SINTAXA = studiază părțile de propoziție=funcțiile sintactice
Funcțiile sintactice sunt: - principale: subiect, predicat
- secundare: atribut, complement, nume predicativ
Părți de Definiție
propoziție (ce arată)
I. Subiectul Partea principală de
propoziție despre care se
(prescurtat S) vorbește, se spune ceva
cu ajutorul predicatului
și care face acțiunea
verbului.
Arată:
-arată cine face acțiunea
-arată cine suportă
acțiunea
-arată cui i se dă o însușire
prin numele predicativ
-arată despre cine se
vorbește în propoziție
II. Predicatul Partea principală de
propoziție care spune
(prescurtat P) ceva despre subiect, care
arată ce face, cine este,
ce este sau cum este
subiectul.
Arată:
-ce face subiectul
-cine este subiectul
-ce este subiectul
-cum este subiectul
III. Numele Partea secundară de
predicativ propoziție care determină
un verb copulativ și arată
(prescurtat caracteristicile
NP) subiectului.
Arată:
-caracteristicile
subiectului
-identificarea subiectului
Clasificare (feluri) Exemple Întrebări Explicații
(cum se
identifică)
1.simplu=exprimat printr-o singură parte de 1.El scrie repede. Pop Maria citește. Zece ►Cine? Se exprimă prin:
vorbire este un număr. Aceștia desenează. ►Ce? -substantiv – în caz
2.multiplu=exprimat prin mai multe părți de 2.El și ea scriu. Tu și Maria citiți. Dan, NOMINATIV !!!!!
Paul și Ion stau. (cu sensul (Perele sunt coapte.)
vorbire legate între ele
3.exprimat=care apare în propoziție 3.Stelele au răsărit. (apare scris în de cine?) -pronume – în caz N
propoziție) ►Despre (Voi plecați acasă.)
4.neexprimat=care nu apare în propoziție și îl 4. Mergeau la școală. (ei/ele nu apare-este cine se -numeral – în caz N
găsim noi neexprimat) (Al treilea desenează.)
vorbește în
5.inexprimabil=când propoziția nu poate avea 5.Plouă și tună. (nu are deloc subiect, că -orice cuvânt substantivizat
nu știm cine face acțiunea de a propoziție? prin conversiune – în caz N
subiect
6.subînțeles=când îl putem găsi, subînțelege ploua/tuna.) (Binele învinge răul.)
noi printr-un pronume de pers. a III-a 6.Scrie frumos. (el/ea – la pers. a III-a) -verb la moduri nepersonale,
7.inclus=este cuprins în forma verbului prin 7.Învățăm o poezie. (noi – la persoana I) nepredicative – nu are caz
pronume de pers. I și II Mergeți acolo. (voi – pers. a II-a) (De învățat nu e greu.)
-interjecție – nu are caz
(Cip-cirip! se auzea acolo.)
1.predicatul verbal (PV) =arată ce face 1.Dana merge în parc. Alin doarme. ►Ce face Se exprimă prin:
subiectul George stă. subiectul? -verb predicativ – nu au caz
2.predicatul nominal (PN) (Tata mănâncă mere.)
2.El este Ionuț. Paula a ajuns medic. Voi (PV) -locuțiune verbală (expresie)
=arată cine, ce sau cum este subiectul, deci îi
atribuie subiectului o caracteristică veți deveni liceeni. Copilul este harnic. (El s-a dat de-a dura= s-a
Este format din: verb copulativ +nume ►Cine rostogolit)
predicativ Vb. copulative au sensul de: 1.a fi=a este? -adverb predicativ
reprezenta, a deveni sau alte sensuri (NU (Desigur că vine=te asigur
Verbe copulative sunt opt: ►Cum
1.A FI, 2.A DEVENI, 3.A AJUNGE, 4.A a exista, a se afla, a costa, a proveni); 2.a că vine)
deveni =întotdeauna copulativ; 3.a este? -interjecție predicativă
IEȘI, 5.A SE FACE, 6.A RĂMÂNE, 7.A
ajunge=a deveni; 4. a ieși=a deveni; 5. a ►Ce este (Pasărea zbrrr! pe-o creangă
PĂREA, 8.A ÎNSEMNA
(+ 9.a reprezenta; 10.a constitui și altele- se face=a deveni; 6. a rămâne=a nu se subiectul? =zburase pe-o creangă)
după unii lingviști !!!!!) schimba; 7.a părea=când arată aparența; (PN)
8.a însemna=a reprezenta.
1.simplu=exprimat printr-o singură parte de 1.Ea este cuminte. (un cuvânt) ►determină Se exprimă prin:
vorbire un vb copulativ -substantiv, -adjectiv,
2.multiplu=exprimat prin mai multe părți de 2.Ea este cuminte, harnică și bună. (mai (din cele 8 -pronume, -numeral, -verb la
vorbire legate între ele multe cuvinte) copulative) moduri nepersonale,
►Cine, ce, -adverb, -interjecție
cum este/
devine/
ajunge?
IV. Atributul Partea secundară de
propoziție care determină
(prescurtat A) un substantiv sau
înlocuitor al acestuia
(pronume sau numeral)
și arată caracteristicile
substantivului.
Arată:
-caracteristicile
substantivului
-determină un substantiv
sau înlocuitor
V. Comple- Partea secundară de
mentul propoziție care determină
un verb, adjectiv, adverb
(prescurtat C) sau interjecție și arată
caracteristicile acțiunii
verbului sau însușirii.
Arată:
-caracteristicile acțiunii
verbului
-caracteristicile însușirii
-locul, timpul, modul,
cauza, scopul, condiția,
instrumentul etc.
Felul atributului se face în funcție de partea 1.ASG-Cartea copilului este îngrijită. ►determină Se exprimă prin:
de vorbire prin care se exprimă. ASP-Cartea de la (prep.) copil e albă. un substantiv-toate părțile de vorbire, în
1.substantival=exprimat prin substantiv ASA-Ionuț, copilul meu, e harnic. (rar înlocuitor
afară de elementele de
▬genitival (Atr. subst. genit.=ASG) ASD-Am mers la înmânarea de medalii al subst. = legătură (articol, prepoziție,
▬prepozițional (Atr. subst. prep.=ASP) unor copii. (cui?) pron., num.) conjuncție)
▬apozițional (Atr. subst. apoz.=ASA) 2.APG-Cărțile lui/ei/lor/,dumnealui, alor -toate părțile de vorbire,
▬fără prepoziție (Atr. subst. datival/ mei, acestora, tuturor/ sunt noi. ►Care? chiar dacă sunt obișnuite sau
acuzațional/ nominatival/ vocatival=ASD, APP-Cărțile de la el/de la dumneata, de la ►Ce fel de? formate prin conversiune
ASAc, ASN, ASV)-foarte rare ai mei, de la aceștia, de la niciunul, de la
alții/ sunt noi. ►Cât/ câtă/ Ex:Casa vecinului (subst.)
2.pronominal=exprimat prin pronume
▬genitival (Atr. pron. genit.=APG) APA-Părinții, ei/dumnealor/înșiși, ai câți/ câte? Casa dumnealor (pronume)
▬prepozițional (Atr. pron .prep.=APP) voștri, aceștia, toți, niciunul/ citesc. ►Al Casa a șaptea (numeral)
▬apozițional (Atr. pron. apoz.=APA) APD-Îi văd ochii-și verzi. (dativ posesiv) câtelea/ a Casa frumoasă (adjectiv)
▬fără prepoziție în dativ/ datival/ dativul 3.Atr. adj.-Elevul harnic învață. Zece foi Casa de locuit (verb)
câta?
posesiv (Atr. pron. datival=APD) am aici. Cartea mea este veche. Casa de aici (adverb)
3.adjectival=exprimat prin adjectiv (Atr. adj.) 4.Atr. vb.-Datoria de a învăța e mare. ►Al/ a/ ai/ Sunetul miau! (interj.)
4.verbal=exprimat prin verb (Atr. vb.) Problema de rezolvat e grea. Mașina de ale/ alor
5.adverbial=exprimat prin adverb (Atr. adv.) cusut e pregătită. cui? (caz G)
6.interjecțional=exprimat prin interjecție (Atr. 5.Atr. adv.-Copilul de acolo e fratele meu.
interj.) 6.Atr. interj.-Strigătul bravo! se auzea pe
stadion.
Felul complementului se face după întrebări, A1.CD- Am cumpărat caietele. Îl văd iar ►determină Se exprimă prin:
după cuvântul de care depinde și după ceea pe copil în parcul nou. (Doar în caz Ac) un verb (rar -toate părțile de vorbire, în
ce exprimă (înțelesul său). 2.CI- Mă cert cu copilul. (Caz Ac) Îi spun adjectiv, afară de elementele de
A. Complemente necircumstanțiale copilului (Caz D) un lucru nou. adverb, interj.) legătură (articol, prepoziție,
1.Complementul direct (CD) 3.C de Ag- Este ajutat de către copil. ►pe cine, ce ? conjuncție)
2.Complementul indirect(CI) B1.CCL- Merg acolo, la copilul meu. (CD) -toate părțile de vorbire,
3.Complementul de agent(C de Ag) 2.CCT- Pornim mâine, în zori. ►prepoziție + chiar dacă sunt obișnuite sau
B. Complemente circumstanțiale 3.CCM- El merge încet, ca mine, cu grijă. cine, ce? =caz formate prin conversiune
1.Complement circumstanțial de loc (CCL) 4.CCCz- S-a udat din cauza ploii. Ac și cui? =caz
2. Complement circumstanțial de timp (CCT) 5.CCS-Ele au mers după cumpărături. D (CI) Ex:El scrie cu pixul (subst.)
3. Complement circumstanțial de mod (CCM) 6.CC Cond.-Sună în caz de nevoie. Vei ►de către El scrie ca mine (pron.)
4. Complement circumstanțial de cauză (CCCz) reuși doar învățând. cine? (C de Ag) Îl cunosc de mic (adj.)
5. Complement circumstanțial de scop (CCS) 7.CC Conces.-În ciuda supărării tale, el a ►unde? (CCL) Eu am luat zece (num.)
6. Complement circumstanțial condițional plecat. ►când? (CCT) Am terminat de scris (vb.)
(CC Cond.) 8.CC Consec.-Insistă până la disperare. ►cum? (CCM) Ion merge repede (adverb)
7. Complement circumstanțial concesiv 9.CC Instr.-Scrie cu pixul. Aprinde cu un ►din ce Eu am auzit trosc! (interj.)
(CC Conces.) chibrit. Repară cu o șurubelniță. cauză? (CCCz)
8. Complement circumstanțial consecutiv 10.Vine împreună cu noi (sociativ). ►cu ce scop,
(CC Consec.) Vino în locul fetei (opozițional) motiv (CCS)
9. Complement circumstanțial instrumental Pe lângă flori, ia și un măr. (cumulativ) ►cu ce
(CC Instr.) Nu știu nimic apropo de ele (de relație). condiție?, în
10. Complement circumstanțial sociativ/ Nimeni nu învață, în afara lui Alin (de ciuda cărui
opozițional/ cumulativ/ de relație/ de excepție. excepție). fapt?, care e
urmarea? etc.