PLEXUL BRAHIAL

Plexul brahial se formează prin anastomoza ramurilor anterioare ale

ultimilor patru nervi rahidieni cervicali (C5 - C8) şi a primului nerv rahidian dorsal.
Ramul anterior al celui de al cincilea nerv rahidian, care primeşte o
anastomoză de la al patrulea, se anastomozează cu al şaselea ram anterior
pentru a forma trunchiul superior .
Ramul anterior al celui de al şaptelea nerv rahidian rămâne independent
şi formează trunchiul mijlociu .
Ramul anterior al celui de al optulea nerv rahidian se anastomozează cu
primul dorsal, care poate primi o anastomoză de la al doilea ram anterior
dorsal, formând trunchiul inferior .
Fiecare trunchi se împarte în două ramuri: posterioară şi anterioară.
Ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc şi formează
fasciculul posterior .
Ramurile anterioare a primelor două trunchiuri se unesc şi formează
fasciculul lateral sau medio-musculocutan, din care iau naştere nervul
musculocutan şi rădăcina laterală a nervului median.
Ramura anterioară a trunchiului inferior formează singură fasciculul
medial sau medio-cubito-brahiocutan, din care se formează rădăcina medială a
nervului median şi nervii ulnar, cutanat antebrahial medial şi cutanat brahial
medial.
Situaţie: Plexul brahial are o formă triunghiulară cu baza spre ultimele
patru vertebre cervicale şi prima dorsală, iar vârful este orientat spre axilă. în
cursul traiectului său, plexul brahial traversează mai întâi partea inferioară şi
laterală a gâtului şi pătrunde apoi în regiunea axilară.

Ramurile colaterale: sunt destinate muşchilor umărului şi ai regiunii axilare; în

raport cu direcţia lor, se împart în ramuri anterioare şi ramuri posterioare.
Ramurile anterioare se sunt în număr de trei, distribuindu-se muşchilor
peretelui anterior al axilei: pectoral mare, pectoral mic şi subclavicular.
Ramurile posterioare se distribuie muşchilor posteriori ai umărului şi sunt
reprezentate de următorii nervi: dorsal al scapulei, toracic lung, suprascapular,
subscapular superior, subscapular inferior, toracodorsal şi mare rotund.
Ramurile terminale : sunt în număr de şapte şi sunt împărţite în două grupuri:
anterior şi posterior, în raport cu originea lor din fasciculele medial şi lateral
sau din fasciculul posterior.
Grupul anterior cuprinde nervii: musculocutan, median, ulnar, cutanat
antebrahial medial şi cutanat brahial medial.
Grupul posterior cuprinde numai doi nervi: axilar şi radial.
Nervii cutanat antebrahial medial şi cutanat brahial medial sunt exclusiv
nervi senzitivi, iar toţi ceilalţi sunt nervi micşti.

NERVUL MUSCULOCUTAN: îşi are originea în fasciculul lateral al plexului

brahial.
Traiect: La origine nervul se află lateral şi uşor anterior arterei axilare. În
cursul traiectului său, nervul ajunge pe marginea medială a coracobrahialului,
traversează acest muşchi şi se plasează apoi între biceps, situat anterior şi
brahial, situat posterior. Nervul coboară între cei doi muşchi până în fosa
cubitală şi la nivelul şanţului bicipital lateral devine suprafascial împărţindu-se
în ramurile sale terminale. Datorită faptului că nervul traversează muşchiul
coracobrahial el se mai numeşte şi perforant al coracobrahialului sau perforantul
lui CASSERIUS.
Ramuri colaterale:
- musculare, destinate muşchilor coracobrahial, biceps şi brahial;
-nervul diafi zar al humerusului;
- ramuri vasculare, pentru arterele axilară şi brahială.
Ramuri terminale. După ce devine superficial ia numele de nervul cutanat
antebrahial lateral care se împarte în două ramuri:
- anterior, ce coboară până la nivelul gâtului mâinii, inervând tegumentul
regiunii antero-laterale a antebraţului ; se termină pe partea laterală a
eminenţei tenare.
- posterior ajunge pe faţa posterioară a antebraţului, inervând tegumentul
regiunii postero-laterale a acesteia.

NERVUL MEDIAN: se formează din două rădăcini, una laterală şi cealaltă

medială care provin din fasciculele lateral şi medial ale plexului brahial. Cele
două rădăcini converg una spre cealaltă, formând un "V" sau furca nervului
median şi se continuă cu un trunchi unic.
Traiect : Nervul median traversează partea inferioară a fosei axilare, fiind
situat antero-lateral faţă de artera axilară, coboară pe partea medială a braţului,
în teaca aponevrotică a pachetului vasculo-nervos al braţului, situat iniţial
lateral faţă de artera brahială pe care o încrucişează sub forma unui "X" alungit,
situându-se, în partea inferioară a braţului, medial faţă de arteră.
Străbate fosa cubitală şi ajunge pe axul vertical median al feţei anterioare a
antebraţului, fiind situat în teaca muşchiului flexor superficial al degetelor, şi
însoţit de artera nervului median.
Ajuns în regiunea palmară a mâinii, se împarte în ramurile sale terminale.
Ramurile colaterale:
- ram vascular pentru artera brahială,
- nervul diafizar al humerusului,
- ram articular pentru articulaţia cotului.
- ramurile musculare sunt destinate muşchilor rotund pronator, flexor
ulnar al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, flexor lung al
policelui, pătrat pronator şi celor două fascicule laterale ale flexorului profund
al degetelor.
- nervul interosos anterior
- nervul cutanat palmar
- ramul comunicant cu nervul ulnar
Ramurile terminale :
- trei nervi digitali palmari comuni ce dau naştere la 7 nervi digitali
palmari proprii, a căror numerotare se face dinspre partea laterală spre
cea medială şi ramuri muscular pentru primii doi lombricali
- ramul tenarian, destinat muşchilor eminenţei tenare: scurtul abductor al
policelui, opozantul policelui şi fasciculul superficial al scurtului flexor al
policelui.
 NERVUL ULNAR

Nervul ulnar se desprinde din fasciculul medial al plexului brahial, şi se întinde

din axilă până la extremităţile degetelor.

Traiect La nivelul braţului coboară oblic pe faţa medială pana în treimea

inferioară a braţului nivel la care trece pe faţa sa posterioară. Coboară apoi posterior

epicondilului medial în şanţul epitrohleo-olecranian până în treimea superioară a

ulnei, nivel la care revine pe faţa antero-medială a antebraţului şi coboară vertical

până la nivelul feţei laterale a pisiformului, unde se termină prin bifurcare.

La nivelul antebraţului coboară aproape vertical până la pisiform,având ca

muşchi satelit flexorul ulnar al carpului, fiind situat medial față de vasele ulnare.

Ramurile colaterale ale nervului ulnar

La braţ nervul ulnar nu dă nici un ram colateral. La cot şi antebraţ nervul dă

ramuri:
-ramuri articulare pentru articulaţia cotului.
- ramuri musculare se distribuie flexorului ulnar al carpului şi celor două
fascicule mediale ale flexorului profund al degetelor.
- ramul vascular pentru artera ulnară care poate însoţi artera până la nivelul
feţei palmare a mâinii.
- nervul cutanat dorsal al mâinii este un ram senzitiv care inervează treimea
medială a feţei dorsale a mâinii. El se desprinde din nervul ulnar deasupra gâtului
mâinii şi terminal se împarte în 3 nervi digitali dorsali, la nivelul feţei dorsale a
mâinii.
Deci, aceşti trei nervi digitali inervează faţa dorsală a degetului mic, jumătatea
medială a feţei dorsale a inelarului, jumătatea laterală a feţei dorsale a primei falange
a inelarului şi jumătatea medială a feţei dorsale a primei falange a mediusului.

Ramurile terminale ale nervului ulnar

Nervul ulnar se împarte infero-lateral pisiformului în două ramuri terminale:

superficial şi profund.
Ramul superficial al nervului ulnar coboară anterior de eminenţa
hipotenară, fiind acoperit de fascie; va inerva muşchiului palmar scurt, după care
ramul superficial se împarte în doi nervi digitali palmari comuni ce vor da ultimii
trei nervi digitali palmar proprii pentru index și degetul mic

Ramul profund al nervului ulnar însoţeşte ramul palmar profund al arterei

ulnare, cu care pătrunde în muşchii eminenţei hipotenare, inervând muşchii degetului
mic, interosoşii palmari şi dorsali, ultimii doi lombricali, adductorul policeluişi
fasciculului profund al scurtului flexor al policelui.

NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL

Provine din fasciculul medial.
Traiect şi rapoarte. Nervul coboară medial faţă de artera axilară apoi se
dispune medial față denervul ulnar. La braţ nervul coboară anterior venei brahiale
mediale sau a venei bazilice, când aceasta urcă până în axilă. Spre mijlocul braţului
sau puţin mai jos, nervul traversează fascia brahială prin acelaşi orificiu prin care
vena bazilică devine profundă, devenind superficial, merge împreună cu vena
bazilică până în fosa cubitală, unde se împarte în cele două ramuri terminale ale
sale.
Ramurile colaterale ale nervului se desprind din partea inferioară a axilei şi
se vor distribui tegumentului regiunii antero-mediale a braţului.

Ramurile terminale Sunt în număr de două: anterior inervează jumătatea

medială a tegumentului feţei anterioare a antebraţului și ramul posterior pentru
tegumentul treimii mediale a feţei posterioare a antebraţului, de la nivelul fosei
cubitale până la nivelul gâtului mâinii.

NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL

provine din fasciculul medial al plexului brachial, deasupra nervului cutanat antebrahial
medial.
Traiect La origine nervul se află medial de nervul cutanat antebrahial medial
şi de artera axilară. El se îndreaptă infero-medial şi coboară medial de vena axilară,
apoi nervul străbate fascia brahială la partea superioară a braţului şi devine
superficial, coborând pe faţa medială a braţului până la nivelul epicondilului medial.

Se distribuie părţii inferioare a axilei şi mediale a braţului, posterior de ramurile

brahiale ale cutanatului antebrahial medial.

NERVUL AXILAR

Origine. Numit şi nervul circumflex îşi are originea în fasciculul posterior

Traiect şi raporturi. La origine nervul se găseşte lateral de radial, posterior de
artera axilară şi anterior muşchiului subscapular. Se îndreaptă infero-lateral şi
întâlneşte artera circumflexă humerală posterioară, străbate apoi patrulaterul
birondo-humero-tricipital împreună cu această arteră, imediat sub capsula articulaţiei
umărului, putând fi lezat în luxaţiile antero-inferioare ale umărului. Înconjoară
orizontal colul chirurgical al humerusului şi ajunge pe faţa profundă a deltoidului unde
se termină.

Ramuri colaterale
1. Ramuri articulare pentru articulaţia umărului.
2. Ramuri musculare pentru muşchii subscapular şi rotund mic.
3. nervul cutanat al umărului, care traversează fascia superficială şi se
distribuie tegumentului porţiunii postero-laterale a umărului şi supero-laterale a
braţului.

Ramurile terminale Sunt ramuri musculare care pe faţa profundă a

muşchiului deltoid pe care-l inervează.

NERVUL RADIAL

Origine. Nervul radial continuă fasciculul posterior, după desprinderea din

acesta a nervului axilar.
Traiect. Nervul radial traversează vertical partea inferioară a fosei axilare,
ajunge la braţ îndreptându-se oblic infero-posterior şi lateral, trece în şanţul nervului
radial al humerusului, după care trece în şanţul bicipital lateral, nivel la care se
împarte în cele două ramuri terminale ale sale.
Raporturi. În fosa axilară nervul este situat posterior pachetului vasculo-
nervos, având lateral nervul axilar. Posterior nervului se află mai întâi muşchiul
subscapular, iar apoi muşchii dorsal mare şi rotund mare.

La braţ se angajează prin fanta humero-tricipitală împreună cu vasele brahiale

profunde. Ajuns pe faţa posterioară a humerusului, nervul parcurge şanţul nervului
radial, apoi nervul se plasează între capetele lateral şi cel medial ale tricepsului, după
care perforează septul intermuscular lateral şi ajunge din nou pe faţa anterioară
deasupra epicondilului lateral. Nervul se angajează în şanţul bicipital lateral unde se
împarte în ramurile sale terminale.
Ramuri colaterale

1. Nervul cutanat brahial posterior se distribuie tegumentului regiunii

postero-mediale a braţului, posterior nervilor cutanaţi brahial şi antebrahial medial.
2. Nervul cutanat brahial lateral inferior inervează tegumentul porţiunii
inferioare a feţei laterale a braţului.
3. Ramuri musculare - muşchilor: triceps brahial, anconeu, brahioradial, lung
extensor radial al carpului şi porţiunii laterale a muşchiului brahial.
4. Nervul cutanat posterior al antebraţului (ramul cutanat lateral ) se
distribuie tegumentului din partea mijlocie a regiunii posterioare a antebraţului.
Ramurile terminale ale nervului radial
 Sunt în număr de două: superficial şi profund.
Ramul superficial (ramul anterior) este un ram senzitiv care coboară vertical
în cele două treimi superioare ale antebraţului sub brahioradial şi lateral de vasele
radiale. Ajuns în treimea inferioară a antebraţului, trece pe sub tendonul
brahioradialului şi ajunge în regiunea antebrahială posterioară. Perforează fascia, dă
ramul comunicant ulnar şi se termină cu 3 nervi digitali dorsali , din care vor lua
naştere 5 nervi digitali proprii dorsali .
Ramul profund sau ramul posterior este motor. Aproape de originea sa dă
un ram pentru scurtul extensor radial al carpului, traversează muşchiul supinator si
ajunge pe faţa posterioară a antebraţului luând numele de nerv interosos
antebrahial dorsal. Acesta coboară între planul muscular superficial şi cel profund,
fiind însoţit de vasele interosoase posterioare. Din nervul interosos antebrahial dorsal
se desprind ramuri musculare pentru: extensorul degetelor, extensorul degetului mic,
extensorul ulnar al carpului, lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui,
lungul extensor al policelui şi extensorul indexului.
Se ramifică terminal pe faţa dorsală a pumnului şi a oaselor carpiene.
 VASCULARIZAŢIA MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERA AXILARĂ
Artera axilară, începe la nivelul mijlocului claviculei, continuând artera
subclaviculară, coboară străbătând în diagonală regiunea axilară şi se termină
la nivelul marginii inferioare a muşchiului pectoral mare, unde se continuă cu
artera brahială.
Muşchiul pectoral mic, încrucişează în unghi drept artera axilară şi, în
raport cu acesta, i se disting arterei trei porţiuni: suprapectorală, retropectorală
şi infrapectorală.
Artera are raporturi cu vena axilară situată medial de arteră şi cu plexul brahial:
astfel în segmentul suprapectoral, fasciculele plexului sunt situate lateral de
arteră, în segmentul retropectoral, fasciculele plexului brahial se dispun astfel:
fasciculul radio-circumflex rămâne posterior arterei, fasciculele antero-medial
şi antero-lateral plasându-se medial şi respectiv lateral faţă de arteră, iar în
segmentul infrapectoral, artera are raporturi cu ramurile terminale ale plexului
brahial.
Ramurile colaterale ale arterei axilare sunt reprezentate de:
1- ramurile subscapulare destinate muşchiului subscapular;
2- artera toracică supremă sau artera toracică superioară, se distribuie
primului intercostal, dinţatului anterior, porţiunii superioare a pectoralilor şi a
regiunii mamare;
3- artera toraco-acromială ce vascularizează muşchiul deltoid, muşchiului
subclavicular şi cei doi muşchi pectorali;
4- artera subscapulară numită şi artera scapulară inferioară, reprezintă
ramul colateral cel mai voluminos, formează împreună cu arterele scapulară
posterioară şi suprascapulară reţeaua arterială periscapulară;
5- artera toracică laterală numită şi toracica inferioară sau mamara
laterală;
6-artera circumflexă humerală anterioară şi
7-artera circumflexă humerală posterioară, se vor anastomoza între ele la
nivelul colului chirurgical al humerusului.

ARTERA BRAHIALĂ
Numită şi artera humerală, continuă artera axilară, întinzându-se de la
marginea inferioară a marelui pectoral până în fosa cubitală (pliul cotului), unde
se bifurcă în cele două ramuri terminale: unul lateral, artera radială şi celălalt
medial, artera ulnară.
Artera brahială este situată între muşchii biceps, anterior şi brahial,
posterior, fiind însoţită pe tot parcursul său, de două vene satelite, şi de nervul
median situat mai întâi lateral arterei, pe care o încrucişează în X pe faţa sa
anterioară, pentru a se plasa medial de arteră.
Ramuri colaterale:
- artera brahială profundă sau artera colaterală laterală se îndreaptă
inferolateral şi posterior şi ajunge în şanţul nervului radial, pe faţa posterioară
a humerusului, împreună cu nervul radial. În cursul traiectului său va da un ram
deltoidian, artera nutritivă a humerusului, arterele colaterale mijlocie şi radială,
ultimele participând la formararea reţelei arteriale a cotului ;
- artera colaterală ulnară superioară;
- artera colaterală ulnară inferioară;
- ramuri musculare ce se distribuie muşchilor biceps, coracobrahial, brahial,
deltoid şi capului medial al tricepsului.
- artera nutritivă a humerusului, atunci când nu se desprinde din artera brahială
profundă.

ARTERA RADIALĂ

Ramura de bifurcaţie laterală a arterei brahiale, artera radială se întinde

din fosa cubitală până la partea profundă a feţei palmare a mâinii. La început
artera are un scurt traiect oblic infero-lateral, după care devine aproape
verticală şi coboară până la procesul stiloid al radiusului. De la nivelul stiloidei
radiale, înconjoară procesul stiloid, traversează primul spaţiu intermetacarpian
şi ajunge în regiunea palmară unde se anastomozează cu ramul profund al
arterei ulnare, formând arcul palmar profund.
 La nivelul antebraţului, artera are ca muşchi satelit brahioradialul, fiind
însoţită de două vene satelite şi de ramul terminal anterior al nervului radial,
care este situat lateral de arteră. În partea inferioară a antebraţului, artera
radială devine subfascială fiind situată în şanţul pulsului, cuprins între
tendoanele muşchilor brahioradial şi flexor radial al carpului.
La nivelul gâtului mâinii artera se află în tabachera anatomică formată de
tendoanele muşchilor lung abductor, scurt extensor ai policelui şi lung
extensor al policelui.
Ramurile colaterale:
- artera recurentă radială anterioară;
- ramul carpian palmar, se va anastomoza cu un ram similar din artera
ulnară;
- ramul carpian dorsal se va anastomoza cu un ram similar din artera
ulnară şi va forma arcada dorsală a mâinii;
- ramul palmar superficial;
- artera principală a policelui, a. princeps.
ARTERA ULNARĂ

Ramul medial de bifurcaţie al arterei brahiale, artera ulnară sau cubitală

este mai voluminoasă decât artera radială. Situată în partea medială a feţei
anterioare a antebraţului, artera se întinde de la fosa cubitală până la faţa
palmară a mâinii unde se termină anastomozându-se cu ramul palmar
superficial al radialei, formând arcul palmar superficial.
La nivelul antebraţului coboară vertical până la nivelul pisiformului, avînd ca
muşchi satelit flexorul ulnar al carpului şi fiind însoţit de două vene satelite şi
de nervul ulnar, situat medial arterei.
Ramuri colaterale:
- artera recurentă ulnară;
- artera interosoasă comună, se împarte în două ramuri: anterior, ce
coboară vertical înaintea membranei interosoase şi posterior, ce traversează
spaţiul interosos şi merge între cele două planuri musculare ale regiunii
posterioare a antebraţului.
Din ramul anterior se desprinde artera nervului median ce-l însoţeşte până la
gâtul mâinii.
 - ramul carpian dorsal;
- ramul carpian palmar;
- ramul palmar profund, se anastomozează cu terminarea arterei
radiale formând arcul palmar profund.
Porţiunea terminală a arterei ulnare se anastomozează la nivelul feţei
palmare a mâinii cu ramul palmar superficial al radialei, pentru a forma arcul
palmar superficial.

ARCUL PALMAR SUPERFICIAL

Rezultă prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar

superficial al arterei radiale. Această arcadă cu concavitatea orientată superior,
este situată imediat sub fascia palmară superficială.
Ramuri colaterale: arcul palmar superficial nu dă nici un ram din partea sa
concavă. Din convexitate iau naştere patru ramuri numite arterele digitale
palmare comune care au un traiect radiar spre ultimele patru degete. Ajunsă la
nivelul comisurii interdigitale fiecare arteră se bifurcă în două artere digitale
palmare proprii, ce vascularizează faţa dorsală a ultimei falange şi matricea
unghiilor ultimelor patru degete.

ARCUL PALMAR PROFUND

Se formează prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul

palmar profund al arterei ulnare. Este orientat cu concavitatea superior, fiind
situat anterior extremităţii proximale a metacarpienelor şi a spaţiilor
intermetacarpiene.
Ramuri colaterale:
- din concavitatea sa emite ramuri ascendente sau articulare, ce se
distribuie oaselor carpiene şi articulaţiilor dintre ele;
- din convexitatea arcului iau naştere arterele metacarpiene palmare sau
arterele interosoase palmare, pentru toate cele patru spaţii intermetacarpiene,
aceste artere se anastomozează în final cu arterele digitale palmare comune ale
arcului palmar superficial.
Arterele digitale palmare proprii iau naştere din arterele digitale palmare
comune ale arcului palmar superficial.

VENELE MEMBRULUI SUPERIOR

Venele membrului superior se împart în vene profunde şi vene

superficiale, în raport cu situaţia lor deasupra sau dedesubtul fasciei
superficiale.
VENELE PROFUNDE, însoţesc arterele. Ele sunt în număr de două pentru
fiecare arteră şi au acelaşi nume cu artera corespunzătoare. Numai artera
axilară este însoţită de o singură venă.
VENELE SUPERFICIALE, reprezintă sistemul venos principal al membrului
superior.
La nivelul degetelor şi mâinii, venele superficiale sunt foarte dezvoltate pe faţa
dorsală, în timp ce pe faţa palmară sunt reprezentate printr-o reţea de mici
venule, care vor forma arcul venos palmar superficial. Reţeaua venoasă
superficială a feţei palmare a mâinii se varsă în reţeaua venoasă dorsală.
Reţeaua venoasă dorsală a mâinii se formează prin unirea venelor
metacarpiene ce continuă arcada venoasă digitală.
Reţeaua venoasă dorsală superficială a policelui numită vena cefalică a
policelui se anastomozează cu porţiunea laterală a reţelei venoase dorsale a
mâinii şi formează vena cefalică a antebraţului sau vena radială superficială.
Reţeaua venoasă dorsală superficială a degetului mic formează vena
salvatelă a degetului mic ce se anastomozează cu porţiunea medială a reţelei
venoase dorsale a mânii formând vena bazilică a antebraţului sau vena ulnară
superficială.
Din porţiunea mijlocie a reţelei venoase dorsale a mâinii se formează
vena mediană a antebraţului .
Vena mediană a antebraţului urcă pe faţa anterioară a antebraţului şi la
nivelul fosei cubitale se împarte în două ramuri: vena mediană bazilică şi vena
mediană cefalică.
Vena bazilică urcă pe partea medială a feţei anterioare a antebraţului şi
se anastomozează cu vena mediană bazilică.
Vena cefalică se anastomozează cu vena mediană cefalică.
Venele bazilică, mediană bazilică, mediană cefalică şi cefalică formează
împreună la nivelul fosei cubitale, aşa numitul "M" venos al fosei cubitale sau
"M"-ul venos al lui POIRIER.
Vena bazilică urcă de-a lungul marginii mediale a braţului traversează fascia
brahială la nivelul mijlocului braţului, devine profundă şi se varsă în una din cele
două vene brahiale.
Vena cefalică urcă pe marginea laterală a braţului, traversează fascia
brahială la nivelul şanţului delto-pectoral, urcă în acest şanţ şi se varsă în vena
axilară.

LIMFATICELE MEMBRULUI SUPERIOR

Membrul superior prezintă două reţele limfatice: una superficială şi alta

profundă. Fiecare reţea este formată din vase limfatice şi noduli limfatici.
Limfaticele superficiale îşi au originea în tegumentele membrului
superior, prin reţele fine situate la nivelul mâinii, antebraţului şi braţului.
Din reţeaua limfatică dorsală a mâinii se formează la nivelul antebraţului trei
grupe colectoare formate de vasele limfatice superficiale care vor însoţi venele
superficiale.
1. Limfaticele din grupul medial, ataşate vene bazilice, merg la nodulii
supracondilieni mediali.
2. Limfaticele din grupul lateral, ataşate venei cefalice, merg la nodulii
subclaviculari.
3. Limfaticele din grupul median, ataşate venei mediane, merg l;a nodulii
din grupul brahial.

Nodulii limfatici superficiali, sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice

superficiale, fiind reprezentaţi de nodulii limfatici cubitali sau supracondilieni
mediali şi nodulii şanţului delto-pectoral.
Nodulii ulnari sunt situati deasupra epicomdilului medial, de-a lungul venei
bazilice. Vasele eferente vor merge la nodulii axilari
Nodulii şanţului delto-pectoral sunt inconstanti; vasele eferente vor merge la
nodulii subclaviculari.
Vasele limfatice profunde sunt ataşate vaselor sanguine profunde. Ele
încep la nivelul arcurilor palmare şi urcă la antebraţ împreună cu vasele radiale,
ulnare şi interosoase anterioară şi posterioară. Aceste trunchiuri limfatice urcă
până la nivelul fosei cubitale, unde contribuie la formarea canalelor limfatice
care vor însoţi vasele brahiale, iar acestea se termină în grupul brahial al
nodulilor axilari.

Nodulii limfatici profunzi

1. Nodulii sateliţi arterelor membrului superior (inconstanti) situaţi de-a
lungul arterei brahiale, arterelor radială şi ulnară, merg la nodulii axilari.
2. Nodulii limfatici axilari (15-35) adună limfa din cele două reţele
limfatice, superficială şi profundă. Sunt 5 grupe: subscapular, pectoral, lateral,
central şi apical. Ei constituie un veritabil colector spre care converg vasele
limfatice ale membrului superior, ale pereţilor toracici şi ale pereţilor
abdominali supraombilicali.
Nodulii limfatici subscapulari, situati pe peretele posterior al axilei,
primeste limfaticele superficiale ale jumatatii inferioare a cefei şi a părţii
superioare a spatelui, fata poisterioara a umarului. Vasele limfatice merg
nodulii grupului central.
Nodulii limfatici pectorali (toracic lateral) primesc limfaticele din partea
antero-laterală a toracelui, portiunea supraombilicală a peretelui abdominal,
glanda mamară. Vasele eferente merg la grupul central.
Nodulii limfatici laterali (grupul brahial) primeste vasele limfatice
superficiale si profunde ale membrului superior cu exceptia vaselor satelite
venei cefalice. Vasele eferente se termina in nodulii centrali si in cei
subclaviculari.
Nodulii limfaticicentrali sau intermediari sunt situati in portiunea
mijlocie a axilei. Primesc limfa de la cele trei grupe nodulare descrise anterior.
Nodulii limfatici apicali (grupul subclavicular) 5-12, sunt situati în vârful
axilei imediat sub claviculă. Primesc vase eferente de la grupul central si de la
celelaltae grupe axilare. Primesc sin vsle superficiale ce vin cu vena cefalică.
Vasele eferente se reunesc in 1- 3 trunchiuri care pătrund în fosa
subclaviculară si se varsă în marea venă limfatică la dreapta şi în ductul toracic
la stânga.