Sunteți pe pagina 1din 68

CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !

Ghidul învăţătorului
pentru
elevii de clasa a III-a

Acest material face parte din proiectul educaţional „Creează-ţi Mediul!”

iniţiat şi finanţat de

derulat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi implementat de Fundaţia CONCEPT

www.societatedurabila.ro

1
2
CREEAZĂ-ŢI MEDIUL !
Ghidul învăţătorului
pentru
elevii de clasa a III-a

Autori:
Carmen Manuela Cazan
Rodica Cherciu
Mihai Manda

Consultanţi de specialitate:
Mediu:
Oana Dicu
Mihaela-Codruţa Nedelcu
Comunicare:
Luminiţa Oprea

3
Redactori:
Oana Mateescu

Lector şi corectură:
Anda Moldovan

Concept grafic şi DTP:


Carmen Biriş
Marius Zarafu

Editor:
Fundaţia CONCEPT

Bucureşti 2006

4
Recomandări din partea autorilor,

Stimaţi colegi,

Ghidul metodologic pe care vi-l oferim ca suport la acest opţional vizează imaginea de ansamblu
(prin tematica unităţilor de învăţare), precum şi detaliile semnificative, punându-vă la dispoziţie elementele
de bază ale strategiilor didactice, indicând resursele educaţionale şi formele/ instrumentele de evaluare.
În elaborarea acestui material s-a urmărit centrarea învăţământului pe elev. De aceea, vă
recomandăm:
- utilizarea unor metode didactice noi, alternative, aparţinând gândirii critice;
- fiecare elev să-şi alcătuiască un portofoliu personal care să cuprindă informaţiile noi, aplicaţiile
practice, îndemnurile din rubrica ROLUL TĂU!, precum şi desenele (ilustraţiile) pentru datele din
CALENDARUL ECOLOGISTULUI ;
- în fiecare clasă să fie organizată o expoziţie permanentă cu cele mai bune lucrări ale elevilor, în
concordanţă cu fiecare unitate de învăţare;
- utilizarea în cadrul fiecărui demers didactic a dicţionarului.
Vă mulţumim că aţi acceptat sugestiile noastre şi vă dorim mult succes în activitatea
dumneavoastră!

AUTORII

Dragi cititori,

Ce poate fi mai frumos decât să ai în jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai important decât să
trăieşti într-o societate care protejează natura şi resursele ei?
Am ales să susţinem realizarea şi publicarea unui manual de mediu deoarece protecţia mediului a fost,
încă de când am început activitatea noastră în România, una din priorităţile noastre. Însă protecţia mediului
nu trebuie să fie doar preocuparea unei companii, ci a fiecăruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei
sunt pe zi ce trece tot mai puţine, astfel încât se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un
comportament responsabil din partea noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari.
În calitate de membru al comunităţilor în care activează, Holcim îşi asumă o responsabilitate activă şi,
în consecinţă, derulează numeroase programe în beneficiul acestor comunităţi. Implicarea noastră în viaţa
comunităţii are diferite forme. Printre acestea se numără: cursuri de instruire, măsuri de protecţie pentru toţi
angajaţii şi colaboratorii noştri, proiecte comunitare etc.
Dacă te bazezi pe putere, performanţă şi pasiune, comunitatea în mijlocul căreia trăieşti are doar de
câştigat. Oamenii din toate colţurile lumii au înţeles necesitatea adoptării unui comportament responsabil
faţă de natură. Dar, după cum spuneam, ocrotirea mediului nu este doar o problemă individuală, ci una
colectivă şi necesită sprijin reciproc. De aici şi expresia „Gândeşte global - Acţionează local!”
Vă invităm, în paginile care urmează, să găsiţi pasiunea pentru a proteja natura. Veţi vedea cât de uşor este!

HOLCIM ROMÂNIA

5
6
ARGUMENT

Realităţile zilelor noastre arată că trăim plante şi animale, iar omul este confruntat,
în perioada celor mai mari descoperiri şi la rândul său, cu diferite maladii cauzate de
transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi a poluare, fenomen ce cuprinde astăzi toate
celor mai complexe şi, uneori, cu nebănuite ţările şi continentele. Aceste efecte negative
efecte asupra vieţii. sunt din ce în ce mai accelerate. În ultimul
De fapt, problema raportului dintre om şi deceniu, intervenţiile civilizaţiei au provocat
mediul ambiant nu este nouă. Ea a apărut mediului natural pagube mai mari decât în
odată cu cele dintâi colectivităţi omeneşti, ultimul mileniu.
căci omul, cu inteligenţa şi spiritul creator Protecţia mediului înconjurător a apărut ca
care îl definesc, nu s-a mulţumit cu natura aşa problemă a omenirii numai în zilele noastre,
cum era ea, ci a pornit, cu curaj şi tenacitate, respectiv atunci când omul a cucerit întreg
la transformarea ei potrivit nevoilor sale. spaţiul Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile
Specia umană a domesticit animalele şi a naturale şi resursele de energie au fost afec-
adăugat peisajului natural privelişti noi: văi tate în aşa mare măsură, încât se întrevede
roditoare, oaze de verdeaţă, noi soiuri de epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele
plante de cultură. condiţii esenţiale existenţei umane, ca apa şi
Până aici, echilibrul natural nu a avut de aerul, dau semne de otrăvire. Se deduce astfel
suferit, decât, poate, pe arii foarte restrânse, posibilitatea ca viitorul omenirii să fie pus sub
care nu afectau ansamblul. semnul întrebării, dacă bineînţeles nu se iau
măsuri energice de protecţie a planetei.
Problemele au devenit acute odată cu
revoluţia industrială şi, mai cu seamă, cu Omul a înţeles că face şi el parte din natură,
noua revoluţie tehnico-ştiinţifică. Ştiinţa şi că Terra şi resursele ei sunt limitate, că
tehnica modernă, sporind nemăsurat puterea această planetă funcţionează ca un sistem şi
omului, au ridicat, în medie, nivelul de viaţă că dereglările produse într-un loc pot avea
de pretutindeni. Civilizaţia industrială şi repercursiuni pentru un întreg circuit, inclusiv
progresul material au afectat însă factorii pentru om. Omenirea nu poate renunţa însă la
de mediu şi au dus la înrăutăţirea condiţiilor dezvoltarea economică şi socială. Căile pentru
mediului natural. Sub impactul dezvoltării sporirea calităţii vieţii şi menţinerea unei bune
economice au fost poluate, mai mult sau mai calităţi a mediului înconjurător sunt utilizarea
puţin grav, solul, apa şi aerul; au dispărut sau resurselor acestuia în aşa fel încât să se poată
sunt pe cale de dispariţie multe specii de regenera şi conserva în permanenţă.

7
Primele iniţiative de ocrotire a mediului agenţiile regionale şi teritoriale de protecţie
au apărut acum aproximativ 200 ani, din a mediului.
necesitatea salvării unor specii pe cale de Sistemul legislativ naţional pe linie de
dispariţie. Cu timpul, motivele care au impus mediu include acte normative care prevăd
ocrotirea naturii s-au diversificat. combinarea gestionării raţionale a resurselor
Începând din 1970, au apărut semne clare naturale cu prevenirea şi controlul poluării,
de îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului stimulând prevenirea sau limitarea efectelor
de ozon, încălzirea globală, ploile acide, degradării mediului cauzate de poluare.
poluarea apelor, a aerului şi a solului. Oamenii Sunt astfel reglementate toate activităţile
au început să înţeleagă necesitatea adoptării umane importante care au impact asupra
unui comportament responsabil faţă de ambientului, în scopul asigurării unui mediu
natură. Însă responsabilitatea omului pentru înconjurător sănătos.
ocrotirea mediului înconjurător este atât Legea Protecţiei Mediului (Codul
individuală, dar mai ales colectivă: protecţia Mediului) este cel mai important
naturii angajează colaborare şi sprijin act normativ, care creează cadrul de
reciproc pe plan local, judeţean, naţional şi, reglementare pentru protejarea calităţii
mai ales, internaţional. factorilor de mediu (apă, aer, sol) şi conser-
Construind fabrici şi uzine, dezvoltând varea biodiversităţii. La baza documentelor
oraşele şi transporturile, defrişând pădurile legislative de mediu din România stau
pentru a folosi lemnul şi a mări suprafeţele principii precum:
agricole, aruncând nepăsător în apă şi în aer • dezvoltarea durabilă
cantităţi mari de deşeuri poluante, omul a • prevenirea şi controlul integrat al poluării
stricat echilibrul natural existent în mediul • poluatorul plăteşte
înconjurător, aşa încât uneori şi-a pus în • producătorul răspunde etc.
pericol însăşi viaţa. Organizaţii nonguvernamentale au luat
În asemenea situaţie, fiinţa umană s-a văzut fiinţă la nivel local, naţional şi internaţional,
nevoită să ia atitudine pentru înlăturarea pentru combaterea poluării în întreaga
răului pe care l-a produs şi să treacă urgent la lume. Există peste 50.000 de organizaţii la
luarea unor măsuri pentru protecţia mediului nivel internaţional şi aproximativ 150 în ţara
înconjurător, pentru menţinerea în natură a noastră.
unui echilibru normal între toţi factorii care Un demers modern şi voluntar pentru
compun mediul. demonstrarea preocupării de a respecta
Pentru ca Pământul să rămână o planetă legislaţia de mediu, de a preveni poluarea
vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu şi de a asigura continua îmbunătăţire a
legile naturii. performanţelor în domeniul mediului
Autoritatea centrală de protecţie a mediului constă în dezvoltarea şi certificarea la
în România o reprezintă Ministerul Mediului nivelul agenţilor economici a unui sistem de
şi Gospodăririi Apelor, care coordonează disciplinare a problemelor de mediu (sistem

8
de management de mediu), în conformitate • abilităţi participative şi de colaborare;
cu prevederile standardului internaţional: • abilităţi productive şi creative, ca bază
SR EN ISO 14001:1997. Sistemul respectiv a atitudinilor pro-ecologice definite în
prevede identificarea principalelor probleme termeni de implicare efectivă.
de mediu şi a căilor de rezolvare a acestora, Acest program se centrează pe dezvoltarea
alcătuirea unei structuri organizatorice, de tridimensională a personalităţii elevilor:
comunicare şi de documentare necesare cognitivă, afectivă şi participativă, propu-
ţinerii sub control a problemelor depistate, nând următoarele seturi de competenţe:
apoi verificarea şi analizarea rezultatelor • competenţe cognitive: cunoştinţe despre
obţinute în scopul unei situaţii din ce în ce mediul înconjurător, poluare, forme de
mai bune în raport cu mediul. poluare, poluatori, protecţia mediului
Scopul programului „Creează-ţi mediul!” înconjurător etc;
este: responsabilizarea elevilor şi, impli- • competenţe afective: aderenţa şi susţi-
cit, a părinţilor şi a întregii comunităţi nerea principiilor promovate de programul
locale, în vederea protejării mediului „Creează-ţi mediul !”;
înconjurător. Competenţele create de • competenţe participative: implicarea
acest program vizează ştiinţa, dorinţa şi şi susţinerea nemijlocită a ideilor şi
atitudinea manifestă de a proteja viaţa! principiilor ecologiste, manifestarea unor
Programul „Creează-ţi mediul!” propune for- atitudini civice.
marea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază şi
specifice, ca:
• abilitităţi informative şi de relaţionare;
• abilităţi comunicative multiple;
• abilităţi argumentative şi critice;

OBIECTIVE CADRU:

1. Observarea, descrierea şi relaţionarea


factorilor de mediu cu mediile de viaţă;
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/
investigare a realităţii în scopul cunoaşterii
relaţiilor de cauzalitate dintre diferite
procese din natură şi activităţile umane;
3. Dezvoltarea unui comportament de
respect şi protejare faţă de mediu.

9
10
Clasa a 3-a
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Observarea, descrierea şi relaţionarea factorilor de mediu cu mediile de viaţă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să identifice caracteristici comune ale - observarea şi descrierea factorilor de mediu,


vieţuitoarelor, - identificarea caracteristicilor unor factori de mediu,
- observarea şi descrierea unor vieţuitoare,
- stabilirea unor caracteristici comune ale vieţuitoarelor,

1.2. să descrie caracteristici ale diferitelor - observarea şi descrierea mediilor de viaţă,


medii de viaţă, - alcătuirea unor portofolii cu informaţii referitoare la medii de viaţă,

1.3. să investigheze efectele unor - identificarea şi exemplificarea relaţiilor de cauzalitate dintre


fenomene din natură asupra vieţuitoare şi mediul înconjurător,
vieţuitoarelor. - completarea fişelor de observaţii,
- alcătuirea unor portofolii cu informaţii despre vieţuitoare,
- jocuri de rol, dramatizări.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare a realităţii în scopul cunoaşterii


relaţiilor de cauzalitate dintre diferite procese din natură şi activităţile umane

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:

2.1. să facă deosebirea între mediul natural - observarea şi identificarea unor intervenţii ale omului în mediul
şi cel antropic, înconjurător,
- observarea şi descrierea unor situaţii privind efectele intervenţiei
omului în mediul natural,
- colectarea de informaţii, din surse diferite, referitoare la mediul
natural şi mediul antropic din zonă,
- realizarea unor colecţii de materiale naturale / prelucrate.

11
2.2. să realizeze corelaţii între factorii de - observarea şi înregistrarea unor schimbări din mediul înconjurător
mediu şi vieţuitoare. datorate factorilor de mediu,
- recunoaşterea unor relaţii între factorii de mediu şi vieţuitoare,
- observarea dirijată a unor adaptări ale vieţuitoarelor la mediile de
viaţă,
- compararea diferitelor adaptări ale vieţuitoarelor la mediile de
viaţă specifice.

3. Dezvoltarea unui comportament de respect şi protejare faţă de mediu

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a III-a, elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele activităţi:

3.1. să identifice modalităţile de poluare a - colectarea de informaţii privind poluarea (surse, tipuri),
mediul înconjurător, - completarea unor fişe de observaţie,

3.2. să precizeze efectele poluării mediului - observarea şi înregistrarea unor informaţii despre poluarea în
înconjurător asupra vieţuitoarelor, zonă,
- identificarea unor soluţii pentru poluarea din zonă,

3.3. să se implice în acţiuni de protejare a - amenajarea/ îngrijirea colţului viu al clasei,


mediului înconjurător, specifice vârstei. - stabilirea unor reguli de conduită faţă de mediul înconjurător,
- ilustrarea unor date importante din calendarul activităţilor
ecologice,
- organizarea unor concursuri de afişe sau materiale publicitare
pentru a face cunoscute efectele poluării în zonă,
- crearea şi interpretarea unor scenete, dramatizări.

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Mediul înconjurător şi protejarea lui Vieţuitoarele (plantele, animalele, omul)

1. Mediul natural/ mediul antropic; 1. Observarea asemănărilor/deosebirilor din-


2. Factori de mediu: lumina, căldura, apa, tre vieţuitoare;
aerul, solul; 2. Influenţa factorilor de mediu asupra
3. Protejarea mediului. vieţuitoarelor;
3. Adaptări ale vieţuitoarelor la factorii de
mediu.

12
PLANIFICAREA ORELOR

1. Lecţie introductivă 2 ore

2. Mediul înconjurător 23 ore


2.1. Mediile de viaţă 2 ore
2.2. Factorii de mediu:
- Lumina şi căldura 2 ore
- Apa 2 ore
- Aerul 2 ore
- Solul şi subsolul 2 ore
- Evaluare 2 ore
2.3. Lumea vie:
- Plante 2 ore
- Animale 5 ore
- Omul 2 ore
- Evaluare 2 ore

3. Protecţia mediului înconjurător 8 ore


- Poluarea şi tipurile de poluare 2 ore
- Deşeurile şi reciclarea lor 2 ore
- Măsuri de protecţie a mediului înconjurător 2 ore
- Ghidul ecologistului 1 oră
- Evaluare 1 oră

Lecţii la dispoziţia învăţătorului/profesorului 1/2 ore

13
Marte

Terra Jupiter

Venus

Mercur
Courtesy NASA/JPL-Caltech

14
Neptun

Uranus

CUM S-A NĂSCUT PĂMÂNTUL?

Istoria planetei noastre face parte din


Saturn
istoria Universului. Planeta Terra este una
din cele opt planete cunoscute ale sistemului
nostru solar.
Studiile cercetătorilor au arătat că acum
4,7 miliarde de ani, Terra nu exista. Exista doar
un nor uriaş de praf şi gaze care se învârtea
în jurul Soarelui. Acel nor s-a împărţit în mai
mulţi nori mai mici, fiecare devenind, în timp,
una din planetele de astăzi.
La începuturi, Terra arăta cu totul altfel,
decât o cunoaştem noi astăzi. Nu existau
plante, animale, ape, munţi, dealuri, câmpii.
Era doar o planetă care se învârtea în jurul
Soarelui, alături de celelalte planete: Mercur,
Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus,
Neptun.
După câteva milioane de ani, pe Terra
a început să plouă, apărând primul
ocean PANTHALASA, care înconjura primul
continent, PANGEEA. Acel continent s-a
rupt în două blocuri de uscat: LAURASIA şi
GONDWANA. Aceste două vechi continente
sunt bunicile continentelor de astăzi: ASIA,
AMERICA DE NORD ŞI DE SUD, EUROPA,
AUSTRALIA, ANTARCTICA.

Lecţie introductivă
numărul de ore: 2 ore
Aceste continenete sunt separate de către
oceanele: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic sau
Îngheţat.

15
Acum în lume:

• primul om lansat în spaţiu a fost rusul Iuri Alekseevici


Gagarin, pe 12 aprilie 1961, timp de 108 minute;
• căţeluşa Laika a fost prima fiinţă vie care a călătorit în
spaţiul cosmic, în jurul Pământului, în noiembrie 1957;
• primul om care a afirmat că Pământul este rotund a fost
Aristotel (384-322 î.Ch.);
• Nicolaus Copernic este primul care a afirmat că Pământul
Nicolaus Copernic se roteşte în jurul Soarelui. Teoria lui a fost susţinută, mai
târziu, de Galileo Galilei;
• cei mai mari navigatori şi descoperitori de „noi pământuri” au
fost: Marco Polo, Magellan, Bartolomeo Diaz, Cristofor Columb;
• legendele lumii povestesc despre două continente
dispărute: Atlantida şi Pacifida. Aceste continente au dispărut
într-un timp foarte scurt, o zi şi o noapte, din cauza unei
erupţii vulcanice care a declanşat cutremure puternice;
• Terra mai este denumită şi Planeta Albastră, pentru că,
văzută din spaţiu, are culoarea albastră.

Niña, corabia lui


Cristofor Columb

Galileo Galilei

16

Cristofor Columb
Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Desenarea sau construirea cu ajutorul unor
baloane a sistemului nostru solar.

2. Activitate pe echipe: Desenarea pe baloane a continentelor actuale


de pe Terra şi oceanele ei.

3. Realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor.

4. Realizarea unor rebusuri care să aibă cuvintele-cheie denumiri ale


planetelor din sistemul nostru solar.

5. Alcătuirea unui portofoliu cu legende care explică denumirea


planetelor.

Se prezintă noul conţinut al opţionalului şi obiectivele urmărite.

17
Mediul înconjurător
numărul de ore: 23 ore

MEDIILE DE VIAŢĂ
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Brainstorming – ce idei, cuvinte, grupuri de cuvinte se pot asocia
cu sintagma „mediu înconjurător” .
Cuvinte asociate: apa, aerul, solul, subsolul, animale, plante, oameni
etc.
2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat :
Prin mediu înconjurător sau mediu ambiant se înţelege ansamblul
de elemente şi fenomene naturale şi artificiale de la exteriorul Terrei,
care condiţionează viaţa în general şi pe cea a omului în special.
Sensul dat acestei noţiuni în cadrul Uniunii Europene este cel al unui
ansamblu de elemente, care în complexitatea relaţiilor lor, constituie
cadrul, mijlocul şi condiţiile de viaţă ale omului.
O altă definiţie o găsim în Legea Protecţiei Mediului, în care mediul
înconjurător este ansamblul de condiţii şi elemente ale Terrei: apa,
aerul, solul şi subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile
organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în
interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv
valorile materiale şi spirituale.
Pe an ce trece, starea mediului înconjurător este tot mai îngrijorătoare:
au apărut găuri în stratul de ozon, au dispărut de pe Terra mai multe
specii de plante şi animale, au scăzut suprafeţele împădurite, s-a extins
deşertul etc.
3. Brainstorming – ce idei, cuvinte, grupuri de cuvinte se pot asocia
cu sintagma „medii de viaţă” .
Cuvinte asociate: apa, aerul, solul, subsolul, animale, plante, oameni
etc.

18
4. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat :
Rolul tău!
Mediile de viaţă sunt locurile unde trăiesc
vieţuitoarele. Acestea pot fi: terestru, aerian,
• Respectă mediile de viaţă ale celor-
lalte vieţuitoare de pe Terra!
acvatic, subpământean. Planeta noastră este
singura planetă din sistemul nostru solar pe • Acest lucru va contribui la sănătatea
care se găseşte viaţă. Acest lucru este datorat planetei noastre!
factorilor de mediu care se găsesc aici: solul şi • Ajută planeta să lupte împotriva
subsolul, lumina şi căldura, apa, aerul. poluării! Interesează-te care sunt pro-
Factorii de mediu influenţează viaţa vieţu- blemele mediului din zona ta!
itoarelor, dar şi vieţuitoarele influenţează
mediul înconjurător.

B. EVALUARE:
portofolii, desene;
analiza produselor activităţii elevilor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE:
dicţionar;
reviste;
enciclopedii.

Acum în lume:

• 1 mp de muşchi care acoperă solul pădurilor


reţine după o ploaie puternică 1 kg de apă;
• tăierea unui brad durează 1 minut, dar
creşterea unui puiet, pentru a ajunge la
maturitate, durează 60 de ani;
• baobabul din Africa este arborele care
trăieşte cel mai mult, atingând 5-6 mii de ani;
• furnicile sunt adaptate pentru a se feri de
ploaie. Atunci când simt că se apropie ploaia,
ele îşi încetează activitatea exterioară, se retrag
în furnicar şi blochează toate intrările.

19
Zile importante
5
iunie
Ziua 23
Mediului septembrie
Ziua Mondială 29
a Curăţeniei decembrie
Ziua
Biodiversităţii

Aplicaţii
1. Alcătuirea unor portofolii diferite pentru mediile de viaţă.
Completarea lor cu informaţii despre mediile de viaţă, plante şi
animale, activitatea omului.

2. Alegerea unui mediu de viaţă şi prezentarea acestuia.

3. Ilustrarea mediului de viaţă ales cu ajutorul unor desene pe care


să le prezinte colegilor.

20
Factorii de mediu
LUMINA ŞI CĂLDURA
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: • 22 iunie este ziua în care Soarele se poate


1. Brainstorming – Elevii vor întocmi o listă vedea pe cer, cu cea mai lungă durată din
cu ceea ce ştiu despre lumină şi căldură. an (solstiţiul de vară);
• 23 septembrie ziua este din nou egală cu
2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat :
noaptea (echinocţiul de toamnă);
Soarele este o stea pentru că are lumină • 22 decembrie este ziua în care Soarele
şi căldură proprie. De miliarde de ani, el se poate vedea pe cer, cu cea mai scurtă
străluceşte neobosit dând lumină şi căldură durată din an (solstiţiul de iarnă).
celor nouă planete care se rotesc în jurul său: Pământul execută pe durata unei zile (24 de
Mecur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, ore) o mişcare de rotaţie în jurul propriei
Uranus, Neptun şi Pluto. axe, care este linia imaginară ce uneşte cei
Planetele nu au nici lumină şi nici căldură doi poli: Polul Nord şi Polul Sud.
proprie. Ele le primesc de la Soare, în funcţie Această mişcare de rotaţie în jurul propriei
de distanţa la care se află de acesta. axe duce la apariţia zilelor şi nopţilor, pentru
că, în momentul în care o parte a Terrei este
Pământul execută o rotaţie completă în jurul
expusă spre Soare, acolo este zi, iar pe partea
Soarelui în decursul unui an (mişcarea de
opusă planetei este noapte. Terra expune,
revoluţie), acest lucru ducând la apariţia
astfel, pe rând, câte o parte din suprafaţa sa
anotimpurilor. Pe glob, anotimpurile nu au o
către Soare, temperaturile variind odată cu
răspândire uniformă, existând zone cu două
aceste expuneri.
anotimpuri şi zone cu patru anotimpuri.
Pământul nu este încălzit la fel pe toată supra-
Ţara noastră se află într-o zonă cu patru
faţa sa, atât datorită mişcării de revoluţie,
anotimpuri. Acestea sunt: primăvara, vara,
existând regiuni unde este mereu cald
toamna şi iarna.
(la Ecuator), regiuni în care este mereu frig
La trecerea de la un anotimp la altul, există (la poli) şi regiuni cu temperaturi blânde, dar
zile semnificative. Astfel: şi datorită mişcării de rotaţie, existând zone
• pe 21 martie ziua este egală cu noaptea care se încălzesc ziua la lumina soarelui şi se
(echinocţiul de primăvară); răcesc noaptea.

21
Lumina pe care Pământul o primeşte de
la Soare este una din condiţiile de mediu, Acum în lume:
de care au nevoie vieţuitoarele. Ele s-au
adaptat în funcţie de mediul în care trăiesc, • planeta Venus îşi datorează numele strălucirii
la condiţiile de mediu. ei deosebite (Luceafărul). Este planeta cea mai
apropiată de Terra. Are o atmosferă plină de gaze
Un fenomen al naturii, privit în trecut drept
toxice şi relieful format doar din munţi şi vulcani;
semn ceresc, este curcubeul. El apare când
plouă şi Soarele străluceşte, sau imediat • temperatura pe planeta Venus este de +450
după ploaie, dacă străluceşte Soarele. În grade Celsius şi nu permite viaţa, în formele pe
alcătuirea lui se pot vedea culorile care care le cunoaştem noi;
compun lumina Soarelui: roşu, oranj, • planeta Marte şi-a primit numele de la
galben, verde, albastru, indigo, violet. culoarea roşiatică pe care o are. Pe suprafaţa
Toate aceste culori amestecate, dau o culoare sa s-au observat cratere, văi, vulcani şi chiar
albă, strălucitoare. Când razele Soarelui trec gheaţă la poli;
prin picăturile limpezi de ploaie, se separă
în cele şapte culori, care se aşază una după
• Pluton este planeta cea mai îndepărtată de
Soare şi are o temperatură la suprafaţă de –210
alta. Deci, un curcubeu nu este altceva decât
grade Celsius;
descompunerea luminii Soarelui la trecerea
prin picăturile de ploaie. • subţierea stratului de ozon duce la creşterea
temperaturii pe Terra, atmosfera lăsând să
3. Completează pe desenul următor orele din
treacă mai uşor razele ultraviolete.
diferite ţări ale globului.

B. EVALUARE: C. RESURSE EDUCAŢIONALE:


desenele sau machetele realizate de către dicţionar;
elevi;
harta României;
expoziţie de desene.
harta lumii – planiglobul;
globul pământesc.

22
Rolul tău!
• Sănătatea fiecărui om este influenţată
de mediul în care trăieşte!
• Păstrează mediul înconjurător sănătos
pentru a te putea bucura de sănătate!
• Ceea ce este bun pentru mediu este
bun şi pentru tine, dar nu tot ce este
Zile importante
bun pentru tine este bun şi pentru
mediu!

21
iunie
Ziua
Soarelui 22
aprilie
Ziua
Pământului

Aplicaţii
1. Desenarea sau construirea unor machete care să ilustreze mişcarea
de revoluţie a Pământului.

2. Desenarea sau construirea unor machete care să ilustreze mişcarea


de rotaţie a Pământului.

3. Realizarea unei expoziţii cu desene care să ilustreze cele patru


anotimpuri din ţara noastră.

23
APA
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: normală a vieţuitoarelor, fiind, evident,


1. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat: indispensabilă supravieţuirii şi traiului zilnic
al oamenilor.
Pământul, ca planetă, prezintă mai multe
straturi, care fie intră in constituţia lui, fie Omul a folosit apa în diferite scopuri, încă din
îl înconjoară. Toate aceste învelişuri se cele mai vechi timpuri. La început a folosit apa
influenţează reciproc. Apa este unul dintre izvoarelor, pâraielor, râurilor pentru a o bea,
ele, ea este prezentă în aer, în pământ şi în pentru a se spăla, pentru a-şi prepara hrana;
corpul vieţuitoarelor. Hidrosfera, totalitatea cu timpul a folosit apa pentru transport.
apelor de pe glob, ocupă 71% din suprafaţa Puterea apei a folosit-o la început la morile
totală a globului, incluzând oceanele, mările, cu apă şi acum la marile hidrocentrale.
lacurile, râurile, apele subterane, ploile, Apa i-a dat omului şi resurse de trai: alge,
gheţarii etc. Apa este un mare generator de peşti, mamifere acvatice, pescuitul fiind una
oxigen atmosferic, prin algele care plutesc la din primele îndeletniciri ale omului primitiv.
suprafaţa sa, şi este cel mai mare absorbant şi
Dar apa are şi influenţe negative, printre care
emiţător de căldură.
se numără inundaţiile, unele dintre ele foarte
La nivel mondial se înregistrează o cerere grave, având drept consecinţe pierderea de
crescută de apă, datorită creşterii populaţiei vieţi omeneşti, distrugerea gospodăriilor,
globului, dezvoltării activităţiilor economice, a podurilor, a instalaţiilor electrice. De
accelerării procesului de urbanizare şi aceea, multe fluvii şi râuri din lume au fost
ridicării confortului vieţii moderne. La nivel îndiguite şi amenajate pentru a evita astfel
planetar, resursele de apă sunt limitate; de de catastrofe.
aceea, se impune gospodărirea ei cu multă
Pentru o planetă sănătoasă trebuie să avem
grijă şi acordarea unei importanţe deosebite
grijă de apă şi de vieţuitoarele pentru care ea
asigurării unei bune calităţi a apei potabile.
este un mediu de viaţă.
Este datoria noastră să ne asigurăm ca apa
să realizeze funcţiile sale de întreţinere a
B. EVALUARE
vieţii, de căi de navigaţie, de integrare cu
alte resurse naturale, de materie primă şi de elaborarea unui rebus, având cuvântul-cheie
asigurare a confortului oamenilor. APA;

Apa, sub multiplele ei forme, reprezintă unul expoziţia cu lucrările elevilor.


dintre cele mai importante elemente ale
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
peisajului geografic, atât pentru utilizarea
directă de către om, cât şi pentru activitatea dicţionar.

24
Acum în lume:

• 1,5 miliarde de locuitori ai planetei, adică un


sfert din total, n-au acces la apa potabilă, iar 2,6
miliarde, adică peste două cincimi, n-au acces
la salubritate;
• apa dulce contaminată şi rezervele de apă
ţinute în condiţii neigienice sunt cauza a 10%
din totalul îmbolnăvirilor din ţările sărace; Rolul tău!
• volumul total al apei existente pe Pământ • Economiseşte apa potabilă! Închide
este apreciat la 1.400 milioane km3, din care robinetele atunci când nu ai nevoie de
doar 2,7% reprezintă apa dulce; apă!
• în Antarctica se găseşte 90% din volumul • Făcând duş, nu faci risipă de apă! Află
total de gheaţă de pe glob, cantitatea fiind cum mai poţi economisi apa!
echivalentă cu debitul tuturor râurilor planetei
pe o perioadă de 650 ani;
• Udă plantele din jurul tău ! Ele îţi dau
oxigen!
• în statele arabe, precum Kuweitul, apa este
foarte preţioasă, scumpă şi se foloseşte până
la ultima picătură, fiind importată la schimb cu
petrolul;
• se poate produce ploaie prin însămânţarea
norilor cu zăpadă carbonică sau cu iodură de
argint;
• există sprayuri speciale, cu propan sau cu
zăpadă carbonică, având ca efect formarea
fulgilor de nea; cu ajutorul lor se poate
împrăştia ceaţa de pe aeroporturi.

25
Zile importante
25
septembrie
22 Ziua
martie Internaţională a
Ziua Mondială Mediului Marin
a Apei

31
octombrie
8 Ziua
iunie Internaţională a
Mării Negre
Ziua Mondială
a Oceanelor

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Desenarea „Circuitul apei în natură”.

2. Activitate pe echipe: „Povestea picăturii de apă” – elevii vor avea ca


sarcină să-şi închipuie aventurile unei picături de apă, în drumul său prin
natură. Materialul poate fi ilustrat şi cu desene realizate de elevi.

3. Realizarea unei expoziţii cu materialele realizate de către elevi.

4. Realizarea unui rebus cu cuvântul-cheie APA.

26
AERUL
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: situată imediat în vecinătatea suprafeţei


1. Brainstorming – Elevii vor întocmi o listă pământului.
cu ceea ce ştiu despre AER. Cercetările cu ajutorul sateliţilor artificiali
2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat: au dat la iveală faptul că atmosfera este
compusă din mai multe straturi, cel mai
Aerul îmbracă Pământul sub forma unui înveliş
important având o grosime de 10-12 km la
numit atmosferă. Fără aceasta, cerul ar părea
poli şi de 16-18 km la Ecuator, fiind situat la
de culoare neagră, iar Soarele, un disc de foc
suprafaţa pământului, şi conţinând 90% din
orbitor. Nu am mai avea nori, ploi, ninsori etc.
toată cantitatea de aer a atmosferei. În acest
În lipsa atmosferei şi, în principal, a oxigenului,
strat se petrec cele mai importante fenomene
pământul ar fi gol, numai deşert şi stâncă.
pentru viaţa pe Terra. Aici se formează
Deoarece atmosfera înconjoară Terra, ea are vânturile, norii şi precipitaţiile.
aceeaşi formă ca aceasta, având o grosime
În stratul superior (până la 50 km) se găseşte
mai mare la Ecuator şi fiind mai turtită la
un gaz numit ozon, care are proprietatea de a
poli. Ea rămâne lângă suprafaţa pământului
absorbi radiaţiile ultraviolete emise de Soare,
datorită forţei de atracţie a acestuia, numită
având rolul unui filtru. Subţierea stratului de
şi forţă gravitaţională. ozon, prin poluarea aerului cu diferiţi compuşi
Aerul este format dintr-un amestec de mai chimici, reduce protecţia naturală şi este un
multe gaze. În cantitate mai mare se găsesc pericol pentru planeta noastră.
azotul şi oxigenul. În afară de gaze, în Atmosfera nu are o culoare a sa proprie, totuşi
atmosferă mai plutesc vapori de apă, praf şi ea pare divers colorată, după cum este mai
microorganisme, cristale de gheaţă. curată sau încărcată cu vapori de apă, praf,
Oxigenul este gazul care întreţine viaţa, şi microorganisme. După ploaie, când atmosfera
se găseşte în proporţie de aproape 21%. este curată, ea pare albastră. Când conţine mari
Azotul se găseşte în proporţie mult mai cantităţi de vapori de apă apare albicioasă sau
mare, de 78% şi se află mai sus în atmosferă. cenuşie, iar când este încărcată cu praf poate
În atmosferă, cu deosebire jos, în apropierea avea nuanţe de roşu, gălbui sau violet.
pământului, se află într-o proporţie foarte Razele Soarelui aduc lumină şi căldură pe
mică un gaz numit dioxid de carbon. Acest pământ. Fără acestea nu ar exista viaţă pe
gaz are proprietatea de a absorbi căldura, planeta noastră. Razele Soarelui străbat însă
permiţând astfel încălzirea aerului. atmosfera Terrei fără a o încălzi. Ajungând la
Praful şi microorganismele, ca şi vaporii suprafaţa pământului, ele încălzesc suprafaţa
de apă, sunt în cantităţi mari, în atmosfera uscatului şi pe cea a mărilor şi oceanelor, iar

27
acestea încălzesc la rândul lor păturile de aer
din partea de jos a atmosferei cu care vin în Acum în lume:
contact. Păturile de jos ale aerului le încălzesc,
la rândul lor, pe cele care se află deasupra. • principalele gaze cu efect de seră sunt:
Deci, atmosfera se încălzeşte de jos în sus, vaporii de apă, dioxidul de carbon, ozonul,
nu direct de la Soare, şi numai prin mijlocirea metanul şi gazele industriale;
suprafeţei pământului. • în afară de gazele industriale, toate celelalte
O parte din gazele atmosferei lasă radiaţia gaze apar şi în mod natural;
solară să treacă spre Pământ, dar împiedică • fără efectul de seră natural, planeta noastră
împrăştierea în spaţiu a căldurii reflectate de ar fi cu circa 30º C mai rece;
suprafaţa terestră. Aceste gaze, în principal
dioxidul de carbon şi vaporii de apă, sunt • ca efect al activităţilor umane, nivelul tuturor
cunoscute sub denumirea de gaze cu efect gazelor cu efect de seră este în creştere. Acest
de seră. Ele asigură păstrarea echilibrului fapt duce la o schimbare a modului în care
între căldura care intră în atmosferă şi cea atmosfera absoarbe energia solară. Nivelul
care iese în spaţiu. de vapori de apă creşte ca efect al încălzirii
atmosferei, ceea ce duce la o şi mai mare
Acest echilibru este ameninţat de activităţile creştere a temperaturii. Rezultatul este cunoscut
umane, care influenţează creşterea tempe- sub denumirea de efect de seră accelerat.
raturii atmosferei Pământului până la niveluri
periculoase pentru toate vieţuitoarele.
Aerul cald de la suprafaţa Pământului se
ridică spre straturile înalte ale atmosferei,
locul lui fiind luat de aerul rece; aşa se
formează vânturile. Pentru studierea vân-
turilor se înregistrează: direcţia din care bat,
intensitatea (tăria) şi durata.

B. EVALUARE
elaborarea unui rebus cu cuvântul-cheie AER;
analiza produselor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
materiale necesare pentru construirea giruetei.

28
Rolul tău!
• Ocroteşte şi îngrijeşte plantele din
jurul tău! Vei avea mai mult oxigen!
• Aeriseşte, în fiecare zi, camera în care
dormi! Vei inspira o cantitate mai mare
de oxigen!
Zile importante
• Aeriseşte, în fiecare pauză, clasa în care
înveţi! Lipsa de oxigen poate provoca
23
dureri de cap! martie
Ziua
Internaţională a 21
Meteorologiei iunie
Ziua
Soarelui

16
septembrie
Ziua
Internaţională a
Stratului de Ozon

Aplicaţii
1. Fişă de observaţie: Completarea pe durata unei săptămâni a unei fişe în
care să înregistreze culoarea atmosferei în localitate, dimineaţa şi seara.

2. Construirea unei giruete, pentru a observa mişcarea aerului, direcţia şi


viteza vântului.

3. Elaborarea unui rebus cu cuvântul-cheie AER.

4. Confecţionarea unui afiş în care să arate importanţa menţinerii aerului


curat.

29
SOLUL ŞI SUBSOLUL
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: La formarea solurilor, o contribuţie mare o


1. Brainstorming – Li se cere elevilor să scrie are şi apa de infiltraţie, care dizolvă anumite
o listă de cuvinte pe care le pot asocia cu substanţe hrănitoare din sol. Rădăcinile
cuvintele SOL şi SUBSOL. plantelor absorb odată cu apa substanţele
hrănitoare.
2. Ştiu, vreau să ştiu, am aflat:
În compoziţia solului intră şi aerul, care
Învelişul solid de la suprafaţa pământului este
provine din atmosferă, şi care este necesar
acoperit de un strat afânat, care este influenţat
pentru „aerisirea solului”, dar şi pentru
de condiţiile de mediu în care s-a format.
încolţirea seminţelor.
Acest strat se numeşte sol. El este alcătuit din
materie organică şi anorganică. Principala lui Sub acest strat afânat se află un strat mai
însuşire este fertilitatea, adică însuşirea de a dur care este alcătuit din roci, numit subsol.
pune la dispoziţia plantelor apa şi substanţele Rocile sunt alcătuite din minerale, care sunt
hrănitoare necesare creşterii şi dezvoltării lor. solide şi s-au format din scoarţa terestră.
Solul este şi suport pentru plante, deoarece Fiecare mineral are anumite însuşiri ca formă,
acestea îşi fixează în sol rădăcinile. duritate, transparenţă.

Solurile s-au format într-o lungă perioadă Cele mai cunoscute roci sunt de origine
de timp. Rocile de la suprafaţă, în urma vulcanică (granitul, andezitul şi bazaltul),
unor procese de dezagregare, cauzate de sedimentară (calcar, pietriş, nisip, petrol,
diferenţele de temperatură şi îngheţ, precum argilă, gresie) şi metamorfică (şisturi şi
şi a unor procese de descompunere chimică, marmură).
datorită apelor de infiltraţie, se fărâmiţează Rocile sedimentare s-au format prin depu-
în particule mai mari sau mai mici: pietriş, nerea (sedimentarea) materialelor rezultate
nisipuri, argilă, praf. Aceste particule în procesul de erodare din scoarţa terestră, în
reprezintă materialul ce intră în compoziţia lacuri, mări sau oceane. Aceste materiale au
solului. fost purtate de ape curgătoare, valuri, vânturi
Solurile sunt alcătuite şi din resturile şi apoi depuse în ape. În aceste roci găsim şi
vegetale şi animale. În transformarea urme de vieţuitoare, numite fosile. Unele
acestor resturi vegetale şi animale, un rol roci s-au format îndeosebi prin depunerea
important îl au nişte organisme mici numite cochiliilor şi scheletelor calcaroase ale unor
bacterii, care transformă resturile vegetale vieţuitoare în mări şi oceane; aşa s-a format
şi animale în humus. Acesta este partea calcarul.
organică ce conţine substanţe hrănitoare ce Alte roci, ca sarea, s-au format în urma unor
dau fertilitate solului. evaporări puternice a apelor sărate din

30
lacuri sau din apele mărilor puţin adânci
de lângă ţărmuri. Acum în lume:
O altă categorie de roci s-a format prin
descompunerea resturilor de plante şi • tăierea pădurilor este o problemă cu
animale în mări sau lacuri, în perioade consecinţe serioase asupra planetei: influen-
îndelungate de timp. În asemenea condiţii s- ţează clima, biodiversitatea, ameninţând chiar
au format cărbunii de pământ şi petrolul. supravieţuirea populaţiei umane, în unele
locuri;
Omul contribuie în mare măsură la tran-
sformarea scoarţei terestre, prin exploatarea • despăduririle au loc din mai multe cauze,
resurselor minerale şi materialelor necesare cea mai importantă fiind exploatarea lemnului;
traiului zilnic. Ca să procure hrana, omul ară • la nivel mondial, o atenţie deosebită se
pământul pe suprafeţe întinse. Pe terenurile acordă împăduririi zonelor degradate, dar şi
neproductive aduce pământ roditor, pe stării actuale a pădurilor, ce se înrăutăţeşte
care-l aşterne cu grijă. În unele zone sapă datorită ploilor acide, pierderii fertilităţii solului
terase, pe coastele dealurilor şi chiar şi eroziunii avansate a acestuia.
ale munţilor, creându-şi ogoare pentru
agricultură. Pentru a-şi uşura transporturile,
omul construieşte drumuri, căi ferate, sapă
tuneluri pe sub munţi şi pe sub strâmtorile
mărilor, metrouri pe sub oraşe, canale pentru
navigaţie. Ca să apere pământul de valurile
năvalnice ale mărilor s-au ridicat diguri.
De asemenea, omul îndreaptă ţărmuri,
construieşte plaje, combate inundaţiile şi
seceta, creează lacuri etc. Ajutat de mijloace
tehnice mereu mai perfecţionate, omul
reuşeşte din ce în ce mai mult să schimbe
faţa pământului după voinţa lui.

B. EVALUARE
analiza produselor;
elaborarea unui rebus cu cuvintele-cheie
SOL şi SUBSOL.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
textul suport;
dicţionar;
materiale refolosibile.

31
Rolul tău!
• Aruncă, întotdeauna, resturile la coşul
de gunoi! Învaţă să le sortezi întâi!
• Participă la amenajarea unor spaţii
verzi în curtea şcolii! Mai multe plante
înseamnă mai mult oxigen!
Zile importante
• Protejează pădurea-plămânul verde
al planetei! Ea este un habitat pentru 22
multe vieţuitoare!
aprilie
Ziua
• Pădurea oferă omului remedii medi- Pământului
cinale! Află ce plante medicinale poţi 17
iunie
culege din pădure!
Ziua Mondială
pentru Combaterea
Deşertificării

18
septembrie
Ziua Mondială a
Geologilor

Aplicaţii
1. Activitate practică:
- realizarea unor colecţii cu roci din zona în care locuiesc;
- realizarea unor colecţii cu diferite tipuri de sol din zona în care locuiesc;
- construirea unor machete din materiale refolosibile;
- construirea unui mic terariu cu roci şi sol din zona în care locuiesc.

2. Alcătuirea unui rebus cu cuvintele-cheie SOL şi SUBSOL.

3. Desenarea unui afiş cu plante din zona în care locuiesc.

32
1. Uneşte animalele şi plantele cu
Evaluare
numărul de ore: 2 ore
mediile de viaţă potrivite:

2. Desenează în fiecare mediu de viaţă animalele şi plantele potrivite:

aerian terestru acvatic subteran

33
Lumea vie
PLANTE
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: Precipitaţiile acoperă nevoia de apă


1. Brainstorming – Ce cuvinte pot asocia atât pentru plante cât şi pentru animale.
elevii cuvântului PLANTE. Ele contribuie astfel la extinderea sau la
restrângerea suprafeţelor ocupate de plante
2. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat:
şi animale. În funcţie de nevoia de apă,
Plantele şi animalele de pe Pământ constituie unele plante se pot adapta, altele nu. În
învelişul numit biosferă. Vieţuitoarele tră- zonele uscate, vegetaţia este sărăcăcioasă
iesc în partea de jos a atmosferei, în hidrosferă şi adaptată la condiţiile grele de aici.
şi în partea superioară a litosferei, adică în Relieful determină condiţii deosebite pentru
locul unde aceste învelişuri se întrepătrund. vegetaţie, prin altitudine, gradul de înclinare a
Factorii importanţi care condiţionează pantelor şi expunerea lor faţă de razele solare.
răspândirea vieţuitoarelor sunt: lumina, tem- Solul este stratul de la suprafaţa pământului
peratura, vânturile, precipitaţiile, relieful, pe care se dezvoltă plantele. În funcţie de
solul şi omul. solul pe care îl întâlnesc, plantele se pot
Lumina este absolut necesară majorităţii adapta sau seminţele vor căuta alte zone
plantelor. Fără lumină plantele nu s-ar putea prielnice în care să încolţească.
hrăni. Omul are un rol important în răspândirea
Temperatura aerului joacă un rol important. vieţuitoarelor, atât prin plantele pe care le
În lipsa căldurii, plantele ierboase se usucă, cultivă şi animalele pe care le creşte, cât şi
iar cele lemnoase îşi încetează periodic prin celelalte activităţi ale sale: vânătoarea,
activitatea. În ceea ce priveşte animalele, industria, construcţiile, transporturile, prin
unele dintre ele hibernează sau pleacă, care a contribuit la distrugerea unor habitate
migrează, în zone unde este mai cald. şi dispariţia unor plante şi animale.
Vântul contribuie în mare măsură la Plantele, mai ales când sunt în număr foarte
răspândirea plantelor, împrăştiind unele mare, prin rădăcinile lor multiple şi ramificate,
seminţe. El ajută şi la polenizare. Vântul formează o reţea subterană, care apără
poate avea şi o influenţă negativă. Vânturile scoarţa Pământului împotriva acţiunii de
puternice usucă vegetaţia, apleacă arborii şi distrugere a altor agenţi externi. De exemplu,
chiar îi dezrădăcinează. pădurea apără muntele de furia torenţilor

34
sau a vântului, precum şi versanţii dealurilor
Rolul tău!
de alunecări de teren. În regiunile acoperite
cu dune de nisip, rădăcinile ajută la fixarea şi • Organizează, împreună cu colegii tăi,
la întărirea lor. un colţ viu în clasă! Îngrijeşte, zilnic,
colţul viu din clasa ta!
B. EVALUARE • Protejează plantele şi animalele
analiza produselor realizate de către elevi; pe cale de dispariţie! Află care sunt
realizarea unui poster cu titlul „Protejarea acestea în zona în care trăieşti!
plantelor pe cale de dispariţie din zona
noastră“ în care vor prezenta planta, cauzele
care duc la dispariţie, cum poate fi protejată.
se va folosi şi un slogan.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
fişa-suport;
dicţionar.

Acum în lume:

• pădurea are un rol foarte important în


păstrarea echilibrului din natură. Ea contribuie
la împrospătarea aerului şi oferă adăpost şi
hrană multor vieţuitoare. Rădăcinile copacilor
fixează solul, împiedicând alunecările de teren.
Lemnul este o materie primă de mare valoare. El
este folosit în construcţii, la fabricarea mobilei,
a hârtiei, a instrumentelor muzicale. Tăierea
necontrolată a pădurilor duce la modificarea
climei şi face natura mai săracă. De aceea,
anual, lucrătorii forestieri plantează puieţi,
completând golurile din păduri;
• la plantarea unui hectar de pădure se
folosesc 8.000 de puieţi, iar la vârsta de
exploatare mai rămân doar 600 de exemplare;
• un hectar de pădure de conifere captează
anual 50 tone de dioxid de carbon şi eliberează,
în acelaşi timp, 25-30 tone de oxigen.

35
Zile importante
15 martie 10
– 15 aprilie mai
Ziua Internaţională
Luna Pădurii a Păsărilor şi
Arborilor

17 9 august
iunie
Ziua Internaţională
Ziua Mondială a Grădinilor
pentru Combaterea Zoologice şi
Deşertificării Parcurilor

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Realizarea unui ierbar cu plante din zona în care
locuiesc.

2. Elaborarea unei compuneri cu titlul: „Copilul şi floarea”.

3. Realizarea unui afiş cu titlul „Protejarea plantelor pe cale de dispariţie


din zona noastră”.

4. Alcătuirea unor rebusuri care să aibă cuvântul-cheie PLANTE.

36
ANIMALE
numărul de ore: 5 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: aparatul digestiv, aparatul respirator, apa-


1. Brainstorming – Ce cuvinte pot elevii ratul circulator, aparatul excretor, precum şi
asocia cuvântului ANIMALE. organele specifice fiecărui aparat.

2. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat: Moluştele sunt tot animale nevertebrate,


înrudite cu viermii, ca şi artropodele.
În straturile care alcătuiesc scoarţa terestră
s-au găsit nenumărate resturi şi urme Vertebratele au apărut pe Terra ca urmaşi
de animale (fosile). Acestea dovedesc ai moluştelor şi artropodelor. Cele dintâi
că animalele care au trăit în timpurile vertebrate au fost peştii, din care s-au
străvechi se deosebesc de cele de astăzi. dezvoltat amfibienii. Aceştia au putut
Animalele străvechi aveau o alcătuire simplă, să respire oxigenul din aer, şi cu ajutorul
dintr-o singură celulă. Dintre animalele care înotătoarelor modificate s-au putut târî pe
trăiesc astăzi, cea mai simplă alcătuire o au uscat. Aceste înotătoare li s-au modificat în
protozoarele, care sunt, în acelaşi timp, cele membre şi li s-au dezvoltat plămânii.
mai vechi animale care au trăit pe Terra. Cel Reptilele au apărut din amfibieni, care,
mai cunoscut protozor este euglena; din ea după o lungă perioadă de secetă din istoria
s-au dezvoltat, pe o parte, plantele verzi, care Terrei, şi-au modificat pielea, care a devenit
îşi prepară hrana cu ajutorul fotosintezei, iar solzoasă. Unele dintre cele mai vechi reptile
pe de altă parte, animalele ce se hrănesc cu au fost dinozaurii. Alte reptile trăiesc şi astăzi:
substanţe organice gata pregătite. şopârle, şerpi, broaşte testoase şi crocodili.
Treptat, de-a lungul a milioane de ani, au Din unele reptile s-au dezvoltat păsările
apărut animalele pluricelulare. Acestea au şi mamiferele. Păsările mai păstrează încă
apărut din protozoarele care trăiau în colonii. unele asemănări cu reptilele: pielea de pe
Cele mai vechi animale pluricelulare au fost picioare şi ouăle cu aceeaşi alcătuire ca la
spongierii, care au corpul format din mai reptile.
multe celule, dar nu au organe diferenţiate. Şi unele mamifere păstrează asemănări cu
Ca şi protozoarele, spongierii nu pot trăi reptilele : ornitorincul se înmulţeşte prin ouă,
decât în apă. ca reptilele, iar şobolanul şi castorul au solzi
Celenteratele reprezintă treapta superioară pe coadă.
a evoluţiei, având diferenţieri ale celulelor Cele mai evoluate mamifere sunt oamenii.
(nervoase, musculare etc). Cele mai cunos- Această evoluţie a animalelor a avut loc în
cute celenterate sunt coralii. decursul a milioane de ani şi s-a făcut sub
Tot dintre nevertebrate fac parte şi viermii, influenţa condiţiilor variate de mediu.
având o dezvoltare complexă, la ei apărând

37
Datorită schimbărilor factorilor de mediu,
multe animale din cele care au trăit în
diferite perioade ale Terrei au dispărut,
neputându-se adapta.

B. EVALUARE
analiza produselor realizate de către elevi;
realizarea unui poster cu titlul „Protejarea
animalelor pe cale de dispariţie din zona Rolul tău!
noastră“ în care vor prezenta animalul, • Ai grijă de animale! Cel mai bun prieten
cauzele care duc la dispariţie, cum poate fi al omului este câinele!
protejat;
• Animalele sunt sensibile la schim-
se va folsi şi un slogan bările de vreme şi la cutremure!
Dacă vrei să fii primul informat, poţi
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
creşte un animal, pentru a-i studia
fişa-suport; comportamentul!
dicţionar. • Protejează animalele pe cale de
dispariţie! Află care sunt acestea în
zona în care trăieşti!

Acum în lume:

• denumirea de dinozaur – care înseamnă


în limba greacă „şopârlă înfiorătoare“ - a fost
folosită pentru prima dată de către dr. Richard
Owen, în anul 1841;
• la un muzeu din New York se conservă un
ou de dinozar, a cărui vechime este apreciată la
120 milioane de ani;
• la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore
Antipa“, din Bucureşti, se află scheletul unui
dinozar, unicat în lume. Are înălţimea de 9,50m.
A fost descoperit în anul 1893 de geologul şi
paleontologul român Gregoriu Ştefănescu;
• ARCHAEOPTERYX era jumătate păsăre,
tery
x
op
jumătate reptilă. Avea pene, aripi dar şi degete hae
cu gheare la membrele superioare şi gura cu Arc
dinţi puternici.

38
Zile importante
24
1 mai
aprilie Ziua Europeană a
Ziua Internaţională 10 Păsărilor
a Păsărilor mai
Ziua Internaţională
a Păsărilor şi
Arborilor

4
9 august octombrie 29
Ziua Internaţională Ziua Mondială a decembrie
a Grădinilor Animalelor Ziua Internaţională
Zoologice şi a Biodiversităţii
Parcurilor

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Realizarea unui portofoliu cu imagini ale
animalelor din zona în care locuiesc.

2. Elaborarea unei compuneri cu titlul: „Animalul preferat”.

4. Realizarea unui afiş cu titlul „Protejarea animalelor pe cale de


dispariţie din zona noastră“.

5. Alcătuirea unor rebusuri care să aibă cuvîntul-cheie ANIMALE.

39
OMUL
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: piele de culoare deschisă şi au părul şi ochii


1. Se citeşte legenda : de culoare deschisă. Această rasă este cea
mai numeroasă şi mai răspândită pe glob;
Cu mult timp în urmă, vieţuitoarele au hotărât
să-şi aleagă un împărat. Adunate în apele - rasa mongoloidă (rasa galbenă) –
mării, au zis: oamenii au faţa lată, piele de culoare galbenă,
părul negru şi drept, iar ochii lor par oblici.
- Cine va ajunge în vârful cel mai înalt al
Mongoloizii sunt răspândiţi în Asia;
munţilor, acela va fi stăpânul nostru.
- rasa negroidă (rasa neagră) – oamenii
La răsăritul soarelui, vieţuitoarele au pornit
care fac parte din această rasă sunt răspândiţi
spre muntele din depărtare. Multe au rămas
în Africa, iar o parte au fost strămutaţi în
însă în apele mării: scoici, meduze, căluţi de
America, în perioada când au fost luaţi sclavi.
mare, peşti mai mari sau mai mici. Altele au
Au nasul lat, părul creţ, buze groase şi piele
reuşit să iasă pe uscat: raci, crabi, broaşte,
de culoare foarte închisă.
şerpi. Mai harnici, şoarecii şi şopârlele au
ajuns în câmpii. Oamenii din toate rasele fac parte din
specia Homo sapiens sapiens. Cele mai
Căprioarele, lupii, mistreţii, vulpile s-au oprit
asemănătoare animale de pe planetă cu
în zona dealurilor. Puternicii urşi şi cerbii, dar
omul sunt maimuţele antropoide (mai ales
şi râşii cei iuţi au ajuns la poalele munţilor şi
cimpanzeul şi gorila), cu care se presupune
acolo au rămas.
că omul are un strămoş comun. Din studiul
Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful fosilelor s-a constatat că evoluţia omului s-
munţilor, devenind stăpânul lumii. a desfăşurat în mai multe etape succesive.
2. Brainstorming – Ce cuvinte se pot asocia Etapa umană în această evoluţie începe
cu cuvântul OMUL. odată cu producerea uneltelor.

3. Ştiu, vreau să ştiu, am învăţat: Se crede că primele fiinţe care au folosit


diferite obiecte (oase, beţe, dinţi, pietre)
Toţi oamenii de pe pământ formează specia
pentru a se apăra sau pentru a vâna au fost
umană. Dacă am putea cuprinde cu privirea
australopitecii. Aceştia erau înalţi de circa
toţi oamenii care trăiesc pe Terra, am putea
1,10 m, aveau o poziţie verticală imperfectă
observa că nu toţi sunt la fel. Ei se deosebesc
şi mersul biped.
după culoarea pielii, după forma feţei, după
limba vorbită. Unii oameni de ştiinţă admit că din
australopiteci a derivat Homo habilis. Acesta
Există trei rase umane:
îşi confecţiona unelte, utilizând pietre de pe
- rasa europoidă (rasa albă) – oamenii au malul apelor, trăia în colectivităţi, în peşteri,
o faţă cu trăsături bine conturate, nas îngust, unde îşi amenaja locuinţe. Nu cunoştea focul.

40
Din Homo habilis a descins Homo erectus, Transformările pe care omul le produce în
la care poziţia verticală s-a perfecţionat. natură acţionează, uneori, chiar împotriva lui
Talia a crescut (în jur de 1,60 m) şi a învăţat însuşi.
să folosească focul, dar nu avea o vorbire Mediul natural transformat de om a devenit
articulată. Din Homo erectus a apărut Homo mediu antropic.
sapiens şi apoi Omul de Neanderthal, care
confecţionau unelte din piatră, erau vânători B. EVALUARE
şi se îmbrăcau în piei de animale. Pe scara
confecţionarea unui puzzle pe tema „Omul şi
evoluţiei a urmat Omul de Cro-Magnon,
activităţile sale“;
care avea o înfăţişare asemănătoare omului
actual. Era înalt (180 cm) şi era un artist, prin analiza produselor elevilor.
picturile rupestre pe care le avem din acea
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
vreme, picturi care reprezentau mai ales
animale. Evoluţia omului s-a produs într-o fişa-suport;
perioadă de 2 milioane de ani. dicţionar.
Încă din prima perioadă a dezvoltării sale,
omul a produs schimbări în mediu, îndeosebi
prin activitatea de procurare a hranei, în faza
de culegător, vânător, pescar. În această
perioadă, echilibrul din natură era dictat de
legi naturale, cărora omul li se supunea.
Prima activitate umană care a afectat în
mod deosebit mediul a fost agricultura, Acum în lume:
prin care unele păduri au fost înlocuite
cu terenuri arabile. La început, omul a • există două orientări contradictorii:
produs modificări lente, care nu au afectat
- ingineria genetică, care este preocupată
echilibrul natural. Ulterior, odată cu înce-
de căutarea unor soluţii pentru rezolvarea
perea creşterii populaţiei umane, dar şi cu
necesarului de hrană pentru populaţie, dar
dezvoltarea posibilităţilor de a modifica
modificând structura genetică a plantelor şi
natura, rolul său în modificarea echilibrului
animalelor, ceea ce duce la ameninţarea vieţii;
natural s-a schimbat. Omul a încercat să
transforme natura, să o adapteze la nevoile - agricultura ecologică, preocupată, în prin-
lui; astfel a început să cultive plante, să cipal, de promovarea biodiversităţii. Ea folo-
domesticească şi să crească animale, a tăiat seşte metode care refac, menţin şi intensifică
păduri etc. dezvoltarea naturală a plantelor şi animalelor,
protejând mediul înconjurător.
Omul a devenit principalul factor care are
efecte negative asupra naturii, prin unele • poluarea aerului provoacă oamenilor
activităţi ale sale. probleme de sănătate ca astmul bronşic,
probleme cardio-vasculare, tulburări de vedere.

41
Rolul tău!
• Mersul pe jos nu costă nimic şi face


bine organismului! În acest fel petreci
mai mult timp în aer liber!
Mersul pe bicicletă este, de asemenea,
Zile importante
sănătos! Poţi să-ţi inviţi prietenii şi
colegii la o plimbare cu bicicletele! 11
iulie
• Organizează excursii împreună cu
Ziua Mondială a
colegii sau familia ta şi descoperă Populaţiei
frumuseţile naturii şi aerul curat!

16
octombrie
Ziua Internaţională
a Alimentaţiei

8
noiembrie
Ziua Internaţională
a Zonelor Urbane

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Alcătuirea unui jurnal cu dublă intrare în care
să arate care sunt principalele activităţi ale omului în zona în care
locuiesc şi cum influenţează aceste activităţi mediul.

2. Activitate pe echipe: Alcătuirea unui album cu imagini şi fotografii


din zona în care locuiesc.

3. Confecţionarea unui puzzle cu tema „Omul şi activităţile sale“.

4. Alcătuirea unui rebus cu cuvântul-cheie OMUL.

42
Evaluare
numărul de ore: 2 ore

1. Rezolvă labirintul şi găseşte un loc curat şi sănătos. Cunoşti şi alte astfel de locuri?
Numeşte-le şi desenează-le!

2. Activitate pe grupe – HAI SĂ FACEM UN SPECTACOL ! Pornind de la ideea următoare,


creaţi şi daţi viaţă unor personaje ca Împărăteasa NATURĂ şi supuşii ei: OMUL; APA;
AERUL; SOLUL; PLANTELE; ANIMALELE etc. Confecţionaţi-vă costume din materiale
reciclabile!

Văzând de la o vreme, că mulţi din supuşii ei erau nemulţumiţi, Împărăteasa NATURA


îi chemă la ea la palat pentru a le asculta nemulţumirile. Trimise vorbă în întreaga
împărăţie, dar toţi supuşii săi răspunseră că vor veni doar dacă vine şi OMUL, că doar
el era cel cei supărase pe toţi!

43
Protecţia
mediului înconjurător
numărul de ore: 8 ore

POLUAREA ŞI TIPURILE DE POLUARE


numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: pe plan naţional şi internaţional, în spiritul


1. Brainstorming – Ce cuvinte pot elevii ideilor pentru combaterea poluării.
asocia cuvântului POLUARE. Câteva dintre modalităţile prin care omul a
intervenit în echilibrul natural sunt:
2. Poluarea reprezintă modificarea com-
ponentelor naturale prin prezenţa unor
• transformarea ecosistemelor naturale în
funcţie de necesităţile omului;
componente străine, numite poluanţi,
rezultate ale activităţii omului, care provoacă,
• supraexploatarea bogăţiilor subsolului, a
pădurilor, păşunilor, solului, speciilor de
prin natura lor, prin concentraţia în care se
animale şi plante – care a dus la reducerea
găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte
rezervelor de combustibili, a bogăţiilor
nocive asupra sănătăţii, creează disconfort
naturale, a suprafeţelor împădurite, la
sau împiedică folosirea unor componente ale
distrugerea păşunilor şi a solului, în paralel
mediului esenţial vieţii.
cu extinderea deşerturilor şi dispariţia a
Cea mai mare responsabilitate pentru numeroase specii;
poluarea mediului o poartă omul, poluarea • introducerea accidentală sau intenţionată
fiind consecinţa activităţii acestuia. a unor specii de plante şi animale în
Poluarea a apărut odată cu omul, dar s-a zone în care nu erau înainte – care se pot
dezvoltat şi s-a diversificat pe măsura evo- înmulţi exploziv, invadând teritorii intinse,
luţiei societăţii umane, ajungând astăzi distrugând plantele şi animalele indigene;
una dintre importantele preocupări ale • realizarea de mari amenajări de teritorii
specialiştilor din diferite domenii ale ştiinţei şi cum ar fi: lucrări miniere de suprafaţă,
tehnicii, ale statelor şi guvernelor, ale întregii lucrări hidrotehnice (baraje de acumulare,
populaţii ale pământului. Aceasta, pentru că canale, sisteme de irigaţii) care au dus la
primejdia reprezentată de poluare a crescut distrugerea plantelor şi animalelor din
şi creşte neîncetat, impunând măsuri urgente zonele respective;

44
• poluarea – prin diferite substanţe toxice, provine mai ales de la motoarele
cu efecte devastatoare asupra echilibrului autovehiculelor, un compus al său
natural. (tetraetilul de plumb) fiind adăugat în
benzină ca moderator de explozie.
3. Principalele forme de poluare a
mediului  x fizică:
- termică: provocată de deversările de ape
Tipuri de poluare:
calde din centralele termice şi nucleare;
• după starea de agregare a substanţelor - sonoră: provocată de zgomotul oraşelor
poluante: (supraaglomerarea) şi intensificarea
  gaze circulaţiei;
  lichide - radioactivă: provocată de exploziile
  solide nucleare, deşeurile radioactive, acci-
dentele de la centralele nucleare;
• după originea sursei:
 x biologică: datorată diferitelor organisme
naturală (iarna, sub influenţa tem-
care provoacă boli: bacterii, ciuperci,
peraturilor scăzute din pământ pot
protozoare, viermi.
ieşi anumite substanţe, ca nitraţii,
magneziul şi aluminiul, dar, în mod • după natura factorului de mediu afectat:
natural, sunt în cantitate foarte mică şi poluarea apei;
de aceea nu constituie o problemă în  poluarea aerului;
păstrarea echilibrului ecologic. O altă  poluarea solului.
sursă de poluare naturală sunt erupţiile
vulcanice); B. EVALUARE
 artificială (generată de activităţile elaborarea unui poster pornind de la poluarea
umane). în zonă;
• după natura poluanţilor: analiza produselor activităţii elevilor.
 x chimică:
C. RESURSE EDUCAŢIONALE
- suspensii: pulberi ale unor metale,
polen, spori, praf; dicţionar.
- gaze: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi
de carbon, amoniac. Oxizii de sulf şi
azot (rezultaţi din arderea petrolului,
cărbunilor) împreună cu vaporii de apă
din atmosferă formează acizii sulfuric şi
azotic, care acidifică apa de ploaie, dând
naştere ploilor acide;
- vapori;
- metale toxice: plumbul, mercurul,
zincul, manganul, cobaltul. Plumbul

45
Acum în lume:

• poluarea cu petrol este o problemă


mondială. El se scurge, uneori, la suprafaţa
solului atunci când este extras sau prin
conductele fisurate, prin care este transportat;
• poluarea sonică este una dintre cele mai
periculoase, provocând oamenilor tulburări de
auz, de echilibru, lipsa poftei de mâncare;
• poluarea sonică deranjează lumea vie
sălbatică; de exemplu, zgomotele navelor
maritime şi ale submarinelor afectează
comunicarea între balene, între delfini, precum
şi dezvoltarea algelor;
Rolul tău!
• poluarea radioactivă dispare de pe suprafaţa
solului în câteva zeci de ani, dar coboară în • Ai grijă de locul în care arunci gunoiul!
subsol, unde are acelaşi efect nociv asupra Respectă-te pe tine şi pe cei din jurul
vieţii. tău! Împreună respectaţi mediul în
care trăiţi!
• Fii preocupat de soarta mediului
înconjurător! Sprijină orice iniţiativă
de protejare a mediului înconjurător!
• Mănâncă, în fiecare zi, legume şi fructe
proaspete! Spală bine orice fruct
înainte de a-l consuma!

46
Zile importante
14
decembrie
Ziua Internaţională
de Protest Împotriva
Reactoarelor
Nucleare 8
octombrie
Ziua Mondială
pentru Reducerea
Dezastrelor
Naturale

Aplicaţii
Studiu de caz: Poluarea în zona noastră:

Alcătuirea un proiect care să cuprindă:


- tipul de poluare;
- locul unde se manifestă;
- cauzele care produc această poluare;
- efectele negative ale acestei poluări;
- căi de diminuare sau de înlăturare ale acestei poluări.

Proiectul va fi însoţit de imagini, desene, fotografii, pentru a fi concret.

47
DEŞEURILE ŞI RECICLAREA LOR
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: Cu totul altfel stau lucrurile într-o lume a


1. Satisfacerea necesităţilor şi supravieţuirea industrializării şi urbanizării vertiginoase.
generaţiilor umane prezente şi viitoare, dar De obicei, drumul gunoiului sfârşeşte la
şi menţinerea vieţii pe Pământ, sunt posibile periferia oraşului, în gropi existente sau pe
numai cu condiţia reducerii impactului locuri virane, unde se acumulează în grămezi
distructiv al omului asupra naturii. imense, urâţind peisajul, poluând solul, apa şi
aerul. Şi mai grav este că o parte din aceste
Între dezvoltarea societăţii omeneşti şi
gunoaie, îndeosebi materialele plastice, sunt
protecţia mediului există o contradicţie
extrem de rezistente la acţiunea bacteriilor
care devine din ce în ce mai accentuată.
şi, practic, nu se reciclează pe cale naturală.
Dezvoltarea societăţii umane nu se poate
Întâlnim gunoaie, din păcate, şi în poienile
opri, iar deteriorarea mediului nu poate
munţilor, şi pe malul râurilor, şi pe litoralul
continua în ritmul actual. De aceea se impune
marin, cam peste tot unde „orăşeanul”
atât o schimbare de concepţie, cât şi găsirea
evadează în sânul naturii, fără a renunţa măcar
unor soluţii pentru ca protecţia mediului
pentru scurt timp la comodităţile locuinţei şi
să fie unul din obiectivele principale ale
la gestul reflex de a arunca resturile.
dezvoltării.
Ţinând cont de provenienţa lor, deşeurile pot
Societatea actuală produce enorme cantităţi
fi clasificate în:
de deşeuri, de tot felul.
• deşeuri menajere, rezultate din acti-
Deşeurile generate de industrie şi impre- vitatea zilnică a oamenilor în locuinţe şi
sionanta cantitate de gunoi din centrele locuri publice;
urbane (deşeuri menajere şi municipale) sunt • deşeuri industriale, provenite din
numai două aspecte ale acestui fenomen nociv. diversele procese tehnologice care pot
Gunoi a existat din totdeauna, dar noţiunea fi formate din reziduuri de materii brute,
aceasta, ca multe altele, şi-a modificat serios finite sau intermediare şi au o compoziţie
conţinutul. Pentru gospodăriile ţărăneşti foarte variată, în funcţie de ramura
tradiţionale şi deci pentru localităţile rurale, industrială şi de tehnologia utilizată
gunoiul însemna aproape exclusiv resturi (în industria alimentară – predominant
vegetale nefolosite de animale, care putrezeau componente organice, pe când în industria
în câteva luni, pentru ca iarna sau primăvara chimică, metalurgică, siderurgică, minieră
să fie împrăştiate pe câmp pentru fertilizare. – predominant substanţe chimice orga-
Există, practic, o reciclare naturală completă, nice sau anorganice);
ce se consuma aproape la fel şi în perimetrul • deşeuri agro-zootehnice, legate îndeo-
oraşelor, ale căror periferii nu se deosebeau de sebi de creşterea şi îngrijirea animalelor.
stilul de viaţă de la sate.

48
La nivel mondial sunt respectate mai multe fabrică de mobilă, sunt refolosite deşe-
principii ale managementului deşeurilor: urile, bucăţile de lemn care au rezultat în
• principiul prevenirii – minimalizarea ge- procesul de producţie, la obţinerea altor
nerării deşeurilor, produse finite. Deşeurile de hârtie într-o
• poluatorul plăteşte – generatorii deşe- fabrică de hârtie, sunt retopite, rezultând
urilor plătesc toate costurile transportului, o hârtie reciclată.
colectării, prelucrării şi/sau valorificării • valorificarea termoenergetică – atunci
deşeurilor, până la eliminarea acestora, când deşeurile au un anumit conţinut
• principiul de precauţie – anticipează energetic, prin arderea acestor deşeuri şi
dificultăţile, recuperarea căldurii rezultate, care este
• principiul de proximitate – are în vedere utilizată în diferite procese tehnologice. De
situaţia deşeurilor încă de la sursa gene- exemplu, incinerarea (arderea) deşeurilor
ratoare, implicând soluţii de pretratare, cu conţinut energetic (deşeuri petroliere,
eliminare cât mai aproape de sursă etc. de plastic, textile, hârtie, lemn, cauciuc
Gestionarea deşeurilor se face pe baza etc.) în fabricile de ciment, cu recuperarea
principiilor de mai sus, în vederea asigurării integrală a căldurii rezultate şi utilizarea ei
că până la eliminarea deşeurilor acestea în procesul de producţie a cimentului.
poluează cât mai puţin. • Pe lângă avantajul eliminării, în condiţii
de deplină siguranţă a deşeurilor, această
Metodele de gestionare a deşeurilor sunt:
• prevenirea generării de deşeuri, metodă ajută şi la conservarea resurselor
• reducerea consumului, naturale (combustibili: cărbune, gaz, pe-
• revoluţionarea tehnicilor de fabricare trol) care ar fi fost folosite pentru generarea
a produselor, astfel încât atunci când se cantităţii de căldură necesare procesului.
încheie ciclul de viaţă, deşeurile să nu • Valorificarea termoenergetică se poate
polueze, face şi prin incinerarea (arderea) deşeurilor
• eficientizarea procesului de producţie în incineratoare construite special sau în
încât să rezulte cât mai puţine deşeuri, termocentrale, cu recuperarea căldurii
• refolosirea deşeurilor în acelaşi proces rezultate şi utilizarea ei ulterioară, ca
din care au rezultat. De exemplu, după sursă de energie. Această metodă poate
consumarea sucurilor ambalate în polua însă, în cazul incineratoarelor şi
recipiente de sticlă, aceste recipiente se termocentralelor, prin cantităţile mari de
colectează, se sterilizează şi se utilizează cenuşă sau zgură rezultate, care trebuie
pentru ambalarea altor sucuri (se apoi depozitate.
reintroduc în circuit), Metodele de eliminare a deşeurilor sunt:
• reciclarea, care presupune recuperarea • tratarea chimică şi biologică - se
şi valorificarea conţinutului material aplică, îndeosebi, în industria chimică şi
util al deşeurilor. Într-o fabrică de sticlă, în industria alimentaţiei, unde deşeurile
de exemplu, deşeurile sunt retopite şi care nu pot fi reciclate sau valorificate
transformate în produse finite. Într-o termoenergetic, sunt neutralizate cu

49
ajutorul altor substanţe, ce le reduc şi Exemple de metode de depozitare a
chiar anulează toxicitatea, deşeurilor în mod neecologic sunt:
• incinerarea (arderea) fără recuperarea de • gropile deschise – deşeurile se află
căldură, sub acţiunea directă a vântului, ploii,
• depozitarea deşeurilor. şobolanilor, muştelor. Din cauza sărăciei,
Depozitarea deşeurilor se poate face în mod mulţi oameni identifică aceste mormane
ecologic sau neecologic. de gunoi cu propriile case şi îşi petrec
viaţa căutând printre resturi alimente
Exemple de metode de depozitare a
comestibile şi materiale reciclabile,
deşeurilor în mod ecologic sunt:
pe care încearcă să le vândă la firmele
• rampele de gunoi – denumite şi rampe reciclatoare.
ecologice sau rampe sanitare şi care
• depozitarea deşeurilor solide în oceane
sunt spaţii de depozitare a deşeurilor,
– duce uneori la poluarea plajelor, a
adaptate şi controlate. Pentru a reduce
plantelor şi animalelor din zonă.
mirosul şi scugerile şi pentru a impiedica
• exportarea deşeurilor – se face către
creşterea numărului de rozătoare şi
ţări subdezvoltate, unde nu există legi
insecte, angajaţilor rampei li se cere zilnic
privitoare la condiţiile de mediu, iar
să strângă resturile şi să le acopere cu un
populaţia nu cunoaşte riscurile deşeurilor
strat de pământ. Rampele se construiesc
acceptate.
departe de lacuri, râuri, terenuri inundate.
După umplere, sunt închise şi prevăzute cu
un sistem de colectare a biogazului rezultat
din descompunerea deşeurilor, căutându-
se alte terenuri unde se pot amenaja noi
rampe ecologice.
• îngroparea în foste mine sau exploatări
subterane cu risc de prăbuşire, dar care nu
mai sunt folosite în prezent. Contribuie la
prevenirea eventualelor alunecări de teren
sau surpări de pământ.
B. EVALUARE
confecţionarea unor obiecte din deşeuri;
analiza produselor activităţii elevilor.

C. RESURSE EDUCAŢIONALE
dicţionar;
fişă de observaţie;
materiale reciclabile.

50
Acum în lume:

• 2 din 5 locuitori ai planetei locuiesc în oraşe;


• numărul oraşelor cu peste 1.000.000 de
locuitori este, în prezent, de peste 200, pe tot
globul;
• fiecare locuitor produce mai bine de 1,5 kg
de gunoi pe zi;
• hârtia a fost inventată acum 2000 de ani în
China, iar azi există peste 3000 de produse din
hârtie;
• zilnic se produc 650.000 de tone de hârtie în
lume, din care 500 de tone sunt nefolosibile şi
sunt înlăturate;
• sticla a fost inventată în jurul anului 3.000
Î.C., iar perioada de descompunere a acesteia
durează între 1.000-10.000 de ani;
• plasticul a fost inventat în anul 1860 de către
Alexander Parkes, ca un substituent sintetic al
sticlei.

Rolul tău!
• Economiseşte foile caietelor şi ale
blocului de desen! Fiecare arbore
tăiat reduce cantitatea de oxigen a
planetei!
• Aruncă ambalajele de plastic şi cele de
hârtie întotdeauna în coşul de gunoi!
Curăţenia oraşului începe de la fiecare
dintre noi!
• Împreună cu colegii, colectaţi deşeuri
(hârtie, sticle, plastic, fier vechi) şi
valorificaţi-le la centrele de colectare!
• Nu uita, există 3R! RECUPERARE!
REFOLOSIRE! RECICLARE! Caută acest
semn pe produse!

51
Aplicaţii
1. Activitate individuală: Completarea pe durata unei săptămâni a unei fişe de
observaţie care să cuprindă date asupra resturilor menajere pe care le produce
familia copilului.

2. Activitate pe grupe:
Colectarea unor deşeuri în vederea confecţionării unor obiecte (exemplu: recipiente
de plastic- vaze, ghivece mici pentru flori, diferite podoabe; cutii de aluminiu- suport
pentru creioane; cutii de carton- machete etc). Se va organiza un concurs şi cele mai
reuşite lucrări vor fi premiate.

3. Confecţionarea de obiecte din deşeuri.

4. Pornind de la îndemnul „MAI PUŢINE DEŞEURI!“, elevii vor ilustra cu desene şi colaje
fiecare slogan. Produsul final va fi o expoziţie cu lucrările elevilor sau un portofoliu
cu aceste lucrări.

5. Confecţionarea şi distribuirea către comunitatea locală a unor fluturaşi pornind


de la îndemnurile:
• Colectaţi selectiv deşeurile!
• Păstraţi curăţenia oraşului!
6. Realizarea unui circuit al deşeurilor din zona în care locuiesc.

52
MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
numărul de ore: 2 ore

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: Pentru ca Pământul să rămână o planetă


1. Formele de poluare sunt foarte diverse şi vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu
afectează multe aspecte ale Terrei. Unele din legile naturii. Organizaţii non guver-
efectele devastatoare ale poluanţilor nu pot namentale au luat fiinţă la nivel local, naţional
fi observate în momentul poluării; însă, în şi internaţional, pentru combaterea poluării
timp, consecinţele majore vor afecta întreaga din întreaga lume. În lume există numeroase
planetă şi în acelaşi timp şi pe cel care dă organizaţii de acest tip, dintre care se disting:
naştere acestei situaţii: OMUL. Protecţia FEEE (Fundaţia Europeană de Educaţie pentru
mediului înconjurător a apărut ca problemă Mediu), GREENPEACE etc.
a omenirii numai în zilele noastre, respectiv Industria a acţionat şi ea în acelaşi sens. Prin
atunci când omul a cucerit întregul spaţiu înfiinţarea WBCSD, companiile membre s-au
al Terrei, prielnic vieţii. Din cauza exploatării angajat să aibă nu o dezvoltare economică,
masive, bogăţiile şi resursele de energie au ci o dezvoltare durabilă. Ele acţionează
fost afectate în aşa măsură, încât se întrevede activ atât în vederea dezvoltării economice,
epuizarea rapidă a unora dintre ele, iar unele protejând, în acelaşi timp, mediul înconju-
condiţii esenţiale vieţii, ca apa sau aerul, rător şi demonstrând responsabilitate socială
dau semne de otrăvire. Este necesară aşadar (fiind un bun cetăţean pentru comunităţile
luarea unor măsuri energice de protecţie din care fac parte).
a planetei. Primele iniţiative de ocrotire a
Oamenii trebuie să ia măsuri pentru
mediului au apărut acum aproximativ 200
prevenirea şi înlăturarea poluării sau
de ani, din necesitatea salvării unor specii pe
pentru diminuarea efectelor poluării
cale de dispariţie. Cu timpul, motivele care
asupra mediului înconjurător.
au impus ocrotirea naturii s-au diversificat.
• măsuri de prevenire şi combatere a
Începând din 1970, au apărut semne clare de
poluării solului sunt: colectarea igienică
îmbolnăvire a planetei: subţierea stratului
a deşeurilor menajere în recipiente speci-
de ozon, încălzirea globală, ploile acide,
ale, pe cât posibil colectarea selectivă pe
poluarea apelor, a aerului, a solului.
tipuri de deşeuri, îndepărtarea organizată
Oamenii au început să înţeagă necesitatea
şi la perioade cât mai scurte a deşeurilor
adoptării unui comportament responsabil
colectate, reciclarea, valorificarea sau
faţă de natură. Însă responsabilitatea omu-
eliminarea controlată.
lui pentru ocrotirea mediului înconjurător
• măsuri de prevenire a poluării apei sunt:
este atât individuală, dar mai ales colectivă;
interzicerea îndepărtării la întâmplare a
protecţia naturii angajează colaborare şi
deşeurilor de orice fel, care ar putea polua
sprijin pe plan local, judeţean, naţional şi
apa, organizarea corectă a sistemelor
internaţional.

53
de canalizare şi a instalaţiilor locale, B. EVALUARE
construirea de staţii de epurare a apei elaborarea unor postere, afişe, fluturaşi,
uzate, construirea de staţii sau sisteme de pliante prin care să prezinte poluatorii şi
epurare specifice pentru apele reziduale măsurile pe care le iau aceştia pentru a
ale întreprinderilor industriale, înzes- proteja mediul;
trarea cu sisteme de reţinere şi colectare
analiza produselor activităţii elevilor.
a substanţelor radioactive din apele
reziduale ale unităţilor unde se produc sau
C . RESURSE EDUCAŢIONALE
se utilizează astfel de substanţe, controlul
depozitării deşeurilor solide, astfel încât dicţionar;
substanţele nocive să nu se infiltreze în materiale necesare confecţionării posterelor,
pânza freatică. fluturaşilor, pliantelor.
• Măsurile cele mai importante pen-
tru împiedicarea poluării masive
a atmosferei sunt: construirea de
întreprinderi în afara zonelor de locuit,
tratarea prealabilă a combustibilului
folosit sau a unor materii prime pentru
reducerea concentraţiei de poluanţi,
asigurarea unor arderi complete a Acum în lume:
combustibililor utilizaţi în industrie,
înzestrarea întreprinderilor industriale • în anul 1998, la Aarhus, în Danemarca, a
cu instalaţii de reţinere a poluanţilor, fost adoptată Convenţia privind accesul la
reglarea corespunzătoare a arderilor la informaţie, la participarea publicului în procesul
autovehicule pentru reducerea eliminării de luare a deciziilor şi accesul la justiţie, în
poluanţilor, înlocuirea combustibilului probleme de mediu;
inferior cu cel superior, mai puţin poluant, • Constituţia României, adoptată în 2003,
amenajarea a cât mai multe spaţii verzi. confiinţeşte dreptul omului la mediu;
• În vederea prevenirii poluării solului
• dreptul la mediu cuprinde următoarele
se iau următoarele măsuri: folosirea
drepturi:
raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor
în agricultură şi silvicultură, colectarea
- dreptul unui individ de a fi informat
despre planurile sau proiectele care ar putea
(recuperarea), transportul, reciclarea
ameninţa mediul său;
şi valorificarea deşeurilor, sau, când
acestea nu mai sunt posibile, eliminarea
- dreptul de a comenta şi de a participa la
procesul de decizie asupra acestor planuri şi
lor prin depozitarea în rampe ecologice,
proiecte;
aplicându-se principiul celor 3R:
- dreptul de a declanşa proceduri legale şi de
recuperare, refolosire, reciclare.
a cere plata daunelor asupra mediului.

54
Rolul tău!
• Mediul sănătos este şi responsa-
bilitatea ta! Protejează mediul încon-
jurător atât pentru tine, cât şi pentru
generaţiile viitoare!
• Economiseşte apa şi lumina! Se
economisesc în acest fel bani, dar se
protejează şi mediul înconjurător!
• Donează lucrurile de care nu mai ai
nevoie, dar care sunt în bună stare,
altor oameni! Astfel, o parte din bunuri
pot fi refolosite de cei care au nevoie!

Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Realizarea unor materiale (afişe, fluturaşi,
pliante) prin care să aducă la cunoştinţă colegilor, părinţilor şi întregii
comunităţi locale necesitatea protecţiei mediului.

2. Activitate pe echipe: Realizarea unor materiale prin care să lanseze o


campanie publicitară, referitoare la unul din aspectele specifice zonei
în care locuiesc (poate fi un aspect pozitiv sau, din contra, să tragă un
semnal de alarmă referitor la o problemă locală).

55
GHIDUL ECOLOGISTULUI
numărul de ore: 1 oră

A. STRATEGIA DIDACTICĂ: C. RESURSE EDUCAŢIONALE


1. Mediul înconjurător ne asigură condiţiile dicţionar;
necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim materiale necesare pentru confecţionarea
să folosim aceste elemente esenţiale în mod posterelor, fluturaşilor, pliantelor, revistei.
util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al
vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează
pe zi ce trece şi se pare că populaţia nu acordă
Acum în lume:
interes acestui proces nociv. Convingerea că
această problemă este doar a specialiştilor şi a Întrucât mediul ne oferă condiţiile de trai de
forurilor internaţionale este eronată şi gravă. care avem nevoie, la nivel internaţional au fost
Ocrotirea planetei este o problemă mondială stabilite unele zile pentru a fi dedicate mediului
şi, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-şi înconjurător:
asume această responsabilitate.
• 2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor
Trecerea ecologiei de la stadiul de simplă Umede
disciplină ştiinţifică la cea de problemă
a conştiinţei comune, naţională şi inter-
• 15 martie-15 aprilie – Luna Pădurii
naţională, reprezintă o realitate tristă în • 22 martie – Ziua Internaţională a Protecţiei
zilele noastre, când distrugerea echilibrului Mediului
natural al întregii planete este iminent. Lupta • 23 martie – Ziua Mondială a Meteorologiei
împotriva poluării întregii planete solicită
colaborare şi cooperare internaţională şi de
• 27 martie – Ziua Internaţională a Apei

aceea depinde de noi dacă vom trăi într-un • 1 aprilie – Ziua Internaţională a Păsărilor
mediu curat, sănătos, şi nepoluat. Stă în • 15 aprilie – Ziua Pădurii
puterea omului să ia măsuri eficiente şi să
găsească soluţii pentru a opri continuarea şi
• 17 aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii

agravarea acestui proces dăunător. • 22 aprilie – Ziua Pământului


• 24 aprilie – Ziua Mondială a Protecţiei
B. EVALUARE Animalelor de Laborator
afişe, postere, fluturaşi, pliante, revistă; • 10 mai – Ziua Păsărilor şi a Arborilor
analiza produselor activităţii elevilor; • 15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune
organizarea CARNAVALULUI MEDIULUI. pentru Climă

56
• 24 mai – Ziua Parcurilor Naţionale • 5 decembrie – Ziua Voluntariatului
• 31 mai – Ziua Mondială Împotriva • 14 decembrie – Ziua Internaţională de
Fumatului Protest Împotriva Reactoarelor Nucleare
• 5 iunie – Ziua Internaţională a Mediului • 29 decembrie – Ziua Internaţională a
• 8 iunie – Ziua Mondială a Oceanelor Biodiversităţii

• 17 iunie – Ziua Mondială pentru Comba-


terea Deşertificării
• 21 iunie – Ziua Soarelui
• 29 iunie - Ziua Dunării
Rolul tău!
• 11 iulie – Ziua Mondială a Populaţiei
• 9 august – Ziua Internaţională a Grădinilor
• Protejează mediul în care trăieşti!
Asigură o viaţă sănătoasă pentru
Zoologice şi Parcurilor
tine, cei din jurul tău şi generaţiile
• 6 septembrie – Ziua Internaţională a următoare!
Stratului de Ozon
• Participă la acţiuni de ecologizare a
• 18 septembrie – Ziua Mondială a mediului în care trăieşti! Fă acest lucru
Geologilor cunoscut şi celor din jurul tău şi cere-
• 23 septembrie – Ziua Mondială a le să ţi se alăture!
Curăţeniei • Informează-i pe cei din jurul tău
• 25 septembrie – Ziua Internaţională a despre problemele de mediu pe care le
Mediului Marin observi! Poţi sugera luarea anumitor
măsuri şi te poţi implica direct în
• 26 septembrie – Ziua Mondială a Munţilor
această activitate!
Curaţi
• 1 octombrie – Ziua Mondială a Habitatului
• 4 octombrie – Ziua Internaţională a
Protecţiei Animalelor
• 8 octombrie – Ziua Internaţională pentru
Reducerea Dezastrelor Naturale.
• 16 octombrie – Ziua Internaţională a
Alimentaţiei
• 31 octombrie – Ziua Internaţională a Mării
Negre
• 8 noiembrie – Ziua Internaţională a Zonelor
Urbane

57
Aplicaţii
1. Activitate pe echipe: Realizarea unor materiale prin care să popularizeze
principalele date din CALENDARUL ECOLOGISTULUI. Realizarea unui punct
de informare sub forma unei expoziţii cu aceste materiale.

2. Activitate pe echipe: Realizarea unor materiale prin care să arate avantajul


unei preocupări permanente pentru sănătatea planetei, avantajul unei
atitudini ecologice.

3. Activitate pe echipe: Confecţionarea unor materiale care să prezinte


comportamente ecologice în opoziţie cu cele neecologice, precum şi
recomandări, îndemnuri etc.

4. Activitate pe echipe: Realizarea unei publicaţii în care să prezinte punctele


de vedere legate de problema protecţiei mediului, reflectate în scurte
interviuri luate colegilor, părinţilor, persoanelor din comunitatea locală.

Exemplu de chestionar:
- Ce reprezintă pentru voi mediul înconjurător?
- Credeţi că plantele şi animalele trebuie protejate?
- Cum s-ar putea realiza acest lucru în zona noastră?
- Cunoaşteţi astfel de programe ecologice în zona noastră? Participaţi la
ele? Cum?
- Ce faceţi pentru protejarea mediului?
- Cum vă implicaţi în împiedicarea poluării naturii?
- Ce le recomandaţi celorlalţi cetăţeni ai oraşului/ satului?

58
Evaluare
numărul de ore: 1 oră

1. Pornind de la următoarele modele, creaţi şi voi noi indicatoare:

Viitorul e al tău!
Protejează plaja!

Viaţa e una!
Respectă-ţi aproapele!

NU RUPETI FLORILE!

Fii european!
Reciclează (-te)!

Indiferenţa distruge!
Arunc-o la coş!

2. Confecţionează un costum pentru CARNAVALUL MEDIULUI! Să fie din materiale


reciclabile!

3. Realizaţi un afiş şi invitaţii pentru acest carnaval!

59
60
Cuprins
Argument ...................................................................................................................7
Obiective de referinţă şi exemple de activităţi de învăţare ..................................11
Conţinuturile învăţării..............................................................................................12
Planificarea orelor ....................................................................................................13
Lecţie introductivă....................................................................................................15

1. Cum s-a născut Pământul? ...................................................................................15

2. Mediul înconjurător .............................................................................................18


Mediile de viaţă ................................................................................................................................18

3. Factorii de mediu ..................................................................................................21


Lumina şi căldura..............................................................................................................................21
Apa.........................................................................................................................................................24
Aerul .....................................................................................................................................................27
Solul şi subsolul ................................................................................................................................30
Evaluare................................................................................................................................................33

4. Lumea vie ..............................................................................................................34


Plante ...................................................................................................................................................34
Animale ...............................................................................................................................................37
Omul ....................................................................................................................................................40
Evaluare................................................................................................................................................43

5. Protecţia mediului înconjurător .........................................................................44


Poluarea şi tipurile de poluare.....................................................................................................49
Deşeurile şi reciclarea lor ...............................................................................................................48
Măsuri de protecţie a mediului înconjurător ........................................................................53
Ghidul ecologistului .......................................................................................................................56
Evaluare................................................................................................................................................59

61
62
63
64