Raporturile logice dintre termeni(notiuni) pot fi de concordanta sau
de opozitie.
Raporturile de concordanta sunt trei :
1.identitate – cand sferele celor doua notiuni coincid. Exemple : „nea” si „omat”, „steag” si „drapel”, „locuinta” si „habitat”. Raportul se citeste prin propozitiile : “Toti A sunt B.” si “Toti B sunt A.” 2.ordonare – cand sfera uneia este inclusa total in sfera celeilalte; notiunea mai cuprinzatoare se numeste gen iar notiunea cuprinsa se numeste specie; genul imediat urmator in care este cuprinsa o notiune–specie se numeste gen proxim. Exemple : B=“vertebrat” si A=“mamifer”, B=“om” si A=“copil”,B= “felina” si A= “pisica”. Raportul se citeste prin propozitiile : “Toti A sunt B.”, “Unii B sunt A.” si “Unii B nu sunt A.” 3.incrucisare – cand cele doua notiuni coincid doar printr-o parte a sferei lor. Exemple : “matematician” si “sportiv”, “elev” si “mincinos”, “inteligent” si “copil”. Raportul se citeste prin propozitiile : « Unii A sunt B. », « Unii A nu sunt B. », « Unii B sunt A. », « Unii B nu sunt A. » Raporturile de opozitie sunt doua: 1.contrarietate – oricare ar fi obiectul ales, el nu poate sa fie in sfera ambelor notiuni, dar poate sa lipseasca din sfera ambelor notiuni in acelasi timp si sub acelasi raport. Exemple : « elefant » si « gorila », « scaun » si « masa », « piatra » si « masina ». Notiunile aflate in raport de contrarietate sunt specii ale unui gen care mai are si alte specii in afara acestora. Raportul se citeste prin propozitiile : “Nici un A nu e B.” si “Nici un B nu e A.” 2.contradictie – oricare ar fi obiectul ales, el nici nu poate fi in sfera ambelor notiuni, nici nu poate lipsi din sfera ambelor notiuni in acelasi timp si sub acelasi raport. Exemple : “pozitiv” si “negativ”, “bun” si “rau”, “absolut” si “relativ”. Cele doua notiuni aflate in raport de contradictie sunt singurele doua specii ale aceluiasi gen, se exclud reciproc, epuizeaza universul de discurs.