Sunteți pe pagina 1din 10

ANGVSTIA, 6, 2001, Istorie, pag.

159-167

FUNDAŢIA VIRGIL CIOFLEC


instituţie de cultură românească la Cluj

"Fac această danie Universităţii din Cluj cu transforme trecătoarea ofrandă în nemuri­
un ceas mai'nainte fiindcă mai presus de orice toarele-i flori"6•
vreau să procur o bucurie timpurie tineretului Semne evidente ale prieteniei care îi lega,
universitar. Am convingerea că realizările plas­ sunt şi cele două portrete pe care i le-a făcut
tice ale artiştilor noştri vor contribui la culti­ Luchian soţiei lui Cioflec', un profll în anul
varea spiritului de conciliaţiune între neamuri, 1907 (sau 1905)8 şi portretul cu şal pe umeri în
atât de necesar în împrejurările politice actuale anul 19089•
ale Ardealului. " Lui Nicolae Grigorescu şi lui Ştefan Luchian
le-a dedicat Virgil Cioflec şi strădania de a scrie
Acestea sunt cuvintele cu care se încheia şi publica câte o monografie-album10• L-a preo­
actul prin care Virgil Cioflec propunea consti­ cupat mulţi ani descoperirea detaliilor vieţii şi
tuirea 11nei fundaţii culturale, din averea şi înţelegerea artei celor doi pictori, despre care a
colecţiile sale, formate din picturi şi sculpturi, publicat o suită de articole şi cronici. Acestea,
ale unor valoroşi creatori români1• împreună cu textele din cele două albume, au
Este o dovadă a deosebitului său altruism, constituit şi constituie o sursă bogată de infor­
care îl făcea capabil să renunţe nu numai la maţii, de care nu se pot lipsi cei care studiază
colecţia sa de artă, dar şi la întreaga avere, pen­ pictura românească din jurul anului 190011 •
tru a asigura o perfectă funcţionare a unei insti­
tuţii de cultură la Cluj, în inima Transilvaniei. Timp de mulţi ani, desigur cu multe eforturi
şi cheltuieli, Virgil Cioflec a strâns o colecţie de
Virgil Cioflec moştenise de la tatăl său moşia opere de artă, al cărei conţinut bogat îl putem
Mârşa, din comuna cu acelaşi nume, aflată în aprecia din lista păstrată la Biblioteca
judeţul Vlaşca. Moşia, pe care o administra cu Academiei Române 12• Cel mai mare număr de
grijă, îi asigura un venit suficient pentru a-i pânze şi desene sunt cele ale lui Grigorescu şi
putea satisface pasiunile pe care le avea - Luchian. Lor le-a alăturat şi alţi pictori şi gra­
colecţionarea de opere de artă, susţinerea cul­ vori de primă mărime: Iosif Iser13, Rodica
turii româneşti şi călătoriile. Maniu14, Teodor Pallady15, Gabriel Popescu16,
Departe de a fi doar un simplu strângător şi Carnii Ressu17, Nicolae Tonitza18 şi Nicolae
depozitar de tablouri şi de sculpturi, el a avut şi Vermont19, precum şi două valoroase sculpturi
ambiţia de a face critică de artă. A scris şi a ale lui Dimitrie Paciurea2n.
publicat numeroase articole în revistele de spe­ În vara anului 1929, atunci când el avea
cialitate. Această activitate, care a durat timp numai 54 de ani, s-a hotărât să facă gestul altru­
de câteva decenii, 1-a apropiat de lumea artis­ ist de a pune la dispoziţia publicului întrega sa
tică a vremii. colecţie de artă. Forma pe care a ales-o a fost
A apreciat îndeosebi pe cei doi mari pictori de a înfiinţa o fundaţie în folosul şi cu ajutorul
români contemporani lui: Nicolae Grigorescu2 Universităţii din Cluj.
şi Ştefan Luchian3• De cel de al doilea, pe care A redactat o ciornă a actului de înfiinţare a
1-a cunoscut în vara lui 1902, la Govora\ 1-a Fundaţiei, formulată până la cele mai mici
legat şi o relaţie de prietenie, confirmată şi de amănunte, în măsură să ne dezvăluie modul în
corespondenţa lor, păstrată în fondurile care gândise, el singur Ia început, sub­
Bibliotecii Academiei Române. Nu se poate venţionarea şi funcţionarea acestei instituţii de
afirma că el ar fi fost descoperitorul valorii pic­ cultură.
torului Ştefan Lucian, totuşi poate fi socotit Se oferea si'\ prede a Universităţii întrega sa
unul dintre cei care a reuşit să-I facă cunoscut colecţie. Universitatea urma să amenajezc, pc
şi apreciat de critica şi de puhlicul amator de chdluiala sa, una sau mai multe săli pentru
pictu ră
. expu nere a permanentă a picturilor şi sculp-
Yic;tQr lifLimiu' î�i amintuu: "Parc'a vlid pc turilor, pentfll îneermt Îl\ cl âd; rea lnsli!utului
taniira şi gratioasa doamnă Cioflcc, cu hraţclc de Antichitâti Clasice. El îşi rezerva doar drep­
încărc;J i e ducându-se la Luchian, care unna să tul de a da indicaţiile necesare privind modul

1 59

www.cimec.ro / www.mncr.ro
0ANA LUCIA DIMITRIU

de expunere, un drept care era mai mult c) acordarea de subvenţii, în ţară sau străină­
însuşirea unei obligaţii suplimentare. tate, unor artişti români (literaţi, pictori, sculp­
Deschiderea pentru public trebuia să aibă tori, arhitecţi, muzicieni) care au dat o aprecia­
loc cu ocazia serbărilor aniversare, care se bilă dovadă de aptitudini artistice, precum şi
pregăteau pentru luna februarie 1930, când se cercetătorilor ştiinţifici, profesori sau absol­
împlineau zece ani de la inaugurarea festivă a venţi ai universităţilor din Cluj;
Universităţii româneşti din Cluf1• Expoziţia d) publicarea de opere ştiinţifice, lucrate la
trebuia să rămână, în continuare, deschisă pub­ Universitatea din Cluj, cu preferinţă relative Ia
licului vizitator, căpătând astfel caracterul unei limba, literatura, folclorul, etnografia, istoria şi
pinacoteci permanente. geografia română;
Virgil Cioflec a apelat la trei foarte buni pic­ e) înzestrarea catedrelor Universitare şi a
tori, Carnii Ressu, Ioan Al. Steriadi22 şi N. N. instituţiilor dependente de ele.
Tonitza şi la prietenul său, profesorul universi­ Pe cei mai apropiaţi dintre prietenii săi arde­
tar Emil Panaitescu23, pentru a fi evaluată val­ leni, profesorii de la Universitatea din Cluj
oarea bănească a colecţiei. Sextil Puşcariu,25 Emil Racoviţă,26 George
Dacă adunăm sumele la care au fost evalu­ Vâlsan,21 Theodor Capidan:!ll şi Emil Panaitescu,
ate operele de artă, aşa cum sunt arătate pe îi ruga să accepte să facă parte din comisia care
lista anexată, vom constata că ele reprezintă trebuia să coordoneze activitatea Fundaţiei,
aproape 7.500.000 lei24• Cu toate acestea, el men­ după moartea sa şi a soţiei sale. Din comisie
ţionează numai suma de 3.000.000 Iei, care ar urma să mai facă parte încă doi profesori aleşi
reprezenta echivalentul colecţiei. Universitatea din partea Senatului Universitar. Comisia tre­
din Cluj urma să depună suma până la sfârşitul buia să-şi stabilească un regulament de
anului 1929, la Banca ,,Albina ", sucursala Cluj. funcţionare şi să hotărască asupra modului de
La aceasta Virgil Cioflec se angaja să adauge: întrebuinţare a venitului Fundaţiei Virgil
- suma ce o va realiza din vânzarea casei sale Ciojlec.
din calea Dorobanţilor no 81 în Bucureşti, cu
tot aranjamentul ei interior; Cu siguranţă că Virgil Cioflec, pe măsură ce
- hârtiile de valoare specificate într-o listă lucra Ia redactarea ofertei privind înfiinţarea şi
purtând no 2, care însă nu s-a păstrat între organizarea Fundaţiei, se consulta cu prietenii
actele depuse Ia Biblioteca Academiei Române; săi cei mai apropiaţi. Ne dăm seama că unul
- moşia sa din judeţul Vlaşca, pe care o dintre aceştia era profesorul Sextil Puşcariu29•
dăruia Universităţii din Cluj. La 17 iunie 1929, el i-a scris din Bucureşti o
Acestea toate împreună, adică întrega lui scrisoare, în care îi spunea, referitor la
avere, se constituiau ca bunuri ale Fundaţiei Fundaţie: "0 singură condiţie. Venitul la fondul
Virgil Ciojlec. Până la moartea sa şi a sotiei sale, de 3.000.000 lei, echivalentul evaluării
modul de folosire al veniturilor ce rezultau din colecţiei, pe care Universitatea era dispusă să-I
bunurile donate, urma să fie hotărât de ei. depună pe numele meu, cu drept de uzufruct
După moartea lor, venitul acesta ar fi intrat în cât timp voi trăi, să servească Ia noi achiziţiuni
proprietatea Universităţii. pentru completarea şi îmbogăţirea acestei
Virgil Cioflec stabilea prin actul de donaţie prime colecţii, ca, treptat, numărul restrâns de
scopurile prioritare, pe care cu drept cuvânt le pânze de azi, cu vremea să devină pinacotecă.
putem numi ambiţioase, pentru care trebuia să [ ...] Voesc ca din venitul fondului Virgil Ciojlec,
se folosească sumele de bani aduse de moşie şi cât timp trăiesc, aceste pânze să fie cumpărate
rezultate din dobânzile bancare. Acestea erau de mine"30•
astfel formulate: Intenţia lui Virgil Cioflec nu rămăsese neob­
a) întreţinerea în stare bună a colecţiei de servată. La 24 iunic 1 929, G. T. Kiri le an u31 îi
tablouri dăruită de el Universităţii; scria că aflase dintr-un articol al lui Sextil
b) procurarea de col ecţii şi bibl ioteci întregi, Puşcariu "despre marele şi prea frumosul dar
GiU; fi; }1\lO în V�[!Zare mai ales cu ocazia morţii ce-l faci naţiei, hărăzindu-i cu mâ n ă l argă
proprietarilor l or, uacă acestea sun t într-adevăr neasemănata comoară a du na tă o vi aţă fntrcagft
"
utile pentm îmbogăţirea colecţiilor şi bibliote­ cu atâta uragoste şi pricepere . Urmau propri­
cil or univers i ta re . ile aprecieri ale l u i Kirileanu: "Este cel mai
O cotă-p arte urma să formeze un mic fon d , înălţător gest pe care-I face un fiu al Ard ea lulu i
de întrebuinţat atunci când s-ar ivi prilejurile in anul serbărilor Unirii. Î n nişte timpuri tul­
unor asemenea cumpărări avantajoase; buri şi întunccatc, ca acelea pe care ni-i dat să

1 60

www.cimec.ro / www.mncr.ro
Fundaţia Virgil Ciojlec - instituţie de cultură românească la Cluj

le trăim32, când mai toţi cei de sus sunt stăpâniţi Emil Racoviţă a semnat actul, menţionând
de o neţăsioasă lăcomie şi de un egoism bolnav, că o face în baza autorizaţiei primite prin Înal­
gestul d-tale vine ca un balsam înviorător. tul Decret Regal Nr. 752/1930. El mulţumeşte
Numai generaţiile viitoare vor putea preţui donatorului şi dă asigurarea că vor fi respectate
după cuviinţă acest rar prinos adus pe altarul întocmai condiţiile puse de acesta.
culturii artistice a neamului românesc"33• Pinacoteca Vugil Cioflec a fost pusă la dis­
Între G. T. Kirileanu şi Virgil Cioflec exista o poziţie publicului în anul 1930, atunci când era
frumoasă prietenie. Kirileanu îi scria lui 1. E. sărbătorită înfiinţarea Universităţii din Cluj. La
Torouţiu34, la 30 martie 1948, despre faptul că a acea dată, era prima şi singura pinacotecă
aflat cu durere: "despre moartea bunului şi românească, nu numai în Cluj, ci în întregul
vechiului meu prieten Virgil Cioflec, care avea ArdeaP9, cum sublinia profesorul Ştefan
scrisori de la poetul St. O. Iosif, de când îl aju­ Bezdechi40• Operele de artă au fost expuse în
tase să se ducă în Franţa, şi de la alţi literaţi trei încăperi aflate la ultimul etaj al clădirii
români"35• Institutului de Studii Clasice, aflat pe strada
Drumul de la iniţiativă şi ofertă până la con­ general Gherescu, nr. 2. Aşezarea lor a fost
stituirea fundaţiei nu a fost lipsit de asperităţi. făcută de pictorul clujean Catul Bogdan41• A
Aflăm, din cele scrise de Emil Panaitescu, că fost tipărit un catalog al operelor expuse, în
Emil Racoviţă, pe atunci rectorul Universităţii cuvântul de introducere Emil Panaitescu
din Cluj, a fost silit, la un moment dat, "să-şi arătând: "Cu pricepere, cu un rar simţ, verificat
prezinte demisia, numai pentru ca să se ajungă în mod strălucit cu trecerea anilor şi cu cea mai
la desăvârşirea lucrului"36• sinceră şi discretă iubire a adunat din tinereţe
Din menţiunea făcută la finele listei rezultă în casa lui tablourile cele mai frumoase ale
că, la data de 14 noiembrie 1929, un delegat al reprezentanţilor prin care sufletul românesc
lui Virgil Cioflec a predat, la Cluj, profesorului vorbeşte ochilor"42•
Constantin Daicoviciu37 cele 78 de piese ale Când, în anul 1933, era tipărit un catalog
colecţiei de artă. ilustrat, de data aceasta având şi caracterul
Cu toate acestea, abia la 26 iunie 1930, a fost unui ghid critic, cu textul scris de Virgil 1.
semnat de Virgil Cioflec, ca donator, şi de Dr. Vătăşianu43, colecţia se îmbogăţise prin noi
Emil G. Racoviţă, rectorul Universităţii, ca achiziţii şi prin donaţii ale lui Anastase Simu44
primitor al donaţiei, Actul de Donaţie­ (8 tablouri şi desene), Ministerului Cultelor şi
Acceptarelll. Fără a mai putea şti care este cauza Artelor (2 stampe) şi Ministerului de Interne (1
care a dus la anularea unora dintre intenţiile lui tablou). Fondul de exponate ajunsese acum la
Virgil Cioflec, constatăm că au fost menţinute 125 picturi şi desene, 2 stampe şi 3 sculpturi
numai câteva dintre cele formulate iniţial de el. (busturi).
Actul stabileşte: Rezultă că, din 1930 până în 1933, din
- Colecţia va purta numele Fundaţia Virgil dobânzile capitalului, Virgil Cioflec achiz­
Cioflec. Se va întocmi un regulament privind itionase încă 40 de picturi şi desene precum şi o
organizarea colecţiei. sculptură.
- Universitatea va depune spre fructificare
suma de 3.000.000 lei, cu care se vor achiziţiona La câteva zile după moartea lui Virgil
efecte de Stat. Cioflec, Victor Eftimiu scria câteva frumoase
- Dobânzile acestui capital vor servi exclusiv cuvinte în ziarul Adevărul. El nu uita să
pentru noi achiziţii, în vederea completării şi amintească: "Virgil Cioflec a adunat numeroşi
îmbogăţirii acestei Pinacoteci. Luchieni, pe care împreună cu tablourile altor
- Virgil Cioflec va avea, el singur, dreptul de pictori de seamă, i-a dăruit de mult oraşului
a alege şi procura, din dobânzi, noile opere Cluj. Modest, discret, acest om care deşi bogat,
pentru completarea colecţiei. n-avea o avere extraordinară, a fost un prieten
- După moartea lui Virgil Cioflec, noile al artiştilor. El a trimis pe cheltuiala lui la Paris
achiziţii vor fi făcute conform hotărârii unei pe St. O. Iosif prin 190545 şi a ajutat, deasemeni,
comisii formate din rectorul Universităţii, alţi scriitori şi pictori. Cu Virgil Cioflec dispare
directorul Muzeului, un critic cu reputaţie, un un suflet de elită, un ul din puţinii bogătaşi care
pictor şi u n sculptor. şi-au justificat printr-un prinos adus colecti­
- St: vor cumpă ra lucrări importante ale pic- vităţii o fericită tre�r� )?rin Yii&,i"..,
torilor şi sculptorilor români cu reputaţie con­ Care vor fi fost avatarurile colecţiei în anii
sacraLă. care au urmat, pe timpul ocupaţiei maghiare, a

161

www.cimec.ro / www.mncr.ro
0ANA LUCIA D IMITRIU

războiului şi a anilor comunismului, rămâne a tar, era bacalaureat şi că avea calitatea de stu­
se cerceta•7• AI fi de analizat, pentru viitor, dent. Avea atunci domiciliul la Bucureşti, pe
dacă trebuie pusă problema, de factură morală, calea Victoriei nr. 98, iar părinţii locuiau pe
a reconstituirii şi revenirii ei la Universitatea strada Neptun nr. 2.
clujeană, spre respectarea voinţei celui care i-a Confirmarea faptului că tatăl lui Virgil
fost donatorul, omul de inimă Virgil Cioflec. Cioflec, Neculai Cioflec, moşierul de la Mârşa,
*
judeţul Teleorman, era originar din Aipătac/
La fel cu mulţi alţi oameni de cultură Aiaci o avem din menţiunea că a contribuit, în
români, Virgil Cioflec a dat dovada unei mari vara anului 1879, la construirea unei biserici în
modestii. Aceasta a făcut să rămână prea puţine satul natal. Venise la Aipătac, unde se aflau
informaţii asupra vieţii şi personalităţii sale. mai mulţi membri ai familiei Cioflec; ei au
Spre deosebire de cunoaşterea operii liter­ răspuns cu toţii iniţiativei învăţătorului şi fol­
are şi a celei de critic de artă, care pot fi cunos­ cloristului Dimitrie Cioflec, marcând " astfel
cute prin consultarea bibliotecilor, aflarea unor recunoştinţa către locul unde au văzut mai întâi
detalii biografice impune cercetări minuţioase lumina zilei"49• Se vede că Virgil Cioflec a
ale arhivelor. urmat exemplul tatălui său în dorinţa şi obi­
Pornind de Ia data naşterii, pe care Mihai ceiul folosirii unei părţi din veniturile pe care le
Straje, în Dicţionarnl de pseudonime, o dă, ca avea pentru scopuri dedicate dezvoltării senti­
nesigură, în anul 1876, şi până la confuziile mentelor religioase şi culturii româneşti.
privind data morţii, cu greu se pot confirma Data morţii lui Virgil Cioflec şi alte infor­
documentat, sau măcar deduce chiar şi cele mai maţii legate de aceasta le aflăm din certificatul
importante date ale biografiei sale. eliberat la 15 martie 1948 de societatea
"
In arhiva Bibliotecii Academiei Române, se " Cenuşa din Bucureşti. Astfel, se confirmă că
găsesc totuşi câteva acte referitoare la viaţa lui a decedat la Bucureşti, în locuinţa de pe strada
Virgil Cioflec. Astfel, din livretul militar aflăm Brezoianu nr. 29, la 1 1 martie 1948. A fost
că s-a născut în comuna Gherăseni, plasa incinerat la Crematoriu) societăţii " Cenuşa",
Câmpu, judeţul Buzău, la 8 septembrie 1874. urna fiind încredinţată familiei pentru a fi
Părinţii săi au fost soţii Neculai şi Zoe Cioflec48• depusă la cimitirul din comuna Mârşa, judeţul
Tot din livretul militar aflăm că la data de Vlaşca, urmare cererii soţiei sale, Zenovia
1 octombrie 1893, când a intrat în serviciul miii- Cioflec.

Bibliografie

PETRE BARBULESCU şi I ONEL CLoŞCA, Repere de cronologie G. T. KiRILEANU, Corespondenţă, Ediţie îngrijită de Mircea
internaţională, 1914- 1945, Bucureşti, Editura Ştiinţifică Handoca, Bucureşti, Editura Minerva, 1977
şi Enciclopedică, 1982 IoAN LAcAruşu, Personalităţi din Covasna, Cluj-Napoca,
Mnw BORDEIANU şi PETRU VLADCOVSCHI, Învăţământu/ Editura Carpatica, 1 998
românesc în date, laşi, Junimea, 1979 GEORGE 0PRESCU, N. Grigorescu, Bucureşti, Editura
VIRGIL CIOFLEC, Grigorescu, album, Bucureşti, Cultura Minerva, 1961
Naţională, 1925 ANDREI 0TETEA şi colectiv, Istoria Lumii in Date,
VIRGIL CIOFLEC, Luchian, album, Bucureşti, Cultura Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1969
Naţională, 1924 Universitatea "Regele Ferdinand" din Ouj, Institutul de
VASILE DRAGUT, Luchian, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1963 Studii Clasice, Pinacoteca .. V. Cioflec'; Cluj, Cartea
CONSI'ANTIN C. GIURESCU şi colectiv, Istoria României în Românească, 1933
date, Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1972 Universitatea Regele Ferdinand 1, Fundaţiunea Virgil
IONEL JIANU şi PETRU COMARNESCU, Ştefan Luchian, Ciojlec, Cluj, Cartea Românească, 1930
Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă,
1956

162

www.cimec.ro / www.mncr.ro
Fundaţia Virgil Cioflec - instituţie de cultură românească la Cluj

ANEXA
LISTA OPERELOR DE ARTA DONATE DE VIRGIL CIOFLEC
UNIVERSITAŢII DIN CLUJ
Act estimativ
(BAR, Arhiva personală Virgil Cioflec, III Varia 15)

Nicolae Grigorescu 15. Portretul doamnei Zizi Cioflec 200. 000 lei
1. Sfintii Împăraţi 70.000 lei 16. Culme la Mănăstirea Brebu 300.000 lei
2. Portretul pictorului 80.000 lei 17. Zarzavat/pastel 200.000 lei
3. Fecior boieresc 200.000 lei 18. Natură moartă 150.000 lei
4. Thrci prizonieri 200.000 lei 19. Rabin/cărbune şi penită 50.000 lei
5. Ţigani cu urs 150.000 lei
6. Căţelul pictorului 200.000 lei Nicolae Vermont
7. Capete - studiu 150.000 lei Mănăstirea Nămăeşti 40.000 lei
8. Râpă pe valea Prahovei 80.000 lei
9. Capete de cal 60.000 lei Teodor Pallady
10. Peisaj de toamnă 150.000 lei Nud 60.000 1ei
1 1. Vitre 40.000 lei
12. Dimineata la munte 80.000 lei Carnii Ressu
13. Casa teslarului 150.000 lei 1. Moară la Dârste 50.000 lei
14. Livadă înflorită 100.000 lei 2. Conac la Poduri 70.000 lei
15. Pe valea Buzăului 150.000 lei 3. Pe uliţă 30.000 lei
16. Luminiş 60.000 lei 4. La Galati pe Dunăre 50.000 lei
17. Peisaj de primăvară 60.000 lei
18. Claie de fân 150.000 lei Iosif Iser
19. Peisaj la Posada 200.000 lei 1 . Dansatoare obosită/guaşă 60.000 lei
20. Car cu boi 200.000 lei 2. Ţăran/desen tuş 20.000 lei
21. Ulcică cu flori de munte 120.000 lei 3. Ţărance/desen tuş 30.000 lei
22. Opt desene de Grigorescu 200.000 lei 4. Sorcova/pastel 5.000 lei
23. Capete de evrei galitieni - sepia 40.000 lei
24. Un evreu galitian şi, pe verso Nicolae Tonltza
Convalescentă - acuarele 40.000 lei 1. Nud 40.000 lei
2. Interior 80.000 lei
Ştefan Luchian 3. Torso 80.000 lei
1 . Un zugrav - 4. Negustorul de rahat 80.000 lei
Portretul pictorului (1907) 300.000 lei
2. Brădct-peisaj 150.000 lei Rodica Maniu
3. Spre cimitir-peisaj/pastel 150.000 lei În Bretania/aquarelă 20.000 lei
4. Peisaj - la Brebu 250.000 lei
5. Peisaj la Moineşti-Bacău 150.000 lei Gabriel Popescu
6. Sălciile - peisaj 100.000 lei 1. Şase panouri/studii de desen 60.000 lei
7. Gălbenele 100.000 lei 2. Un desen/cărbune 60.000 lei
8. Tufănică 250.000 lei 3. Melle Suzanne/desen 40.000 lei
9. Vâzdoage/pastel 150.000 lei 4. Regele CaroVstampă 1.000 lei
1 O. Oală cu tufănele 150.000 lei 5. Falguiere/stampă 10.000 lei
1 1 . Buchet de tufănele 200.000 lei
12. Liliac şi garoafe 150.000 lei Dimitrie Paciurea
13. Garoafe 200.000 lei 1. Portetul pictorului Luchian/bronz 200.000 1ei
14. Crizanteme/pastel 80.000 lei 2. Beethoven - cap de expresie/bronz 200.000 lei

Bucureşti, 1 Noiembrie 1929

ss Virgil Cioflec ss Carnii Ressu ss Em. Panaitescu


ss Ioan Al. Steriadi ss N. N. Tonitza

Subsemnatul, delegat al domnului Virgil Cioflec, am predat în bună stare Dlui Dr. C. Daicoviciu, administrator al
Institutului de Studii Clasice din Cluj următoarele tablouri şi busturi: Total 78 bucăţi
Cluj, 14 XI 1929

1 63

www.cimec.ro / www.mncr.ro
OANA LUClA DIMITRIU

164

www.cimec.ro / www.mncr.ro
Fundaţia Virgil Ciojlec - instituţie de cultură românească la Cluj

Bucătărie călugtirească

Autoportret

www.cimec.ro / www.mncr.ro
0ANA LUCIA DIMITRIU

Note

1. BAR, Arhiva personală Virgil Cioflec, III Varia 15 23. EM IL PANAITESCU (18 februarie 1885, Cudalbi, jud.
2. NICOlAE GRIGORESCU (15 mai 1838, Pitaru, jud. Covurlui - 20 februarie 1958, Roma) istoric, arheolog,
Dâmboviţa - 21 iulie 1907, Câmpina, jud. Prahova) unul conferenţiar de istorie antică la Universitatea din Cluj,
dintre cei mai importanţi pictori români moderni, mem­ director al Institutului de Studii Oasice din Ouj, mem­
bru de onoare al Academiei Române. bru şi director al Şcolii române din Roma.
3. ŞTEFAN LuCH!AN ( 1 februarie 1868, Ştefăneşti, jud. 24. Desigur că la cursul din vara anului 1929
Botoşani - 28 iunie 1916, Bucureşti) alături de Nicolae 25. SEXTIL PuşCARJu (4 ianuarie 1877, Braşov - 5 mai 1948,
Grigorescu şi de Ion Andreescu, unul dintre marii Bran) lingvist şi fJ.lolog, profesor de limba şi literatura
maeştri ai picturii româneşti moderne. română la Universitatea din Cernăuţi şi din Cluj, mem­
4. I ONEL JIANU şi PETRu CoMARNFScu, Ştefan Luchian, p. 52 bru al Academiei Române.
5. Victor Eftimiu (24 ianuarie 1889, Boboştiţa, Albania - 27 26. EM IL RACOVITA (15 noiembrie 1868, laşi - 19 noiembrie
noiembrie 1972, Bucureşti) scriitor, dramaturg, director 1947, Cluj) biolog, întemeietor al biospeologiei ca
al Tetrului Naţional din Bucureşti, director al Teatrului ştiinţă, profesor de biologie la Universitatea din Cluj,
Naţional şi al Operei din Cluj, membru al Academiei membru al Academiei Române.
Române. 27. GEORGE VÂLSAN (21 ianuarie 1885 - Bucureşti, 6
6. VICTOR ErnMIU, Boema de altă dată, în ziarul Adevărul, august 1935 - Camen Sylva, jud. Constanţa) geograf,
30 martie 1948 profesor de geografie fizică la Universităţile din laşi,
7. Ambele portrete se aflau în 1956 la Muzeul de Artă din Cluj şi Bucureşti, membru al Academiei Române.
Ouj 28. THEODOR CAPIDAN (15 aprilie 1879, Prilep, Macedonia
8. IONEL ]IANU ŞI PETRu COMARNESCU , op. cit., p.l84 - 1 septembrie 1953, Bucureşti) lingvist, profesor de
9. Ibidem, p. 187 lingvistică la Universitatea din Ouj, profesor de filolo­
10. Albumele: Ştefan Luchian, Cultura Naţională, 1924 şi gie comparată a limbilor clasice la Universitatea din
Nicolae Grigorescu, Cultura Naţională, 1925 Bucureşti, membru al Academiei Române.
Il. Articolele cele mai importante pe care le-a scris VIRGIL 29. Universitatea Regele Ferdinand 1, Furulaţiunea Virgil
CJOFLEC despre Ştefan Luchian au fost: Luehian Cioflec, p. 1: Virgil Cioflec ,,A pus la cale darul cu pri­
(Semănătorul, 29 septembrie 1902); La pictorul Luchian etenul său din tinereţe Sextil Puşcariu"
(Luceafărul, 1 martie 1905); Casa goală (Viaţa Literară, 30. Ibidem, pp. 3-4
4 noiembrie 1907); În Grozăveşti (Viaţa Literară, 18 31. G. T. ( GHEORGHE TEODORESCU-) KlRILEANU (13 mar­
noiembrie 1907); Mcycarea artistică (Viaţa Literară, 6 tie 1872, Holda, jud. Suceava - 13 noiembrie 1960,
ianuarie 1908); Vorbele unui pictor (Calendarul Piatra Neamţ) folclorist, bibliotecar al Casei Regale,
Minervei, 1910) membru titular onorific al Academiei Române.
12. Anexa 32. Referitor la vremurile "tulburi Şi întunecate ", aşa cum
13. Iosif Iser (1881, Bucureşti - 25 aprilie 1958, Bucureşti) le caracterizează G. T. Kirileanu, putem enumera câte­
pictor, grafician, cronicar artistic, membru al Academiei va dintre evenimentele interne şi internationale care au
Române. marcat anii 1927-1929: moartea Regelui Ferdinand şi,
14. RODICA MAN1u ( 1 1 martie 1890, Bucureşti - 14 mai Regele Mihai fiind minor, instaurarea la conducerea
1958, Bucureşti) pictor, acuarelist României a unei regenţe cu o prestaţie destul de mo­
15. TEODOR PALlADY ( 1 1 aprilie 1871, laşi - 16 august destă, grevele tipografilor (august-septembrie 1927),
1956, Bucureşti) pictor greva de la Lemaitre (ianuarie-februarie 1929),
16. GABRIEL POPESCU (8 aprilie 1866, Vulcana-Pandelea, dezordinele de la Timişoara, legate de Congresul
jud. Dâmboviţa - 15 aprilie 1937) gravor, profesor de Sindicatelor Unitare (aprilie 1929), lovitura de stat a
gravură la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti. regelui Alexandru al Iugoslaviei şi instaurarea regimu­
17. CAMIL RESSu (28 ianuarie 1 880, Galaţi, jud. Covurlui - lui de dictatură (ianuarie 1929), declanşarea colec­
1 aprilie 1962, Bucureşti) pictor, profesor la Academia tivizării compacte în U. R. S. S. (iulie 1929), greva de la
de Belle-Arte din Bucureşti, membru al Academiei Lupeni (august 1929), marele crah al Bursei din New
Române. York şi începutul marei crize economice mondiale
18. NICOlAE N. TONITZ.A (13 aprilie 1886, Bârlad, jud. (octombrie 1929, în România criza se prefigura din
Tutova - 27 februarie 1940, Bucureşti) pictor, cronicar 1928), creşterea exprimării de către Germania a tendin­
artistic, profesor la Academia de Belle-Arte din laşi ţelor de a prelua dominaţia în Europa centrală (1928).
19. NICOlAE VERMONT (10 octombrie 1866, Bacău - 14 33. G. T. KlRilE.ANU, Corespondenţă, pp. 54-55
iunie 1932) pictor, acuarelist, gravor. 34. luE E. TOROlJllU (17 iunie 1888, Solca, Suceava - 23
20. Dimitrie Paciurea (1 noiembrie 1873, Bucureşti - 14 noiembrie 1953, Bucureşti) publicist, critic, istoric literar,
iulie 1932, Bucureşti) sculptor, şef al şcolii româneşti folclorist, membru corespondent al Academiei Române.
impresioniste, profesor la Academia de Belle-Arte din 35. lbi.tkm, p. 286
Bucureşti. 36. Universitatea Regele Ferdinand 1, Fundaţiunea Virgil
21. MIHAI BORDEIANU şi PETRU VLADCOVSCHI , fnvăţămân­ Cioflec, p. 2
tu/ românesc in date, p. 328. În fapt, Universitatea din 37. CONSTANTIN DAICOVICIU (1 martie 1898, Căvăran, jud.
Quj a fost pre lu at ă de autori tllţil e româneşti la 1 2 ma r­ Severin - 27 mai 1973, Ouj) istoric, arheolog, profesor
tie 19 19, dupii ce profesorii fostei universitliti au rc:fu7.llL de antichităţi clasice şi national e şi de epigrafie la
să depună jurâmântul. U n ive rsitatea din Cluj, dircctor-adminislralor al
22. IOAN ALEXANDRU STEKIAIJI (29 octom bri e 1880, Institutului de Studii Clasice al Un ive rs i tăţii, membru al
Hucurc�ti - 2.'1 noiembrie 1956, Bucureşti) pictor, grofi­ Academiei Române..
cian, profesor de pictură la Şcoala de Bcllc-Arte din 3!!. Ad. No. 3036/929/30/Rect. Univ. cf. U nivers itatea
Bucureşti, director al Muzeului "Arnan" şi al Muzeului Rcg�;le Fcrdinand 1, Fundariunea VirBil Cioflec, pp. 5-6.
"Kalinc.lcru .. din Bucureşti, membru tituhtr t1nu1 ific al 39. Un ivc.-itntea "Rcg�;l�; Fc rd i n an d 1" din Cluj,
Academiei Române. Pinacoteca V. Ciotlcc, p. 4

166

www.cimec.ro / www.mncr.ro
Fundaţia Virgil Cioflec - instituţie de cultură românească la Cluj

40. ŞTEFAN BEZDECHI (24 aprilie 1888, Ploieşti - 25 martie octombrie 1899 Viena, iar primăvara şi vara lui 1901 Ie­
1958, Cluj) filolog, profesor de limba şi literatura greacă a petrecut în Bavaria, la Miinchen şi Neuburg.
la Universitatea din Cluj, membru corespondent al 46. VICTOR EFTIMIU, Boema de altă dată, în ziarul
Academiei Române. Adevărul, 30 martie 1948.
41. CAruL BOGDAN (25 ianuarie 1897, Colmar, Franţa - 47. GEORGE 0PRESCU, În anul 1961, confirmă că la Muzeul
1978) pictor, profesor la Şcoala de Belle Arte din Ouj, de Artă din Cluj, se găseau trei tablouri ale lui Nicolae
la Institutul Ion Andreescu din Cluj şi la Institutul Grigorescu: Vechilul (de fapt, numele pânzei este
Nicolae Grigorescu din Bucureşti Fecior boieresc), Turci prizonieri şi Peisaj la Posada. La
42. Universitatea Regele Ferdinand 1, Fundaţiunea Vugil acestea se adaugă peste 12 desene, printre care trebuie
Cioflec, p. 1 să fi fost şi cele din donaţia iniţială a lui Virgil Cioflec
43. VIRGIL 1. VATĂŞIANU, (21 martie 1902, Sibiu - 14 noiem­ (N. Grigorescu, pp. 125, 220, 278 etc.); Ionel Jianu şi
brie 1993, Cluj-Napoca) istoric de artă, doctor în istoria Petru Comamescu, în 1956, enumeră 18 dintre cele 19
artei al Universităţii din Viena, profesor de istoria pânze ale lui Ştefan Luchian, din colecţia donată de
artelor la Universitatea din Cluj, secretar al Şcolii Virgil Cioflec (op. cit. pp. 183-199). La rândul său
Române din Roma, membru al Academiei Române. Vasile Drăguţ, arată că în 1963 aici erau: Un zugrav ­
44. ANASTASE SIMU (25 martie 1854, Brăila - 28 februarie Portretul pictorului (1 907), Spre cimitir - peisaj/pastel,
1935, Bucureşti) magistrat, om politic, important colec­ Privelişte de la Brebu-sălcii, După ploaie (Moineşti),
ţionar de artă, a dăruit statului român casa şi întreaga sa Bucătărie călugărească la mănăstirea Brebu şi Sălciile
colectie de artă, devenită, sub numele "Muzeul Simu", de la Chiajna (op. cit. p. 77).
una dintre cele mai importante colecţie de artă din 48. Numele de familie este înregistrat în livret sub forma
Bucureşti şi din ţară, membru de onoare al Academiei "
"Ceoflec . Prenumele, la rândul său, este trecut
Române. "
"Vrrgiliu . Vom păstra însă forma Virgil Cioflec, cu care
45. VICTOR EFilMIU se înşeală în privinta datei. St. O. Iosif a preferat-o şi care este cea confirmată de paşaportul,
a stat la Paris, pe cheltuiala lui Virgil Cioflec, din aflat în aceeaşi arhivă.
noiembrie 1899 până în octombrie 1901. În cadrul 49. IOAN LAcAruşu, Personalităţi din Covasna, p. 44
aceleiaşi călătorii, subventionat de Cioflec, a vizitat in

Abstract

Virgil Cioflec foundation, romanian cultural institution at Cluj

Virgil Cioflec inherits the Marsa estate (in the Vlasca District) from his father. The estate, which he managed carefully, provi­
ded revenue, which was enough to satisfy his hobbies - collecting an works, supponing the Romanian cu/ture and travelling.
Farfrom being a mere co/lector and guardian ofpaintings and sculptures, he also had the ambition to be an an critic. He wrote
and published numerous anic/es in the specialized magazines. This activity, which lasted for some decades, brought him c/oser to
the anistic world of the times.
He panicularly appreciated the two great Romanian painters who were his contemporarU!s: N. Grigorescu and St. LuchiaiL
For manyyears and, ofcourse with a great deal of effon and money, V. Cioflec assembled a collection of an works, whose rich
contents we can appreciate from the list kept in the library of the Romanian Academy.
In the summer of 1929, when he was 54 years o/d, he decided to make the altruist gesture ofputting his entire an collection on
public disp/ay . He chose to stan a foundation for the benefit and wiJh the help ofthe University from Cluj.
Few days after V. Cioflec's death, Victor Eftimiu wrote some beautiful words in the ''Adevaruf'. He didn't forget to remind the
readers that: " Virgil Cioflec collected many paintings by Luchian, Which he donated to Cluj, a /ong time ago, together with pain­
tings by otherfamous painters.
This modest and discreet man, in spite of his being rich, didn't ha ve such a fabu/ous wealth, was a friend of the anists. In 1905,
he sent St. O. Iosif to Paris at his expenses and also helped many writers and painters. With V. Cioflec disappears a noble sou� one
of the few rich peop/e who justified a happyjoumey through life by the tribute brought to the community.

Oana Lucia Dimitriu


Bibliograf la Biblioteca Academiei Române
Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125
Tel. 01/6503043

167

www.cimec.ro / www.mncr.ro
www.cimec.ro / www.mncr.ro