BAZELE METODOLOGIEI CERCETĂRII ÎN ȘTIINȚELE

SOCIOUMANE

PROPUNERE DE PROIECT DE CERCETARE

ABANDONUL ȘCOLAR ÎN FAMILIILE CU VENITURI MICI

Introducere
Problema abandonului școlar este de mare actualitate fiind pe agenda tuturor guvernelor
incepând din anul 1990. Fenomenul de abandon școlar are repercusiuni atât asupra individului
cât și la nivel social datorită costurilor ridicate pe care le presupune integrarea acestor indivizi
în societate
Abandonul școlar constă în încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ
indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri
profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început.
Părăsirea timpurie a școlii reprezintă un potențial pierdut. Aceasta are costuri sociale
(ruptură social, cerere mai mare în sistemul de sănătate și coeziune socialămai redusă) și
costuri economice (productivitate mai scăzută, venituri fiscal mai mici și o creștere a alocațiilor
sociale acordate).
Cauzele abandonului școlar sunt multiple, acestea pot fi economice sau sociale. În
Romania principala cauza a abandonului școlar este reprezentată de dificultatea materială-
familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse financiare.

Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării

Scopul este identificarea factorilor ce determină abandonul scolar în familiile sărace.

Obiective:
 Prevenirea fenomenului de părăsire a școlii și menținerea în sistemul de educație
a elevilor aflați în situații de risc, în special a celor care provin din familii cu grad
ridicat de sărăcie;
 Prevenirea și corectarea parăsirii timpurii a școlii prin dezvoltarea și
implementarea unor programe, ca de exemplu: consiliere pentru copii și familiile
lor, acordare de burse sociale, acordare unor beneficii (rechizite gratuite,
uniforme gratuite), ateliere de vară, în vederea menținerii copiilor în sistemul
educațional;
 Furnizarea unei oferte de programe educaționale alternative gratuite cu caracter
recreațional;
 Consolidarea relației părinte-elev-școala.

Ipoteze:

1. Modul în care părinții valorizează școala reprezintă un factor determinant în ceea ce

privește rezultatele școlare obținute de copii.
2. Climatul și resursele financiare familiale sunt un factori importanți în apariția
abandonului școlar.

1
 Delimitarea populației cercetării
 Elevii care provin din familii cu un venit lunar scazut împreună cu parintii acestora;
 Părinții elevilor care au abandonat sau sunt în prag să abandoneze școala;
 Învățătorii, diriginții sau profesorii care interacționeaza cu copii ce provin din familii
foarte sărace.

Stabilirea metodelor de culegere a datelor și durata planificată

cercetării.
Metoda este legată de explicatie și reprezintă un mijloc de descoperire a unui aspect al
adevărului și caută să răspundă la întrebări de tipul ”cum”?. Metoda reprezintă sistemul de
reguli și principii de cunoaștere și de transformare a realității obiective.
Pentru culegerea datelor utilizez următoarele metode.

1. Metoda studiului documentelor sociale

Avantajele acestei metode aduce o notă de rigoare în interpretarea documentelor,

permițând depășirea afirmațiilor fără acoperire; permite determinarea tendințelor prezente într-
un document sau mai multe pe baza cărora se poate caracteriza o structură socială; datele
obținute au un plus de obiectivitate și nu sunt distorsionate de relația cercetător-subiect; analiza
acestui tip nu presupune costuri mari.
Datele culese pot fi extrase din urmatorele documente:
 Anchetele sociale ale elevilor – de unde putem afla situația financiară a familiilor
din care provin, condițiile locative, numarul membrilor familiei, venitul per
membru de familie;
 Fisele psihologice ale elevilor- putem observa starea psihologică a elevului, dacă
are tendința să abandoneze școala din motive psihice (capacitate intelectuală
scăzuta) sau alte motive;
 Legislatia în domeniu- arată modalitățile pe care le avem la îndemana pentru a
interveni;
 Referate și însemnari ale învățătorilor, profesorilor- pot aduce un surplus de
informație în stabilirea cauzei apsenteismului școlar;

Dezavantajele acestei metode.

 Documentele au fost întocmite cu alte scopuri decât cele ale cercetării noastre. De
aceea se poate întâmpla să avem la dispoziție doar o parte din informația de care
avem nevoie și într-un format care s-ar putea să nu fie cel dorit.
 Informațiile despre modul în care au fost întocmite documentele sunt în general
reduse
 Situația se poate să se fi modificat între timp. Dacă folosim documente provenind
din perioade diferite de timp s-ar putea să nu putem să le coroborăm chiar dacă vin
din perioade apropiate.

2. Metoda interviului

Interviul, una dintre cele mai fecvent aplicate metode de cercetare, este utilizat în
științele sociale, științele socioumane, dar și în desfășurarea diverselor activități profesionale.
Interviul nu este o simplă discuție în doi, ci o tehnică de investicație științifică, aplicată
de echipe mai mult sau mai putin numeroase, în scopul cunoașterii sociologice si
pluridisciplinare a unui anumit fenomen. Interviul sociologic este astfel ”un procedeu de
2
investigație știintifică care utilizează procedeul comunicării verbale pentru a culege informații
în scopul urmărit” (R. Pinto).
Principalele avantaje ale acestei metode de cercetare sunt:
 Posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare;
 Posibilitatea de a observa comportamente non-verbale ceea ce sporește calitatea
și cantitatea informațiilor;
 Se pot obtine informații și de la personae care nu știu să citească și să scrie;
 Colectarea unor răspunsuri spontane
 Asigurarea unor raspunsuri personale
 Asigură controlul asupra succesiunii intrebărilor ( ceea ce influențează pozitiv
acuratețea răspunsurilor);
 Asigură raspunsul la toate întrebările