Sunteți pe pagina 1din 126
Coles 60 este coordonsts de Mircea Mastin “ohnoreactr Maa Gril, Fri Preach, Derna pm, (Coperta elect: Done Stan Propose ioe Mba Dieector general: Cli Vase Redacoryet Gheorghe rien Deseiero CIP « BibtotecitNatlonale« Romnil chtawescu, marr i ee ea 1 tater fon Bogan (pst) Maret CALINESCU Conceptul modern de Poezie De la romantism la avangarda ~eaija atta (Gun Argument al autora Postal de lon Bogdan Lefter [PARALELA] Argument la o noua editie a Conceptului modern de poezie ‘Tenninaté in 1971 i aparuté in 1972, eurind dupa sustinerea Goctoratulul in Heras compara la Cluj sub dliectia ha Livia fast, aoeasta carte este de fapt teza mea de doctorat, cu einime ‘rica, {n 1963, fasesem mural sistent Ia cated de Literaturd Universala 3! Comparata a Universitat din Bucuresti, conduss de ‘Tudor Viana, si dupa un an devenisem lector. Din nefercite, Via a ut in 1964 9) cu noul gef de eatedrs, Alexandru Dima, nu aves [Sint Mean inscse dee! Ia doetorat le Chu a via Rust, pent {carl oper aveam respect (eisem Estetica poet lce i Lowen “Frumosuta fh deaigur, nrticole despre Tits Mesoresca apart ip Vara fomdnensea in 1963, areal care atunta seurta perioada de liber flare cutaralé dintse 1968 gi 1971), Subiectul tezet mele, poctica Immplista a poediel medeme sna, mai preci, istoria coneepeulul de porzie din cate se legitima modernismul poetic international, de be Faris pind le suprarelisan, representa pentru mine ieyires bs furnins alee une! weehi past seerete tanta de-a hingal anor tte eeu gh apo de acuta, tema pentru cd se epunea cultur f= tel, cenzuti,controlululideologi, Putear dee serie despre poe pe carci steam dia adolescent eu un entuziasm inexprimabil $i Bisisem, In Clu, un bun cunosedtor de poese moderns, care ra [primit ca dactorand, eu braele deschise ‘Asgerea Cljulu tai ea alte ofan Oragul ma atrigea prin trade Ii inflectile Genta-europene, in contrast cu anwe levsntinism bucurestesn, oacing Inte estetiml baleani (pe care ‘hs poteam 48 nit gust, pe flere Mate L Caragike-fon Barbu) 9 tin oportuniama care i deegusta fot mal mult, pe mass Cel ve Ulcam eongecintle practice stin vata ora citi cea eotiana . ate Caines - Canepa made de poe are daca 6 git a Cha) nis mar 8 tras Bucuresul? Oare Cul mu era in matene de porting de coupe pot all Bucarestaks, smal ore alt orag in Romania code wes? Inveebae tnt desig retonce. Osu, in imaginal mea, C5) Iindepatat aves tn fel le auré. pe care miso confirma not el Pete ls di inchsonie comtanite in 1968, fot student Universi din Cha alata in ref la Sibi i tmpul eeu eal Dolee Rizbo! Mondial (ain. 1940 pin in 1949), une formasera remareabiul .Cere-de ‘Sibi "Ma apropinccm de eiiatoral eesti, Ton Negatescu, struct intligente Ta sont Ia Inlblogi mea personal a Clu, nfl es pervonalitaen pt & {ui Stein Angsin Doin, rete el ma bu al a Negtect lnacel ani cu care ma veseam dea ia fel ca vast clara head lwo unt eu subktaten hermeneuea ar Ovi Coty #9 aia Nolae Baot, cunoweat fot prin Nepiesca In Chal met imaginar juca un rol important si un om pe care .cerchigtit” mut ‘gre ctu de pin oct AB. Bacona, are Asse fedacto- ‘eal evistel Stotua care, incepind pinto dient ete de ‘ela miu antr 1950, ajannese, ce sgl anor 1960, dup f fase dat afr dela Steaua Hi se mutacin Bucaregty ul hte Sao! ponent ca comune Chl fart de insert tines de ere ml sesh gt tre And Bandiana i Romie Rosin, cua. pietenu] nes Mi ‘arin, mare eitaar 9 spit european fost inet pos pent ‘hal bine de un deceniu, toldowentl Adsan Marino, eleorl cl Proetoaa de fanceed de la uniersates cif aanirabla Lila Bote. In apartament or lin de car de pe sada Rakes! 72 fect gladut de ete or am vert la Cy capil examencior ele Sapotelestinet doctoral “Toate aceste amit mite ale, se alas ca nist Sok sat feunae presate tate inte fle Ggor nga le exempn ik {Concept modem de posi pe eare am rst dupa ce vehi MEW Pricen si coleg, Mireea Marin, min propus si recinesenceaat ‘ane la Eairure Parfeln 45. Ele sugeeazd et de leg ete stil es ees ia un ode mane hr, dc acai een ze un ximoron, i favenrea un modernism poetic reas de feria acl ani ait de-cen pervonal cg de cea lapersoale. Nam vrut sf odie stergndule su, scopenindie apres ‘ite sint viele, ale acestel dubie istoris a st ultimal fuera pe cate ram sti in roméneste inainte de pars ara de'e md san Sate Unie ne Ameri a 1973 Ccronologe vorbind, © eulegore de article side scurteexeuriintitue {eta Pragmentartn, « aparut la incepatal hi 1973, dar ea continea Jucrust mat vechi Am plecat din Romania din mai multe motive are rost st intra ale in detali, inal dintre ele ind sentimental (Eka ag A putut st-mi continu meditata asupra modemitatit dupa ‘pruseasurpae de teren in domenial desloge! pe care au consttuto feeumitle;Teze din ie din 1971, care au cis tn mugure mint {Beralzareatnceputa in 1963-64. Nu cred ch m-am ingelat Orca, fn ex, preocuparen mea de ceretator in legitura cu delle moder [BUSI care calminase sn Rominis ct Conoeptul modert de poesi, 2 fost reloats duct, in 1977, la 0 nooA sinfexs de mal mare anver fur teoretics lstored,initulata Foces of Modem. La inde, [ceastaa fost lrg 9k einitvta Sn 1987, cu adgugea unl intins Capitol despre postmodernism, sub thal Fue Faccs af Medemity ‘Neclemism, AvaneGarde, Decadence, Ktsch, Postmodernism (tad ‘Geren romineasch, Cdl foe ale mademaati, a aparat tn 1998 Ia Eira Univers, al ele director era pe atune!scelag Mircea Martin, ‘cre astiat ma public la Pualela 45). ‘Desi Concgpeul modem de poezie gi Cnt fe ale moder int ‘irl independente, sna conceputa 9 seist in romaneste, in condi ‘decenzur, celts in engezese, ee pot totus clite«impreund: Gea dea dous laegeste perspectivn cele dint, care se imiteaza In Inoderiam, vizut inci singur gen itera, sl anume liriuly cea Gin fers, in achimb, nusmeroase exemple partculare penta idee {generale despre modernism lterar din Cine fee. i dats asta cama cd, pentru meninerea une continu de dentitate pe plan Intlectual fost evo, in cal meu, de o ruptur dupa cam ii dau seaaia cf rupture insiqi nea fost, cam me aseptam, reves Tal, Intrsn fl, mu numad aceste dou art, dar stale eseurt de Ginainte on de’ dupa le, cauta lspunsurt In anumite treble eopre moderitate, in acha estetio gi in sens existential, in sens Incafce i in sens soca, intrebiri pe eare nam incetat 8m Te pun din anil edalescenget ‘Modernitatea, in perionda formatiei mele intelectuale, era un ‘mit primejdoe, Intent pe spiritual erie interogai, pe indo fale metodi in fata autora, pe Individualism, ea nu putea avea rimie comun ew dogmatsmal gi colectivismul primity impuse de pola ideologies orweliand a vem. Mai Uru, cind regmul sha Dermnis hula ceca ce tu putea fdecit o peeudomoderniare econo ica si culturala, a put dcuta pentna o seme despre moderni- te gi despre tadie en doment imitate eum arf erstura sat, 5 ate Caines - Cones oer de pode artle, La universtate, buntoars, putea tine seminal speciale despre pocziapost-baudelainane’ sau un curs de um semestra ‘numa despre Marcel Proust gi. la recherche temps pera, Duh 1971, ssf de bert pares sortte sa dipard eur, In fap, ie ‘au fost menfinate in anumite gone, mere mes restrinse 4 mal Uulnerabie, dart celor eare au resist prin cultura asaturlor hational-coiuniste si prtocronisteiniiatede|repimul tm pina te. ‘orvellnizare.,Rezistenja prin eultur e' tn Concept controverat ar, orice num ram da, a jueat un rol in mentinetea une: respects batt inteectusle gi unui profesional, feel precar, i ise plinet cuturale, pe baza cirora, dupa pratisitea in Seant a com hismuli, si dupa mostenivea de neant lsata de acesta, ea puta {nfrpa constinga culturala aunt inepiente societat eve, Conceptul modem de pooai, ineleg. des iteris Tmpreun ci nnumele auforulu st retras din bibioted, & continuat ef iit alten rita mia arr nat ea ig a ant ede pac ies ee Panes a SLT aed ee oan nme ae seve i naan mt Soot as linge a SE Snag amma ete ore ee soup ts Siete a eats 2 mea SS ta a eet saa ae cer Soa Pea mae ina aes tae ce ep apa nee Seematane ers 1 tal as tr Sturm age eon redrawn 2 te a eae aren econ td nd ars Ra ae ae er te cane te ee coe orgs ec gl oe ae Sea Sarees nares Sa Rehan ice eal See ie Consent uth the racing pipes, we may define orga ee nae rey > be te tongue of ole pashan, expaned eeuk mass ak ‘Erg acts nd ns wl each ot ar se not by tating he works of ate fy sssurig her rand eusing the same tect he magnon hee ‘Qharns produce to the senses. neon te peveye Jacl tara” pe caret ocupe Sci re genre tere in «oan fami 6 seca a Reg ge romana, st WK, Wins Ceanth rok Lasary Gacane a Set ‘iy in RegunUnn,905,6 19 jumina unui falger, prezenta unor calitati supramundane?. Longin taint aro oben te Susie comes caer at tae nar oaiaecen a avs bor sea oe ers Herat eam eh Neca heat rae et roc eam ene Macs on See aoe ae ee ae Te ee eo ee oe ae Pe oe a see ds canoe ie eee eee ye neers For ast cia ican Bins er aaron ps ot ea meee aie Pea a Sar Sa et am ech Oe pfs nt pce 2 cepa ae a ee eae ee eg eae ee ee eS ee oe ere See TaaT conial ccupar de ita concep deopre oe -a Ta Hee ae renee someon teint epee i See Scar eau (eet oc ten Se eat ee ate ce ed Bioeng gird ese scp eel arate Sees he ee eee ce sant rie ane pus ae ose Pes te i iBenaung aber tie ba prepacne Gamer Te ee See eae, ee ae cee ae ae ee ae ‘Sues gneiss eC sn Sauieee ne rope ot moog nr uO ee nee ne ee ec ets LEE ts gem or tae ices ice as rae nam a es earn fc tee or te scree scope St Scere Uni rr ant oe Mate Cine ~ Cinta mado de pore ferman ca un proces de crestere gi diversificare & simburel fre, ‘care este simburele nu numa al pes, dar 9 al limigjeiee (oa adevir, penta Herder, cag pena Vie, limbaul pry es firs) int woul sh ts jal aete se ple kc eae, Reset cc) ‘ae fu tan det eu pte Gia bedeiant limbajhir importante eA att iba! righ eg ae cereus aera ne feb Action een sitet let ders real de ogen ata meric, test tanens pet sta pal ces ase eng nn cuts manta onde ee oma! Limba npc aga ‘Srcerit pcre tu ce ete ee cero toca de eae) aa scien sei sear te proteus nto hve de eat an a en Simba! pea mine mene wnat etree fae ee Sera Hens Peer Limb Is criginen eo mea oak pe un tol de exten ine Reicha Sea gel ct pare pe det ae Ss era, ape acl sera. Ca care ‘uscall, bop de image de tient ina te init © pretutiden exes seneiag, Sere ui sci eet Fa Pero 27, ‘multi dintre romantic, independent, de altel, de gindiresesteties a >) Inuntoralil Sinn und Drangraish. Sugestieitorismuls fst itu ) Sens foarte larg plutese in erul timpulul gis incerca 54 stables / fag precise en majritateacazuror un exerifia ster Adevarul © Ghia vedea in trict fenoment poete origina mt mai conse in \ roms © orginallale. NU ne va surprinde dect vetunen Ti Veto Hugo asupre Uramului ca o trisaturl a posse timpurlor primitive, aga cm se conigureazs ea in Peja la Cromavelt Poca [bre rel vist, ocare corespunaind une epoct a socletaQhe oda, lepopeea, drama. Timpurile primitive ant lie, timpure antice sin lepice, tmpurile moderne Sint dramatce. Oda cinta eemitatea, |epopeea exalt itoria, drama astra’ wala, Oda tales di ideal, |Gpopoea din grandion, drama di real” ‘Cisiicaren tiparti genunor, aga cum se impusese ea in curs veaculul al XVI-ea, favorzeaza, pe de alta parte, stebilires ‘unor analogi cu vrstele prin care tece individu uman /Ursml, pin faptul ea e conceput ea o expresie a sentimentulu, @ audi flor subictive, vf considera ca 0 caracteraic a inert Aga i fapare, de lds lu: Schopenhauer in Cartes atria din Die Wel als Wile und Vorstelling(§ 1) cind,citind drepe exemplu citeva versun din Byron (ive notin mysel, but | beoome/ Portion ofthat around fe; and’ fo me/ High mountsina are’ fee’) conchide: Prt foeasta tingle alla at de putcrnic legat de sparentele fename- hale ale Weruror inet na poate depts! poesia Iriel. Poesia drama ued proprie vrstel mature, Cit despre bain, el va putea cel mul Sea poume epee Ossian Homer deen dea pret © Scaractenatic a rine ‘Asemenea analog ~ toldeauna discuteilesotre genusile Merare Jy eapate evolu! psihice Inblnim si la autort mal aproplat in tim, cum ar fi Emest Bovet care in Lyrsme, épopde, drame', asociaza lnismul tinereti, epopeea maturtai $1 drama batrineil Cele tei emir ar fet mocks esenfile de a concepe vias 9 niers, \Porespunind unor rtemperamente dives sau unor rst divere™ [Tiscmal este maine de toate tnerclea exuberanta a sentinels, 6 revivsare de forte Tr nt preciss, un ean de credinis (| Epopees e maturiates cctva gi cuceritoare [... Drama e sfrstal fapel zie, in care tencbrele lupté cu lumina." et. Apllcaresteaiel, (genuror,actfl definite, la iteratura fancead,caria B. Bovet i cere Bm tee, spe, ene Un ide se i exe 0 ate Caines Con mem de pene SE semplice dea’ desoperi, det eae det deca deter lt pen csi eoteice aor ee 4 puting bundvoins once opera lear abe ape net ft ila sem pt hose aa ‘Cotte tp yes Tas nome © supine ian, Sut ht." Peon oncaparen sto eee Iori ae, hut fe dramas agro tama ove eat pom crn elie ome aa Sapte fama desl of ney crm a bie ian Porto Mey Cun tenes Bae a Baur, Lived, Botte Wa Cou Desa ea sci oul catia fe tne ee Dei cat Spies rad ae a Ee ‘orvrar, Bet pte se be Verlaine, Moréas i le elf (.| 6 confsie ciudeta, dar fatale, ofrunilor elementare cu privice la conde imac le arco dean ‘Pegare intelocuala gi moral"; cin treet te ln toons ln one, SeLGKNR AG cameras ence ec mt = Preocupa deocamndata in mod direct. aa Safelite i ciconaar rents oot ge ne tl te ei indie es eee rrr oe ee etd gk ite Ue al pws cee gen inp af dence a ere el meee eee sitet oer ces a eet eg acres cea ea ish pie ee oan die ea cmos cera dap tne Sse Sars gi Se me nl am sab gel Soest a Ses fife, “Genul tiee entns acelagt mot cal enti dntraderas, a prinde o impresie de moment si sei da trup intun ine, jain ce coat acest gen de posi” 60), De atl, en {ormaja Tui coincide cu explsia romantamului, Schonpenhsuct ‘Erune ou fumal prin fetal um concep learha error errs ‘st prin deste ate aspect ale eset sale, un neoelasie ‘Spent Hegel ineul e subiecti, epicul constituind modell de » obiectate si dramaticul aparind ca o-sntea. Fapt este ch, ge )imm teeta in capitol pre Poene din Estetica, Hegel nu « prefueete prea mul incu in formele fal pare, aprecieren ha ees End in chip vat nde vorba de epos gl ma ales de aged JS huri mai putin adevirat inst ct tendiota de a descopen int-o ) percepte lick a himilesenta ordre poeal devine tt tal puter ‘et Un rol nem aca prin one muta en Tulsi poet. Mai als in Germania preromantica gf romantics anal ‘pile Inte poedie gi musics devin'o constant tema de meditae ‘Gancul adagi Ut pictura poesis devine, cum sugereaea un cere ‘ator, Ut musica pods! Dein Herder (are, tn partea patra in le (sale Krtische Wilder, desria poedia ca pe .0 musica suletlur) gi Pind la Wackenroder, Noval AW. Schlegel, Tick, E-T.A. Hol ( fan, muzica este consldrata arta suprema: Gum, dint gene (escenario ee ‘rejuiren element muzica in orice forma de poeze va ho conse inf intr cele mai frst. Una dinte formele el de manifestare este | stabitirea unei echivalente intre »starea poctica” gi cea muzicala Lisind leo parte faptul cd, prin contacts etc flelors, poesia ‘romantiod adera a.otehnice musicla,cipitind adescortearacter] de cintec [Lid ul se constitu sproape ca un gen, se cuvine Te ‘mareém ef fenomenul de jmuzicalizare a idealulul poetic comport Imumeroase alte aspecte, unele poate de o insemnatate mai mare Geait cal, extrom de evident. la eare ne-am Tefert. Orit de provis faiculat, limbajl muzical, spre deosebire de lmbajel plastic sas de xl poets, care implicstotdeauna un wrelerent um plan al semi fatal, un designatum, musica mu tint la alkceva deat eins, "ira indoils, pot exsta numeroase upuri de reeeptare a une! opere ‘muzica: unt ascultator ea poate si evoce imagin, amint ele 1, MIL Abas ope 8, subeaptaal presse Tey Germany Masa Prous Lap. ail bate gare de He nti eran ‘artes al Sve pote 8 test sete ecu te ‘Ser in Cetra ue sh a pe se ne cae nee 2 ate atinseu~ Cans maden de pote supra alia, fecal ei poate Imediatatine fir ajutora yreunul col asociati. Din unghiul receptart ei, musien poste pares es ‘fini sugrstia, dar si ca infnt precisa cu alte cvinte, eecele et Psiholopce se distibuie int-un registra extraordinar de lrg, © Doesie care aspiri trezeascd in aseutitorul sa cititorul ei © {Are musical va finde sea, reducindi-i semnilcalile definite, Spee o late a regstuluieeetelor el posi va ca, all aps, lun anume mod evoeator vy, indeterminet, amiga, prin excelent pus principal de carat wi de nazar a dacs, cecil in poeten eas {in termeni semantci, agadar, aspectul denotativ al timbajului este