Turismul rural in Romania

Cuprins

Argument……………………………………………………………. 2

Capitolul I Descrierea turismului rural in Romania……..………. 3

Capitolul II: Cele mai frumoase atractii turistice in zona rurala….. 5

2.1........................................................................................
5

2.2. ........................................................................................ 5

2.3. .................................................................................................. 6

2.4.................................................................................... 6

2.5........................... 7

2.6................................................................................ 7

2.7. ............................................................................................. 8

2.8. a.......................................................................................... 8

Capitolul III. Traditii si obiceiuri................................................................... 11

Concluzii.................................................................................................................. 15
.

Bibliografie.............................................................................................................. 16

Anexe......................................................................................................................... 17
Argument
 Capitolul I

Descrierea turismului rural in Romania

Turismul rural poate fi conceput, într-un sens mai restrâns, ca o formă de completare a
veniturilor familiilor de la țară. În sensul mai larg al termenului, toate activitățile turistice de
la țară se includ în această categorie. În studiul prezent, considerăm drept revelantă
interpretarea mai restrânsă a conceptului de turism rural. Potrivit acestei interpretări,
„turismul rural înseamnă faptul că locuitorii satelor pun la dispoziția turiștilor încăperile
nefolosite din cadrul propriilor case, ca activitate de completare a veniturilor, pe lângă
ocupația lor principală (agricultura sau industria).“9 Turismul rural include serviciile de
primire a turiștilor, printre care cazarea, mesele oferite vizitatorilor și organizarea de
programe pentru turiști. Potrivit lui Gábor Michalkó, în cadrul turismului rural, exploatarea în
scopuri turistice a caselor private de la țară este asociată cu prezentarea valorilor mediului
natural și ale vieții de la țară. În cadrul turismului rural, turiștii au ocazia să cunoască viața de
la țară, tradițiile și obiceiurile locale, precum și mâncărurile și băuturile locale. În același
timp, oaspeții se pot alătura localnicilor în cadrul muncilor agricole și al celor din jurul casei
România continuă să isi întâmpine oaspeţii cu satele sale în care chiar şi peisajul,
credinţa şi tradiţiile respira o atmosfera arhaica.
Exista sate de munte in Apuseni, Piatra Craiului, Fagaras, Nordul Olteniei si in multe
alte locuri, care ajung pana la peste 1.000 metri altitudine, cu casele lor mici, ca in basme.
Alte sate le vom gasim pe malul raurilor sau de-a lungul vailor cum ar fi Valea
Prahovei, Slanic Prahova si imprejurimi, pe dealuri, intre vii si livezi, la fel cum exista
asezarile rurale din Delta Dunarii sau cele de-a lungul litoralului Marii Negre. In multe dintre
aceste sate exista pensiuni care ofera cu cazare, cu produse proprii si conditii cu adevarat
rurale
Daca in occident universul si mediul rural a devenit de mult o amintire, calatorul in
Romania are acum posibilitatea de a descoperi astfel de locuri in care ciobanii care isi duc
turmele de oi pe pasunile din munti, de a vedea focurile campenesti care se aprind in preajma
satelor, de a asista la mulsul oilor si pregatitul branzeturilor, de a intalni pe ulitele inguste ale
satelor, se pot auzi sunete ”ciudate”: cainii care latra, mugetul vacilor care se intorc de la
pasune, gastele si ratele din curtile taranilor.
 In noptile lungi de iarna, tarancile tes la razboiul de tesut covoare si stergare in culori
splendide. O simpla zi pe campuri, unde se treiera graul, poate deveni un cerimonial unic
pentru turisti. Cerimonial la care nu numai ca se poate privi dar se poate partecipa efectiv
alaturi de tarani. Turistul va putea sa fie nu numai un simplu oaspete dar si un participant
activ la treieratul graului, la culesul viei, va putea invata cusutul la razboiul de tesut, sa
participe la incondeiatul oualor de paste, sa gateasca sau sa taie lemne.
Pe inserat, femeile si batranii se aseaza pe bancute in fata portilor la povestit, sau daca
este duminica se duc in centrul satului unde se strang cu totii si canta sau joaca hore vesele.
Se imbraca frumoasele costume populare tesute si brodate de mana de catre taranci in lungile
nopti de iarna, conform traditiei zonei (Transilvania si Moldova ofera nenumarate traditii in
acest sens). Nu poti sa ramai indiferent in fata unui cuptor unde se coc placintele, colacii,
cozonacii.
In multe locuri, cum ar fi in Tara Maramuresului, Moldova si nu numai, exista posibilitatea
de a face plimbari in asfintzit cu carutele sau pe calare pe cai mandrii. Se poate merge la o
partida de pescuit in raurile limpezi de munte, pe lacuri cristaline sau pe lungile canale ale
Deltei Dunarii.
Ideal ar fi sa te gasesti in satele romanesti de sarbatoarea Pastelui sau a Craciunului sau
sa petreci Revelionul, cele trei puncte cardinale ale romanilor in care traditzia inseamna
grupuri de colondatori, tineri mascati, bucate traditionale, traditii care implinesc inimile celor
vii si in acelasi timp mangaie inimile celor disparuti.
Civilizatia rurala romaneasca, nu a renuntat la folosirea din strabuni a ierburilor
medicinale, cu leacuri pentru diverse boli, la zane si legende si sarabatori pagane, cum ar fi
noaptea fantasmelor si a umbrelor care ies din morminte ... Dupa care poti sa-ti reculegi
zambetul in cimitirul vesel de la Sapanta!
Pentru a putea trai toate acestea exista in aproape toate zonele tarii, pensiuni in care
puteti petrece vacante de neuitat ca cele din vremea copilariei si a bunicilor. Merita din plin
sa traiti o astfel de experienta. Sunt case in mijlocul naturii dar dotate cu tot comfortul lumii
moderne.
Exista dealtfel, satuce greu accesibile, cu ulite inguste si unde locul televizorului si al
radioului este luat de sunetul greierilor sau ciripitul mierlelor, la lumina palpainda a lampii cu
gaz.
Fiecare loc este unic si are o poveste diferita, are traditiile lui, costumele lui populare si
bucataria traditionala. Un lucru insa este acelasi peste tot: aceste satuce par a fi nascute din
aceasi natura care le si protejeaza.
 Turismul rural se poate combina perfect cu cel balneo sau de aventură. Apele
tămăduitoare ale staţiunii Sărata Monteoru, apele numai bune pentru rafting ale judeţului
Buzău, cramele care produc vinuri faimoase şi pensiunile pot fi ingredinetele unei vacanţe
reuşite. Exista 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi foarte încântaţi să regăsească unul şi la
Buzău. Obiectivele sunt de valoare mondială: vulcanii noroioşi de la Scorţoasa şi Berca,
Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, aşezările rupestre din zona Aluniş, Bozioru, Valea
Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic de descoperire. Cei mici vor afla că, în cei
peste 30 de km de pe Valea Slănicului, pot descoperi 30 de milioane de ani de istorie a
Pământului. Platoul Meledic, Focurile Vii de la Lopătari, de la Terca, muntele de sare,
Grunjul de Mânzăşeşti, care este un tuf vulcanic, adică cenuşa unui vulcan preistoric. Aşadar,
la Buzău turiştii au ocazia nu doar să citească sau să-şi imagineze lucruri despre istoria
Pământului, ci chiar să şi atingă. La Năeni, în zona Dealu Mare sau Dealul Istriţa, se pot găsi
scoici preistorice. Avem programe educative pentru copii de a găsi şi de a pune mâna pe o
scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt într-adevăr un spectacol,
iar legendele din spatele vulcanilor pun la încercare imaginaţia lor, fiindcă vorbim despre tot
felul de balauri care vin din străfundul pământului şi care sunt învinşi de către vitejii de pe
plaiurile buzoiene.
Foarte mulţi turişti străini îşi programează concediul în special pentru a ajunge la
obiectivele din judeţul Buzău. Şi toţi se bucură de produsele tradiţionale, recomandate în
continuare de către Cristina Partal, preşedinte ANTREC.  "Recomand ca vizitatorii să încerce
produsele tradiţionale buzoiene, respectiv cârnaţii de Pleşcoi, făcuţi din carne de oaie, babicul
de Buzău, un produs crud-uscat din carne de porc, ceapa de Buzău şi, bineînţeles, vinurile de
pe Dealu Mare, vinuri albe sau roşii, recunoscute la nivel internaţional, ele sunt extraordinar
de bune. Există deja un program turistic lansat, se  numeşte Drumul Cramelor, iar cei care
doresc să facă degustări, dacă se cazează la Buzău, pot merge pe drumul cramelor, respectiv
pe la poalele Dealului Istriţa, să viziteze mici producători locali, fie crame mai mari, deja
recunoscute. Însă vizita la producătorii locali nu ar trebui să lipsească. Ei aduc o notă foarte
personală degustărilor pe care le organizează.
În ultima decadă turismul rural s-a dezvoltat foarte mult s-au făcut şi foarte multe
investiţii la nivel privat în judeţul Buzău fie prin accesarea de fonduri europene, fie prin efort
propriu. Dorinţa de a ieşi din anonimat şi patriotismul local au determinat foarte mulţi
buzoieni să creadă în potenţialul judeţului lor şi să-şi dorească să promoveze locul către
turiştii români mai întâi şi apoi către turiştii din străinătate. Sunt foarte mulţi oameni care vin
la Buzău de ani de zile pentru a beneficia de apa sărată din staţiunea Sărata Monteoru.
Staţiunea a fost lansată în anul 1895 de către Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de
origine greacă. Era atunci comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În limbajul popular
se mai numea şi staţiunea Baston, fiindcă veneai în baston şi plecai pe propriile picioare.
Anul acesta a fost un sezon extraordinar de bun pentru staţiunea Sărata Monteoru. S-au
deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată în staţiune."
Buzoienii, vă aşteaptă cu drag în Ţinutul Buzăului, unde veţi descoperi nu numai
oameni calzi, primitori, dar şi iuţi, pentru că, la Buzău, preparatele gastronomice veţi
descoperi că sunt la fel de picante precum este şi viaţa. Multe obiective turistice vă aşteaptă
să le vizitaţi, pentru a pleca mai departe, pe drumul dumneavoastră, mai îmbogăţiţi sufleteşte
şi mai liniştiţi, căci viaţa merită trăită frumos. Vă aşteptăm cu mult drag să ne cunoaşteţi la
Buzău şi să vă cunoaştem.
Aşadar, România rurală, indiferent de zona aleasă, poate fi destinaţia unei vacanţe
reuşite.

Capitolul II
Cele mai frumoase atractii turistice in zona rurala
Traditii
Tradiții populare și conservarea tradițiilor Dintre tradițiile populare caracteristice pentru această
regiune, am putea evidenția, în primul rând, viticultura și enologia. Din păcate, în prezent, sunt din
ce în ce mai puține acele persoane care se ocupă de această meserie. Se constată totodată o
aspitație ca speccile considerate tradițional transilvănene cum ar fi bacator sau oportoul portugal să
fie readuse și cultivate din nou. Pe lângă vinicultură, şi cântecul face parte din viaţa regiunii. Nu
lipseşte însă din aceasta nici dansul; ansamblurile de dansuri populare funcţionează în mai multe
sate: Gyöngyösbokréta (Ansamblul „Buchetul de perle“) – Crasna, Vadrózsák („Trandafirii sălbatici“)
şi Kéknefelejcs („Floarea de nu-mă-uita albastră“) – Nuşfalău, Mákvirág („Floarea de mac“) – Ip,
Ciberke – Zăuan5 . Reprezentările de dansuri populare intră, de obicei, în programul tuturor
manifestărilor locale. Taberele de dansuri populare se organizează regulat la Crasna şi la Boghiş.
Aproape în toate satele regăsim muzee ale satului sau colecţii mai mici, însă acele localităţi care pun
într-adevăr preţ pe acestea şi le prezintă corespunzător şi publicului-ţintă sunt mai puţine. Cel mai
interesant muzeu al satului din regiunea studiată se regăseşte în satul Iaz (comuna Plopiş). Iniţiatorul
colecţiei, Ligia Bodea avea numai 12 ani atunci când a hotărât că va transforma casa bunicilor ei într-
un muzeu al satului. Datorită acestei decizii, ea este considerată cel mai tânăr colecţionar din
întreaga ţară. Satul Iaz se remarcă în cadrul regiunii studiate şi prin faptul că găzduieşte nu mai puţin
de trei astfel de muzee ale satului şi colecţii etnografice. Se poate menționa muzeul satului de lângă
Iaz. Alte colecții mai mici se găsesc în comuna Marca (Șumal și Marca), comuna Halmășd (Aleuș și
Halmășd), satul Ip, Valcău de Jos și Valcău de Sus, respectiv satul Nușfalău, unde famiile Torkos și
Posta gestionează colecții personale.