Jean Valjean scapă din închisoare de două ori: prima dată scapă din mâinile lui

Javert, iar a doua oară de la ocnă, printr-o întâmplare misterioasă. Salvează viaţa
unui marinar de pe un vas dar „moare” chiar el. De fapt se aruncă in mare şi este
crezut mort.
Se mută la Paris, în hardughia Gorbeau, de unde este nevoit să plece din cauza lui
Javert, care îl urmăreşte din nou. Scapă de el şi se duce împreună cu Cosette, pe
care o îndragea acum enorm, la mănăstirea Petit-Picpus. Acolo îl intâlneşte pe
grădinarul moş Fauchelevent, care îl ajută să se stabilească la mănăstire.
La Paris, in strada Filles-du-Chalvaire nr.6 locuieşte un burghez pe nume
Gillenormand, in vârstă de nouazeci de ani, împreună cu fiica sa si cu nepotul său,
Marius. Baieţelul acesta, care fusese separat de tatăl său din cauza buniculului,
primeşte într-o zi o scrisoare care îl anunţa că tatăl pe care nu îl cunoaşte este
pe moarte. El se duce la fostul colonel demn de tot respectul pentru curajul
dovedit în luptele duse pentru patria sa, nestiind nimic despre trecutul său
glorios si neiubindu-l deloc.