! csls din ziua de
astl%l se asemAnau aşa cum un ou se aseamAnA cu aitul.
Materiale diferite' I tehnici diferite şi utiliZări diferite dau naştere rn
mod necesar unor forme diferite, chiar dacă ele sint temporar exclu·
slv forme ornamentale care le acoperA pe cele provenite in condiţiile
ColJ$tCuc~. de lemn asemlllaioara ConltrUc\la din platrl bruta n.e. date din formele de bazA pentru a ie disimula, a le tAinui ochiului sau
® t4' alti
3 ou IJ), .,a cum ..1. astlZl folositi '...:!I °Incadrare cu platrt de 1111. a le TntAţişa ca pe cu totul altceva (baroc). HotArTtor pentru modela·
Inci P"" tO! bine Jucrall- pag. 48
rea clAdirilor este deci in ultimă Instanţă spiritul epocii.
La·edlficiile vechi continuă sA ne impresioneze 1n ziua de azi gene·
za formei artistice şi nu atTt ,rezultatul. Fiecare mod de construcţie
1şl găseşte la un moment dat forma etern! şi tmpllnlrea fundamen·
taia. Iar 1n continuare este' doar cultlvÎ1tşl rafinat. AstAzi Tncă mal
căutam expresia epocII noastre in beton, oţei şi sticlA; pentru fabrici
şi edlflcll mari existA deja cteaţlJ noi, convingătoare 1ntruc1t nevoia
de suprafete mari de ferestre au determinat foarte clar sistemul de
construc~e ... @.
Prezentarea foarte clară a pArţilor componente ale unei construcţii,
corespunzătoare cerinţelor lor tehnice'; dl posibilitatea unor noi for·
me ale detaliilor şi ale imaginII de asamblu. rn această privinţă, pe
,: noi, arhitecţii, ne aşteaptA noi provocAri.
Este Tnsa greşit să se creadă cA epocII noastre TI revine doar sarei·
na de a executa bine construcţiile pentru ca, pornind de la acestea,
epocile viitoare să cultive forma pură'" @. Toţi arhitecţii au mal de·
's" InCon5truc~.
\::,1
din schelet de lemn bI\Ut
eul.. prec1lcl, I.ftlnl dar firi o
®Conatruc~. din blton armat, cu
etIIpl In peret.le .xterlor In lata grabă sarcina de a Implini reprezentările lor artistice folosind În per·
fnlltl..r. proprie, mal bln. ucunal cIrora II dulilolrl plrapetul manenţa posibilităţile tehnice ale timpului pentru a realiza construcţII
lub ctplUseall81u "n'sal .xterlor susţinut de planaeulln conacll
ce reflectă sentimentul vieţII din epoca lor ... pag. 48. Aceasta pre·
supune: a avea tact, a fi stăpin pe cunoştJlnţe, a adapta la mediul
TnconjurAtor, a realiza o unitate organicl1ntre clAdire, spaVu şi con·
strucţie, a armoniza structurarea incăperilor cu invellşul exterior fără
a Ignora scopurile tehnice, organizatorice şi economice.
Chiar şi artiştii puternici cu un elementar instinct al creaţiei, "cel care
au ceva de spus· slnt subjugati de asemenea obligaţii şi Influenţaţi
de "spiritul vremii".
'Cu olt spiritualitatea unui artist sau imaginea sa despre lume sînt
mai clare, cu atit creaţia sa este mai matură, mai plină de conţinut
şi mai durabilă, cu atrt ea este, in mod paradoxal, de o frumuseţe
atemporală ca orice artA adevărată.

Constructie din beton armat cu stIlpi Plan$ee din beton armat cu stllpi in
retrasi şi cu grinzi In consoll. mal forma de ciuperca, cu stilpi subtiri
adecvate din punct de 'led ere static şi
mai economice, cu benzi de farestre
® de oţel Tntre ferastre In pareţii
exterlori - pag, 47 .

45
FORME ARHITECTONICE
Blocuri dl Fa,.••trldln
ACOPERIRI CURBE ghliii CA REZUI.TAT AL SISTEMELOR CONSTRUCTIVE
zlpldl

\, .
.-. ............__ ........................
Inll'l"

e.Qhlm~1I 1,1 conatrulesc lsema· RomanII au construit primele cupo·


Omul prim~lv 'ti conatrullftl coliba ® nltor loeulntl de varl, din blanuri
® puri,
le de plltrl, la Pantheon In forml '4' In P.rsla suanlzll (SIC.S) porneau
rc1undA cu mallrial. aliati la In- InUn.. pe coalte de blllnl, cu f.. p. un plin olrcullr I.:!I d. Ia un plan pltrat pentru a Tnalta
demInA In zona respectivi: pietri, restri CIIn Intlstlnl de fOCI ce cor.. primele lor cupele. Trecerea de la
prlllnl, Impletlturl din lIanl" ImbrI· lpunde Wl~·ulul din ~nuturlle patrat II eerc prin trompa
Cl!t cu frunzl, pile, ltuf, bllnurl lor orlglnlre. Tn mod uemlnltor Işi
Iau matarlale uamlnltOara conatrulllC II locuinţa da laml -
Iglu-uI

Conmctorll din Sizanţ au boltit Sf.


Sofia acum '.400 de ani pe un plan
Tn multe \Iri, lliturl de torma c/rcu.
larI, II IntI1nettl forma c11lndrlol I
ICOperltu/ui realizat din lrIItIe 1..
o. din plltrl Intii In .pcea lomanl ,1
mal tirziu In Itllul romanlo (ex.mplu: ® In stilul gotic, ca urmare a bol~1 In
cruce, au fOII! create, prin foloslraa
drep1Unghiular, a cIr.1 conetruotll III şllCOpI~ cu rogoJlni din ltUf blalrtel, Slbenlk, foall lugoallvl.)
~
&reu lui frint, Indrbnete bolti stelat.
este foarte vlzlblll din IXltrior dar modal~ de construc1lt din şi In rllell clror dl8trlbu~1 de Iorţe
din Intlrlar UIt ucuntl dl tftcte taopollmla) a dlvlnlt o carlCt.rlstlel ...n~all
optic. (dematerlallzarel (spriJIn-cui.. ,1 arc bUltnt)

CON~TRUCTII DIN LEMN

® Conetrucţja
gatt In lemn
dln blme din tlrll. bo-
ltI'un UptCt ....
mlnltar peste tot In lume datoritl
@ In regiunii. Ilraceln Ilmn ,·a du·
wftat conltruclla din pllantl (ltIIpI
In contrut cu .xemplul anllrior'l
afli conltructfacu raml cu flrtltr.
@ 1.
Conatruolll cu panouri reallzea·
zi ou panouri .Xlcutett In atellerl,
de Ilmn cu flrtltrl Intre 11). Pentru Izcla!t, cu contrafl" la colţuri " rapid ,11.ltIn
. cerinţelor construCllve %lbre",.. clmpurilol prtn IIISI din
rtgldlzare ..rveau ICUrtllurile d.
Ilmn din parapetuf flreltrtlor nulell Cle laici. cu Qhlrplc

CONSTRUCŢII DIN PIATRA

Construcţiile CIIn boIovanl1lrl mortar Piatra bruIA prelucrati parmltll zJ· Tntr·o .poel ult.rloarl deschld.rll. La conltructlIIe urban., dOllnţa de a
permiteau numai locturl Joue, de duri mal Inalte Iar prin Ioloalr•• au fost Inrlmat. şi colturll. zidite cu avea ferastre din oe In ce mal merl
aceea primele cu. d. plltri trau merlarUlul chiar tlmpln. d. plltra platrl de laIII bine lucratI Iar ziduri· I condus la o modalitate de conml
alcătuite aproape numei din acop .. ou dllchldttllOop.rlte In arc le ramas. lucrat. cu zldlrle din pla· stilpII corespunzatol'hslstemulul
ri$ cu o intrarea Joasa trl bruta ,1 apoi tencuit. cu schelet da lemn - @I

La 1nceput, construcţia stă lntotdeauna la baza conformaţlel, mai noaşte forma de bază din lemri, pină la automobilele de la incepu-
tirziu ea devine o formă pură, adesea lipsită de semnificaţii, pe care tul sec. al XX-lea care imitau trăsura cu cai (inclusiv suportul pen·
mai 1nt1i se transpun noile materiale de construcţie. De la con· tru bici) se găsesc nenumărate exemple 1n acest sens.
strucţia din piatră a mormintelor Iidiene,ln care orice profan recu-

46 "
FORME ARHITECTONICE
NOI SISTEME CONSTRUCTIVE ŞI NOI FORME -+ CII

® ® Arh. L. Mie. vin der Rohe 0


. l'
\

Construcţiile exclusiv din oţel permit cea mai uşoarA imagine cu stTlpl deosebit de uşoare dar totuşi solide pentru spaţii mari, deschise,
aproape jmpercsptiblll- CD, insA nu sint permise peste tot. StTlpii aproape fAră Ilmite .... @ Halele deschise şi uşoare, cu puţini stilpi
exterlorl din oţel netratat nu sTnt permişi decit cu mici excep~i - @' şi console mari ale acoperlşurllor s1nt domeniul construcţIIlor din oţel
impreuna cu grinzile de oţel vizibile ale planşeelor, pot oferi Imagini sau alumlniu .... @,

BETON ARMAT

® ® ArII. F, L., Wrtg/'11 ® Arh, F. L.. Wrlght ® Arh, F, L.. Wrlght


fn multe cazuri, legislaţia din construcţii cere modalltA~ de construi- de planşeu Tn consolă deasupra grlnzilor Inferioare .... ® sau
re care să fie ignifuge sau chiar rezistente la Incendiu, astfel 1ne1t pomind de la nucleul turnurilor- @, nucleul caselor -+ ® sau ca
structurile din oţel cu un Tnvellş de protecţie se aseamănă cu con- planşee cu st11pl1n forml de ciupercă- @,
strucţiile din beton armat - @, O nota tipică o conferI. suprafeţele

PlNZE SUBTIRI

® Arh, 0, Nltmey,r @ Arn,: ,utoruFfp, ;!.~ ~,:


Distribuţia uniformă a eforturilor 1n cazul betonulul armat este formate .... @), pTnze sub~rI transversal.e eşalonate ritmic .... ® sau
adecvata pentru cupole cu segmente .... @, pinze subţiri lungi pre- rinduri de pTnze sub~rf cu stilpi oblici 1n punctullnferfor .... @.

PLAFOANE SUSPENDATE
I

@ @) Am. M. Novlcl<l cu M, Celtrlck ®


Lucrările auependate· constituiau deja la primitiVi modalitatea de Suprafeţele suspendate din beton armat combinate cu grinzi de ,
construcţie pentru deschlderl mari ~ @. Cortul de circ este cea mal mal]ine rlgidizate conduc la construcţii eficiente şi impresionante .
cunoscutA formă uşoară de suprafaţă suspendatI - @' - @, şi cu posibilitatea deschlderilor mari ale consolelor -- @.

1n epoca noastră formele au fnceput din nou să se dezvolte din sis- proiectare În parte. Deosebirea fundamentală rezidă aici in căuta­
temele constructive nu numai din punct de vedere al materialelor ca rea formei care reiese din construoţie 1n contrast cu epoca wilhel-
rezultat al cunoştinţelor de statică ci mult mai mult modelate prin mînă care utiliza formele existente şi le valorifica În orice con-
adîncirea, spirituală 1n fiinţa Interioară a noului mod de construcţie, strucţie, fie ea din piatra, lemn sau ghips ca formă În sine, goală,
În căutarea unei exprimări proprii coroborate cu fiecare temă de lipsită de coniinut. ca "decoraţie",

47
LOCUINTE ŞI FORME
CA EXPRESIE A EPOCII ŞI A MODULUI DE VIAŢA
CURTI EXTERIOARE

If' Pe t. 1500 cuII•• IU orlf.11 erau


ot:=i'\ op, II 1700 zidul " polita conlU·
IUlIU numlÎ o !nchelera care oler.. ® In aec. II XIX·laa CIII InChI.1 IIt. In sec. al XX'lii' IlPl'.c orice
Ingridlrl (In mod IPeclal In
\.!.I lmpl'l}muill CII zldurf d. lpirIre fi sltUlli dela UbtrTntrelngrldlrl jeUl
Inchln cu porţi grall prlvlr. d. an.amblu promfllloite Am.rlca), CUI II aIIl Tn parcuri
mari, Ingrlllt, In comun, pluatl
dllc!'lt Intre copaci

........

II ....

·"::D~daP1atrl ........ :. ".".-' : '


.,..,. " ,."" '~"'~
.- • ,
, , ' "
, . , 11"".,
,
"..".
P. Ia 1000, CII cin blmt avelU
.
® Ufl )ou, cu pragurf InlIII (farl 11-
!'latra, lumini Intra prin tavanUl d..
® Pe II 1500 erau porj! flrtCIII, cu
mln" da blM In u,I, feram
t7' Pe la 1700, u,1 cu tlmpllrle fer·
\!.I maeltoar. ,1 geamuri din sUcl1
in SIC. al XX·III, o alee uaeatl con·
duce de la autoturllm la uea din
lehls Zlbralltt cu geamurf bomblta . cllrI •. cu mln.r ae .on,rf, stlcll retllctOrlZlntl Irmltl car.
eete culllatA automat d. cI1re ochiul
electronic cara totodltl anunti vlzl.
tatorul
LEGĂTURI iNTRE INCApERI

Pe II 11500, u,lloa.. el gr"" chilII mI\ Pe la 1700 UlIi largi, CII doul cana· Pe 18 1800 u~ cullaanll Plntru In IIC. II XX·I•• inCAperi modlllca·
® cu lumini n.turlll Intufloltntl, po.
deaua din .cfndu~ late ,1 scurte
\!.91
turf, tu_tiu", de camera, podee
de parohii
legltura Intre In.rI, podllu.
lcoperltl ou IInollUm, 1'!'I1trI cuII·
bllt, pttell cuOsan1l ,1 far.ltr, gll-
santl, din stloll r.liecrorlzantl firi
unii, dt.p.rli I1mpllrfe VlzlbUI, comandate eIeo-
trlc, marchiza rulant' CI para.olara
LOCUINŢE

Plvnltl PlI1tIstrbtJ

Prldvar

ItII

.&===' Sprllvale ~;;;._..


CUI dllimn d. ptla1500 ilie .... Oua cin pfatri da pt la 1600. CUI anului 2000 cu stilpi portan~ lub~rI din oţel, IncI.ptndan~ da lOa,lIa pereţii
zultatul terenUlui, modulul dl con-
ItruC\lI (cui de blrne) ,1 a modulul
® Zldurlla mulVe pentru protlC\la
impotrivi dUfmanlJor el a frigului
Inta!lori ,1 axt'rlorilubţlrt naporllnV cara permit prin dJ.punereJ lor oea mal bun!
protacţl' la Intlmp.rll,1 cla mii bunlizollre fenJelşl termlcl. Intre camere da zi.
de vlaţl (firi lerlltr.) - Qoculnll n.oelltau ac....1 luprmall de IUfragerl. ,1 vudbul nu ITnl u" ci do.r o llparltl ,pl~all
din regiunII Wallar) .bazl ca şi !nalparlla 1n.,11 . Arii.: Mie. v. d. Reha .

Tntre vremurile de la 1500, vremurile in care vrAjitoarele erau arse drul discret, frumos şi liber al vieţII şi al condultei, deschis naturii şi
pe rug, vremurile superstl~lIor, a ferestrelor cu geamuri bombate şi totuşi foarte bine aparat de vicisitudinile ei.
a caselor cu aspect de fortiflca~e, al căror limbaj este dorit şi astăzi Fiecare 1nsA 1ŞI imaginează prin aceasta altceva; ceea ce;vede şI slm·
prin unele locuri, şi epoca noastrA se .efia o Impunătoare evoluţie te fiecare şi cit de capabil este de a exprima vizual acestă trăire prin in·
tehnică şi economică şi o la fel de impunătoare devenire spirituală. termediul materialelor. ţine de puterea creatoare a fiecăruia - pag. 45.
Dupâ felulconstruc~erşl pârţlle sale ca şi după alte lucruri şi mani- Tn acest sens este hotăr1toare alcătuirea temei de proiectare de
festări ale vieţii din secolele care au trecut se poate recunoaşte uşor către beneficiar. Unii beneficiari şi arhitecţi sînt cu gîndul şi simţirea
cTt de liberi şi conştien~ au devenit oamenii, cTt de luminoase şi de inca in sec. al XV-lea, mai puţini deja !n sec. al XX-fea. Să se
uşoare au devenit clâdlrlle. Pentru omul modern casa nu mai este regăsească lmpreună Tn secolul corect este norocul mariajului din·
o fortăreaţă impotriva duşmanilor, a hoţilor sau a demonilor ci ca- tre beneficiar şi arhitect.

48
- _.- - - --._._.- _._.- - -Scart 1: 2000- -._._.- - - -----.- - - --
---t.t~..;-o---.cc-~ ~ - PROIECTUL CLADIRII
Strada prlnclpa'" PROCESUL DE DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR

Apoi 1ncepe desenarea schematica a incaperilor ca dreptunghiuri


simple cu suprafeţele cerute la o scara unitara şi stabilirea relaţiilor
dorite Între Încăperi - pag. 281 şi orientarea lor cardinala. Tn

II
această activitate, cu ochiul minţii, proiectantul vede tema din ce in
ce mai clar şi mal pl1l\stic.
In loc să se Inceapa proiectarea construcţiei, urmează Insă mal intTl
sa se lămurească poziţia definitivă a casei pe teren cu ajutorul da-
telor stabilite anterior. 51nt hotărftoare In acest moment datele le-
gate de orientarea geografică. direcţia vÎntuiul, poslblJlta~le de ac-
ces auto, poz~la terenului, prezenţa copacilor, vecinătatea. Atunci
'Î' Patru propuneri da ampl...m.nt '2' L.a ac•••ta .mplasar. povlml,ullt
cTnd o anumita poziţie nu se Impune categoric ca cea mal potrivită sint
\..!.I pantru un IIrin da 3.000 mi cu o
p.nlt.pre NE. Vlrfanta 4 • fOII
1,:1 afli corlet In f.\I CIHl apr. se.
curtaa goaDOdlrallQll. V, lacalul necesare mai multe incercari pentru a epuiza posibilităţile - G)şi ca
prlVl%ul. d. benaftol'-!:t Iar vari.n· cu .utoturf.mul ,'Inn,•• din .tre·
ta I a foat .'a••1 - \&J dAlaN bază de discuţII detaliate in legatură cu argumentele pro şi contra.
Pe baza aceetor analize decizia survine de obicei repede; dupa
aceea se formează mult mai clar imaginea ciădirii - @. Iar acum
incep durerile facerii primului proiect, pentru inceput Tn minte prin
cufuridarea in corelărlle organizatorice şi organice ale problemelor
constructive şi a impJlca~lIor 10f spirituale. .
Din acestea proiectantul 1şi dezvolta o reprezentare schematlcl a
ţlnutei de ansamblu a clădirii şi a atmosferei spaţiale iar din aceasta
corporalltatea infa~şârll ei Tn proiecţie orizontali şi vertlcall.
DupA temperament, primul semn născut din acest proces poate fi o
sch~ aşternută pe o hîrtie intr-un caz, sau un scris mlrunt ca de fi- .
/lgran in alt caz.
Din cauza ne1nd'Jminărli personajului auxiliar se poate pierde ade-
sea avTntui primei schiţe.
Experienţa şi caracterul prolectantului sporesc de obicei ciarltatea
reprezentarii mentale. Arhitecţii maturi şi cu experienţA slnt adesea
rn stare si deseneze proiectul nemijlocit cu mina 1/bera la scară'
exactl con~nind toate detaliile.
tn acest fel se nasc lucrările tTrzll, decantate dar cArora le lipseşte
de obicei elanul din lucrArile de tinerete.
DupA Tnchelerea anteproiectuiui ~ .® este recomandabilă o pauză
de 3 -14 ztle, deoarece iasă un ragaz pină fa proiectare şi permite
sliaslla Iveală deficienţele dar permite mal ales inlaturarea aces-
tora, intrucit un Interval de timp inlătură unele obsesii nu Tn ultimul
rînd din discu~ile cu partenerii de lucru sau cu beneficiarul.
Acum incepe elaborarea proiectului, incep discUţiile cu inginerul
ti'
\V
Anttprolectul cuei cu deflc/lllfl'
Otpozltarn haln.lor al wfnCttq-ul
"4' Proleelul _1 @ firi deficient•. constructor specialist Tn statieI,' cu Inginerul pentru rncalzi~e, apl şi
\::..; MII buni dlltrlbutlt a Tnclptr1tor.
prsa mari,bal." oficiul prH 1nguIII,
trepte perlCU\oUI In Ylltlbul, firi
Nlvtlul dormltoartlor H IU II o
InII~m. de U m d.uupr& tolulul
energie electrică pe scurt stabilirea construcţiei şi Instalaţfllor. .
vtdlle spre imrIT. din bucltlrt. rn continuarea acestora, dar de obicei deja Tnalnte, desenele de
din cauza TnoIInttlll naturale a !tre-
nului. GITIjuI dlmpotrIvl la nivelul construc~e merg la autoritatea de supraveghere a construcţiilor
solului. Am.: autorul pentru verificarea cărora trebuie luate 1n calcul cam 3.- 6 lunI.
rn toată această perioada se vor evalua cheltuielile de construcţie
Tema de proiectare şi se vor stabili lucrările folosind formularele -Ill astfelincft la pri-
mirea autorlzaţlei de construcţie si existe deja ofertele, sarcinile să
Lucrarea Tncepe cu elaborarea unei teme de proiectare detaliate cu poată fi repartizate rapid şi să se poată incepe luorărlle.
ajutorul unui arhitect experimentat după principiile din chestlonar- Pentru o locuinţă unlfamllialA mal mare toate aceste lucrări descri-
pag. 50 şi 51. • se mal sus, de la formularea comenzii pină la Tnceperea lucrărilor,
Inainte de a incepe proiectarea trebuie să fie cunoscute următoarele: iau arhitectului, după 1mprejurărl, o perioadă de 2 - 3 luni, Iar pen-
1. poziţia parcelal, mArlmea, diferenţele da nivel ale terenului şi ale tru construcţii mal mari (spitale etc.) 3 - '2 lunI.
accesului către stradă; Pentru lucrările de proiectare nu trebuie să se facă economie nere-
. poz~la conductelor de alimentare cu apă şi de canallzare, reguli- zonabill, un timp mai indelungat permite, la o pregltire judicioasă,
le de sistematizare, planul de sistematizare etc. Această docu- o recuperare din timpul de construcţie ceea ce inseamnă reducerea
mentaţie se obţine de la Inginerul topograf angajat in serviciul pu- cheltuielilor şi a dobînzilor de construcţie ..
blic, oficiul cad astral şi oficiul topometric care Tntocmesc planul Un ajutor important 11 constituie chestionarul- pag. 60 şi 51 şi Jur-
de situaţie oficial; nalul spaţiilor - pag. 60.
2. cerinţeie de spaţii privind suprafata, inălţimea, poz~la şi relaţiile
intre ele.
3. dimensiunile mobilierului existent;
4. suma de bani disponibila pentru construcţie, achiziţionarea tere·
nului, pregatirea pentru construcţie etc. - pag. 52 - 59;
5. modul de construcţie care va fi folosit, întrucît o construcţie din
cărămidă va fi de la început altfel decît o casă acoperită În terasă.

49
PROIECTUL CLĂDIRII
LUCRĂRI PRELIMINARE - COLABORAREA BENEFICIţ\.RULUI - !Il
.. '

Munca de proiectare este ades~a zoritA, şi execuţia este pornitA fArA sA fi fost Întocmite documentaţii suficiente. Tn aceste fel se explică
de ce desenele şi costurile "definItive" apar abia cInd clădirea este gata.
În aceste caz nu sint de ajutor discursurile Instructlve pentru beneficiar; aici ajută doar o muncă mai susţinută şi mai rapidă a arhitectului
şi o pregătire suficientă at1t 7n blrol.! cXtşl pe şantier. . .
La fiecare clădire se pun la Inceput cam aceleaşi probleme. Chestionarele şi formularele detaliate, care trebuie să fie disponibile dejE!' in
momentulTn care este formulatA comanda, accelerează procesul. Fireşte că abaterile sTnt necesare dar ourie Întreagă de decizii sTnt atit
de generale incrt chestionarul poate.fI util fiecărui beneficiar fie şi numai ca stimulent. .
Chestionarul de mai Jos constituie doar o parte din formularele gata tipărite care economisesc muncă, ŞI care. alături de formularele privi-
toare la costuri etc., ar trebui sA 1Ie completate de orice birou de arhitectură care lucrează eficient.
-""""-

Chestionar pentru raportullucrlrll a. Este beneficiarul de acord cu hotarTrlle noastre cu privire la ra-
porturile Juridice ale conducătoruluI lucrArilor? .
Raport al lucrArii pentru lucrarea nr.: 9. Beneficiarul ne poate pune ia dlspozl~e Tncăperi pentru biroul de
Beneficiar: arhitecturA? Cu ce dotArl, telefon, maşină de scris?
Comandă:
Raportor: IV. GeneralitAti
Copie pentru: 1. In cazul in care nu exist! o lmpreJmulre. trebuie comandat un
gard 1n jurul şantierului? Poate fi Tnchiriat pentru reclame? T.re-
,. InformaţII despre beneficiar . bule realizat un panou de şantier? Ce trebuie scris pe acesta?
1. Care este dezvoltarea firmei? Situaţia financiarA? } Con- 2. Adresa exacti a noii constructII? Numele el in viitor?
Gradul de ocupaţie? Capitalul total? flden- 3. Adresa gării de care e deservltl (cea mai apropiati)?
De unde slnt obţinute Informaţiile? ~all 4. Adresa oficiului poştal de care aparţine (cel mal apropiat)?
2. Cum pare atitudinea Tn afaceri? 5. Telefon la locul şantierului? Cind şi unde poate fi folosit? 1n
3. Cine este pentru noi persoana cea ma/ImportantA? Cine este apropiere?
reprezentantul? Cine este ultima Instanţă? . 6. Programul de lucru allucritorllor?
4. Ce dorinţe deosebite are beneficiarul din punct de vedere V. Tema de prclects.rs
artistic? 1. Cine a alcătuit tema de proiectare? Este completă? Trebuie
5. in ce relaţie se aflA beneficiarul cu domeniul artelor vizuale Tn completati de noi sau de altcineva? Tr~bule din nou aprobati
general? in particular cu modul nostru de lucru? de beneficiar inainte de Tnceperea lucrărilor ţ:le proiectare?
S. Ce .caracteristici personale eTnt de observat la beneficiar? 2. Cu ce clidlrl existente sau Tn curs de construire trebuie corelatA
7. Cine ne face greutA~? De ce? Ce consecinţe sTnt posibile? constructia? - V/II, 9. . '. '. .
a. Are Importanţă pentru beneficiar publicarea ulterioara a olAdlrll? ş. Căror reglementări locale sau de stat se supune constructia?
9. Desenele trebuie sA fie )ntel/glblle'J)fntru un profan? Planificare teritorialA?
10. Cine a fost lnalnte consultant pe probleme de arhitecturA? 4. Ce literaturA de specialitate ee glseşte despre acest fel de
11. Din ce motive nu a preluat lucrarea arhitectul care a fost anga- clădire? Ce se găseşte in colectia noastră de extrase?
jat p1nA acum? 5. Unde au fost rezolvate exemplar cerinţe asemănAtoare?
12. Beneficiarul are Tn vedere alte .lucrlM .viitoare? Care? Clt de e. Prin olne se poate organiza o vizită? A fost deja lnlţiatll?
mari? CTnd? STnt stabilite deja proiectele pentru acestea? Se
Tntrevede pentru noi posibilitatea de a primi aceste lucrări? Ce . VI. Bazele configurlrll
pa~1 s-au fAcut Tn acest sens? Cu ce rezulţat? ,. Cum aratA 1mpreJurlmlle? Peisajul? Sltua~a copacilor? Clima?
Orientarea? Direcţia vTntulul?
II. Convenţie asuprs p"tllor 2. Ce forme au cladirile existente? Din ce materiale sint alcătuite?
1. Ce Tnţelegerl se aflA la baza calculului pll~lor? - Vil/,S.
2. Ce raport aproximativ de flnallzare se la Tn considerare? 3, Exista fotografii ale impreJurlmllor (cu precizarea punctelor din
3. Trebuie evaluate cheltuielile de producţie care stau la baza cal- care au fost făcute)? Au fost comandate?
culului plăţilor? 4. Ce mal trebuie luat in considerare la configurarea clAdirii?
4. Ce cheltuieli de producţie se Iau fn calcul? 5. Cite niveluri au. şi care sTnt TnAI~mlle caselor existente?
S. Trebuie să preluAm noi din lucrările de execu~e? Aliniamentul strAzilor? Alinierea caselor? Strazi ulterioare?
S. Este stabilit contractul sau dovezi scrise ale 1nţelegerllor? Copaci (sol, marime)?
6. Ce aite construcţii ult~rloare sTnt de luat Tn considerare de pe
III. Persoane ş/ flrmelmpllcstB Tn IlJCf8fB acum? . .
1. Cu cine trebuie purtate t