Neoplasm-Prostata

5/27/2018 NeoplasmProstata-slidepdf.
com
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A PROSTATEI
1.1. ELEMENTE DE ANATOMIE

Prostata este o glandă situată în spaţiul pelvisubperitoneal, dedesubtul
vezicii urinare, dezvoltată în jurul porţiunii iniţiale a uretrei.
Numele îi vine de la grecescul „prostates” care stă înainte.
Într-adevăr, în cazul când organele pelviene se abordează anatomic sau
chirurgical  pe cale perineală, primul organ care !stă înaintea celorlalte" este
prostata.
#uloarea prostatei este cenu$ie-ro$iatică.
#onsistenţa este elastică, dar %ermă, u$or de perceput prin tactul rectal. &n
stare normală, supra%aţa ei este netedă, în anumite împrejurări patologice, prezintă
porţiuni indurate $i neregularităţi.
D!"e#s!$#!. Prostata este puţin dezvoltată la na$tere. #re$te e'ploziv la

pubertate $i continuă să crească la adulţi. (a bătrâni prostata se poate atro%ia, dar
)
http://slidepdf.com/reader/full/neoplasm-prostata 1/76
5/27/2018 NeoplasmProstata-slidepdf.com
de cele mai multe ori se hipertro%iază $i comprimă uretra. *a măsoară + cm în sens

vertical,  cm în sens transversal $i , cm în sens sagital. (a adult are o greutate
de /- g.
Co#%or"a&!e e'ter!oar(. (a nou născut are %ormă s%erică. (a adult se
compară de obicei cu o castana u$or turtita antero-posterior, sau cu un con u$or
recurbat înainte.
Prostatei i se descriu 0
 %aţa anterioară1
 %aţa posterioară1
 două %eţe in%erolaterale1
 baza proiectată în sus1
 un vâr% care prive$te în jos1
 uneori prezintă o proeminenţă transversală, care o împarte în două
zone.
2orma clinică pe care medicul o găse$te prin tactul rectal, este cea a unui as
de pica ale cărui e'tremitati superioare  coarnele  continuă cu veziculele

seminale, iar vâr%ul cu uretra. 3n sanţ median, u$or de perceput, situat pe %aţa
posterioară, marchează limita dintre cei doi lobi laterali ai prostatei.
4
Prostata este situată sub vezica urinară, înapoia sim%izei pubiene, înaintea
ampulei rectale, deasupra dia%ragmei urogenitale si a mu$chilor ridicători anali.
#um ace$ti mu$chi separa pelvisul de perineu, rezultă că prostata se găse$te
pro%und în pelvis, în spaţiul pelvisubperitoneal.
5'ul prostatei este oblic, orientat de sus în jos si dinapoi înainte, %ormând
cu verticala un unghi de /6-6. Prostata este conţinută într-o lojă, limitată de $ase
pereţi 0
 peretele anterior  %ormat din oasele pelviene1
 peretele posterior  %ormat din septul rectore si coprostatic
7enovilliers1
 doi pereţi laterali  constituiţi din mu$chii ridicători anali tapetaţi de
%ascia pelviana parietala1
 peretele in%erior  constituit de dia%ragma urogenitală1
 peretele superior  %ormat din ligamentele puboprostatice $i %undul
vezicii urinare.
(oja comunică în sus $i înainte prin %isurile dintre ligamentele
puboprostatice, cu spaţiul prevezical, iar în sus $i înapoi cu spaţiul retrovezical.
Între pereţii lojei $i glandă se delimitează spaţiul periprostatic. Îngust,
înapoia $i pe părţile laterale ale prostatei, acest spaţiu este destul de larg înaintea
glandei. *l este umplut cu ţesut conjunctiv la', dependent de ţesutul pelvisului
peritoneal. În vecinătatea prostatei, ţesutul conjunctiv se condensează în lame
dispuse concentric în jurul ei %ormând capsula periprostatică. 5ceasta se îngroa$ă
mai mult pe părţile laterale $i %uzionează cu lamele sacrorectogenitopubiene.
În ţesutul conjunctiv periprostatic se găsesc numeroase vase sanguine  mai
ales vene. Pe parţile laterale, aceste vene sunt largi, bogat anastomozate $i se
împletesc intim cu lamele %asciei prostatice, din care este imposibil să %ie separate.
*le %ormează cele două ple'uri venoase vezicoprostatice. 7in cauza abundenţei
acestor vene, enudarea glandei din capsula periprostatică este e'trem de
hemoragică.
8
2ascia prostatei sau capsula periprostatică, nu trebuie con%undata cu

capsula proprie a glandei, care %ace parte din stoma conjunctivo-musculară.
În spaţiul periprostatic se pot dezvolta abcesele periprostatice. #um loja
prostatei comunică cu spaţiile pre- $i retrovezical, %legmoanele pot di%uza în aceste
spaţii.
9ijloace de %i'are. Prostata este solid %i'ata prin perineu, care îi %ormează
un important mijloc de susţinere. 5cestuia i se adaugă aderenţele la organele
învecinate  vezica $i uretra  precum $i la %ormaţiunile %ibroase înconjurătoare :în
primul rând ligamentele puboprostatice;.
#u toată %i'itatea ei, prostata poate %i ridicată împreuna cu vezica prin
introducerea in rect a balonului Petersen sau a degetului înmănu$at, procedeu
%olosit curent în prostatectomia transvezicală.
Raport$r!)e prostate! sunt următoarele 0
 %aţa anterioară  este verticala, conve'a $i prive$te spre sim%iza
pubiană, de care este distanţată cu apro'imativ cm. <paţiul dintre sim%iza $i
prostată  limitat în sus de ligamentele $i mu$chii puboprostatici, iar în jos de
ligamentul transvers al perineului  este ocupat de ţesut conjunctiv în care se
găse$te ple'ul venos prostatic. =eamintim ca pe aceasta %aţă este acoperită de
s%incterul uretrei :striat sau e'tern;1
 %aţa posterioară  este înaltă, orientată oblic dinapoi înainte. 5m văzut
că prezintă un sanţ median, vertical, care o împarte în doi lobi laterali. 2aţa
posterioară este mai largă în partea superioară, iar marginile laterale se rotunjesc pe
măsură ce urcă. În partea superioară, pe linia mediană, prezintă o incizură, iar
vâr%ul este ascuţit. 5ceste caracteristici au %ăcut ca %aţa posterioară să %ie
asemănată cu un !as de pică". 5re următoarele raporturi importante0 este acoperită
parţial de s%incterul striat al uretrei1 răspunde ampulei rectale1 între ampula rectală
$i prostată se găse$te o %ormaţiune conjunctivă %ibroasă, septul rectovezicoprostatic
7enonviliers care permite cu usurinţă separarea chirurgicală a celor două organe.
=aporturile posterioare ale prostatei cu rectul sunt importante pentru aplicaţiile
practice0 dau posibilitatea e'plorării digitale :tu$eu rectal;, $i al abordării
>/
chirurgicale a glandei1 e'plică %enomenele rectale în prostatite $i cele

vezicoprostatice în rectite, hemoroizi1 e'plică emisiunile de lichid la unii indivizi
la trecerea bolului %ecal.
 %eţele in%erolaterale  sunt conve'e $i răspund mu$chilor ridicători
anali, acoperiţi de %ascia lor. Între ridicători $i prostată se găse$te porţiunea
corespunzătoare a lamei sacrorectogenitopubiene. (ateral de ridicători se a%lă
prelungirile anterioare ale %oselor ischioanale. 5cest raport e'plică posibilitatea
deschiderii unui abces prostatic sau periprostatic în %osa ischioanala, după ce
per%orează mu$chiul ridicător. ?ot a$a se e'plică %enomenele vezicale în cazul
%legmoanelor ischioanale. (a unirea %eţelor in%erolaterale cu baza se găse$te hilul
glandei, adică locul pe unde pătrund sau ies vasele ei.
 baza  a %ost comparată cu un acoperi$ cu doi versanti, separaţi printr-
o u$oară creastă transversală. @ersantul anterior răspunde colului vezicii urinare,
versantul posterior veziculelor seminale $i ductelor de%erente. #reasta transversală
răspunde porţiunii %undului vezicii situate imediat înapoia colului. #reasta este
ridicată de lobul mijlociu al prostatei care e cel mai %recvent interesat în hipertro%ia
glandei. <eparând prin disecţie prostata de organele suprajacente, cele trei zone
apar %oarte deslu$it. În zona anterioară se distinge ori%iciul intern al uretrei
înconjurat de %ibrele s%incterului vezicii. Aona mijlocie variază ca aspect. (a copii
$i tineri e %oarte redusă, la bătrâni ea se poate dezvolta %oarte mult datorita
hipertro%iei lobului mijlociu, care ridică trigonul vertical $i mai ales buza
posterioară a ori%iciului intern al uretrei. 3retra se de%ormează, ori%iciul e îngustat,
iar micţiunea devine anevoioasă. Aona posterioară este de %apt o depresiune
transversală, prin care pătrund în glandă ductele ejaculatoare. @âr%ul sau !ciocul
prostatei" se sprijină pe dia%ragma urogenitală, de care aderă prin s%incterul uretrei.
*l se găse$te sub linia ce trece prin marginea in%erioară a sim%izei pubiene, la  cm
de aceasta $i la + cm de anus.
Str$*t$ra prostate!
=eamintim că prostata este învelită la e'terior de s%incterul uretrei , iar în
interiorul ei uretra este înconjurata de s%incterul vezicii. În a%ara s%incterului e'tern
>>
se găse$te %ascia prostatei sau capsula periprostatică, provenită din %ascia pelviană
viscerală. ?oate aceste %ormaţiuni nu %ac parte din prostată.
<tructura prostatei este predominant glandulară. Blandele prostatice
%ormează parenchimul $i sunt dispuse în mai multe grupe, separate în lobi. Pe
lângă glande, mai găsim o stromă musculo-conjunctivo-elastică, în care predomină
%ibrele musculare netede, particularitate care constituie o caracteristică a organului.
Prostata este o glandă de depozit, iar musculatura ei abundentă îndepline$te
rolul biologic de a evacua e'trem de rapid secreţia în timpul ejaculării.
Cntogenetic, %uncţional $i arhitectonic, glandele prostatice se grupează în
patru lobi0 doi lobi laterali, legaţi printr-un istm, lobul mijlociu $i lobul posterior.
(obii laterali  drept $i stâng  %ormează cea mai mare parte a glandei. *i
se găsesc pe laturile $i înapoia uretrei, dedesubtul unui plan oblic care trece prin
ductele ejaculatoare. Pe linia mediană posterioară ei determină $anţul deschis la
%aţa respectivă.
&stmul prostatei  este o punte glandulară subţire, situată înaintea uretrei,
care leagă cei doi lobi laterali. Poate conţine ţesut glandular, dar cel mai deseori
este %ormat numai din stromă conjunctivo-musculară. <unt cazuri rare când istmul
lipse$te. În aceste cazuri, uretra învelită în s%incterul vezicii se situează într-un
jgheab de pe %aţa anterioară a prostatei.
(obul mijlociu  %ormează partea postero-superioara a glandei. *l ocupă
partea de bază situată înapoia colului vezicii $i se întinde în jos până la planul ce
trece prin ductele ejaculatoare. 5cest plan e oblic descendent de sus în jos $i
dinapoi înainte. 7e remarcat că ductele ejaculatoare nu străbat de %apt substanţa
glandulară, ci se insinuează între grupul de glande laterale $i cel mijlociu. <unt
autori care înteleg prin !istm" lobul mijlociu.
(obul posterior  nu este omologat în nomenclatura anatomică, dar este
recunoscut de clinicieni datorită marii importante pe care o are în patologie. Ccupă
partea peri%erică postero-in%erioară, depărtată de uretră, dar învecinată cu rectul.
Parenchimul  este %ormat din două tipuri de glande, care după mărimea $i
situaţia lor topogra%ică sunt0
>
- glandele periuretrale  mici, mucoase, lipsite de canalicul sau cu un

canalicul %oarte scurt, sunt situate în ţesutul din jurul uretrei. <e deschid prin mici
ori%icii dispuse circular pe pereţii uretrei, deasupra colicului seminal. 5ceste
glande sunt subjacente s%incterului vezicii, care la separă de glandele propriu-zise.
- glandele prostatice  sunt de tip tubulo-alveolar, lungi $i puternic
rami%icate. <unt în număr de +/-/, dar canalele lor e'cretoare se pot uni, ast%el că
până la urmă rezultă >-/-+/ canalicule prostatice. 5cestea se deschid prin ni$te
ori%icii puncti%irme, situate  cele mai multe  în sinusurile prostatice, care
%lanchează coliculul seminal. Blandele propriu-zise sunt situate în a%ara
s%incterului vezicii. <unt %ormate dintr-un canal e'cretor $i dintr-un segment
secretor. 5cesta din urmă are %ormă alveolară cu un epiteliu uni- sau bistrati%icat,
în raport cu starea %uncţională. 5ceste glande sunt atât %ormaţiuni secretorii, cât $i
depozit al lichidului prostatic.
<troma %ibro-musculară  caracteristic pentru structura prostatei, este
prezenţa unei importante componente de musculatură netedă  atât în structura
capsulei $i a septelor dependente de ea, cât $i în cea a stromei interglandulare.
<ubstanţa musculară constituie circa >D+ din masa totală a glandei.
(a supra%aţă, prostata posedă un strat e ţesut conjunctiv dens, care conţine
numeroase %ibre elastice $i un mare număr de celule musculare netede. *ste
capsula proprie, capsula de organ, care nu trebuie con%undată cu capsula
periprostatică :aceasta din urmă provine din ţesutul conjunctiv pelvisubperitoneal;.
7e pe %aţa pro%undă a capsulei proprii se desprind septe sau travee desparţitoare
conjunctivo-musculo-elastice, care împart parenchimul glandular în lobuli.
3n lobul corespunde unei glande prostatice propriu-zise. <eptele se
întâlnesc într-un nucleu central, care este străbătut de ductele ejaculatoare $i
utriculul prostatic1 uretra se găse$te înaintea lui.
<troma interglandulară e %ormată din puternice %ascicule de celule
musculare netede, întreţesute cu %ibre colagene $i elastice.
>+
+as*$)ar!,a&!a -! !#era&!a prostate!

5rterele provin din vezicalele in%erioare si rectalele mijlocii. 7in acestea se
desprind ramuri capsulare $i trabeculare, ambele emit arteriole care se
capilarizează în jurul glandelor.
@enele provenite din aceasta reţea capilară urmează un traiect paralel, însa
invers arterelor. *le se deschid în largul ple' venos prostatic, care înconjoară
glanda $i se varsă înapoi în vena ru$inoasă internă.
(im%aticele se %ormează din ple'uri perialveolare, ajung la un ple'
periprostatic $i de aici la nodurile iliace e'terne, interne $i sacrale.
Nervii provin din ple'ul nervos prostatic, situat pe %eţele posterioară $i
laterală ale glandei. Ple'ul nervos prostatic provine din ple'ul hipo-gastric in%erior
:ple' mi't0 simpatic $i parasimpatic;. Nervii merg de-a lungul vaselor $i se termină
prin %ibre senzitive, secretorii $i motoare.
1./. FIZIOLOGIA PROSTATEI
Blandele prostaticeproduc un lichid lăptos, %luid si tulbure care constituie
cea mai mare parte a spermei. 5u un miros care dă mirosul speci%ic ejaculatului.
=eacţia slab alcalină a secreţiei prostatice, %avorizează motilitatea
spermatozoizilor. *ste bogată în %os%ataza acidă, acid citric, zinc. *nzimele
:%ibrinogenaza, %ibrinoliza, veziculaza;, au un rol important pentru %luidi%icarea
ejaculatului $i prin aceasta permit spermatozoizilor să-$i des%ă$oare motilitatea.
(ichidul prostatic poate %i obţinut prin e'primarea glandei prin masaj rectal.
(ichidul prostatic este depozitat în glandele propriu-zise, mai ales în
segmentul lor alveolar, $i de aici este e'pulzat în timpul ejaculării printr-o
contracţie puternică a substanţei musculare, căreia i se adaugă $i acţiunea
mu$chilor perineali.
Prostata ar avea rol genital. *'tirparea ei, :cel puţin la animale;, le reduce
capacitatea reproducătoare.
7upă vârsta de /- de ani în alveolele prostatice se constituie concreţiuni
%ormate din straturi concentrice, uneori calci%iate numite simpe'ioni sau corpi
>
amilacei, care constituie a$a  numitul !nisip prostatic". <unt %ormaţi din proteine
:cristale de sparmina; si numărul lor cre$te odată cu înaintarea în vârstă.
Prostata este o glandă hormonodependentă %iind puternic in%luenţată de
hormonii se'uali. Prezenţa la na$tere, ea se dezvoltă !e'ploziv" la pubertate. În
decursul vârstei adulte, lobii laterali sunt stimulaţi de producţia de testosteron, pe
când lobul mijlociu $i glandele periuretrale stau sub in%luenţa estrogenilor. Cdată
cu înaintarea în vârstă, în condiţii obi$nuite, scade producerea de testosteron $i
prostată se atro%iază. 5ceasta atro%ie senilă interesează întreg organul, atât
componenta glandulara cât $i cea musculo-conjunctivă.
7acă odată cu diminuarea secreţiei de testosteron se instalează o cre$tere a
nivelului estrogenilor, se va produce !hipertro%ia de prostată". 5ceasta interesează
în special glandele periuretrale $i lobul mijlociu. În schimb o cre$tere a
concentraţiei de testosteron produce cancerul de prostată, care cuprinde mai ales
lobul posterior.
7e aici se desprinde aplicaţia practică a hormono-in%luenţării tumorilor
prostatei0 adenomul se tratează cu testosteron, iar cancerul cu estrogeni $i castrare.
>
CAPITOLUL II
NEOPLASM DE PROSTAT0
/.1 DEFINIŢIE
#ancerul de prostatE este o tumorE dezvoltatE din acinii prostatei sub
%orma histologicE de adenocarcinom.
/./. ETIOLOGIE
*tiologia nu este complet elucidata, dar observatiile epidemiologice
sugereaza ca posibili %actori cauzali în #P0 predispozitia genetica, in%luente
hormonale, %actori alimentari si de mediu, %actori in%ectiosi.
#el mai important %actor de risc pare sa %ie ereditatea0 daca o ruda de linia
întâi :%rate sau tata; are boala, riscul este dublu1 daca doua sau mai multe rude de
linia întâi sunt a%ectate, riscul creste de ->> ori. #P poate %i considerat ca ereditar
:circa 8F; atunci când e'ista trei sau mai multe rude a%ectate sau cel putin doua la
care boala apare înainte de  de ani.
&n%luenta androgenilor în #P pare sa %ie esentiala, %iind sugerata de mai
multe observatii0 #P nu apare la eunuci1 #P creste rapid sub in%luenta
androgenilor1 castratia produce o regresie a #P1 #P poate %i provocat e'perimental
>G
la sobolan prin administrarea de testosteron. În >8>, Huggins a demonstrat

e'perimental ca testosteronul stimuleaza dezvoltarea cancerului iar castratia sau
estrogenii o inhiba.
&mportanta dietei si a %actorilor de mediu este sugerata de incidenta di%erita
a #P la grupuri rasiale similare care locuiesc în arii geogra%ice di%erite. <-a sugerat
ca dieta bogata în grasimi animale %avorizeaza aparitia #P iar un regim bogat în
%ructe, cereale, legume si vin rosu ar reduce acest risc.
7atele privitoare la rolul bacteriilor sau virusurilor sunt contradictorii.
În concluzie, se considera ca %actorii genetici si de mediu joaca un anumit
rol în etiopatogenia #P, în timp ce hormonii androgeni reprezinta promotorul
indispensabil în geneza acestui cancer.
/.. CLASIFICARE
#lasi%icarea ?N9 :3&##, >88); a înlocuit sistemul Ihitmore-JeKett si

presupune0 e'amen clinic, e'plorari imagistice, teste biochimice, endoscopie, etc.
Neconcordanta între stadierea clinica si cea patologica este posibila si
evidentiaza limitele evaluarii clinice.
• ?  ?umoarea primara
• ?'  tumoarea primara nu a %ost evaluata.
•
?/  nu e'ista evidenta tumorii primare.
• ?>  tumoare inaparenta clinic, nepalpabila si nedecelabila imagistic
>)
• ?>a  tumoare descoperita incidental, histologic, interesând ma'imum

F din tesutul rezecat.
• ?>b  tumoare descoperita histologic, interesând mai mult de F din
tesutul rezecat.
• ?>c  tumoare decoperita prin punctie biopsie :valori crescute ale
P<5;.
• ?  tumoare limitata la prostata
• ?a  tumoarea intereseaza un lob.
• ?b  tumoarea intereseaza ambii lobi.
•
?+  tumoarea e'tinsa e'tracapsular.
• ?+a  e'tensie e'tracapsulara :uni- sau bilaterala;.
• ?+b  tumoarea invadeaza veziculele seminale.
• ?  tumoarea este %i'ata sau invadeaza structurile adiacente, altele
decât veziculele seminale0 col vezical, s%incter e'tern, rect, muschii ridicatori
siDsau peretele pelvin.
>4
/.2. TA3LOU CLINIC

9ajoritatea pacientilor diagnosticati cu cancer prostatic au peste G/ de ani.
<imptomatologia urinara, caracterizata în primul rând prin polaLiurie si
disurie, tradeaza obstructia cervico-prostatica si e'tensia tumorii spre vezica si
uretra. PolaLiuria nu se deosebeste semni%icativ de cea observata în adenom, %iind
la început predominent nocturna1 se accentueaza odata cu invazia colului si
trigonului. Cdata instalata, disuria devine permanenta, progresiva, %ara remisiuni,
evoluând spre retentie de urina, incompleta sau completa.

Hematuria se observa atunci când este invadat colul si trigonul.
7urerea este observata deasemeni în stadii avansate. 7urerea perineala,
însotita sau nu de senzatia de corp strain rectal, e provocata de e'tensia
e'tracapsulara a tumorii si de in%iltratia neoplazica perineurala. 7urerile lombo-
sacrate, deseori de tip sciatic, tradeaza prezenta metastazelor vertebrale. Prin
compresiune medulara, metastazele vertebrale pot determina paraplegie. 7urerile

osoase, %racturile patologice, e'presie a metastazelor, pot completa tabloul.
>8
*demul scrotului sau al membrelor in%erioare, mai rar observat, semni%ica

adenopatie regionala e'tinsa, care determina compresiune venoasa. Cbstructia
ureterala bilaterala determina oligurie si, în %inal, anurie.
/.4. METODE DE IN+ESTIGAŢIE
E'a"e#$) 5!6!ta) re*ta) 7EDR8 ramâne e'amenul clinic %undamental.
Practicat sistematic dupa / de ani, este apt sa descopere boala în stadiul incipient,
intracapsular :?;, în mod obisnuit %ara e'presie clinica evidenta. ?rebuie precizat
ca *7= descopera în primul rând cancerele din zona peri%erica. 3rmatoarele
aspecte pot %i evidentiate prin *7=0
 nodul dur, de marime variabila, încastrat în glanda, situat la peri%erie si
caudal, în mod obisnuit unic1 trebuie luata deasemeni în consideratie orice
induratie sau asimetrie de consistenta1
 prostata mare, dura, %ara sant median, cu limite si mobilitate pastrata %ata
de structurile vecine, eventual cu supra%ata neregulata1
 masa tumorala care bombeaza în ampula rectala, cu limite pierdute si
prelungiri laterocraniale în directia veziculelor seminale înglobate în procesul
neoplazic :!cap de taur";1
 masa tumorala dura, aderenta la peretii ososi ai pelvisului cu rect
comprimat sau îngustat :carcinomatoza prostato-pelvina;.
7esi *7= este si ramâne un e'amen esential pentru ca sugereaza
probabilitatea cancerului de prostata, e'ista si situatii în care, datorita volumului
redus al leziunii siDsau localizarii în zona de tranzitie, prostata apare normala sau
hipertro%iata, %ara modi%icari sugestive ale consistentei. 5cest aspect e'plica
surpriza diagnosticului histologic de cancer dupa o rezectie endoscopica pentru
ceea ce e'amenul clinic a etichetat drept !adenom" :?>a, ?>b;. Cdata cu
introducerea în practica clinica a determinarii P<5, s-a dovedit ca e'ista cancere de
prostata inaparente clinic si imagistic :?>c;, ceea ce i-a determinat pe unii sa
a%irme, probabil pe nedrept, ca utilizarea doar a *7= pentru depistarea precoce a
#P se aseamana cu încercarea de a diagnostica hipertensiunea arteriala doar prin

palparea pulsului.
/
E'a"e#$) *)!#!* poate evidentia deasemeni globul vezical, ne%romegalia

consecutive obstructiilor ureterale, adenopatii e'traregionale :inghinale,
supraclaviculare;.
A#t!6e#$) prostat!* spe*!%!* 7PSA8 este o glicoproteina secretata numai de
celulele epiteliale prostatice, %iind un marLer speci%ic tesutului prostatic. <e elimina
în sperma si sânge. @alorile normale ale P<5, la adult, sunt cuprinse între / si 
ngDml. #resteri ale P<5 se înregistreaza si în adenomul de prostata, în prostatite,
dupa *7= sau dupa biopsia prostatica.
7e aceea se recomanda ca determinarea P<5 sa se %aca la )-4 zile dupa
*7= si >-> zile dupa biopsie. #omparând secretia P<5 în cancer si HMP, s-a
constatat ca aceasta este mai mare în #P0 >cm de cancer ridica nivelul P<5-ului
seric cu ,+-+,G ngDml, de apro'imativ >/ ori mai mult decât HMP. <ecretia P<5 de
catre celulele maligne este variabila si dependenta de gradul de di%erentiere,
cancerul bine di%erentiat producând mai mult P<5 decât cel nedi%erentiat. *'ista
deci cancere de prostata cu valori normale ale P<5-ului seric :/-F;.
7ar în cele mai multe cazuri de #P se înregistreaza valori ridicate ale P<5,
ceea ce %aciliteaza diagnosticul. În depistarea precoce a #P, chiar atunci când *7=
nu este sugestiv, trebuie luate în considerare valorile care depasesc >/ ngDml. 9ai
di%icila este decizia de biopsie prostatica atunci când valorile P<5 seric sunt între
,>->/ ngDml iar *7= este negativ. În aceasta situatie sunt utile densitatea P<5
:P<5 sericDvolum prostata O /,>;, velocitatea P<5 :cresteri A /,) ngDmlDan;,
P<5 corelat cu vârsta :nivelul seric creste cu înaintarea în vârsta;, raportul P<5
liberDP<5 total, modi%icari la 3< transrectala. 7aca *7= este pozitiv, indi%erent de
nivelul P<5, biopsia prostatica este necesara. 7eterminarea P<5 este utila
deasemeni în stadiere si în evaluarea tratamentului. 5st%el, dupa prostatectomia
radicala nu se mai detecteaza P<5 seric : /,> ngDml;. #resterea P<5 dupa o
cadere initiala la zero indica recidiva bolii, dupa cum persistenta sugereaza boala
reziduala. 7upa radioterapie sau tratament hormonal, scaderile P<5 sunt variabile
si deseori semni%icative.
>
U)traso#o6ra%!a tra#sre*ta)a 7TRUS8 poate %i utila în diagnosticul pozitiv

al cancerului de prostata. <e apreciaza ca G/F din cancerele de prostata pot %i
identi%icate ast%el, chiar daca nu sunt palpabile, datorita aspectului hipoechogen.
=estul cancerelor sunt izoechogene si, mult mai rar, hiperechogene. ?=3<
evidentiaza corect si mai bine decât *7= e'tensia e'tracapsulara a cancerului, dar
nu este utila în aprecierea adenopatiei pelvine.
/.9. DIAGNOSTICUL POZITI+ de cancer de prostata este sugerat de
*7= siDsau P<5, eventual de ?=3<, dar nu poate %i con%irmat decât prin e'amenul
histopatologic al unor %ragmente tisulare recoltate %ie prin rezectie endoscopica, %ie
prin biopsie. 7e obicei se practica punctia biopsie prostatica transrectala, ghidata
digital sau echogra%ic, dupa prealabila pregatire mecanica a rectului si sub
antibiopro%ila'ie. <e vor recolta mai multe %ragmente, de pre%erat câte trei pentru
%iecare lob prostatic. 3n e'amen histopatologic negativ nu e'clude cancerul si,
daca suspiciunea clinica este bine motivata, punctia va %i repetata.
/.:. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Până la con%irmarea prin punctie biopsie prostatica a diagnosticului pozitiv
de cancer de prostata, sunt de luat în considerare si alte a%ectiuni0
HMP> este asociata de obicei cu o lunga perioada de simptomatologie
obstructiva, cu e'acerbari si ameliorari periodice, iar la *7= prostata este de
volum mai mare decât în cancer si are caracteristicile deja descrise. Nu trebuie
uitat ca e'ista cancere care determina doar hipertro%ia glandei.
?uberculoza prostatei poate %ace parte din tabloul comple' al tuberculozei
uro-genitale :piurie acida si amicrobiana, epididimita, etc; si se înregistreaza
antecedente patologice sugestive :tuberculoza pulmonara;.
Prostatita cronica are un istoric clinic de lunga durata iar în urina si
secretiile prostatice se identi%ica numeroase leucocite1 culturile microbiene ar putea
%i pozitive.
(itiaza prostatica0 prostata marita de volum sau relativ normala, de
consistenta dura la nivelul calculilor care determina crepitatii :semnul !sacului cu

>
HMP- hipertri%ia benignă a prostatei

nuci";. *chogra%ia si, mai ales, radiogra%ia simpla :opacitati de dimensiuni reduse,
proiectate retrosim%izar; sugereaza diagnosticul.
(a pacientii cu dureri osoase, %racturi patologice si sindroame compresive
medulare :lombosciatica, paraplegie;, determinarea P<5, e%ectuarea *7= si a
punctiei biopsie vor contribui la identi%icarea leziunii primitive.
Moala Paget :osteodistro%ia cronica de%ormanta progresiva; apare mai
%recvent la barbati, între /-G/ de ani1 datorita sclerozei, oasele :bazin, vertebre;
apar vatuite, iar %os%atazele acide si alcaline sunt crescute în ser. (a acesti pacienti,
*7= si P<5 sunt normale iar pe radiogra%ie se constata o îngrosare subperiostica a
corticalei osoase.
/.;. E+OLUŢIE. PROGNOSTIC
#ancerul de prostată :#P; rămâne $i astăzi cea mai %recventă boală
neoplazică $i cea de-a -a cauză de deces neoplazic la bărbaţi. 7epistată precoce în
stadii intraglandulare, poate %i vindecată prin mijloacele terapeutice actuale dintre
care prostatectomia radicală e%ectuată prin chirurgie clasică sau celioscopică este
cel de bază.
În stadiile precoce boala %iind asimptomatică nu poate %i depistată decât
prin supraveghere anuală a întregii populaţii masculine trecută de / de ani, prin
tu$eu rectal :?=;, ecogra%ie $i dozarea P<5-ului seric.
/.<. TRATAMENT
a. Trata"e#t !6!e#o=5!etet!* constă în evitarea condiţiilor de muncă
di%icile ce includ0 poziţia $ezândă prelungită, a %rigului, a umezelii1 a alimentaţiei
picante, a băuturilor alcoolice si carbogazoase : apele minerale, sucuri ;. 7e
asemenea este recomandat păstrarea igienei intime stricte pentru prevenirea
in%ecţiilor urinare.
>. Trata"e#te "e5!*a"e#tos
Estrogenii blocheazE secreţia hipo%izarE de (H $i prin aceasta , secreţia de
testosteron testicular. *%ectele secundare sunt %ie dezagreabile :ginecomastie $i
impotenţE se'ualE;, %ie invalidante :%lebite, embolie pulmonarE, accidente

vasculare cerebrale, in%arctul de miocard;. <e poate %olosi0 Sintofolin im > %Dzi, >/
+
zile urmat de Dietilstilbestrol + mgDzi toatE viaţa sau Etinilestradiol /,/ mgDzi. <e
mai poate %olosi Estradurin > %iolE de 4/ mgDlunE sau > %iolE de / mgDlunE timp
îndelungat.
Tratament anti-androgenic non-estrogenic
5nti-androgenele împiedicE penetrarea dihidrotestosteronului în nucleul
celulelor din cancerul de prostatE. 9edicamentele anti-androgene pot %i0
• steroidice0 acetat de cQproteron :5ndrocur; ' tb de / mgDzi. În
%olosinţE îndelungatE î$i pierde e%icienţa dar nu $i e%ectele secundare0
• non-steroidice:
•
2lutamida / mgDzi cu mai puţine e%ecte secundare :libidoul $i

potenţa de regulE nea%ectate, dar ginecomastia poate apare din cauza cre$terii
trans%ormErii testosteronului în estradiol.
• Nilutamid // mgDzi.
• #asode' >/ mgDzi.
• 2inasterid  mgDzi.
•
*pisterid.
*%icienţa ultimelor  medicamente asupra cancerului de prostatE sunt încE
în curs de evaluare.
Chimioterapie
#el mai des %olosit este Estracyt-ul care are incorporat în aceea$i moleculE
mu$tar-azotat $i estrogen. Poate %i e%icace în +/F din cazurile hormono-rezistente
de la început sau devenite rezistente. <e mai poate %olosi0 Ciclofosfamida //
mgDzi  zile succesiv. #ura se repetE de + ori la sEptEmâni interval. =ezultatele
sunt rareori spectaculare sau durabile.
Radioterapia e'ternă sau interstiţială :brachiterapia; cu intenţie de
radicalitate este %olositE în unele ţEri, ca alternativE la prostatectomia radicalE, în
leziunile canceroase strict intraglandulare. =areori pot apare urmEtoarele e%ecte
secundare0
• cistitE radicE.

• iritaţie rectalE :rectul este inclus inevitabil în câmpul de iradiere;.

• impotenţE se'ualE :+/-/F;.
*. Trata"e#t$) *?!r$r6!*a)
Poate %i radical sau paleativ.

Chirurgia radicalã este asiguratE prin prostatectomia totalE cu condiţia ca
leziunea canceroasE sE %ie strict intraglandularE. *ste cea mai bunE metodE
terapeuticE care de regulE este singularE, %ErE castraţie $i %ErE un tratament adjuvant
sau neoadjuvant. #omplicaţia de temut este incontinenţa urinarE, dar care astEzi nu
depE$e$te F. *a poate %i realizată prin chirurgie clasică sau celioscopică :trans-
sau e'traperitoneală;
Chirurgia paleativã poate %i0
• rezecţie endoscopicE a unei pErţi din ţesutul canceros prostatic
pentru a reda micţiune normalE bolnavului intens disuric sau în retenţie completE
de urinE.
• în caz de invazie ureteralE se poate recurge la0
•
sonde #ooL montate ante- sau retrograd :cu rezultate bune pentru
scurtă perioadă;.
• uretero-cistoneostomii pe cale chirurgicalE clasicE.
• ne%rostomie percutanată unilaterală :cea mai logică;.


CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN E@AMINAREA CLINICA
SI PARACLINICA
.1. PREG0TIREA 3OLNA+ULUI PENTRU EFECTUAREA

TUŞEULUI RECTAL
?u$eul :tactul; rectal, reprezintă o metodă de e'plorare clinică ce constă în
introducerea inde'ului prin ori%iciul anal în rect, dupa obţinerea rela'arii aparatului
s%incterian prin e'citarea mecanică a mucoasei anale $i a tegumentelor perianale
:re%le'ul Mensaude;, în scopul palparii pereţilor rectali, a mucoasei rectale $i a
unora din %ormaţiunile anatomice învecinate.
Pentru tactul rectal, asistenta medicală va culca bolnavul în decubit lateral

stâng, cu coapsele %lectate pe abdomen, sau, dacă starea generală a bolnavului o
permite, în poziţie genupectorală. *a prezintă apoi medicului mănu$a de cauciuc, îl
ajută la imbrăcarea acesteia, lubre%iază cu vaselină degetul cu care se %ace tactul $i
solicită bolnavul să-$i rela'eze musculatura anală respirând pro%und în cursul
e'aminării. 7egetul medicului va e'plora0
A#$s$), cercetandu-se pe de-o parte tonusul s%incterului anal $i eventual
alte a%ecţiuni ale canalului anal. (a pacientul normal se constată o contracţie
G
re%le'ă a canalului anal. 3n tonus slab sau o lipsă a re%le'elui canalului anal
constatată prin tu$eu trebuie să orienteze spre o su%erinţă neurologică.
?otodata alte a%ecţiuni ale canalului anal pot %i constatate la inspecţie $i
prin tu$eu0 hemoroizi interni, %istule anale, abcese ale marginii anusului $i nu în
ultimul rând %isuri anale.
A"p$)a re*ta)( trebuie e'aminată digital pentru a se evidenţia o eventuală
tumoră rectală.
Prostata reprezintă ţinta principală a tu$eului rectal. (a adultul tânăr
prostata are %orma unei castane din care putem percepe doar %aţa posterioară a celor
 lobi laterali desparţiţi printr-un san$ median. <e constată mobilitatea ei în sus, în
jos $i lateral precum $i consistenţa %erm elastică.
*ste de dorit ca în momentul tuseului, vezica să %ie goala iar mâna stângă
să e'ercite o compresiune pe abdomenul in%erior, delimitând ast%el baza prostatei.
./. PREG0TIREA 3OLNA+ULUI PENTRU RECOLTAREA DE
PRODUSE 3IOLOGICE PRIN PUNCŢIE +ENOAS0
Obiectivele procedurii
• recoltare de sânge pentru e'amene de laborator
reg!tirea materialelor
- Barou1
- 9ănu$i de unică %olosinţă1
- <eringi, ace, sistem vacutainer :după scop;1
- ?ampon1
- 5lcool1
- 9u$ama, aleză1
- *tichetă1
- *prubete1
- Mandă adezivă non alergică1
- 2ormulare pentru laborator1
- 5lte materiale în %uncţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală1
- =ecipient pentru colectarea materialelor1
)
reg!tirea pacientului
<e veri%ică indicaţia medicului privind scopul puncţiei venoase.
a; Psihică0
- <e in%ormează $i se e'plică pacientului necesitatea procedurii1
- <e e'plică pacientului cum poate participa la procedură, anunţându-l
că e puţin dureroasă, în %uncţie de starea pacientului :con$tient, incon$tient;1
- <e încurajează pacientul pentru a reduce an'ietatea1
- <e întreabă dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată1 dacă a simţit le$in,
transpiraţie, stare de greaţă, vărsătură1
- <e obţine consimţământul in%ormat1
b; 2izică0
- <e asigură poziţia corespunzătoare în con%ormitate cu starea
pacientului, scopul $i locul puncţiei :decubit dorsal;1
- <e e'aminează calitatea $i starea venelor $i se alege locul1
Efectuarea tehnicii0
- <e identi%ică pacientul1
- <e spală mâinile $i îmbrăcăm mănu$ile pentru a preveni contaminarea1
- <e selectează locul potrivit :venele distale sau pro'imale;, venele de
la plica cotului, mai rar cele de pe %aţa dorsală a mâinii1
- <e pune mu$amaua sub braţul pacientului1
- <e aplică garoul la  - 4 cm deasupra locului de puncţie1 capetele
garoului %iind direcţionate departe de zona de puncţie1
- <e palpează vena1
- <e veri%ică prezenţa pulsului distal, radial1
- <e montează seringa $i se ata$ează acul1
- <e recomandă pacientului să strângă pumnul1
- 7acă venele nu sunt vizibile $i nu se pot simţi la palpare se încearcă
următoarea tehnică0
a; Pacientul să închidă $i să deschidă pumnul1
4
b; <e dă drumul la garou $i se roagă pacientul să-$i coboare mâna sub
nivelul inimii pentru a i se umple venele, apoi reaplicaţi garoul $i bateţi încet pe
venă pentru a deveni mai vizibilă1
c; <e înlătură garoul $i se pune o compresă caldă $i umedă pe venă timp
de >/-> minute1
- <e dezin%ectează tegumentul :cu un tampon cu alcool;, %olosind
mi$cări circulare de la centru în a%ară cu câţiva cm, pentru a evita introducerea
potenţialei %lore de pe piele în interiorul vaselor pe perioada e%ectuării procedurii1
- <e poziţionează mâna nedominantă la - cm sub locul de puncţie $i
cu policele se întinde pielea dreaptă pe venă1
- <e ţine acul cu bizoul în sus în mâna dominantă $i se introduce la un
unghi de>/-+/R, deasupra venei sau dintr-o parte a venei, în poziţie oblică1
- <e urmăre$te cursul venei $i când sângele se întoarce prin lumenul
acului avansaţi cu acul în venă >- cm1
- În cazul recoltării se continuă puncţia con%orm obiectivului1

- <e aspiră sângele în seringă :cantitatea necesară pentru e%ectuarea
analizelor indicate de medic;1
- 7acă curgerea sângelui este rapidă se dezleagă garoul pentru a
preveni staza $i hemoconcentraţia care pot modi%ica rezultatele testelor de
laborator1
8
- 7acă curgerea sângelui este lentă, nu se dezleagă garoul decât înainte

de a retrage acul cu seringa cu sânge :dacă tehnica nu impune alt%el;1
- <e plasează un tampon cu alcool pe locul puncţiei venoase $i u$or se
retrage acul cu seringa1
- <e aplică o presiune blândă pe tamponul cu alcool, pe locul puncţiei
-+ minute sau până se opre$te sângerarea1 aceasta previne e'travazarea în
ţesuturile din jur, cu cauzarea hematomului1
- 7upă oprirea sângerării se aplică o bandă adezivă peste tampon1
- <e trans%eră sângele din seringă în eprubete, după ce s-a deta$at acul
de la seringă1
- <e aplică etichetele pe eprubete, indicând numele $i prenumele
bolnavului, proba recoltată, secţia care trimite proba de sânge la laborator1
"ngri#irea pacientului
- <e a$ează pacientul în poziţie comodă1
- <e observă %aciesul pacientului, culoarea tegumentelor $i se măsoară
pulsul1
- <e întreabă pacientul dacă are stare de greaţă sau vomă1
- <e veri%ică $i locul puncţiei venoase pentru a %i siguri că nu s-a
dezvoltat un hematom1
- Pacientul să nu %lecteze antebraţul pe braţ1
Reorgani$area locului de munc!
- <e colectează de$eurile con%orm P.3. în recipiente speciale1
- <e îndepărtează mănu$ile1
- <e spală mâinile1
%otarea procedurii
Notarea procedurii în %i$a de proceduri $i în dosarulDplanul de îngrijire
- 7ata, ora, locul puncţiei venoase, timpul când proba a %ost trimisă la
laborator1
- Crice observaţie legat de starea $i reacţia pacientului1

- <e speci%ică ce probe s-au recoltat, când au %ost trimise la laborator1
+/
Re$ultate nedorite
- (e$inul, starea de greaţă sau voma0 se anunţă medicul1
- *'travazarea sângelui în ţesuturile din jur1
- Hematomul0
Hemoliza sângelui recoltat0 se repetă recoltarea cu acordul pacientului.
T!p$r! 5e a#a)!,e s#6eB
- e"ato*r!t0 prin puncţie venoasă, se recoltează  ml de sânge pe
cristale *.7.?.5. /, ml soluţie uscată prin evaporare.@alorile normale sunt0 la
bărbaţi GSGF, la %emei >SF.
- PSA 7a#t!6e#$) prostat!* spe*!%!*8 puncţie venoasă pe nemâncate, -
>/ ml sânge %ără anticoagulant. @alorile normale stabilite în %uncţie de vârstă0
 Marbaţi sub / de ani0 mai puţin de . ngDm(
 Marbaţi între / $i / ani0 /-. ngDm(
 Marbaţi între > $i G/ de ani0 /-+. ngDm(
 Marbaţi între G> $i )/ de ani0 /-. ngDm(

Marbaţi peste )/ ani0 /-G. ngDm(

- Fos%ata,a a*!5a 5e or!6!#e prostat!* ă - punc&ie venoas!' ( ml s)nge
f!r! anticoagulant* +alori normale:  +. 3D(
- E'a"e# >!o*?!"!* - puncţie venoasă pe nemâncate, ->/ ml sânge
în seringă heparinizată.
T ureea sangvină0 valorea normala /-/ mgF1
T acidul uric0 @.N.+- mgF1
T creatinină0 @.N./,G->,+ mgF
T NaU V>+->/ m*WD> sau >-> mgF1
T XU V +, m*WD> sau >-> mgF1
T #aU V ,D, m*WD> sau 8->> mgF1
- +.S..B prin puncţie venoasă, se recoltează >,G ml de sînge pe /, ml
citrat de sodiu +,4F. @alorile normale sunt> oră -G mm,  ore )-> mm.
- e"o)e$*o6ra"(B prin puncţie venoasă, se recoltează  ml de sânge
pe *.7.?.5.@alorile normale sunt0 eritrocite la bărbaţi ,-,milDmm iar la %emei
+>
,-,4 milDmm, hemoglobină la bărbaţi >S gD>//ml iar la %emei >+SgD>//ml,

leucocite ///-4///Dmm.
.. PREG0TIREA 3OLNA+ULUI PENTRU RECOLTAREA DE
URIN0
a. Re*o)tarea $r!#e! pe#tr$ e'a"e#$) s$"ar de urină se %ace prin emisie
spontană, >/ ml urină dimineaţa în recipiente curate, dupY care etichetYm $i se
transportY la laborator.
>. Uro*$)t$ra stabile$te prezenţa bacteriilor in urinY. <e recolteazY urina
de dimineaţY. <e pregYte$te pacientul psihic $i se in%ormeazY asupra tehnicii.
Prima cantitate de urină emisY Z /ml se eliminY. 5poi, %YrY sY întrerupem
jetul urinar se recolteazY apro'imativ  ml de urinY într-o eprubetY de unicY
%olosinţY, dupY care etichetYm. <e transportY la laborator unde se însYmânţeazY $i
se pune la termostat.
.2. UROGRAFIA
De%!#!&!e:
Urografia prevede e'plorarea radiogra%ică cu substanţă de contrast a
veziculei seminale, uretrei posterioare $i a prostatei,
S*opB e'plorarea radiologică a veziculei seminale, uretrei posterioare $i a

prostatei,
Pre6(t!rea "ater!a)e)orB
+
-substanţă de contrast0 Cdiston +/-G/-)F1

-medicamente de urgenţY0 antihistamice, adrenalină, mio%ilin, calciu,
-seringi de /, >/,  ml de unicY %olosinţY1
-ace de unicY %olosinţY pentru injecţii intravenoase $i intramusculare.
Pre6(t!rea pa*!e#t$)$! ps!?!*( -! %!,!*(
Pre6(t!rea ps!?!*(
& se va e'plică pacientului tehnica $i regimul alimentar necesar pentru
reu$ita tehnicii.
Pre6t!rea a)!"e#tar a pa*!e#t$)$!.
#u -+ zile înaintea e'amenului va avea un regim alimentar %YrY alimente
ce conţin celulozY :adicY %YrY %ructe, legume, zarzavaturi, paste %Yinoase, pâine; $i
ape gazoase.
În ziua precedentY e'amenului regimul va %i hidric0 supe, limonade, ceai,
apY.
În seara precedentY e'amenului va consuma o canY cu ceai $i o %elie de
pâine prYjitY.
În dimineaţa e'amenului nu mYnâncY $i nu consumY lichide.
7upY e'amen regimul alimentar este obi$nuit.
Pre6t!rea "e5!*a"e#toas a pa*!e#t$)$!
#u -+ zile înaintea e'amenului se administreazY cYrbune $i tri%erment de +
ori pe zi câte  tablete.
&n dimineaţa $i seara precedente e'amenului se administreazY  linguri de
ulei de ricin $i se e%ectueazY clisma evacuatoare simplY.
E%e*t$area te?#!*!!B
<e %ace testarea sensibilitYţii organismului la substanţa de contrast.
<e injecteazY un ml Cdiston intra-venos prin omogenizare cu sânge.
<e comunicY pacientului sY nu se sperie la unele simptome ce pot sY aparY0
ameţeli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede $i %YrY consecinţe.
7acY pacientul prezintY reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea $i se

anunţY medicul.
++
7acY toleranţa este bunY se administreazY intra-venos substanţe de contrast0

-pentru adulti0 -/ ml Cdiston )F
- ml Cdiston G/F
-pentru copii0 - în %unctie de vârstY
--> ml Cdiston G/F sau /F
(a 4->/ minute de la e%ectuarea injecţiei se e'ecutY radiogra%ii în serie,
apro'imativ la +/1 G/1 8/1 >4/ minute.
#6r!!r! 5$p( te?#!*(B
7upY e'amen pacientul este condus la salon.
*'amenul se noteazY în 2oaia de observatie.
ECOGRAFIEI
O>!e*t!e
- *valuarea motilităţii unor organe, a %ormei, dimensiunilor, structurii,
poziţiei1
- 9onitorizarea terapeutică.
Pre6(t!rea "ater!a)e)or
- Bel pentru realizarea contactului cu tegumentul1
- Prosop te'til sau din hârtie1
- 2oaia de observaţie a pacientului sau biletul de trimitere :când
e'amenul se %ace ambulator;.
Pre6(t!rea pa*!e#t$)$! ps!?!*( -! %!,!*(B
a; Psihică0
- <e in%ormează asupra necesităţii $i ino%ensivităţii e'amenului1
b; 2izică0
- <e iau măsuri de îndepărtare a gazelor în cazul în care acestea se
interpun în %aţa %lu'ului undelor ultrasonice1
- <e inspectează zona pentru a nu e'ista răni sau bandaje1 :*'amenul nu
se poate %ace, %iind necesară aplicarea gelului pe pielea integră;1

- 7acă se impune e'aminarea la un pacient operat se e'aminează plaga1
+
E%e*t$area pro*e5$r!!B
- <e veri%ică dacă pacientul a respectat recomandările1
- <e a$ează pacientul în poziţie adecvată, solicitată de medic în %uncţie
de organul e'aminat1
- <e supraveghează copiii să stea nemi$caţi în timpul e'amenului1
- *'aminatorul are grijă să asigure contactul permanent între
transductor $i tegument, la nevoie se mai aplică gel1
- <e înregistrează imaginile pe %ilm, pe #7 sau se %ac înregistrări
digitale1
- <e îndepărtează gelul la s%âr$itul e'aminării1
- <e transportă la salon.
#6r!!rea pa*!e#t$)$! 5$pa e'a"!#areB
- Nu este necesară, e'amenul %iind netraumatizant, se poate %ace $i
ambulator1
- <e acordă îngrijirile impuse de starea generală a pacientului $i de
a%ecţiunea pentru care este spitalizat1
- <e urmăre$te dacă nu apar cumva %enomene alergice la late' în
ecogra%ia transvaginală $i în echogra%ia de prostată $i rect.
Notarea pro*e5$r!!B
- <e notează în %oaia de observaţie rezultatul e'amenului sau se
completează în buletinul de e'amen1
SONDAULUI +EZICAL
18 Pre6(t!rea "ater!a)e)orB
- de protecţie0 mu$ama, aleză, mănu$i sterile de cauciuc1
- sterile0 sondă vezicală sonda tip0 2oleQ cu  si + căi : autostatice;, sonda
?ieman, sonda Nelaton :%i'ate cu benzi de leucoplast;, eprubete pentru urocultură,
ser %iziologic, tampoane de vată, pense1
-nesterile0 tăviţă renală, bazinet, paravan, materiale pentru toaleta
organelor genitale1
+
- ulei de para%ină steril.

/8 Pre6(t!rea %!,!*( -! ps!?!*( a pa*!e#t$)$!B
- se e'plică pacientului necesitatea e%ectuării tehnicii1
-
se protejează patul cu mu$ama $i aleză1

- se izolează patul cu paravan1
- spălarea mâinilor1
- se a$ează pacientul în decubit dorsal cu membrele in%erioare întinse $i
u$or depărtate1
- regiunea genitală rămâne liberă, restul corpului se acoperă1
8 E%e*t$area te?#!*!!B
- spălarea organelor genitale, dezin%ecţia glandului cu Metaizadona1
- se selectează cateterul necesar după dimensiune : >/, >, >, >G, >4, /,
,  #h;  alegerea calibrului se %ace în %uncţie de patologie : stricturi uretrale 
calibru mic, adenom de prostată - calibru mediu, hematurie masivă calibru mare,
eventual sonda cu + căi;
-
se injectează lubri%iantul  anestezic pe uretra masculină1
- se tracţionează penisul la zenit pentru a reduce unghiul peno-scrotal,
după care se introduce sonda de bărbat de tip ?iemann sau o sondă 2oleQ prinzând
glandul între police, degetul inde' $i mediu al mâinii stângi, des%ăcând cât mai
bine meatul uretral cu primele două degete1 cu mâna dreaptă se manevrează sonda
uretrală cu blândeţe pe meatul uretral, depă$ind %osa naviculară se împinge sonda
până în vezica. Nu se %orţează manopera. 7acă se întâmpină rezistenţă bolnavul

este rugat să inspire pro%und, iar în momentul e'pirului se împinge u$or sonda1
- sonda se împinge până apare urina pe sondă1
- pentru %i'area sondei se aspiră   >/ ml ser %iziologic, care se introduc
pe capătul lateral al sondei : în acest mod se um%lă balona$ul din capătul sondei; $i
ast%el sonda rămâne %i'ată în vezica urinară. 7acă apar dureri balona$ul se a%lă
într-o poziţie incorectă , probabil pe uretra prostatică $i trebuie repoziţionat1
+G
- se recoltează urina în eprubete sau recipientele pregătite în %uncţie de

e'amenele cerute de medic1
- se conectează punga colectoare în circuit închis1
-
se conectează circuitul de spălare dacă este cazul1

- se recalorează glandul pentru a preveni edemul prepuţial1
- se notează în %oaia pacientului tipul si calibrul sondei, cantitatea de lichid
în balona$, aspectul urinii $i volumul rezidual.
I#*!5e#te. A**!5e#te
• #ale %alsă uretrală cu uretroragie1
•
Malonul incorect plasat cu dureri1
• &n%ecţii de tract urinar1
• Cbstrucţia sondei1
• &schemia uretrei cu stricturi uretrale secundare1
• Hematurie e' vacuo sau prin lezarea uretrei prostatice sau a vezicii
urinare1
• <pasm vezical1
• <pargerea balonului $i e'teriorizarea sondei1
• Mlocarea apei în balon
S%at$r! $t!)eB
• Probleme  după  săptămâni de sonda in%ecţia simptomatică sau
asimptomatică apare inevitabil. Pro%ila'ia $i tratamentul in%ecţiei urinare trebuie

%ăcut cu antibiotice.
• Nu se vor %ace masaje la nivelul hipogastrului, conţinutul vezical
trebuie să se evacueze singur datorită elasticităţii $i contracţiilor vezicii urinare. (a
persoanele în vârstă se evită golirea bruscă sau rapidă a vezicii urinare, deoarece
poate provoca hemoragie1
CAPITOLUL I+
ACORDAREA INGRIIRILOR SPECIFICE
+)
2.1 INTERNAREA
&nternarea în spital se %ace pe baza documentelor de identitate ale
bolnavului.
biletul de trimitere D internare de la medicul de %amilie 1
dovada calitYţii de asigurat D neasigurat pe baza cYrora se întocme$te %oaia
de observaţie.
- de la biroul de internYri bolnavul este însoţit la garderobY D baie D du$
pentru predarea hainelor si pentru îmbYiere, apoi se va schimba în hainele de spital1
- dupY aplicarea mYsurilor speci%ice pentru prevenirea in%ecţiilor
intraspitalice$ti, bolnavul va merge în secţia unde i s-a %acut internarea, însoţit de
personalul au'iliar $i cu %oaia de observaţie,
- pe secţie el va %i primit de asistenta se%Y, aceasta il va in%orma asupra
regulamentului spitalului $i ii va da primele elemente de educaţie sanitarY.
I+./ ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU
=egimul terapeutic de protecţie urmăre$te să creeze condiţii de spitalizare
care să le asigure bolnavilor ma'imum de con%ort, de bunăstare psihică $i %izică.
<ecţiile cu paturi, cu ceea ce intra în dotarea lor0 saloane, coridoare, trebuie să aibă
un aspect plăcut.
<alonul bolnavilor, va îndeplini pe lângă cerinţele de igienă cerinţele
estetice $i de con%ort.
Crientarea camerelor de spital este indicat să se %acă spre sud-est, sud sau
sud-vest. Paturile distanţate, ast%el ca bolnavii să nu se deranjeze unii pe alţii, dau
posibilitatea respectării cubajului indicat de normele de igienă :+- metri pătraţi
pentru un bolnav;.
5erisirea se %ace prin deschiderea %erestrelor dimineaţa după toaleta
bolnavului, după tratamente, vizita medicului, după mese, vizitatori $i ori de câte
ori este cazul.

Pentru con%ortul ol%activ se vor pulveriza substanţe odorizante.
+4
3midi%icarea aerului din încăpere, într-un procent de -G/F, este absolut

obligatoriu să se %acă, pentru că o atmos%eră prea uscată, irită căile respiratorii
superioare.
&luminatul natural este asigurat de %erestre largi, care trebuie să prezinte cel
puţin [ din supra%aţa salonului. (umina solară are $i rol de a distruge agenţii
patogeni, dar uneori trebuie redusă cu ajutorul stolurilor pentru a %avoriza repaosul
bolnavului. (umina arti%icială indirectă, di%uză contribuie la starea de con%ort a
bolnavilor.
Încălzirea se realizează prin încălzire centrală. ?emperatura se controlează
continuu cu termometre de cameră, pentru a se realiza0 în saloanele de adulţi o
temperatură de >4->8 6# $i în saloanele de copii /-+ 6#.
(ini$tea este o altă condiţie care trebuie asigurată bolnavilor internaţi,
pentru că pacientul poate %i iritat cu u$urinţă de zgomot. <omnul este un %actor
terapeutic %oarte important, trebuind să %ie pro%und $i mai îndelungat, decât cel
obi$nuit. <e vor înlătura toţi e'citanţii0 auditivi, vizuali, ol%activi sau gustativi cu
e%ecte negative asupra sistemului nervos.
2.. SUPRA+EGEREA 3OLNA+ULUI
 asistenta medicală va vizita bolnavul cât mai des, chiar %ara
solicitare1
 va urmari si nota mani%estarile patologice cum sunt0 hemoragii,
mani%estari de comportament, contractii sau convulsii si le va raporta
medicului1
 va nota volumetric eliminarile de lichide1
 asistenta medicala va determina densitatea %iecarei emisii de urină $i o va
nota în 2.C.1
 va urmarii ?5, P, =, ?R, iar în cazurile de constipatie va %ace clisma
evacuatoare.
2.2. ALIMENTAŢIA 3OLNA+ULUI
=egimul alimentar urmăre$te menţinerea greutăţii corporale
corespunzătoare înălţimii pacientului.
+8
=aţia zilnică de alimente va %i împărţită în - mese, variată $i bogată în

vitamine, regim hipocaloric la obezi. 2umatul trebuie interzis.
5limentaţia trebuie să %ie săracă în ioni de sodiu pentru a împiedica
reţinerea apei în organism. (ipsa clorurii de sodiu din alimente trebuie corectată cu
alte substanţe sapide, lipsite de sodiu ca0 lămîia, într-o oarecare măsură ceapa sau
oţetul.
În cazul în care pacientul suportă regimul hiposodat este permis cantitate
normală de lichide pe > de ore între >,- litri.
*ste important eliminarea alimentelor cu conţinut de colesterol. 7acă
pacientul prime$te diuretice trebuie asigurată o alimentaţie bogată în potasiu ca0
bananele, ceaiurile.
În cazuri mai grave se va pregăti pacientului $i pîine %ără sare sau se va
acorda un regim %ormat numai din orez +//g, %ructe $i dulciuri care nu aduc mai
mult de /,g de sodiu pe zi.
2.4. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI IDRATAREA
ORGANISMULUI
5dministrarea medicamentelor trebuie %ăcută cu mare punctualitate căci
orice întîrziere cît de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi an'io$i.
Pentru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe  de ore
prin ingerarea $i eliminarea lichidelor.
2.9. PREGATIREA PREOPERATORIE
Pregătirea generală0
- asigurarea repaosului %izic, psihic $i intelectual1
- la prescripţia medicului, seara, se administrează un calmant1
- asigurarea alimentaţiei necesare normale, alimente u$or digerabile1
- evacuarea intestinului, clismă :daca nu sunt contraindicaţii;1
- asigurarea igienei carporale. <e va e%ectua baie sau du$ pe regiuni la pat.
Pregătirea locală0
/
- se curăţă pielea pe regiuni1 pielea păroasă se rade cu grijă, evitându-se

să se producă mici tăieturi :poartă de intrare pentru in%ecţie, dureroasă la e%ectuarea
dezin%ecţiei;1
- se degresează pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter
- se dezin%ectează pielea cu un antiseptic :alcool, tinctură de iod;1
- se acoperă câmpul operator la indicaţia medicului.
Pregătirea din dimineaţa intervenţiei0
- se întrerupe alimentaţia1 bolnavul nu mănâncă cel puţin > ore
înaintea intervenţiei chirurgicale1
- îmbrăcarea se %ace cu căma$ă de noapte :pentru %emei; sau pijama
:pentru bărbaţi; $i $osete în picioare1
- protezele dentare mobile vor %i scoase, învelite într-o bucată de ti%on
$i puse în noptiera bolnavului1
- bijuteriile vor %i predate %amiliei sau administraţiei spitalului1
- îndepărtarea lacului de pe unghii ca $i a rujului de pe buze :prezenţa
lor %ace di%icilă depistarea semnelor de ana'ie mani%estate prin cianoză la nivelul
e'tremităţilor;1
- golirea vezicei urinare. Molnavul va avea o micţiune voluntară sau se
e%ectuează sondaj vezical1
- se va administra hipnotic opiaceu :mor%ină, mialgin; sau un barbituric
:%enabarbital;. <e administrează un vagolitic :atropina;. 7ozele $i ora injectării
sunt indicate de medicul anestezist.
2.:. SUPRA+EGEREA POSTOPERATORIE
Încep imediat după intervenţia chirurgicală $i durează până la vindecarea
completă a bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se accordă pentru restabilirea
%uncţiilor organismului, asigurarea cicatrizării normale a plăgii $i prevenirea
complicaţiilor. Molnavul operat sub anestezie generală, trebuie supravegheat cu
toată atenţia până la apariţia re%le'elor :de deglutiţie, tuse, %aringian $i cornean;,
până la revenirea completă a stării de con$tienţă cât $i în orele care urmează, de

alt%el transportul din sala de operaţie se e'ecută după revenirea acestor re%le'e.
>
Postoperator, se are în vedere, urmărirea clinică a bolnavilor gravi,

realizându-se ast%el o terapie optimă $i o depistare precoce a complicaţiilor care pot
surveni.
Principalii parametri monitorizaţi sunt0
- 5paratul cardio-vascular0 pulsul peri%eric, tensiunea arterială, alura
ventriculară, presiunea venoasă centrală, *XB.
- 5paratul respirator0 %recvenţa $i ritmul respiraţiei, amplitudinea mi$cărilor
respiratorii.
- 5paratul urinar0 curba diurezei cu debitul urinar, în mililitri pe oră,
densitatea urinei, ureea sangvină si ureea urinară.
- 5paratul digestiv0 starea abdomenului, staza gastrică :cantitate, calitatea;.
- #urba %ebrilă.
Îngrijirea postoperatorie obi$nuită constă în0
• pozitia bolnavului în pat- decubit dorsal.
• calmarea durerii postoperatorii- intensitatea durerii postoperatorii
urmează o curbă ascendentă cu ma'imum în noaptea ce urmează operaţiei, pentru
ca apoi să diminueze progresiv, la 4 de ore postoperatorii.
2.;. M0SURAREA FUNCŢIILOR +ITALE
2uncţiile vitale includ0 respiraţia, pulsul, tensiunea arterială, temperatura.
*le sunt %recvent utilizate ca indicatori ai stării de sănătate sau de boală.
=olul asistentei medicale în măsurarea %uncţiilor vitale0
• <ă pregătească material $i instrumentar corespunzător $i în stare de
%uncţionare1
• <ă pregătească pacientul din punct de vedere %izic :poziţie
corespunzătoare $i în acela$i timp comodă;1
• <ă pregătească psihic pacientul, e'plicându-i tehnica1
• <ă asigure condiţii de microclimat care să nu in%luenţeze %uncţiile
vitale :lini$te, temperatură, umiditate corespunzătoare;1

• <ă cunoască variaţiile normale ale %uncţiilor vitale în %uncţie de

vârstă1
• <ă cunoască antecedentele medicale ale pacientului $i tratamentele
prescrise1
• <ă respecte %recvenţa de evaluare a %uncţiilor vitale în raport cu starea
pacientului1
• <ă comunice medicului modi%icările semni%icative ale %uncţiilor
vitale.
a. Resp!ra&!a
Pe %oaia de temperatură se notează cu verde,%iecare linie orizontală

reprezentînd două respiraţii.
@alorile normale la adult0seara / respiraţiiDminut,dimineaţa >4
respiraţiiDminut.
=espiraţia va %i atent urmărită deoarece pacienţii cu insu%icienţă cardiacă
prezintă în general dispnee care poate %i uneori intensă,cu respiraţii bru$te,rapide
$i super%iciale.
>. P$)s$)
Poate %i luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate %i comprimată pe
un plan osos0 artera radială, temporală, carotidă, %emurală, humerală, pedioasă
posterioară.
Pacientul va %i în repaus %izic $i psihic timp de >/-> minute înainte de
numărare.<e reperează $anţul radial la e'tremitatea distală a antebraţului în
continuarea policelui.
Notarea în %oaia de temperatură se %ace cu creion ro$u,pentru %iecare linie
orizontală socotindu-se patru pulsaţii.
@alorile normale la adult %iind între G/-4/ pulsaţiiDminut.
*. Te#s!$#ea arter!a)(
<e noteaza în %oaia de temperatură valorile obţinute cu linie orizontală de
culoare ro$ie,socotind pentru %iecare linie a %oii o unitate de coloană de mercur.<e
unesc liniile orizontale cu linii verticale $i se ha$urează spaţiul rezultat.
+
@alorile normale la adult %iind de0tensiune arterială ma'imă >>->/

mmHg iar tensiunea arterială minimă )-8/ mmHg.
?ensiunea arterială este important să se menţină în limite normale.Pot să

apară modi%icări tensionale determinate de %orţa de contracţie cardiacă,care vor %i
notate $i va %i atenţionat medicul în privinţa lor.
5. D!$re,a
*misia urinii este declan$ată de senzaţia de micţiune,în mod normal
în decurs de  de ore este de -G micţiuni la bărbaţi $i - micţiuni la %emei. <e
notează in %oia de temperatură cu albastru o linie orizontală corespunde unei
cantitati de >// ml urină.
@aloarea normală este circa >// mlD de ore, la bărbaţi este ceva mai
mare >//->4// mlD de ore,la %emei >///->// mlD de ore.
2.<. NGRIIRI PROFILACTICE
5sistenta medicală va ţine cont de normele de prevenire a in%ecţiilor

intraspitalice$ti $i în acest sens va respecta cu stricteţe măsurile de asepsie $i
antisepsie în e%ectuarea manoperelor terapeutice În acela$i timp va învăţa bolnavul
în tot timpul spitalizării $i la e'ternare să respecte $i el anumite reguli de viaţă
pentru a preveni recăderile $i complicaţiile0
>. =espectarea odihnei1
. =espectarea regimului dietetic1

+. &nterzicerea consumului de alcool $i tutun1

. #ontrolul periodic pentru evaluarea stării de sănătate1

. *vitarea e%orturilor %izice mari1
G. #ontinuarea tratamentului prescris de catre medic1
2.1H. E@TERNAREA PACIENTULUI
Pentru asistentul medical specialist, e'ternarea bolnavului din spital,
trebuie să %ie o preocupare, a$a cum s-a arătat că trebuie să %ie $i primirea acestuia.
3n segment mare al bolnavilor nu ridică probleme la e'ternare, ei cunosc
data e'ternării, se pot deplasa singuri, nu au nevoie de a continua tratamentul la
domiciliu.
În aceste situaţii, asistentul medical specialist trebuie să se ocupe ca
%ormele de e'ternare e%ectuate de medic să ajungă la bolnavi la timp, să dea unele
lămuriri suplimentare, dacă bolnavul nu a înţeles per%ect lămuririle date $i scrise de
medic $i, prin atitudinea sa, să arate bolnavului preocuparea pe care o are %aţă de el
până în momentul când acesta părăse$te spitalul.
C atenţie deosebită se va acorda bolnavilor cu sondă uretrală permanentă,
ne%rostomie percutanată, ureterostomie cutanată etc., care vor %i învăţaţi cum să
păstreze %uncţionalitatea acestora în condiţii de asepsie.

CAPITOLUL +
ELA3ORAREA PLANURILOR DE INGRIIRE
PREZENTAREA CAZULUI A
C$)e6erea 5ate)orB
Numele0 H
Prenumele0 5.
@ârsta0 > ani
<e'0 masculin
7omiciliu0 &a$i
Ccupaţie0 pro%esor
=eligie0 cre$tin-ortodo'Y
*lemente %izice0 =H  negativ \ Brupa sanguinY  5 &&
Mot!e)e !#ter#r!!B disurie, polachiurie, nicturie, jet urinar cu presiune
scăzută
Istor!*$) >o)!!B Pacient în vârstă de > de ani, %ără antecedente patologice
urinare, prezintă disurie, nicturie, polachiurie, jet urinar cu presiune scazută,
senzaţia de a urina. <e internează pentru investigaţii $i tratament de specialitate.
A#a"#e,a B
5.H.# 0 - %YrY importanţY
5.P.P 0 - apendicectomie la > ani \ litiazY renalY dreaptY

E'a"e# *)!#!* 6e#era)B
• <tare de con$tienţY0 con$tient
• Breutate0 8 Lg
• ÎnYlţime0 >,) m
• ?egumente $i mucoase0 usor uscate,
• <istemul ganglionar $i lim%atic0 normal.
G
• 5parat respirator0 normal, >) respDmin.

• 5parat cardio-vascular0
-?5V >/DG/ mm Hg
-PV ) regulat
• 5parat digestiv0
-abdomen mobil cu mi$cYrile respiratorii.
-tranzit prezent normal
• 5parat uro-genital0
- disurie, polachiurie, nicturie, jet urinar cu presiune scăzută1
-
vezică marita in volum, %ormatiune tumorala la tu$eul rectal1
• <istem nervos $i organe de simţ0
-=Yspunsul la stimuli este prezent.
)
NE+OILE FUNDAMENTALE DUPA +IRGINIA ENDERSON
4
Nr. Neo!a %$#5a"e#ta)( Ma#!%estar! 5e 5epe#5e#&( S$rsa 5e
5/27/2018
Crt. NeoplasmProstata -slidepdf.com
5!%!*$)tate
>. Nevoia de a respira $i a avea o
- -
bună circulaţie
. Nevoia de a bea $i mânca Hidratare insu%icienta1 5n'ietate. <tare de P)a# 5e #6r!!re *a,$) A.
boală
+. Nevoia de a elimina disurie, polachiurie, nicturie, Prezenta
jet urinar cu presiune scăzută neoplasmului de
prostata
. Nevoia de a se mi$ca $i a avea o &mobilizare Moală, mediu
bună postură spitalicesc
. Nevoia de a dormi $i odihni &nsomnie 1 5n'ietate
G. Nevoia de a se îmbrăca $i desbrăca 7i%icultate 7iminuarea

mobilitatii %izice
). Nevoia de a avea temperatura <ub%ebrilitate Cperaţie
Postoperator
corpului în limite normale
4. Nevoia de a %i curat, îngrijit, de a ?egumente uscate, 7eshidratare
proteja tegumentele $i mucoasele
8. Nevoia de a evita pericolele 5n'ietate <tare de boală
>/. Nevoia de a comunica &ndispozitie , 5n'ietate
>>. Nevoia de a acţiona con%orm Pacientul nu-$i poate practica 9ediul spitalicesc,
propiilor convingeri $i valori de a religia <tare de boală
practica religia
>. Nevoia de a %i preocupat în vederea 7ezinteres <tare de boală
realizarii
>+. Nevoia de a se recreea &mposibilitatea de a se recrea <tare de boală
8
>. Nevoia de a învata cum să i$i Pacientul nu are in%ormaţii (ipsa de cunostinţe
păstreze sănătatea despre boală
DIAGNOSTIC DE O3IECTI+E INTER+ENŢII E+ALUARE

NGRIIRE
Perturbarea actului micţional Pacientul să prezinte un - pregătesc bolnavul psihic pentru Pacientul prezintă jet
din cauza prezenţei tumorii jet urinar normal, să î$i e'plorări 0 e'amen de laborator, urinar modi%icat, pentru
mani%estat prin jet urinar golească vezica. radiologic a nu %i jenat de acest
modi%icat -testez pacientul la substanţa de lucru va urina în urinar,
contrast1 pentru a nu păta lenjeria
- însoţesc pacientul la serviciul de de corp1
radiologie,
- a$ez pacientul în poziţia cerută de
medic
- conduc pacientul în salon $i îl
supraveghez1
- asigur lenjerie curată1
-educ pacientul să %olosească urinarul
pentru a urina.
- educ pacientul să e%ectueze igiena
corectă a zonei intime ori de câte ori
/
este nevoie1
- la indicaţia medicului administrez
Prostama'-  picături dizolvate în
apă D + ' zi
?ulburări urinare din cauza Pacientul să prezinte - asigur îmbrăcăminte curată1 Pacientul prezintă
prezenţei tumorii mani%estată micţiuni %iziologice - educ pacientul să menţină igiena urinari %iziologice,
prin polachiurie riguroasă a zonei perineale
- asigur un aport hidric în %uncţie de
eliminari-/// ml pe zi
- asigur un regim alimentar
normocaloric, %ără alimente iritante
pentru vezică : alcool. co%eina, citrice.;
- a$ez pacientul în pat, în decubit
dorsal
(a indicaţia medicului 0
-recoltez sânge pentru analize: @sh,
Hb, timp ]uiL, ?s, ?c,;
- recoltez urină pentru sumar urină
- administrez ?adenan  cpDzi una seara
>
si una dimineaţa
- administrez Prostamol 3no >cpDzi
Perturbarea somnului din cauza Pacientul să prezinte un - asigur un mediu %avorizant somnului, Pacientul prezintă o
nicturiei somn odihnitor reduc zgomotele, asigur lenjerie curată, u$oară nicturie
aerisesc salonul,
- la indicaţia medicului administrez0
7iazepam > cpDzi, Proscar mgDzi
=isc de in%ecţii urinare Pacientul să nu prezinte - asigură pacientului o alimentaţie În urma tratamentului
%avorizate de prezenţa in%ecţii urinare bogată în vitamine, lichide aplicat pacientul nu
reziduului vezical datorat - am recoltat urină pentru e'amenul prezintă in%ecţii urinare
neeliminarii în totalitate a urinii bacteriologic
- am asigurat o atmos%eră lini$tită $i
caldă
- e%ectuez băi calde de $ezut
- am învăţat pacientul poziţia corectă
pentru u$urarea micţiunii $i golirea
complectă a vezicii urinare :$ezând
aplecat în %aţă;
-administrez 3rinal > tbD zi, #ilera' >

cp'\zi.
-in%ormez pacientul despre intervenţia
chirurgicală
-obţin consimţământul pacientului
pentru intervenţia chirurgicală
-asigur o alimentaţie u$or digerabilă
-asigur o igienă riguroasă a
tegumentelor
- la indicatia medicului recoltez singe
pentru analize0 ?s, hb, ?c, timp ]uiL,
@sh
-educ bolnavul să întrerupă alimentaţia
cu > ore înaintea intervenţiei
chirurgicale
-e%ectuez clisma evacuatorie
-conduc bolnavul la sala de intervenţii
-postoperator monitorizez %uncţiile
vitale, diureza, scaunul, coloraţia
tegumentelor,
+
- a$ez pacientul în pat, decubit dorsal

7iscom%ort din cauza Pacientul să nu prezinte - anunţ medicul currant, 7upă e%ectuarea
intervenţiei chirurgicale dureri postoperatorii - stabilesc intensitatea durerii tratamentului cu
mani%estat prin durere - încurajez pacientul 5lgocalmin, ?ador,
postoperatorie - administrez la indicaţia medicului durerea postoperatorie s-
algocalmin > % i.v., ?ador > % i.v a diminuat, stare
generală bună
5n'ietate determinată de starea Pacientul să nu %ie an'ios -monitorizez %uncţiile vitale Pacientul are încredere
de boală mani%estată prin -încurajez pacientul în echipa de îngrijire.
scăderea stimei de sine - e'plic pacientului tehnicile si 5n'ietate diminuată
tratamentul e%ectuat pentru a nu-i %i
teamă
- îl pun în legătură cu pacienţi cu
aceea$i boală cu evoluţie %avorabilă
- am purtat discuţii pe tema
problemelor sale
- am încurajat pacientul să %acă %aţă
stresului creat de boală
- am încurajat pacientul să discute liber

despre grijile sale

-i-am o%erit posibilitatea de a pune
întrebări
- am încercat să-i o%er răspunsuri cât
mai precise
7e%icit de cuno$tinţe despre Pacientul să cunoască - in%ormez pacientul despre boală $i Pacientul este receptivă
boală date despre boală tratament. la in%ormaţiile primite
- e'plic pacientului importanţa
respectării tratamentului

FOAIE DE TEMPERATUR0 ADULŢI

N$"e)e . Pre#$"e)e A.
Aiua
.
Aile de boal^
7 . . p
p s
l
s 5
. u m 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 <
e e
= ? P ?
+ +/ >G/ >C
+///
// +/  >/ /C
 / >/ +8C
///
>// / > >// +4C
>/// > >/ 4/ +)C
// >/  G/ +GC
/ / / / +
(ichide ingerate
<caune
7ietă
G
PREZENTAREA CAZULUI 3
C$)e6erea 5ate)orB
Numele0 @.
Prenumele0 =.
@ârsta0 G) ani
<e'0 masculin
7omiciliu0 &a$i
Ccupaţie0 pro%esor
*lemente %izice0 =H  pozitiv \ Brupa sanguinY  5M &@
Mot!e)e !#ter#r!!B
- disurie,
- polachiurie,
- pseudoincontinenţă
- nicturie,
- jet urinar cu presiune scăzută
Istor!*$) >o)!!B
Pacient în vârstă de G) de ani, cu antecedente de in%ecţii urinare />/,
a%irmă că prezintă jenă la urinare, oboseală determinată de urinări dese pe
parcursul nopţii, polachiurie, jet urinar cu presiune scazută. <e internează pentru
investigaţii $i tratament de specialitate. &nvestigatiile clinice si paraclinice con%irma
diagnosticul de neoplasm de prostata. <e decide e'tirparea tumorii si continuarea
tratamentului chimioterapeutic.
A#a"#e,a B
5.H.# 0 - tatalO neoplasm pancreatic,
5.P.P 0 - in%ectii urinare recurente din />/,
E'a"e# *)!#!* 6e#era)B
•
<tare de con$tienţY0 prezentă
• Breutate0 ) Lg
G
• ÎnYlţime0 >,G/ m
• ?egumente $i mucoase0 u$or palide, uscate
•
5parat respirator0 normal, >G respDmin.
-?5V >+/D)/ mm Hg
-PV ) regulat
- pacientul acuză disurie, polachiurie, pseudoincontinenţă, nicturie,
jet urinar cu presiune scăzută1
)
4
5/27/2018
Crt. NeoplasmProstata -slidepdf.com
5!%!*$)tate
>. Nevoia de a respira $i a avea o
- -
bună circulaţie
. Nevoia de a bea $i mânca Hidratare insu%icienta1 5n'ietate. <tare de P)a# 5e #6r!!re *a,$) 3
boală
+. Nevoia de a elimina disurie, polachiurie, Prezenta
pseudoincontinenţă, nicturie, neoplasmului de
jet urinar cu presiune scăzută prostata

mobilitatii %izice
Postoperator
4. Nevoia de a %i curat, îngrijit, de a ?egumente palide, uscate, 7eshidratare
8. Nevoia de a evita pericolele &ncapacitate în a se 5n'ietate
e'terioriza Neincredere
practica religia
>. Nevoia de a %i preocupat în vederea tulburări ale stimei de sine <tare de boală
realizarii
8
>+. Nevoia de a se recreea &mposibilitatea de a se recrea <tare de boală
DIAGNOSTIC DE NGRIIRE O3IECTI+E INTER+ENŢII E+ALUARE
&zolare socială determinate de Pacientul să nu %ie izolat - încurajez pacientul0 *'amenul echogra%ic
pseudoincontinenţa urinară social, să nu prezinte -asigur repaus la pat1 stabileste suspiciunea de
urinari dese, -pregătesc bolnavul psihic adenom de prostată,
pentru echogra%ie1 pacientul este internat
-conduc bolnavul pentru pentru tratament,
e'aminare echogra%ica $i îl <tare generală stabilă
pozitionez in decubit dorsal
cu abdomenul in%erior
dezbrăcat1
-ajut medicul în timpul
e'amenului
5n'ietate determinată de starea de Pacientul să nu %ie an'ios -monitorizez %uncţiile vitale Pacientul are încredere în
boală mani%estată prin scăderea - e'plic pacientului tehnicile echipa de îngrijire.
stimei de sine $i tratamentul e%ectuat pentru 5n'ietate diminuată
a nu-i %i teamă1
- îl pun în legătură cu pacienţi
G/
cu aceea$i boală cu evoluţie

%avorabilă
- am purtat discuţii pe tema
problemelor sale
- am încurajat pacientul să
%acă %aţă stresului creat de
boală
- am încurajat pacientul să
discute liber despre grijile
sale
- i-am o%erit posibilitatea de a
pune întrebări
- am încercat să-i o%er
răspunsuri cât mai precise
?ulburari micţionale din cauza Pacientul să prezinte un jet - pregătesc bolnavul psihic În urma tratamentului
îngreunării eliminării urinei prin urinar nemodi%icat pentru e'plorări 0 e'amen de e%ectuat tulburarile urinare
uretră mani%estat prin jet urinar laborator, radiologie se diminuiază
modi%icat - testez pacientul la substanţa
G>
de contrast1
- conduc pacientul la
serviciul de radiologie,
- a$ez pacientul în poziţia
cerută de medic
- conduc pacientul în salon $i
îl supraveghez1
- educ pacientul să %olosească
urinarul pentru a urina.
- educ pacientul să e%ectueze
igiena corectă a zonei intime
ori de câte ori este nevoie1
- la indicaţia medicului
administrez Prostama'
 picături dizolvate în apă D +
' zi
5lterarea eliminărilor din cauza Pacientul să prezinte - asigur îmbrăcăminte curată1 Pacientul prezintă urinari
prezenţei tumorii mani%estată prin urinări %iziologice - educ pacientul să menţină %iziologice,
G
polachiurie igiena riguroasă a zonei

perineale
- asigur un aport hidric în
%uncţie de eliminari-/// ml
pe zi,
- asigur un regim alimentar
normocaloric, %ără alimente
iritante pentru vezică :alcool.
co%eină, citrice.;
- a$ez pacientul în pat, in
decubit dorsal
-recoltez sânge pentru
analize: @sh, Hb,X, Na, uree,

etc,;
- recoltez urină pentru sumar
urină
- administrez ?adenan  cpDzi
una seara si una dimineaţa1
G+
Prostamol 3no >cpDzi

7e%icit de odihnă determinat de Pacientul să prezinte un - asigur un mediu %avorizant Pacientul prezintă un somn
întreruperea %recventă a somnului somn odihnitor neîntrerupt somnului, reduc zgomotele, - lini$tit %ără întreruperi.
pe timpul nopţii mani%estată prin de urinari %regvente - aerisesc salonul,
nicturie - pregătesc psihic pacientul
pentru sondaj vezical
- asigur toaleta organelor
genitale
- pregătesc materialele
necesare sondajului
-dezin%ectez meatul urinar,
- e%ectuez anestezia uretrală
-lubre%iez $i introduc sonda
u$or, până apare urină pe

sondă, um%lu balona$ul
sondei cu ser %iziologic,
- ata$ez punga urinară
- la indicatţia medicului
administrez0 _ana' > cpDzi,
G
=isc de in%ecţii urinare %avorizate Pacientul să nu prezinte - asigură pacientului o În urma tratamentului
de prezenţa reziduului vezical in%ecţii urinare alimentaţie bogată în aplicat pacientul nu prezintă
datorat neeliminarii în totalitate a vitamine, lichide in%ecţii urinare
urinii - am recoltat urina pentru
e'amenul bacteriologic
- am asigurat o atmos%eră
lini$tită $i caldă
- am învăţat pacientul poziţia
corectă pentru u$urarea
micţiunii $i golirea complectă
a vezicii urinare :$ezând
aplecat în %aţă;
-administrez 3rinal > tbD zi,

Nor%lo'acin tbD zi timp de )
zile1
7e%icit de cuno$tinţe despre boală Pacientul să cunoasca date - educ pacientul despre boală, Pacientul este receptiv la
despre boală îi o%er pliante $i reviste in%ormaţiile primite
medicale pentru o bună
G
in%ormare despre a%ecţiune.
GG

N$"e)e +. Pre#$"e)e R.
Aiua
.
Aile de boal^
7 . . p
p s
l
s 5
. u m 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 <
e e
= ? P ?
+ +/ >G/ >C
+///
// +/  >/ /C
 / >/ +8C
///
>// / > >// +4C
>/// > >/ 4/ +)C
// >/  G/ +GC
/ / / / +
(ichide ingerate
<caune
7ietă
G)
PREZENTAREA CAZULUI C
C$)e6erea 5ate)orB
Numele0 P.
Prenumele0 9.
@ârsta0 4 ani
<e'0 masculin
7omiciliu0 &a$i
Ccupaţie0 constructor
*lemente %izice0 =H  pozitiv \ Brupa sanguinY  M &&&
Mot!e)e !#ter#r!!B
- disurie,
- polachiurie,
- nicturie,

- an'ietate
Istor!*$) >o)!!B
Pacient in evidenta clinicii din >844 cu neoplasm prostatic pentru care sa
practicat electrorezectia trans uretralade deblocare si orhiectomie bilaterala,declara
prezenta unui episod de hematurie macroscopica in urma cu + luni insotit de
dezvoltarea si accentuarea simptomatologiei urinare joase,mi'te. *ste investigat in

ambulatoriu clinicii prin e'amen cistoscopic care a evidentiat prezenta unor
%ormatiuni tumorale in trigon si in jurul colului vezical :posibila invaziei
prostatica; .&n urma cu  de ore pacientul prezinta retentie acuta completa de
urina, motiv pentru care se insera sonda uretrala a `demeure .
A#a"#e,a B
5.H.# 0 - %YrY importanţY
5.P.P 0 - apendicectomie la > ani \ litiazY renalY dreaptY
G)
E'a"e# *)!#!* 6e#era)B

• <tare de con$tienţY0 con$tient
• Breutate0 8 Lg
•
ÎnYlţime0 >,G m
• ?egumente $i mucoase0 normal
• 5parat respirator0 normal, >G respDmin.
-?5V >/DG mm Hg
-PV )/ regulat
- disurie,
- polachiurie,
- nicturie,
G4
G8
5/27/2018 Crt. NeoplasmProstata-slidepdf.com
5!%!*$)tate
>. Nevoia de a respira $i a avea o #irculatie de%icitara #ompresia tumorii
pe vasele de sânge
bună circulaţie
pelvine
P)a# 5e . Nevoia de a bea $i mânca Hidratare insu%icienta1 5n'ietate. <tare de
#6r!!re *a,$) C. boală
+. Nevoia de a elimina disurie, polachiurie, nicturie, Prezenta
jet urinar cu presiune scăzută neoplasmului de
prostata

mobilitatii %izice
Postoperator
4. Nevoia de a %i curat, îngrijit, de a #icatrice abdominală &ntervenţia
chirurgicală
8. Nevoia de a evita pericolele 5n'ietate <tare de boală
practica religia
>. Nevoia de a %i preocupat în vederea 7i%icultate Molii
realizarii
>+. Nevoia de a se recreea &mposibilitatea de a se recrea &ntervenţia
)/ chirurgicală
>. Nevoia de a învata cum să i$i 7ezinteres în obţinerea 5n'ietate, lipsa de
in%ormaţiilor in%ormaţii
ăstreze sănătatea
DIAGNOSTIC DE NGRIIRE O3IECTI+E INTER+ENŢII E+ALUARE
7i%icultate de a-$i asuma roluri Pacientul să prezinte o - îl susţin în stabilirea de Pacientul coopereaza pentru
sociale din cauza micţiunilor dese stare de bine psihic proiecte rezolvarea problemelor sale
mani%estată prin depresie - obsev reacţiile de satis%acţie psihice, este receptiv la
sau de nemulţumire ale schimbările determinate de
pacientului administrarea tratamentului
-îl ajut în reevaluarea
capacităţilor $i aspiraţiilor sale
- ascult pacientul $i îi permit să-
$i e'prime sentimentele privind
di%icultatea de a %i preocupat în
a se realiza
Perturbarea eliminărilor urinare Pacientul să prezinte 5sigur îmbrăcăminte curată1 Pacientul prezintă urinari
din cauza prezenţei tumorii urinări %iziologice *duc pacienta să menţină %iziologice,
mani%estată prin polachiurie igiena riguroasă a zonei
perineale
5sigur un aport hidric în
)>
%uncţie de eliminari-/// ml pe
zi
5sigur un regim alimentar
normocaloric, %ara alimente
iritante pentru vezica: alcool.

co%eina, citrice.;
5$ez pacientul în pat, in
decubit dorsal
-recoltez sânge pentru
analize: @sh, Hb, timp ]uiL,
?s, ?c,;
- recoltez urină pentru sumar
urină
- administrez ?adenan  cpDzi
una seara si una dimineaţa
- administrez Prostamol 3no
>cpDzi
)
&ncapacitate de a elimina urina din Pacientul să prezinte un - pregătesc bolnavul psihic În urma intervenţiilor
cauza compresiunii uretrei jet urinar normal pentru e'plorări 0 e'amen de aplicate starea pacientului s-
mani%estat prin jet urinar laborator, radiologie a ameliorat.
modi%icat - testez pacientul la substanţa
de contrast1
- conduc pacientul la serviciul
de radiologie,
- a$ez pacientul în poziţia
cerută de medic
- conduc pacientul în salon $i îl
supraveghez1
- educ pacientul să %olosească
urinarul pentru a urina.
- educ pacientul să e%ectueze
igiena corectă a zonei intime ori
de câte ori este nevoie1
administrez Prostama'
)+
 picături dizolvate în apă D + '

zi
?ulburari ale somnului cauzate de Pacientul să prezinte un - asigur un mediu %avorizant Pacientul prezintă o u$oară
întreruperea %recventă a somnului somn odihnitor somnului, reduc zgomotele, nicturie
pe timpul nopţii mani%estată prin neîntrerupt de urinări asigur lenjerie curată, aerisesc
nicturie %recvente salonul,
administrez0 7iazepam > cpDzi,
Proscar mgDzi
=isc de in%ecţii urinare %avorizate Pacientul să nu prezinte - asigură pacientului o În urma tratamentului
de prezenţa reziduului vezical in%ecţii urinare alimentaţiebogată în vitamine, aplicat pacientul nu prezintă
datorat neeliminarii în totalitate a lichide in%ecţii urinare
urinii - am recoltat urina pentru
e'amenul bacteriologic
- am asigurat o atmos%eră
lini$tită $i caldă
- am învăţat pacientul poziţia
corectă pentru u$urarea
)
micţiunii $i golirea complectă a

vezicii urinare :$ezând aplecat
în %aţă;
@ulnerabilitate %aţă de pericole Pacientul sa bene%icieze 3rmărirea $i aprecierea corectă Pacientul a %ost asezat într-
cauzată de scăderea rezistenţei de un mediu ambient a potenţialului in%ecţios al un salon %erit de accidente $i
organismului, mani%estată prin %ara accidente si in%ectii. pacientului, receptivitatea sa $i in%ecţii.
predispoziţia la in%ecţii. Pacientul sa %ie aplicarea măsuri-lor de izolare
echilibrata psihic. a surselor de in%ecţii.
5erisirea camerei zilnic.
Învăţăm pacientul să-si asigure
condiţii de mediu %ără accidente
$i in%ecţii.
&n%ormam $i stabilim împreună
cu pacientul planul de
recuperare a stării de sănătate $i
cre$tere a rezistenţei
organismului, e%ectuăm
imunizările speci%ice $i
nespeci%ice.
)
7e%icit de cuno$tinţe despre boală Pacientul să cunoască - in%ormez pacientul despre Pacientul este receptiv la
date despre boală. boală $i tratament. in%ormaţiile primite
Pacientul să %ie educat să - e'plic pacientului importanţa
respecte tratamentul respectării tratamentului
5n'ietate din cauza incertitudinii recomandat.

- <ă diminueze an'ietatea - 2urnizez pacientei cuno$tinţele -5n'ietatea este diminuată
%aţă de prognosticul bolii pacientului, să i se atragă necesare despre boală, despre
mani%estată prin îngrijorare, atenţia asupra normelor tratamentul de întreţinere1
iritabilitate, medicale $i de viaţă ce - ajut pacientul să identi%ice
trebuie - Pacientul să %actorii care-i alterează
bene%icieze de un mediu capacitatea de a-$i conserva
de siguranţă, %ără sanatatea1
in%ecţii. -%ac împreună cu pacientul un
bilanţ al %orţelor $i de%icientelor

sale1
-asigur un climat cât mai -Pacientul se simte în
personal posibil0 obiecte siguranţă, este lini$tită din
personale aduse de acasă, etc1 punct de vedere psihic.
-iau măsuri de evitare a
)G
receptivităţii la in%ecţii
intraspitalice$ti1
-in%ormez $i stabilesc împreună
cu pacientul planul de
recuperare a stării de sanatate $i

cre$terea rezistenţei
organismului.
))

N$"e)e P. Pre#$"e)e M.
Aiua
.
Aile de boal^
7 . . p
p s
l
s 5
. u m 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 < 7 <
e e
= ? P ?
+ +/ >G/ >C
+///
// +/  >/ /C
 / >/ +8C
///
>// / > >// +4C
>/// > >/ 4/ +)C
// >/  G/ +GC
/ / / / +
(ichide ingerate
<caune
7ietă
)4
CAPITOLUL +I
EDUCATIA PENTRU SANATATE
„A ş ti î nainte de a se î nt â mpla pentru

a î ndr ăz ni c â nd se î nt â mpl ă” .
Nu putem preveni cancerul, dat %iind este o entitate necunoscută medicilor
$i %ără un leac speci%ic. #u toate acestea sunt %oarte multe metode prin care se
poate depista un cancer iniţial. În primul rând este vorba de autocontrol. Populaţia
trebuie învaţată prin lecţii sistematice de educaţie sanitară să interpreteze semnele
cancerului incipient. 7e e'emplu, să observe dacă pe supra%aţa pielii apare o
%ormaţiune cu caracter dubios $i să se prezinte în acest caz imediat la o consultaţie
medicală.
7e asemenea %oarte important este screenengul anual de depistare a
cancerului de prostată prin e%ectuarea analizelor de sânge prin care se determină
valoare P<5.
<imptomele de natura urinară trebuiesc cercetate amănunţit si raportate
medicului specialist pentru elaborarea unui tratament e%icient.
Crice modi%icare a volumului sau a culorii unui nerv trebuie semnalată,
deoarece poate %i un început de malignizare.
2ără îndoială că ori de câte ori se des%ă$oară ast%el de acţiuni în masă
trebuie găsite %ormelele cele mai adecvate pentru a nu alarma inutil $i pe cei care
nu au o ast%el de a%ecţiune $i care pot descoperi la ei semne %alse care îi %ac să
suspicioneze un cancer.
5sistenta medicala poate învăţa populaţia în mijlocul căreia lucrează să
cunoască aceste semne $i atunci când le observă, să se prezinte la consultaţie.
#adrele medii trebuie să instruiasca pe cei pe care îi au în grijă ca orice
tumoare cu aspect sigur benign trebuie e'tirpat $i e'aminata microscopic.
)8
#u atât mai mult vor %i e'tirpate acele tumori care prin natura lor au un
potenţial mai mare de malignizare.
3n alt câmp de acţiune pro%esională este acela de a acţiona asupra
%actorilor, puţini este drept, care sunt recunoscuţi astăzi drept cancerigeni.
- se vor lua măsuri pentru evitarea oricarei surse de iritaţie care poate să
determine apariţia cancerului1
- pentru muncitorii care lucrează în contact cu produsele conţinând
substanţe cancerigene - gudron,de e'emplu, trebuie luate măsuri speciale.
- e'punerea îndelugată la vânt, la soare puternic sau la pra% poate să
determine $i ea apariţia unui cancer1
- nervii e'istenţi pe piele nu trebuie iritaţi, prin %recare sau grataj, trebuie
evitată iritarea nervilor prin gulerul cama$ii, hainei sau cureaua pantalonilor.
<utienele, mai ales cele armate cu sârmă, pot provoca o iritaţie cronică
declan$atoare de tumori. 7e asemenea protezele dentare rău con%ecţionate sau
dantura cariată, pipa, prin contact mecanic cu buzele sau prin caldura ce o degajă
tutunul care arde sunt tot atâtea cauze în apariţia tumorilor canceroase1
- se recomandă ca alimentele să %ie %oarte bine mestecate pentru a se
diminua riscul iritaţiei a mucoasei gâtului, eso%agului $i stomacului1
- unele statistici arată că %emeile care au alaptat %ac cancer mult mai rar
decat cele care nu au alaptat, motiv pentru care sa recomandă ca mama să alapteze
nou-nascuţii1
- poluarea aerului prin %umul emanat de %abrici sau de gazele de esapament
ale autovehiculelor este considerata, de asemenea, ca un %actor cancerigen.
4/

Neoplasm-Prostata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neoplasm-Prostata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/27/2018 NeoplasmProstata-slidepdf.

1.1. ELEMENTE DE ANATOMIE

D!"e#s!$#!. Prostata este puţin dezvoltată la na$tere. #re$te e'ploziv la

de cele mai multe ori se hipertro%iază $i comprimă uretra. *a măsoară + cm în sens

de pica ale cărui e'tremitati superioare  coarnele  continuă cu veziculele

2ascia prostatei sau capsula periprostatică, nu trebuie con%undata cu

chirurgicale a glandei1 e'plică %enomenele rectale în prostatite $i cele

- glandele periuretrale  mici, mucoase, lipsite de canalicul sau cu un

+as*$)ar!,a&!a -! !#era&!a prostate!

la sobolan prin administrarea de testosteron. În >8>, Huggins a demonstrat

#lasi%icarea ?N9 :3&##, >88); a înlocuit sistemul Ihitmore-JeKett si

• ?>a  tumoare descoperita incidental, histologic, interesând ma'imum

/.2. TA3LOU CLINIC

evoluând spre retentie de urina, incompleta sau completa.

compresiune medulara, metastazele vertebrale pot determina paraplegie. 7urerile

*demul scrotului sau al membrelor in%erioare, mai rar observat, semni%ica

#P se aseamana cu încercarea de a diagnostica hipertensiunea arteriala doar prin

E'a"e#$) *)!#!* poate evidentia deasemeni globul vezical, ne%romegalia

U)traso#o6ra%!a tra#sre*ta)a 7TRUS8 poate %i utila în diagnosticul pozitiv

consistenta dura la nivelul calculilor care determina crepitatii :semnul !sacului cu

impotenţE se'ualE;, %ie invalidante :%lebite, embolie pulmonarE, accidente

2lutamida / mgDzi cu mai puţine e%ecte secundare :libidoul $i

• iritaţie rectalE :rectul este inclus inevitabil în câmpul de iradiere;.

Poate %i radical sau paleativ.

.1. PREG0TIREA 3OLNA+ULUI PENTRU EFECTUAREA

Pentru tactul rectal, asistenta medicală va culca bolnavul în decubit lateral

a; Pacientul să închidă $i să deschidă pumnul1

- În cazul recoltării se continuă puncţia con%orm obiectivului1

- 7acă curgerea sângelui este lentă, nu se dezleagă garoul decât înainte

- Crice observaţie legat de starea $i reacţia pacientului1

Marbaţi peste )/ ani0 /-G. ngDm(

,-,4 milDmm, hemoglobină la bărbaţi >S gD>//ml iar la %emei >+SgD>//ml,

S*opB e'plorarea radiologică a veziculei seminale, uretrei posterioare $i a

-substanţă de contrast0 Cdiston +/-G/-)F1

7acY pacientul prezintY reacţii hiperalergice se întrerupe administrarea $i se

7acY toleranţa este bunY se administreazY intra-venos substanţe de contrast0

se poate %ace, %iind necesară aplicarea gelului pe pielea integră;1

- ulei de para%ină steril.

se protejează patul cu mu$ama $i aleză1

până în vezica. Nu se %orţează manopera. 7acă se întâmpină rezistenţă bolnavul

într-o poziţie incorectă , probabil pe uretra prostatică $i trebuie repoziţionat1

- se recoltează urina în eprubete sau recipientele pregătite în %uncţie de

se conectează circuitul de spălare dacă este cazul1

asimptomatică apare inevitabil. Pro%ila'ia $i tratamentul in%ecţiei urinare trebuie

ori este cazul.

3midi%icarea aerului din încăpere, într-un procent de -G/F, este absolut

=aţia zilnică de alimente va %i împărţită în - mese, variată $i bogată în

- se curăţă pielea pe regiuni1 pielea păroasă se rade cu grijă, evitându-se

până la revenirea completă a stării de con$tienţă cât $i în orele care urmează, de

Postoperator, se are în vedere, urmărirea clinică a bolnavilor gravi,

• <ă cunoască variaţiile normale ale %uncţiilor vitale în %uncţie de

Pe %oaia de temperatură se notează cu verde,%iecare linie orizontală

@alorile normale la adult %iind de0tensiune arterială ma'imă >>->/

?ensiunea arterială este important să se menţină în limite normale.Pot să

5sistenta medicală va ţine cont de normele de prevenire a in%ecţiilor

. =espectarea regimului dietetic1

. #ontrolul periodic pentru evaluarea stării de sănătate1

5.P.P 0 - apendicectomie la > ani \ litiazY renalY dreaptY

• 5parat respirator0 normal, >) respDmin.

NE+OILE FUNDAMENTALE DUPA +IRGINIA ENDERSON

. Nevoia de a dormi $i odihni &nsomnie 1 5n'ietate

G. Nevoia de a se îmbrăca $i desbrăca 7i%icultate 7iminuarea

DIAGNOSTIC DE O3IECTI+E INTER+ENŢII E+ALUARE

E'a"e#$) )!#! poate evidentia deasemeni globul vezical, ne%romegalia

E'a"e# )!#! 6e#era)B